Sunteți pe pagina 1din 21
id cel > prin au un afarea yarea vemiei ensul, vas se icd in: ifisate e unei eteoretice MODELE $I ARGUMENTARI GENURI SI SPECII LITERARE 1. Genul epic = opera epica MODEL. ARGUMENTARE — Genul.epic (pe text la prima vedere) in opinia mea, opera ... - (titlul), de (numele, autorului), apartine genului epic, in care autorul se exprima in mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate in, derularea unor eveni- mente, intr-un.anumit timp gi spatiu. {in primul-rand, se remarc& prezenta naratiunii,ca mod de-expunere spe= cific. Aceasta se face la persoana «++ (la-ce persoani se face na- rafiunea), implicand prezenfa unui:narator .. assess (obiectiv/ subiec- tiv — personaj / subiectiv.— martor,:én functie de, persoand la care se face naratiunea). : in al. doilea. rand, apar “personaje:: sss (Ce. personaje apar in textul-suport), caré- sunt implicate in derularea unor evenimente: sees (se vor prezenta pe scurt evenimentele). Aceste actiuni sunt plasate fntr-un anumit tip: 08 (exemple de indici de timp din text) si spati (exemple de indici de spatiu): fn concluzie, trisiturile mai sus prezentate justificd incadrarea textu- lui-suport in genul epic. ARGUMENTARE - Genul epic (pe text studiat) fn opinia mea, opera ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici, apartine genului epic, in care autorul se exprimA in mod indirect, prin intermediul persona- jelor, care sunt antrenate in derularea unor evenimente, intr-un anumit timp si spatiu. Modele-» Argument 89 — {in primul rand, se remarcd prezenta naratiunii, ca mod de expunere spe- cific, Accasta se face la persoana a HI-a, implicdnd prezenfa unui narator opieetiy, dar care, in final, se implici afeetiv prin exprimarea la persoana I plural: Aga insit ramane nvelisul; dit care trebuieste sit urmém la cele ce nu vedem.” ; jn al doilea rnd, apar personaje: preotul Trandafir, preoteasa, clo- potarul Cozonac, Marcu Florii Cucului, sitenii din Sardceni (personaj volectiv), care sunt implicate, in derularca «unor evenimente. Preotul Trandafir este mutat in satul Saraceni, din cauca atitudinii sale prea aspre si sincere tn relatia cu superiorit si cu enoriasii sii: Este cam grew fa vorbi, cam aspru a judecati: prea de-a dreptul,, prea verde-fafis”. ‘Aga cum o sugereazit gi numele satului, oamenii din Saraceni-trdiesc de peo zi pe alta, deoarece sunt lenesi $i delisdtori. Preotul ia hotérarea sit ehimbe mentalitatea ,noii varme” pe care 0 pa reste si incearca din toate puterile sa-si pund in practicé decizia: tine predici, este insistent, de unde si porecla pe care o primeste; Popa Tanda, ii batjocoreste si apoi fi ocdrigte pe saraceni. Niciuna dintre aceste abordari nu da rézultatele asteptate. Ca urmare, el incearct gi prin’ exemplil personal: igi repuarit casa, cultiva pamantul si astfel 5 situafid’materiala. Dupa imbundtateste ‘ni, satul este: de nerecunoscut, bogat-si Prosper iar ‘preotul, “devenit bunic; se bucuré de prefuirea tuturory vligindu-si implinitit -misiunea de indrumétor spiritual: yfine-,, Doanine, Ta ‘multi:ani, cit-este™ omul Tai Dumnezeu!”. Aceste actiuni-sunt. plasate intr on anumit timp: yin cea dintai dumineca”; ,Vrun an de zile a dus-0 périntele cu sfatul..”; »Toate au. schimbat, numaiparintele ‘Trandafir-a rimas curii “a fost.” Si $ntr-un anumit -spativ:,,,Pe yalea Seacd este un sat pe care oamenii ikuu- mese Sitraceni.” a NASP aes bose {jn concluzie, trasaturile-mai, sus prezentate justifies: ineadrarea textu- tui-suport in genul-epic. c eh 8} Modele » Argument spe- ator cele BASMUL MODEL ARGUMENTARE ~ Basmul cult/popular (pe text la prima vedere) in opinia mea, opera (titlul textului) este un basm (popular, creatic anonima, oral’, colectiva si sincretica), apartindind genului epic in proza, de mari dimensiuni, in care int4mplirile realiste se impletesc cu cele fantastice, punand in evident’ personaje realiste sau inzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezint& forte ale binelui si ale raului aflate intr-un conflict, din care ies intotdeauna invingatoare fortele binelui. in primul rand, creatia prezintA actiuni fantastice ple), in care sunt antrenate