Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Care este clasificarea hemoragiilor dup sediul sngerrii?


a. arteriale, venoase, capilare, mixte;
b. externe, interne, exteriorizate;
c. accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale;
d. mici, mijlocii, mari, cataclismice
e. fistule arteriale, plagi venoase, hematoame

2.

n care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede snge?


a. hemoragie venoas;
b. hemoragie capilar:
c. hemoragie arterial;
d. hemoragie venoas si capilar.
e. toate cele de mai sus

3.

Ce cantitate de snge are un adult de 80 kg?


a. 7 litri;
b. 4-5 litri;
c. 8 litri;
d. 6 litri.
e. in functie de inaltimea si suprafata corporala.

4.

Care din hemoragiile de mai jos sunt mai grave?


a. pierderea de 2 litri la un adult de 90 kg;
b. pierderea de 1 litru la un adolescent de 50 kg;
c. pierderea de 700 ml la un copil de 30 kg;
d. toate sunt grave;
e. toate sunt considerate hemoragii medii.

5.

Ce fel de hemoragie are un accidentat care are n mod normal 5 L snge si


a pierdut 1,5 litri de snge?
a. hemoragie mic:
b. hemoragie mijlocie;
c. hemoragie mare;
d. hemoragie cataclismic (mortal)
e. nici una din cele de mai sus.

6.

Hemoragia din cile urinare se evidentiaz prin:


a. hematurie;
b. scderea brutal a tensiunii arteriale;
c. colic renal;
d. polakiurie
e. toate de mai sus.

7.

Care dintre cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei n doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenic, mentinut de
rezistenta capsulei:
b. infectia splinei;
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revrsarea sngelui n
peritoneu;
d. fragilitatea vascular;

e. deficiente ale factorilor de coagulare.


8.

Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este dat de:


a. vasoconstrictie;
b. anxietate;
c. oxigenare insuficient a creierului;
d. scderea masei circulante
e. tahicardiei.

9.

Cror factori se datoreaz mentinerea sau chiar o usoar crestere a T.A. n


faza de nceput a hemoragiei?
a. vasoconstrictiei periferice;
b. mobilizarea sngelui din depozite (ficat, splin, muschi);
c. acumulrii de CO2;
d. unei oxigenri deficitare a tesuturilor
e. hipoxiei cerebrale

10.

Care este cauza tahipneei n cazul unei hemoragii?


a. scderea CO2 din snge si tesuturi;
b. cresterea CO2 n snge si excitarea centrului respirator din bulb;
c. vasoconstrictia arterial;
d. scderea hematocritului;
e. vasodilatatia venelor.

11.

n cazul unei hemoragii mari, cnd TA scade sub 60-80 mm Hg, cum
reactioneaz rinichiul?
a. functioneaz normal, urina este hiperconcentrat;
b. nceteaz filtrarea renal si se acumuleaz metaboliti n snge;
c. apare insuficienta renal cronica, ce necesita hemodializa imediata;
d. acumularea de metaboliti creste volumul sngerrii;
e. nici un a de mai sus.

12.

Ce trebuie sa intreprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de


un caine necunoscut?
a. sa cautam ciinele si sa urmarim evolutia acestuia;
b. efectuam toaleta, sutura plagii. profilaxie antitetanica, antibiotice;
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii: debridare, profilaxie antitetanica,
trimitem pacientul la serviciul antirabic;
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice;
e. toaletarea plagii, sutura imediata, antibioterapie locala si generala.

13.

Care din urmatoarele manevre se practica in cazul muscaturilor de sarpe si B


intepaturilor de insecte veninoase?
a. incizia si excizia tesutului cutanat in zona lezata;
b. aplicarea garoului deasupra leziunii:
c. aspirarie locala;

d. administrare de antivenin;

c. pacientul trebuie mobilizat pentru a nu-si pierde starea de constienta.


14.

Rabia se poate transmite prin:


a. intepaturi ale unor insecte (albine, viespi);
b. plagi muscate de animale;
e. plagi prin arme de foc;
d. inocularii veninului de sarpe;
e. consumului de ciuperci otravitoare.

15.

. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii A


abundente?
a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antifIogistic;
e. umed.

16.

Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:


a. prezenta gerrnenilor;
b. hiperemie locala;
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii gerrnenilor si actiunea directa a
toxinelor microbiene asupra tenninatiilor nervoase;
d. prezenta leucocitelor in focar;
e. prezenta resturilor rezultate din distrugerea celulara.

17.

Care dintre leucocite intra primele in lupta impotriva germenilor


microbieni?
a. - polinuclearele;
b. - monocitele;
c. - limfocitele;
d. - eozinofilele;
e. - leucocitoza importanta

18.

