GENA

Teoria cromozomial a ereditii

Thomas Hunt Morgan

1. Asezarea liniara a
genelor pe cromozomi
2. Transmiterea inlantuita a
genelor la urmasi-fenomen
numit linkage.
3. Schimbul reciproc de
gene intre cromozomii
omologi (crossing-over )

Drosophila melanogaster

Gena are trei caracteristici de baz:

- unitate funcional
- unitate mutaional
- unitate de recombinare

Genele prezint diferite dimensiuni care variaz de la 1000 pb la

cteva sute de mii de pb.

Categoria

Exemple

Dimensiunile
genei , kb

Dimensiunile Numrul
ARNm, kb
intronilor

Gene mici

-globina
-globina
Insulina

0,8
1,5
1,7

0,5
0,6
0,4

2
2
2

Gene medii

Factorul IX de
coagulare
Catalaza

34,0

2,8

34,0

1,6

12

Gene mari

Fenilalaninhidrixilaza

90

2,4

12

Gene
gigante

Factorul VIII de
coagulare
Tireoglobulina

186,0
~300,0

9
8,7

26
36

Gene
supergigante

Distrofina

~2000,0

16,0

60

Gena distrofinei (DMD)

Locus: Xp21.2
Contine: 2.4 Mb.
Cca 0.1% din genomul
uman
79 de exoni
Proteina contine: 3685
de aminoacizi

Cuplu alelic
Alele - forme alternative ale unei gene, situate in acelasi locus pe
cromozomii omologi si care contin informatii pentru acelasi caracter.

Homozigot-heterozigot

Alele multiple
O gen poate suferi ns mai multe mutaii diferite cu
efecte fenotipice variate dar limitate la acelai caracter;
rezult variante alelice diferite sau alele multiple iar
fenomenul se numete polialelie.

Locus1
Possible Alleles: A1,A2

Locus2
Possible Alleles: B1,B2,B3

 localizate n loci diferii ai cromozomilor;

controleaz caractere diferite;
se transmit:
- n bloc nlnuit dac se afl pe acelai
cromozom (grup de nlnuire sau
haplotip);
- independent dac se afl pe cromozomi
diferii;

Gene sintenice

localizate n loci identici pe cromozomi omologi;

controleaz acelai caracter sau forme
alternative ale aceluiai caracter;
se pot prezenta n mai multe forme moleculare
diferite polialelism;
n genotip, la o persoan, sunt prezente numai
2 alele o pereche sau 1 alel - genele
localizate pe X i pe Y la brbai;

A B

Gene nealele

Genele alele

INTERACTIUNI GENICE

Interaciuni alelice;
alelice
Interaciuni non-alelice;
non-alelice

13

INTERACTIUNILE DINTRE GENE ALELE

Interactiunea intre
genele alele se
manifesta prin
relatii de :

dominanta

recesivitate

codominanta

INTERACTIUNI GENICE

Interaciuni alelice;
alelice
Dominan-recesivitate.
A >0
Genotip

Fenotip
Antigen

Anticorpi

Grup
sanguin

AA
A0
BB
BO

00

0
15

INTERACTIUNI GENICE
Interaciuni alelice;
alelice
Codominan.
Codominan
A=B
Genotip

Fenotip
Antigen

Anticorpi

Grup sanguin

AA

AB

A i B

BB

AB

16

INTERACTIUNI GENICE

Interaciuni non-alelice;
non-alelice
epistazie
Expresia fenotipic a unei perechi de gene
(epistatice) poate influena aciunea altei perechi
de gene nealele (hipostatice);
linkage
- Gene nealele de pe acelasi cromozom se transmit
la descendenti impreuna

17

Interactiunea intre genele nealele

A. Epistazia

Interaciunea dintre alelele locusului genic pentru substana H i alelele locusului genic ABO

Genotipuri
locusului H

Precursorul substanei H(glicolipid)

ale

Produi genici
locusului H

ai

Genotipuri AB0

Produi genici ai alelelor

locusului AB0
(antigeni eritrocitari)

HH

Substana H

IAIA sau IAIO

IBIB sau IBIO

Antigen A
Antigen B

Hh

Substana H

IAIB
IOIO

Antigen A si B,
Substana H rmne
nemodificat, nu apar
antigeni A si B

hh

Absent

IAIA sau IAIO

IBIB sau IBIO
IAIB
IOIO

Nici unul,
Snge de tip Bombay
nu exist substana H spre a
fi convertit

Transmiterea ereditar a tipurilor de grupe de snge ABO

n interacie cu locusul genic Bombay se realizeaz dup
urmtoarea schem:
Prini
Fenotip- snge Bombay
X Snge de tip O
Genotip- hh IAIB
HH IOIO
Descendena posibil
Genotip- Hh IAIO
sau
Hh IBIO
Fenotip- Snge de tip A
Snge de tip B