personaje realiste .. sau fabuloase . . (exem- « (exemple) sil . (exemple), obiecte cu atribute supranaturale (exemple), cifre magice (3, multipli de 3, 7 etc). Uneori, -Frumos, prototipul eroului inti-o astfel de creatie, cAlitoreste de pe un ‘im (al oamenilor) pe celalalt (al personajelor fabuloase), acesta din urma fiind configurat dup’ modelul , lumii pe dos”. in plus, se remarc’ prezenta formulelor: cea initial (citat) si/sau cea final (citat), dar si a motivelor spec os .. (exemple). : in al doilea rand, apare conflictul intre fortele binelui . . (exemple) i ale riului + (exemple), care are un deznodimant fericit, cei buni fiind rasplatiti .. (exemple), iar cei ri, pedepsiti (exemple). in concluzie, trisiturile prezentate mai sus justificd incadrarea textu- Iui-suport in specia basmului (popular). ARGUMENTARE — Basmul popular (pe text studiat) in opinia mea, ,,Préslea cel voinic si merele de aur” este wn basm Popular, creatie anonima, oral, colectiva gi sincreticd, apartinand genului epic in prozi, de mari dimensiuni, in care intamplirile realiste se impletesc cu cele fantastice, pundnd in evident’ personaje realiste sau inzestrate cu puteri supranaturale, ce,reprezinta forte ale binelui si ale réului aflate intr-un conflict, din care ies intotdeauna invingiitoare fortele binelui. in primul rand, creatia prezint& actiuni fantastice: buzduganul trimis de zmei se agazd singur in cui, Praslea il-aruncé inapoi, cale de mai multe Modele + Argument ” n poste, zmeul si eroul se prefac in ,doud focuri” in timpul luptei, corbul vorbeste, tandrul il ,bagd pand in gat in pamant” pe zmeul cel mare, tt dé zgripsoroaicei sii miinance 0 bucati din carnea lui, in care sunt antrenate personaje realisie: ampdratul, Praslea, fetele, dar si fabuloase: zmeii, zgripsoroaica, balaurul, obiecte cu atribute supranaturale: merele care se transformé in palate, furca ce toarce'singura, cifra magict treit trei frati, trei zmei, tréi fete etc. Prasléa, care il reprezint’ pe Fat-Frumos, prototipul basmuliti, cAlatoreste de pe tirdmul oartenilor pe ,,tirdmul_ celilalt”, acesta din urma find configurat dup% modelul ,,lumii pe, dos”: ,vdzu toate lucrurile schimbate; pimantul, florile, copacii... altfel faptuite eran pe acolo”. in plus; se remarc’ prezen{a formulelor specifice: cea initiala: A fost odatit ca niciodati...” si cea finali: ,...Trecui si eu pe acolo si stitui de mi veselii Ia nunti, de unde lnai 0 bucata de batoe/St-un picior de iépure schiop, si incitlecai p-o sa si v-o spusei dumneavoastrii asa.” fn al doilea rand, apare conflictul intre fortele binelui: Praslea si fata cea micé si cele ale rului: zmeii, frafii cei mari, care are uit deznodamant fericit, cei buni fiind rasplatiti: eroul mosteneste impdréitia si se cdtsitoreste, iar cei rai, pedepsiti: ,aruncard sigefile i i... ale fratilor celor mai mari le c&izurt drept in crestetul capului si-i omorara.” in concluzie, trisiturile prezentate mai sus justificd incadrarea textu- lui-suport in specia basmului popular. SCHITA MODEL ARGUMENTARE - Sct in opinia mea, opera .. .. (titlul), de autorului), este o schita, specie’ a genului epic in proz’, de dimensiuni reduse, in ‘care’ putitié personaje sunt-antrenate in’ derularea’ uni episod unic gi semnnificativ’ din viata personajului principal, intr-un timp si’spatiu limitate. fn primul rand, apar ‘putine personaje: (prezentarea personajelor din textul-suport).-Acestea sunt antrenate ‘in- derularea’ unui episod unic din viata personajului . -- (care este personajul principal): (rezumatul textului-suport). 