Ce intelegem prin fagocitoza?


a. etapa in batalia dintre factorii de aparare a organismului si germeni;
b. proprietatea leucocitelor de a ingloba si de a distruge microbii in
interiorul lor;
c. iesirea leucocitelor din capilare in tesutul interstitial;
d. capacitatea trombocitelor de a forma cheagul alb;
e. proprietatea sistemului imun de a sintetiza anticorpi.

19.

. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice;
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu;
c. inflamatia glandelor sudoripare;
d. inflamatia vaselor limfatice
e. nici una de mai sus.

20.

Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de

puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid;
b. abcesul;
c. furunculul;
d. foliculita;
e. panaritiul.
21.

Ce intelegem prin furuncul antracoid?


a. mai multi furunculi diseminati la distanta;
b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:
c. furuncul al cefei;
d. agentul patogen este Bacilus anthracis;
e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilara.

22.

Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?


a. pleurezie purulenta;
b. abces pulmonar;
c. tromboza a sinusurilor cavernoase;
d. sindrom de cava superioara;
e. otita si/sau mastoidita supurata.

23.

Ce elemente ale singelui cresc in cazul unei infectii acute?


a. hematiile;
b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele.

24.

. Ce este acneea?
a. leziune inflamatorie a glandelor seboreice:
b. inflamatia glandelor sudoripare;
c. inflamatia foliculilor pilosebacei;
d. inflamatia foliculilor pilosi ai cefei;
e. inflamatia vaselor limfatice mici din derm.

25.

In cazul unui abces cald, unde se face incizia?


a. la locul de maxima fluctuenta;
b. in partea cea mai decliva;
c. transversal sau longitudinal in funtie de regiune;
d. central;
e. toate de mai sus.
Abcesul cald este:
a. infectie purulenta bine delimitata;
b. infectie difuza;
c. infectie generalizata;
d. infectie cu bacilul tuberculozei;
e. nici una de mai sus.

Antraxul este produs de:


a. bacilul Koch:

26.

27.

b. bacteria carbunoasa;
c. infectie cu germeni aerobi;
d. infectie cu germeni anaerobi;
e. stafilococul auriu meticilin rezistent.

28.

Pustula maligna este produsa prin infectarea pe cale:


a. digestiva;
b. tegumentara;
c. respiratorie;
d. pe oricare din ca1e;
e. cale limfatica sau sanguina.

29.

Ce meserii sunt mai periclitate pentru a se infecta cu bacteria carbunoasa?


a. muncitorii care lucreaza in subteran;
b. muncitorii din industria pielariei, tabacariei, de carne;
c. muncitorii din industria textila;
d. muncitorii din industria a1imentara;
e. muncitorii din constructii.

30.

Care este semnul caracteristic al generaliziirii contracturii in tetanos?


a. tulburarile respiratorii;
b. contractura maseterina si trismus;
c. dureri abdominale;
d. tulburari sfincteriene;
e. fotofobia.

31.

Contractura generalizata in opistotonus o putem intalni in:


a. antrax;
b. gangrena gazoasa;
c. tetanos;
d. erizipel;
e. infectiile cu germeni anaerobi.

32.

Unde se injecteaza de obicei solutii1e uleioase?


a. intravenos;
b. intradermic;
c. intramuscular;
d. subcutanat;
e. intraarterial.

33.

Prin ce injectie se poate administra o solutie hipertona?


a. intramusculara, subcutanata;
b. intravenoasa, intraarteriala;
c. subcutanata, intradermica;
d. intramusculara, intravenoasa;
e. oriunde.

34.

Unde se face de obicei injectia pentru intradermoreactie?


a. in orice regiune a corpului lipsita de par;

b. pe fata anterioara a antebralului drept;


c. pe fata dorsala a antebratului stang;
d. pe fata interna a coapsei drepte;
e. intravenous numai la plica cotului.
35.

Ce efecte poate avea injectarea solutiilor hipertone subcutanat?


a. produce ischemia regiunii;
b. produce necroza tesuturilor;
c. constituie locul de predilectie pentru administrarea solutiilor hipertone;
d. se resorb mai greu;
e. nici una de mai sus.

36.

Care este locul de predilectie de administrare a injcetiilor intramusculare?


a. cadranul superoextern al fesei;
b. regiunea deltoidiana;
c. muschii drepti abdominali;
d. fata laterala a coapsei;
e. la plica cotului.

37.

Care dintre caile de administrare a injectiilor este mai putin dureroasa si


traumatizanta pentru bolnav?
a. intramusculara;
b. subcutanata;
c. intraosoasa;
d. intravenoasa;
e. toate.

38.

