Curs

Cardiologie
CARDIOPATIA ISCHEMICA

este definita ca lipsa necesarului de oxigen datorita perfuziei inadecvate.

este generata de diverse cauze care au ca efect comun perturbarea activitatii cardiace prin
dezechilibrarea balantei aport-cerere de oxigen (fie aport scazut la o cerere normala, fie
aport suficient, dar cerere crescuta).
factorii de risc implicati in etiopatogenia cardiopatiei ischemice sunt clasificati:

a.
b.
c.
-

nemodificabili: varsta, sexul, ereditatea.

modificabili:
HTA;
hipercolesterolemia;
fumatul;
diabetul zaharat.
alti factori posibili:
obezitatea;
sedentarismul;
contraceptivele orale.

fara a diminua importanta celorlalti factori de risc, HTA, fumatul si hipercolesterolemia

sunt considerati factori de risc major.
clasificarea cardiopatiei ischemice:
cardiopatie ischemica asimptomatica;
angina pectorala: stabila, instabila;
moartea subita;
infarctul miocardic acut;
aritmiile;
insuficienta cardiaca: acuta, cronica.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

ANGNINA PECTORALA

are urmatoarele forme clinice:

o angina pectorala stabila apare in timpul efortului, a unor suferinte biliare dupa
mese bogate si copioase, caracterele durerii ramanand aceleasi;

o angina pectorala instabila are debut recent (sub o luna de zile), isi schimba
caracterele clinice, pragul dureros este scazut, durerea aparand la eforturi mai
mici.
Tablou clinic
- este dominat de durerea anginoasa, care are urmatoarele caractere:
1. sediul, iradierea si tipul durerii:
- are sediul retrosternal, iradiere centrifuga spre: stern, cot bilateral, articulatia pumnului
bilateral, umar, mandibula;
- caracter de gheara, apasare, menghina, constrictie toracica, insotite de transpiratii si
anxietate;
- bolnavul descrie durerea (diagnostic nonverbal) cu palma intreaga asezata in fata regiunii
sternale si executa miscari de lateralitate sau are ambele maini tinute pe torace.
2. circumstantele de aparitie: la efort, dupa mese copioase, act sexual;
3. durata si evolutia crizelor anginoase:
- durata de 10-15 minute;
- remisiune completa la oprirea efortului;
4. proba terapeutica cu nitroglicerina disparitia durerii dupa nitroglicerina, ca si cum
ar fi luat-o cu mana (apare o cefalee datorita efectului de vasodilatatie pe vasele
cerebrale).
Explorarea paraclinica in angina pectorala
-

ECG este investigatia fundamentala de obiectivare a ischemiei miocardice pe parcursul

desfasurarii testelor de provocare a ischemiei mioracdice:
o teste de efort (bicicleta ergometrica, covor rulant);
o teste farmacologice (dobutamina).
se mai pot practica urmatoarele metode:
o ECG de repaus;
o ECG in criza;
o monitorizarea continua (in servicii de asistenta coronariana);
o monitorizarea ambulatorie Holter.

Diagnosticul diferential al durerii anginoase

a.
b.
c.
-

alte cauze cardiace manifestate prin durere toracica anterioara:

pericardita acuta;
disectia de aorta.
dureri cauzate de afectiuni ale peretelui toracic (dureri musculo-scheletice):
fracturi costale;
periartrita scapulo-humerala;
nevralgia intercostala.
afectiuni pleuropulmonare:
embolie pulmonara;

d.
-

pleurita stanga;
pneumotorax stang;
tumori mediastinale.
afectiuni gastro-intestinale:
pancreatita acuta;
ulcerul gastro-duodenal.

Tratamentul anginei pectorale

Obiectivele tratamentului privesc:
1. suprimarea simptomelor clinice (durerea) si reducerea semnelor obiective de ischemie
miocardica;
2. prevenirea agravarii bolii si a sindroamelor coronariene acute;
3. oprirea evolutiei bolii cauzale (ateroscleroza) sau regresia acesteia si cresterea sperantei
de viata.
Masuri generale
-

masurile generale de tratament sunt esentiale pentru bolnavul anginos, avand in vedere
caracterul cronic al afectiunii.

Informarea pacientului
-

asupra: naturii afectiunii sale, recunoasterii factorilor care agraveaza accesele anginoase
si eliminarii acestora, a schimbarilor care trebuie operate in stilul de viata inclusive de
activitate profesionala sau in medicatie.

Reducerea factorilor de risc ai aterosclerozei

-

pentru fiecare pacient trebuie identificati factorii de risc modificabili si corectati prin
masuri specifice:
intreruperea fumatului este obligatorie;
HTA esentiala trebuie tratata corespunzator;
reducerea greutatii corporale;
daca pacientul are diabet zaharat acesta trebuie corect tratat si echilibrat;
la pacientii cu hiperlipidemie trebuie facuta o evaluare corecta a tipului de tulburare
metabolic.

Modificarea stilului de viata

-

pacientul trebuie sa-si stabileasca pragul de efort sau conditiile psihoemotionale care
produc angina, sis a-si adapteze activitatea in mod corespunzator.

daca tipul de activitate profesionala nu produce sau nu agraveaza angina pacientii trebuie
sfatuiti sa-si continue activitatea, mai ales daca aceasta se desfasoara fara effort fizic
important.
tipul de alimentatie trebuie adaptat nevoilor energetice.

Exercitiile fizice regulate

-

dupa evaluarea corespunzatoare prin teste de efort, produc modificari positive

semnificative sub raport psihologic, metabolic si al capacitatii de efort.
Exercitiile fizice trebuie sa ocupe minim 30 minute/zi (ideal 1 ora), preferabil prin
plimbari cu pas mai rapid, gimnastica organizata sau chiar cilism

Tratamentul medical
-

medicamentele folosite in tratamentul anginei pectorale, cu efect antinaginos si

antiischemic, apartin la trei clase diferite:
o nitrati;
o beta blocante simpatice;
o blocante ale canalelor de calciu.

Nitratii sunt indicati in accesele anginoase sporadic, sau in preventia anginei cu

accsese frecvente. Initial s-au folosit tablete de nitroglicerina administrate sublingual
pentru tratementul accesului anginos; astazi sunt folosite diverse tipuri de nitrati:
nitroglicerina spray sau plasturi, isosorbid dinitrat. Efectele secundare ale nitritilor sunt
reprezentate de cefalee intensa si hipotensiune.

Beta blocantele receptorilor adrenergici (atenolol, metoprolol) utilizate atunci cand

accesele anginoase sunt produse de efort, stress psihoemotional, frig.

Blocantele canalelor de calciu (verapamilul, nifedipina) sunt utilizate mai ales in

tratamentul anginei de repaus si in angina cu HTA.

Tratamentul de revascularizare
-

indicatiile generale de revascularizare rezulta din:

o severitatea simptomelor pacientului (dureri, eventual dispnee, aritmii) care nu pot
fi controlate printr-un tratament medical si care afecteaza semnificativ viata
pacientului;
o prezenta datelor ca bolnavul ar avea un prognostic mai bun prin revascularizare
coronara decat prin tratamentul medical.
Obiectivele tratamentului de revascularizare sunt:
o reducerea semnificativa sau suprimarea simptomelor, in special a durerii
coronariene;
o reducerea sau eradicarea ischemiei miocardice si a consecintelor sale;

o reducerea posibilitatii aparitiei unor evenimente coronare ulterioare (angina, IMA,

moarte subita);
o cresterea sperantei de viata.