2 Modele » Argument nele in al doilea rand, spatiul in café’ se desfasoara evenimentele este re- . (exemple de indici de spafiu), iar intervalul de timp (in ce interval de timp se desfasoara actiunea). strans limitat la fn concluzie, trasaturile prezentate mai sus justifici incadrarea textu- lui-suport in.specia schitei. ARGUMENTARE ~ Schita (pe text studiat) in opinia mea, opera ,,D-I Goe...”, de LL. Caragiale, este 0 schita, specie.a genului epic in prozi, de dimensiuni reduse,-in, care pufine personaje sunt antrenate in derularea unui episod unic si semnificativ din viata personajului principal, intr-un timp si spafiu limitate. in. primul rand, apar putine personaje: Goe, mamifa, mam’ mare, tanti Mita, conductorul, tandrul. Acestea sunt ‘antrenate in’ derularea unui episod “unic din viata personajului Goe: pentru anu mai rémane stil ducd pe Goe repetent inci un an, mama, mitusa si bunica hotarii Ja Bucuresti, de 10 Mai. Cei patru asteapti trenul si, intre timp, copilul se araté neribddtor, ca apoi si le jigneasca pe femei in timpul discufiei despre pronuntarea corecté a cuvantului ,marinar”. Trenul soseste in garit si personajele isi gasesc locuri in tren: Goe insista sa ramand pe coridor'si, in ciuda sfaturilor binevoitoare ale unui tandr, scoate capul pe fereastra, pierzand pdlaria in care era prins biletul de cilaétorie. Prin urmare, la aparitia controlorului, femeile sunt obligate sa pliteascd un nou bilet si o amendit. Mama incearcd sti-l certe pe bitiefel, acesta se loveste, reactioneazi exagerat si ea il alintit tratandu-1 cu ciocolaté. Mai tarciu, Goe riméne incuiat in toalett, pand cand este salvat de conductor. in ciuda incercirilor bunicii de a-I supraveghea, Goe trage semnalul de alarmé, dar scapa de pedeapsé pentru c& doamnele ti acoperd greseala. in final, trenul ajunge, chiar daci cu intarziere, la destinatie. Jn: al doilea rand, spafiul ‘in care se desfasoari evenimentele este restrans la peronul girii si la -vagonul de tren, iat intervalul de timp, Hmitat la cateva ore. in concluzie, trisiturile prezentate mai’ sus justific’ incadrarea textu- lui-suport if specia schifei. Modele + Argumentari 983 NUVELA MODEL ARGUMENTARE — Nuvela fn opinia mea, opera .. (titlul), de . (numele autorului), este 0 nuvel’, specie a genului epic in prozi, de dimensiuni medii, cuprinse intre schif% si roman, in care relativ pufine personaje sunt antrenate in derularea unor evenimente ce surprind un singur fir narativ, un conflict centrat pe intrigi, intr-un timp si spafiu reduse, accentul caizind asupra complexititii personajului principal. in primul rand, persénajéle relativ ‘putine .. (care sunt personajele) sunt antrenate in derularea nor evenimente, intr-un spafiu limitat .. (care este spafiul desfagurdrié actinnii) si intr-o perioada de timp relativ scurta . (care este perioada de timp in care se desfisoari actiunea). fn plus, accentul cade asupra complexitatii personajului principal cc «. (cine este personajul principal) si nu asupra actiunii, fiindod acesta este prezentat in evolutie, in stransa legatura cu celelalte per- sonaje .. (precentarea protagonistului in desfitsurarea evenimentelor). “ {fn al doilea rand, textul surprinde un singur conflict, intre protagonist si (cu cine intra acesta in conflic®), ce se incheie in momentul . (care este punctul culminant al desfisurdrii in care . acfiunii). fn concluzie, trisiturile mai sus prezentate justified, incadrarea textu- lui-suport in specia nuvelei. ARGUMENTARE - Nuvela (pe text studiat) in opinia mea, opera ,Doud loturi”, de LL. Caragiale, este 0 nuvel’, specie a genului epic in prozi, de dimensiuni medii, cuprinse intre schifi si roman, in cate relatiy pufine personaje sunt antrenate in derularea unor evenimente ce surprind un singur fir narativ, un conflict centrat pe inérigi, intr-un timp si spafiu teduse, ‘accentul cizAnd asupra complexitatii personajului principal. Te in primul rand, personajele relativ putine: Lefter Popescu, sotia sa, capitanul Pandele, comisarul Turtureanu, figiincile, seful.de la minister, 4 Modele + Argument numele ensiuni aje sunt narativ, cizind re sunt 1 spatiu ji intro de timp wrincipal actiunii, alte per- ‘surarea gonist si omentul aigurdrii va textu- > nuveli, re schi erularea entrat pe plexitatii sofia sa, minister, sunt antrenate in.derularea unor evenimente, intr-un spatiw limitat: Ja casa domului Popescu, Mahalaua Farfurigiilor, sediul ministerului si. cel al Loteriei si intr-o perioada de timp relatiy scurtd: aproximativo zi. in plus, accentul cade asupra complexititii personajului principal, Lefter Popescu, si nu asupra actiunii, deoarece acesta este prezentat in evolutie, in strains legitura cu celelalte personaje. Personalitatea Iui se contureazd de la