Sunteți pe pagina 1din 15

Infectii abdominale

-chirurgicale
-medicale

Infectii intra-abdominale chirurgicale


Despre ce infectii vorbim?
Peritonita secundara
Infectii care necesita interventie chirurgicala sau
drenaj percutanat
Excluzand:
Infectii urologice
Ginecologice
Infectii care nu necesita interventii chirurgicale (ex
diverticulita)

Apendicita
Peritonita
Apendicita

afecteaza mai ales tineri


febra poate fi moderata
NL poate fi crescut
ecografia/CT ar putea fi utile pt dg
se poate prezenta ca peritonita

Peritonita
secundara perforarii in apendicita, diverticulita, ulcer, colecistita,
tumora, boala Crohn
secundara este polimicrobiana
durere, oprirea tranzit pt materii fecale, contractura mm, durere
la TR
Rx abdominala simpla: nivel hidroaeric, pneumoperitoneu,
distensie intestinala
semnele locale pot fi inselatoare, alterarea starii generale fiind
singura manifestare clinca

Ocluzii intestinale
Ocluzia intestinala
Intestin subtire (tumori, brida postoperatorie, invaginatie intestinala,
volvulus)
Intestin gros (tumori, sigmoidita)
Oprirea tranzitului pt materii fecale si gaze, febra (precoce sau
tardiv)
Rx abdominala simpla: nivele hidroaerice

Angiocolita
Colecistita
Angiocolita
Tipic: triada durere, febra, icter
Obstacolul este cel mai frecvent
litiazic,
posibil tumoral,
disfunctie sfincter Oddi,
paraziti,
colangita in infectia cu CMV, infectia cu criptosporidii si
microsporidii in infectia cu HIV

Dg diferential al icterului febril


Cu predominenta bilirubinei directe
Infectioase
Hepatite virale, abces hepatic (acterian, amibian),
Leptospiroza,
Chiste hepatice, (echinococoza, hidatidoza),
Hepatite granulomatase (micobacterioze, febra Q, bruceloza, sifilis)
Neinfectioase
Hepatite toxice (medicamentoase, etanolice),
Ficat tumoral primitiv sau secundar, limfoame maligne
Cu predominenta bilirubinei indirecte
Septicemie,
Malarie,
Pusee evolutive ale bolilor familiale hemolitice,

favorizate de infectii

Angiocolita
Colecistita
Colecistita
Adesea secundara unei obstructii litiazice, mai rar
tumorale, dar poate aparea in afara oricarei obstructii
Debutul brutal frisoane, febra, durere in hipocondrul dr
Hiperleucocitoza cu neutrofilie, usoara citoliza hepatica,
colestaza
Hemoculturi!
Tratamentul AB este o urgenta
Tratamentul chirurgical permite diferentierea intre
colecistite inflamatorii, supurative sau gangrenoase

Abcese postoperatorii, hepatice,


alte abcese intra-abdominale
Abces hepatic
Clinic: durere, febra/ pleuro-pneumopatie in baza dreapta/febra
izolata/durere izolata in umar drept
Biologic: inflamatie, leucocitoza, neutrofilie
Examene imagistice: eco/CT
Ex microbiologice: hemocultura, punctie abces (controlata ecografic
sau CT)
Tratament chirurgical (daca abces >12cm sau lipsa regresiei sub
tratament AB
Durata tratamentului AB 6-8 sapt (acopera BGN si anaerobi)

Abcese postoperatorii
Cel mai adesea sunt subfrenice (uneori subhepatice sau inter-hepatorenale)
Febra, durere, tulburari de tranzit intestinal
Examenele imagistice sunt esentiale pt diagnostic

Abcese postoperatorii, hepatice,


alte abcese intra-abdominale
Alte abcese intra-abdominale:
splenic (in cursul endocarditei bacteriene),
renal (stafilococic in cursul unei bacteriemii sau
complicand infectii urinare),
pancreatic (pancreatita acuta necrotico-hemoragica),
tubo-ovarian,
vertebral sau paravertebral (secundar unei
spondilodiscite),
psoas (secundar unei spondilodiscite cu piogeni/BK sau
unei bacteriemii)

Tratament
Orice infectie intra-abdominala impune colaborare medicochirurgicala
Tratamentul antibiotic trebuie sa acopere: enterobacterii,
enterococi, anaerobi (Bacteroides fragilis in particular)
Scheme terapeutice:
Amoxicilina+acid clavulanic
Ureidopenicilina+IBL
sau
Cefamicine (cefoxitin/cefotetan)
In asociere cu
Aminoglicozid/
Fluorchinolona

sau

sau

Pentru infectiile nozocomiale-carbapeneme (imipenem)

Durata tratamentului in infectii intraabdominale


1. Abordare bazata pe constatarile intraoperatorii (gradul de contaminare,
posibilitatea drenarii eficiente a sursei)
2. Abordare bazata pe dovada remisiei
leucocitozei si febrei

1. Durata tratamentului in infectii intraabdominale


5 categorii de infectii intra-abdominale
Contaminare (ex chirurgie
electiva sau apendicita
necomplicata)
Infectii rezecabile (ex,
colecistita gangrenoasa)
Infectie usoara (ex, peritonita
localizata)
Infectie moderata (ex,
peritonita difuza)
Infectii severe cu control
inadecvat al sursei (eg,
pancreatita necrotizanta,
peritonita tertiara)

Doza unica
24 h de AB
48h
2-5 zile
Durata mai lunga

Schein M, et al Eur J Surg Suppl. 1996;576:66-69

2. Durata tratamentului in infectii intraabdominale


2-5 zile + rezolutia febrei si a leucocitozei

Daca pacientul a incheiat tratamentul AB si febra


persista trebuie cautate alte cauze de infectie, si
nu prelungit tratamentul antibiotic

Daca drenajul/debridarea sunt insuficiente (ex


pancreatita necrotica) AB poate fi continuat peste
5 zile
Mazuski JE, et al. Surg Infect. 2002;3:161-173

Durata tratamentului in infectii intraabdominale


Criterii clinice si de laborator:
Febra
Numar leucocite
Toleranta orala

Recomandari:
Durata optima: 4-7 zile, daca este controlata sursa
Tratamentul profilactic trebuie oprit dupa 24h, daca nu
au existat intraoperator semne de infectie (ex
apendicita fara abces/flegmon, fara peritonita)
Nu se recomanda administrarea profilactica de
antibiotic in pancreatita necrotica, inaintea
demonstrarii infectiei
Hedrick T et al Surgical Infections 2006

Diverticulita
Diverticulita
Evocata la varstnici, cu durere abdominala in stanga, tulburare
de tranzit intestinal, febra, rectoragii
Obiectiv: aparare mm, durere la TR
Echografia/CT: pot decela abcese
Irigografia si colonoscopia pot obiectiva dg
Tratamentul este chirurgical concomitent cu tratament AB (activ
pe BGN si anaerobi)

S-ar putea să vă placă și