Punctia venoasa pentru recoltare de sange se face in scop:


a. terapeutic;
b. de evacuare;
c. de diagnostic si explorare;
d. bioptic;
e. toate de mai sus.

39.

Punctia pleurala exploratorie poate determina urmatoarele accidente


vitale:
a. tromboflebita profunda a membrelor supenoare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criza de astm bronsic;
d. anurie;
e. pneumoperitoneu.

40.

Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din


cavitatea peritoneala?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;
d. laparoscopie;
e. paracecala.

41.

Ce accidente se pot produce cand evacuam rapid cantitati mari de lichid


prin punctie?
a. oligurie;
b. hemoragie ex vacuo;
c. greturi si varsaturi;
d. hipertensiune arteriala;
e. hematurie.

42.

Unde se face punctia pericardului?


a. in spatiul III intercostal stang, razant cu marginea sternala;
b. in spatiul V intercostal stang, la 5-6 cm in afara marginii stangi a
sternului:
c. in spatiul V intercostal drept, razant cu marginea sternului;
d. in spatiul VII intercostal stang pe linia medio-claviculara;
e. transsternal.

43.

Ce este colpotomia?
a. incizia fundului de sac vaginal (Douglas);
b. incizie a peretelui abdominal;
c. punctia fundului de sac vaginal;
d. punctia peritoneala pe linia mediana;
e. incizie de 2 centimetri subombilical.

44.

Ce sonda se foloseste de obicei la femeie pentru a goli vezica urinara?


a. sonda Einhorn;
b. sonda Thieman;
c. sonda Nelaton;
d. sonda Petzer;
e. sonda Fogarty
Ce intelegem prin sonda a demeure?
a. sonda fixata, lasara timp indelungat in vezica urinara;
b. repetarea sondajelor vezicale;
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor;
d. sonda introdusa inainte de mictiunea de dimineata;
e. sondajul vezicii urinare la cei cu adenoma de prostate.
Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:
a. Thieman;
b. Petzer;
c. Einhorn;
d. tub Faucher;
e. Foley.

47.

Ce intelegem prin incizie?


a. extirparea unui tesut;
b. sectionarea unui tesut;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. golirea unei colectii purulente;
e. nici una de mai sus.

48.

Cand incizia este singurul act al unei interventii operatorii?

45.

46.

49.

a. incizia facuta pentru golirea unei colectii purulente;


b. extirparea unei tumori abdominale;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. efectuarea unei interventii estetice;
e. nici una de mai sus.
Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in 1/3 medie a coapsei drepte, din
care tasneste sangele rosu aprins, in jeturi discontinue?
a. la radacina coapsei:
b. deasupra plagii;
c. dedesubtul plagii:
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii;
e. toate cele de mai sus sunt adevarate in cazul prezentat deoarece
sangerarea provine din capilare si vene de calibru redus.

50.

Un garou aplicat dedesubtul plalgii, in cazul unei hemoragii arteriale,


poate produce:
a. oprirea hemoragiei;
b. continuarea si exacerbarea sangerarii;
c. soc de garou;
d. gangrena membrului respectiv;
e. ischemia de decubit.

51.

Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?


a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;
e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.

52.

O hemoragie digestiva superioara de 500-1000 ml, puls 100/minut, Hb =


8 - 10 g%, hematocrit 30 - 35% este:
a. asimptomatica;
b. asimptomatica numai in clinostatism, de gravitate medie;
c. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, transpiratii reci, ameteli,
paloare accentuata;
d. are semne caracteristice socului hemoragic;
e. nu necesita tratament.

53.

Pe baza epicrizei se intocmeste:


a. foaia zilnica de miscare a bolnavilor;
b. regimul alimentar;
c. biletul de iesire sau carnetul de iesire al bolnavului;
d. registrul de intemare si iesire a bo1navilor din sectie,
e. toate de mai sus.

54.

Exista vreo diferenta intre temperatura axilara si cea rectala?


a. nu exista nici o diferenta;
b. temperatura rectala este eu 0,3-0,5 0C mai mare decat cea axilara;
c. temperatura axilara este cu 0,3-0,5 0C mai mare decat cea rectala;

d. temperatura rectala normala este 37,50 C;


e. temperatura rectala este cu 2 grade mai mare ca cea axilara, de aceea
este lipsita de acuratete.
55.

Temperatura sublinguala cum se prezinta fata de temperatura axilara?


a. este aceeasi;
b. este mai mica cu O,5C;
c. este mai mare cu peste 1C;
d. este mai mica cu 1C;
e. nici una de mai sus, temperatura nu se inregistreaza sublingual.

56.

Cum catalogati temperatura de 38-39C?


a. stare subfebrila;
b. febra moderata;
c. febra ridicata;
d. febra foarte ridicata;
e. febra in platou.

S-ar putea să vă placă și