momentul initial, cand cauta disperat si furios biletele de loterie pierdute, la incursiunea pe care o face impreund cu prietenii sdi in cartierul figdncilor, la bataia pe care o primeste de Ia acestea, la intalnirea cu seful de la minister; pand-la gasirea biletelor si la criza de nervi din Loterie, cand igi da seama cé acestea sunt ,viceversa”. fn al doilea rand,:textul surprinde un singur conflict, intre protagonist si sofie, figdnci sau gef, cate se incheié in momentul in care descoperd ein realitate nu a castigat nimic si isi pierde mintile. * : fn concluzie, trisaturile mai sus prezentate justified incadrarea textu- Tui-suport in specia.nuvelei. ROMANUL’. + : MODEL ARGUMENTARE — Romanul a jn opinia mea, dpera :. 2 (titlul); de. mele ‘autorului), este un roman, specie a genului épic in ‘prozi,’de mari dimensiuni, in care numeroase ‘personaje sunt: antrenate in’ derularea unor evenimente, cu o intrigi complicata, in care pot aparéa mai multe conflicte, desfagurate pe mai multe planuti, fi jurul uiui‘nucleu, intr-un timp si-spatiu ample: in pritaul rand, umeroase ‘personiaje .. .. (care sunt per- sonajele) sunt antrenate in derularea unor evenimente, intr-un spatiu vast: ssssvestenasesione: (Care este spafiul desfasurarii acfiunii) si iotr-un interval de timp extins: sass (Care este perioada de timp in care se des- fisoaréactiunea). oe in plus, este vorba despre‘o. ages epic’ ampli, in care (recumatul textului). ‘ fn al doilea rand, textul surprinde mai multe’ conflicte, intre protagonist (cu cine intré: acesta:in. conflict), ce se incheie gi. Argument ‘Modele + Argumentiti % inv momentitl in care, «...403 desfiisurdrii actiunii in concluzie, trisiturile mai sus prezentate justificd incadrarea textu- (care este punctul culminant-al lui-suport in specia romanului. ARGUMENTARE -. Romanul (pe text studiat) in opinia mea, opera ,,Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, este-un roman, specie a genului. epic in. prozi, de mari dimensiuni, in care. numeroase personaje sunt antrenate in derularea unor evenimente, cu.o intrigd com- plicata, in’care pot-aparea mai multe. conflicte, desfaigurate. pe mai multe planuri, in jurul unui nivcleu, intr-un timp si spatiu'ample: in primul rand, apar: numetoase personaje:" personajul. principal’ = Vitoria’ Lipan, ‘personaje secundare: sotul- disparut, ‘Nechifor, ful Gheorghiti, ciobanii Calistrat Bogza si Mie Cufui, ptecum si personaje episodice: preotul Daniil, baba Maranda, prefectul Atanase Balmez, hangiti: David, Donea, Iorgu Vasiliu, Toma etc. Acestea sunt antrenate in derularea unor evenimente, intt-un spafiu vast: de la Magura Tarcaului, prin Bicaz, Célugareni, Farcasa, spre Borca, Cruci si Vatra Dornei, pana Ja Sabasa $i Suha, si intr-un interval de timp extins, marcat de sirbétori crestine, de la Sfantul Andrei, la stérbittorile solstitiului de iarnii, la Sfintii Mucenici din martie si pana in aprilie, momentul debutului unui nou an pastoral: ,Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca sii vorbim cu baciul Alexa si sé.ne alcdtuim cu el pentru intoarcerea oilor cdtrét munti in plus, este vorba despre. o desfaigurare epicd ampli, in care Vitoria Lipan, impreund cu Gheorghiti, merge in cdutarea sofului ei, care ple- case toamna la Dorna pentru a cumpara oi si nu se mai intorsese. Dupa 0 investigatie facuté cu abilitate si inteligenti, femeia ii atseste pe. ucigasii lui Nechifor si fi pedepseste. ‘ in al doilea rand, textul surprinde mai multe conflicte: intre 12 pratage- nista si asasini, intre ea si autoritifile statului, dar si intre Gheorghité si lumea pe care o descoperd de-a lungul drumului maturizarii, conflicte care se incheie.in momentul in care feciorul, devenit barbat, implineste razbunarea, omorandu-l pe Calistrat Bogza. tn concluzie, trisiturile mai sus prezentate justified incadraréa téxtu- hits i-suport in specia romanului. 