B. Inlantuirea genica (linkage)

Stabilirea unor relaii (grupe) de nlnuire

ntre gene i, deci, caractere este foarte
important n genetica medical. Se
urmrete transmiterea unor caractere
patologice n comun cu un caracter
normal. Caracterul normal servete ca
marker (indicator) a unei patologii
Ex. grupe de nlnuire:
- Rh i eliptocitoz (eritrocite cu form
eliptic);
- AB0 i xeroderma
pigmentosum (XP- cancere cutanate
multiple );

Segregare independenta

Dac locii D i M se afl la distan mai mare

unul de altul ntre ei se poate produce crossing
over (CO). Genele alele Dd i Mm pot forma
combinaii noi, rezultnd patru tipuri de gamei:
doi nerecombinai (DM i dm) i doi
recombinai (Dm i dM).

Inlantuire

Dac cei doi loci D i M sunt situai

foarte aproape unul de altul ei au
tendina de a se transmit mpreun
(linkage), formnd dou tipuri de gamei
DM i dm.

numarul de descendenti recombinanti

=
numarul total de descendenti
Parinti

Gameti

Theta

50% non-rec and 50% rec

0.5

90% non-rec and 10% rec

0.1

99% non-rec and 1% rec

0.01

100% non-rec

Morgan cM

 reflecta distanta genetica dintre

2 loci
Daca < 0,5 EXISTA
INLANTUIRE
Cu cat este mai mic ca valoare decat 0,5 cu
atat distanta genetica dintre cele 2 gene este
mai mica.

Cea mai mare valoare POSIBILA a

0,5, adica 50% NU EXISTA
INLANTUIRE

1cM ~ 1.000.000 pb (1.000kb)

Daca 1cM corespunde unei frecvente de recombinare de 1% (0,01),

atunci frecventa de recombinare observata intre locusul A si B de 3%
rezulta din distanta de 3cM dintre ei, adica din faptul ca ei se afla la o
distanta relativa de 0,03 unitati de recombinare

Analiza de inlantuire genica:

-se poate realiza numai prin studii familiale comparand genotipurile descendentilor cu cele ale
parintilor
- reprezinta o metoda de cartografierea cromozomiala (consta in atribuirea unei gene a unui
loc specific pe cromozom, in stabilirea ordinii si distantei dintre loci).

Structura genei
Promotorul

Unitatea
functionala

Terminatorul

PROMOTORUL
cutia TATA (Hogness)

5UTR (untranslated region); 5'-CCAGCCATG-3', care

conine i codonul iniiator ATG

codonul start ATG

codon stop - TAG,TAA,TGA

Unitatea functionala are o structura discontinua, fiind

alcatuita din exoni si introni.

Intronii si exonii ntr-o gen

ocup poziii stabile, si sunt
variabili n numr si mrime.

Gena ce codific actina

posed doi exoni si un singur
intron.

EXONI

gena distrofinei 2.400 kb => 79

exoni
gena factorului VIII de coagulare 186 kb => 26 exoni

INTRONI
Ex de lungime a intronilor:
-genele insulinei si globinelor introni ~ 500 pb
-gena colagenului de tip VII intronii ~ 1.100 pb
-gena fenialanin-hidroxilazei
introni ~ 500 pb

Nr intronilor variaza:
- genele insulinei si globinelor - doi introni
- genele factorului VIII de coagulare - 25 introni

Prelucrarea ARNm transcript primar

(matisare sau splicing)
ARNm precursor= exoni+introni
ARNm maturi= exoni

exon

Gena

intron

transcriere

exon

intron

exon

ARNm transcript primar

3
excizat

excizat

3
ARNm trasncript matur

Proprietatile genelor

Specificitatea genei
Penetranta genei:completa/incompleta
Expresivitatea genei
Poligenie
Pleiotropie (polifenie)

Specificitatea

Periodiocitate celor 4 nucleotide, adica o ordonare regulata:

A-T-G-C-A-T-G-C-A-T-G-C-A.
Chargaff a demonstra prin metode fizico-chimice ordinea aperiodica a nucleotidelor
din monocatena de AND :
.. A-T-T-A-G-C-G-A-T-C-C-A-C-A-T.

Informaia genetic codificat = secvena (ordinea) nucleotidelor determin

ordinea aminoacizilor n proteine.
5'- ATGCCTAGATCA - 3'
aa1- aa2-aa3- aa4

alfabet nucleic = patru "litere": A, T, G, C

"cuvinte" de trei litere = triplet sau codon aminoacid
ATG Met
asamblate ntr-o "fraz" = o gen = unitatea de informaie genetic; secvena
nucleotide secvena AA n protein.
ATG TGT AAA CCA
Met cis lys pro

Penetrana
Penetran - complet toi heterozigoii
= bolnavi p = 1;
Penetran incomplet unii
heterozigoi = sntoi p < 1
Exemple de boli cu penetran incomplet:
retinoblastomul p= 80%
osteogenesis imperfecta p = 90%.