96 ‘Modele + Argumentari mmentirt BALADA MODEL ARGUMENTARE - Balada culta/populard (pe text la prima vedere) in opinia mea, opera .. * (titlul) (de «.. (nu- mele autorului)| este o balada (populara), ‘specie a genului epic in versuri (apartinand literaturii populare, créatie anonimi, oral, colectiva, sincretic’), in ‘care se impletesc gi clemente lirice si dramatice si sunt prezentate intAmplari din trecut, din viata poporului, cu personaje putine, cu caractere opuse, inzestrate cu insusiti fizice si morale excepjionale, cu 0 actiune si o intriga simple. jn primul rand, apar putine personaj .» (care sunt’ per- sonajele), dintre care se evidentiaz’ protagonistul .. « &) si antagonistul ..... (%), inzestrate cu insusiri exceptionale : «sass (ce insusiri éxceptionale au personajele). Acestea sunt an- trenate in derularea unei actiuni simple: .. (recumatul textului). ‘jn al doilea rnd, firul epic se impleteste cu elemente lirice: (figuri de stil: doudt—trei exemple; imagini artistice: doui-trei exemple) si dramatice: .. (prezenta dialogului, tensiunea dramaticd). [in plus, in-text se remarca elemente specifice operei de factura popu- lar’: (elemente de versificatie, de vocabular popular, de oralitate a stilului)) fn concluzie, trisiturile mai sus prezentate justificd incadrarea textu- lui-suport in specia baladei (populare). ARGUMENTARE — Balada populara (pe text studiat) in opinia mea, opera ,,Miorifa” este 0 balada populara, specie a genului epic in versuri, apartinand literaturii populare, creatie anonima, orala, co- lectiva, sinereticd, in care se impletesc elemente lirice si dramatice si sunt prezentate intamplri din trecut, din viafa poporului, cu personaje pufine, cu caractere opuse, inzestrate cu insusiri fizice si morale exceptionale, cu 0 ac- tiune si o intrig simple. in primul rand, apar putine personaje: cei trei ciobani, miorita nit dravand si mdicuta batrand, dintre care se evidentiaz’ protagonistul, baciul Modele + Argumentari 7 moldovean, si antagonistii, ,cel ungurean si cu cel vrancean”, inzestrate cu insusiri exceptionale: ciobanul moldovean are ,oi mai multe/Mandre si cornute/Si cai invittati/$i cani mai barbatil”, iar miorita ti vorbeste aver- tizéndu-l in legdturd cu un complot. Personajele sunt antrenate in derularea unei acfiuni simple: doi ciobani se hotéiriise sa-l omoare pe al treilea, mai priceput si mai bogat. Mioara nizdravand il avertizeazd, dar el nu se lamenteazé, $i nici mécar nu in- ccarcé st-si schimbe destinul; ci ti transmite oitei testamentul siiu, in care se preocupé de soarta oilor si a méicutei sale; transformand moartea intr-o.nuntit cosmica. : . : : in al doilea rnd, firul epic se impleteste cu elemente lirice, reprezentate de figuri de stil precum: metaforele: ,picior de plai”, ,gurii-de rai”; ya lumii mireasa”, ,,stele faclii”; epitetele: ,mdndru (ciobénel)”, ,lacrimi de sdnge”, hiperbola: ,pasérele mii”; alegoria moarte-nunta, cat gi cu elemente. dramatice: prezenta dialogului si a tensiunii dramatice create la aparitia femeii care isi cauté fiul pierdut in moarte: ,,Din ochi licrimand/Pé campi alergdnd/Pe toti intreband...”. vids In plus, in.text se.remare’ prezenta unor elemente specifice operei de factura populara: prozodia, cu.monorimé,.ritm trohaic, misura scurtit $i egala a versurilor si structura_astroficd: termeni populari: ,,ungurean”, ymiri”, ,bucilaie”, ,aice” si oralitatea stilului, dati de prezenta dativului etic: (sd) mi-(te-omoare)”, a constructiilor in vocativ: ,drdgufule bace”, smiorita laie” si a conjunctivelor cu valoare imperativa:.,,sd-i spui curat”, Sd mit ingroape”. ee {in concluzie, trasiturile mai sus prezentate justifica ‘incadrarea textu- lui-suport in specia baladei populare. FABULA. ~ oct ei MODEL ARGUMENTARE ~ Fabula (pe text la prima vedere) tn opinia mea; opera «. sess (fitlul), de (iumele autorului), este 0 fabuli, specie a genului epic in (versuri Sau proza), in care aspecte negative ale societatii umane sunt ‘inifitigate’ sub masca unei povesti cu animale, cu scop moralizator, didactic: : Modele™+ Argumentati strate dre si aver- obani joara tm in- in, in vartea entate "yo mi de mente aritia nd/Pe rei de wrt si rean”, ivului bace”, urat”, textu- umele versuri ate sub jumentiri fn primul rand, sunt prezentate personaje-animale: . (prezentarea personajelor din textul-suport) prin intermediul c&rora autorul satirizeazi defecte umane precum: ....... .. (prezentarea trasdturilor umane satirizate). in al doilea rand, textul are o structur’ specific’: povestea-alegorie si o morald. Povestea prezintl.....essseeeee (rezumatul textului-suport). Morala ... (citat), ca finalitate didactic, trimite la ideea cd: eee (invijatura care se desprinde din text). in concluzie, trisiturile prezentate mai-sus justificd incadrarea textu- lui-suport in specia fabulei. ARGUMENTARE - Fabula (pe text studiat) in opinia mea, opera ,,Céinele si cdfelul”, de Grigore Alexandrescu, este o fabula, specie a genului epic in versuri, in care aspecte negative ale societitii umane sunt infatisate sub masca unei povesti cu animale, cu scop moralizator, didactic. fn primul rand, sunt prezentate personaje-animale: boul, duldul Samson si céitelul Samurache, prin intermediul cirora autorul satirizeazi defecte umane precum: demagogia, ipocrizia, dar si naivitatea. in al doilea rand, textul are o structura specifica: povestea-alegorie gi o moral, Povestea prezintd initial discursul lui Samson, care sus egalitifii intre animale. Citelul Samurache il crede si i se adreseazd cu admiratie, ca unui frate mai mare. Enervat, duldul il cearta si il jigneste, dezviiluindu-si adevitratele conceptii, conform cirora egalitatea nu se aplicé tuturor. Morala: , Aceasta intre noi adesea 0 vedem/$i numai cu cei mari egalitate vrem”, ca finalitate didactic’, trimite la idea cd in societatea umani egalitatea existé doar la nivelul declaratiilor, deoarece, in fapt, cei puternici o ignori. In concluzie, trisiturile prezentate mai sus justificd incadrarea textu- lui-suport in specia fabulei. ine ideea Modele + Argument 9 Il. Genul liric - opera lirica MODEL ARGUMENTARE — Genul liric (pe text la prima vedere) in opinia mea, opera - « titlul), de .. ss (numele autorului), apartine genului liric, in care autorul isi exprimi in mod direct sentimente, trairi, crednd imagini artistice cu ajutorul figurilor de stil: in primul rand, apar marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric: verbe la petsoana I: . « (exemple) si forme pronominale la persoana I: « (exemple) / ale relatiei eu liric-interlocutor: fe ss++ (exemple), iar poetul isi exprima sentimente . . (ce sentimente se degaja din text). In al doilea rand, se remarea imagini artistice vizuale: (exemple) | auditive: . (exemple) | olfactive: aaa (exemple), create cu ajutorul figurilor de stil: (numirea a trei-patru figuri de stil diferite, ilustrate cu ajutorul citatelor). In concluzie, trisiturile mai sus prézentate justificd incadrarea textu- lui-suport in genul liric. ARGUMENTARE — Genul liric (pe text studiat) in opinia mea, opera ,Emofie de toamna”, de Nichita Stinescu, apartine genului liric, in care autorul isi exprima in mod direct sentimente, trAiri, credind imagini artistice cu ajutorul figurilor de stil. . in primal rand, apar marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric: verbe la persoana I: ,md tem”, ,n-am sd vid”, ,iau” si forme pronominale la persoana I: ,(acoperd)-mi, ,m& (apropii)”, iar poetul isi exprima sentimente de melancolie datorate venirii toamnei, dar si unei iubiri care pare si se indepérteze. in plus, este vorba despre conceptia stinesciani conform creia adevarata poezie ar trebui s& fie exprimati fara cuvinte: w»Si-atunci md apropii de pietre si tac”, i-ar trebui alt ,cantec inckpitor”; w»Suier luna si o rasar si o prefac/intr-o dragoste mare”. 100 Modele « Argument cu, ite, Bae eR ate 5 inal doilea rand, se remarci imagini artistice vizuale:-,or sd-mi creascé aripi ascutite pind la nori”, auditive: ,suier luna”, ,tac” si olfac- tive: ,9i el 0 sd se-nchida c-o frunzé de pelin”, create cu ajutorul figurilor de stil: metaforele: ,acoperd-mi inima... cu umbra unui copac”, ,aripi ascufite”, ,ochi strain”, ,,iau cuvintele si le-nec in mare”, ,suier luna”. in concluzie, trasaturile mai sus prezentate justificd incadrarea textu- lui-suport in genul liric. DOINA MODEL ARGUMENTARE — Doina (pe text la prima vedere) in opinia’mea, opera (titlul) este 0 doin’, specie a ge- nului liric tn’ versuri, aparfinand literaturii populare, creatie anonima, oral’, colectiva si sincretici, in care sunt exprimate