Expresivitatea
Ex. de expresivitate
variabila este alela
pentru polidactilie la
om (indivizii purtatori
pot prezenta
hexadactilie numai la
mini, sau numai la
picioare, sau la toate
membrele, sau doar
bonturi digitale la un
membru).

Expresivitatea polidactilie, sindactilie si adactilie,

aceste deformatii sunt printre cele
mai intalnite anormalitati
congenitale.

Poligenia

Numeroase caractere fenotipice sunt rezultatul actiunii mai multor gene nealele
care au efecte cantitative, mici si cumulative (poligenie), iar fiecare gena
determina, de fapt, o parte din caracter.

Nr. de gene care participa la realizarea caracterului respectiv variaza de la o persoana la

alta, si de aceea distribuia caracterului in populatie corespunde unei curbe de tip
Gaussian

Pleiotropie (polifenie)
Reprezinta fenomenul prin care o
singura gena dominanta produce
efecte fenotipice diverse in mai
multe sisteme de organe si funcii.
Sd.Marfan :
1)Modificari scheletice:membre lungi,
degete lungi si fine (arahnodactilie),
piept excavat, (torace nfundat) etc.
2)Modificari oculare (miopie, dezlipirea
de retin, cataracta, ectopie de
cristalin - luxaie complet, chiar
cecitate)
3)Modificari cardiovasculare (anevrism
de aorta)
Mutatia determina un defect in
structura primara a fibrilinei
(componenta majora a tesutului
conjunctiv)

TRANSPOZITIA

gene
gena transpozabila

1948 BARBARA McCLINTOCK

(1902 1992) descoperea genele
saritoare investigand porumbul (Zea
mays).

Mc Clintock a fost premiata la varsta de

81 ani, datorita contributiei deosebite:
Prima dovada si definire a
elementelor genetice mobile.

Prima dovada a controlului unei

gene asupra alteia (fiind baza
conceptului de reglare genica).

Dezvoltarea celor mai bune tehnici

de studiere a cz. la plante.

Gena disociator (Ds) produce mutatii instabile sarind in diverse pozitii pe

cz.

Dsproducemutatiiinstabilesarindin
diversepozitiipecz.
Prininsertiatranspozonuluigenadela
nivelullocusuluiCesteinactivata.
Genafiindimplicatainproducerea
culoriibobului,acestadevinealb.
Darmutatiaestereversibila,caci
transpozonulvasariiarasigena
pentrupigmentulbobului
devenindcaurmareactiva.
Marimeapetelordeculoareeste
determinatademomentul
transpozitieiintimpuldezvoltarii.

Gena Ac (Activator), care controleaza transpozitia genei Ds, ce

provoaca ruperea cromozomului.
Gena Ac poate sari datorita prezentei unei enzime (transpozaza).
Gena Ds poate sari doar in prezenta genei Ac, caci nu are
transpozaza.

De obicei ele se insereaz n locuri int cu o secven specific pentru fiecare transpozon

TRANSPOZONII (Tn) comporta transpozitii de tip:

- replicativa

- non replicativa
- retrotranspozitie

1. Transpozitie replicativa
(Copy-and-paste)

Elementul transpozabil este copiat; copia se insera in segmentul

cromozomial tinta. Tn original ramane la locul sau, se copiaza,iar
copia este inserata la alt nivel creste nr.de copii ale Tn in genom

Element

Replicare

Segm.tinta

transpozabil
Integrare

Donor

Recipient

55

2. Transpozitia conservativa
(Cut-and-paste)
Tn insusi ca entitate fizica se muta direct pe alt situs
Elementul se muta prin excizie si integrare.

Element transpozabil

Donor

Segment
tinta
Excisie & Integrare

Recipient

57

3. Retrotranspozitia apare cel mai frecvent la om

1. ADN-ul elementului mobil este transcris in RNA.

2. ARN-ul este revers-transcris in ADNc (complementar),
care este apoi inserat in segmentul cromozomial
acceptor.

Transcriere

Target

RNA
Revers transcriere
ADNc

Integrare

Donor

TRANSPOZONII
Produc modificari genomice; prin amplificarea si dispersia
lor, prin rearanjamentele induse de excizie/insertie au o
contributie importanta in evolutia genomului speciilor.
Determina rearanjamente cromozomiale (deletii, inversii,
duplicatii, translocatii).
Cresc dimensiunea genomului, deseori creste nr. de copii
ale elementului mobil in genom.
Genele sau secventele genice se muta in alte regiuni ale
genomului avand urmari cu efecte fenotipice