sentimente profunde. in primul ‘rand, apar. marci lexico-gramaticale ale prezenfei cului ric: verbe la persoana I: .. (exemple) si forme pronominale la persoana I: ... (exemple) | ale relatici eu liric—interlocu- tor (exemple), iat autorul popular creeaz’ imagini artistice vizuale . sssaee (exemple) / auditive .. (exemple) | olfac- tive . (exemple), cu ajutorul figurilor de stil: (numirea a trei-patru figuri de stil diferite, ilustrate cu ajutorul citatelor). in al doilea rand, sentimentul dominant este cel de... (ce sentiment predomind), find vorba, deci, despre 0 doin’ (ce tip de doind reprezinté textul-suport), asa cum 0 sugereazii si construc- fille .. (prezentarea constructiilor din campul semantic al sentimentului dominant). in plus, in text se remarc’ elemente specifice operei de factura popular’: (elemente de versificatie, de vocabular popular, de oralitate a stilului). in concluzie, trasiturile mai sus prezentate justificd incadrarea textu- lui-suport in specia doinei. ARGUMENTARE - Doina (pe text studiat) in opinia mea, opera, Mdi badifé, floare dulce” este o doin’, specie a genului liric.in versuri, apartinand literaturii populare, creatie anonima, ora- 14, colectiva gi sincretic’, in care sunt exprimate sentimente profunde. Modele + Argumentin 101 in primul rand, apar inarci’ lexico-gramaticale ale prezénjei eului liric: verbe’ la persoana T: yay gisi”, yay duce” si forme pronominale la persoana I: ,,la noi”, ,,(inimii) mele”, iar autorul popular creeazi imaginii artistice vizuale: te-as ristdi-n gritdin&”, ,te-as face stog’in prag”, cu ajutorul figurilor de stil: metaforele: ,floare dulce”, ,morisea de argint” si pardlelismul sintactic: ,.$# te-ay fmblati cu drag/Si te-as mécina matunt”, in al doilea rand, sentimentul dominant este iubirea, fiind vorba, deci, despre 0 doind de dragoste, asa cum o sugereaza si constructiile: ,badiq, floare dulce”, ,te-as imblati cu drag”, ,te-as da inimii mele”. in plus, in text se remarca elemente specifice operei de facturé popu- lar: elemente de versificatie: structura astroficit, monorima, misura scurté de 4-8 silabe si ritmul trohaic; elemente de vocabular popular: di- minutivul cu valoare afectiva:' ,badita”, ,stog”, »te-as imblati”, sd se stampere”, ,jele” si clemente de oralitate a stilului: constructia in-cazut vo- cativ: ,floare dulce”, formele pronominale la persoana a II-a: ,te(-ay résd- di)” $i punctele de suspensie din final. in concluzie, trisiturile mai sus prezentate justifich incadrarea textu- lui-suport in specia doinei, PASTELUL MODEL ARGUMENTARE — Pastelul (pe text la prima vetlere) in opinia:mea, opera ...s.. <2 (titlal), de (numele autorului), este wi pastel, specie a genului liric in versuri, in-care este descris un tablou din-natur’, in culori calde, fat de care sunt exprimate impresiile si sentimentele autorului. in primul rand, apar marci lexico-gramaticale ale prezenfei-eului liric: « (exemple) / ale relatiei eu liric—interlocutor: (exemple), iar poetul creedzs imagini’artistice vizuale: (exemple) | auditive: (exemple) / olfactive’. (exemple), cu ajutorul figurilor de sti - (numirea a trei-patru ‘figuri de stil diferite, ilustrate cu ajutorul citatelor). in al doilea rand, textul este o descriere, deoarece se remarci numeroase substantive si adjective: . (exemple din text) si putine verbe, majoritatea de stare: (exemple din texy. 102" ‘Modele + Argumentiri ura di- tele in plus, aceasta descriere a unui tablou de natura, in culori calde, surprins 1 sssessves (in ce anotimp sau moment al zilei este surprins, cu prezentarea unui camp semantic care justificé afirmatia), se creioneazi in versuri, avand o structura « (de X strofe sau astrofied), masura scurta / lunga, egal / inegal de .. silabe, TIME sssessosee siritm .... re in concluzie, trasiturile mai sus prezentate justific’ incadrarea textu- lui-suport in specia pastelului. ‘ARGUMENTARE ~ Pastelul (pe text studiat) in opinia*mea, opera ,Jarna”, de Vasile Alecsandri,, este un. pastel, specie.a genului liric'in versuri, in-care este descris un tablou din natura, in culori calde, fafa de care sunt exprimate impresiile si sentimentele autorului. in primul rand, apare ca’ marci léxico-gramaticala’ a’ relatiei eu. li- ric-interlocutor interjectia ,,iafa”,. iar poetul creeazi imnagini artistice vizuale: ,lungi troiene cdlatoare”, ,,soarele... se. prevedeprintre nori”, »8e vad satele perdute sub clibuci albii de fum” si auditive: ,voios rasund clinchete de zurgdldi”, créate cu ajutorul figurilor de stil:-epitetul dublu: »(soarele) rotund ‘si palid”;. epitete in inversiune: ,,cumplita (iarnd)”, »méandra (fard)”, ,doritul (soare)”; metaforele: ;,troiene céldétoare”, ,,ai {ari umeri dalbi”, ,zale argintie”; comparatiile: yfulgii... ca un roi de flutiri albi”, ,,soarele... sé prevede printre nori-ca un vis de tinerefe printre anii trecatori”, , plopii... ca fantasme albe”. in al doilea rand, textul este o descriere, deoarece se remare’ prezenta a numeroase substantive si adjective: ,,.cumplita iarnd”, ,norii de zdpada”, »lungi troiene cillétoare”, ,,fiori de gheatit”, ,,anii trecétori”, ,intinderea pustie”, ,satele perdute sub clibuci albii de fum”, precum gi folosirea a pufine verbe, majoritatea de. stare: ,,se dmbracé”, ,se prevede”, se vad”, ninceteaza”. ae : in plus, aceasti descriere a unui tablou ‘de natura, in culori calde, surprins in anotimpul preférat al autorului, iatna (,,norii de zipada”, ,.fulgii zbor”, ,Ziua ninge, noapiea ninge...”, ,tot e alb...”, ,lat-0 sanie usoard”), se creioneaza in-versuti, avnd'o structurit de patru catrene, masura lunga, egald, de 16 silabe, rim& imperechéaté si titm trohaic. in ‘concluzie, tristturilé mai stis prezentate justified incadrarea textu- lui-suport in specia pastelului. Modele « Argumentiri 103, IMNUL MODEL ARGUMENTARE — Imnul (pe text la prima vedere) in opinia mea, opera ++ (itlul), de mele autorului), este un imn, specie-a genului liric, in versuri, ‘in care este exprimat’ in mod solemn pretuirea fata de divinitate, de roi, deo personalitate, de o idee sau fata de un eveniment deosebit. fn primul rnd, apar marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric: verbe la persoana I: (exemple) si forme:pronominale la persoana I: . « (exemple) | ale relatici eu liric—interlocutor: (exemple), iar poctul creeazi imagini artistice vizuale: (exemple) | auditive: . (exemple) / olfactive: (exemple), cu ajutorul figurilor de stil: . (numirea a tret -patru figuri de stil diferite, ilustrate cu ajutorul citatelor). fn al doilea rand, se remarcd tonalitatea solemn a discursului liric, prezenta invocatiei (citat) si exprimarea, sentimentelor de admiratie si de pretuire fat +» (fafé de cine sau ce sunt exprimate aceste sentimente): (constructii care sugereazd prezenja acestor sentimente). in plus, este vorba despre un text in versuri, cu o structura .-, Tima «. .., Titm . i masura in -concluzie, trisiturile mai sus prezentate justific’ incadrarea textu- lui-suport in specia imnului. ARGUMENTARE — Imnul (pe text studiat) in opinia mea, opera Imn lui Stefan cel Mare”, de Vasile Alecsandri, este un im; specie a genului liric, in versuri, in care este exprimati in mod solemn pretuirea fata de divinitate, de eroi, de o personalitate, de o idee sau fafa de un eveniment deosebit. in primul rand, apar marci lexico-gramaticale ale prezentei eului lini: verbele la persoana I: ,suntem”, ,depunem (jurdmént)”, s-aver” si forma pronominali la persoana I: ,,noastre”, iar poetul creeazi, imagini artistice vizuale: la poalele Carpatilor”, ,in cer apune soarele” $i imagini auditive: ,,cu seculii soptesc”, cu ajutorul figurilor de stil: invocatiile: ,O! Stefan, erou sfant!”, ,,0, soare-nvingdtor”, metaforele:, ,lumini cu raze 104 Modele « Argumentari f (nu- , in care oi, de o sului lirie: minale la erlocutor: > vizuale: olfactive: citatelor). sului Jiri, entelor de u ce sunt sugereazit in versuri, eee Si rea textu- lecsandri, ata in mod. ovidee sau eului liric: -avem” $i & imagini si imagini atiile: ,O! ni cu raze splendide”, ,umbré-eroic&”, ,negura trecutului”, comparatiile: ,,Carpafii te pizesc ca sentinele falnice” si epitetele- in inversiune: ,,sublima(-fi glorie)”, ,aprigii (pagani)”, ,sacru (dor)”. in al doilea rand, se remarc& tonalitatea solemna a discursului liric, prezenfa invocafici: ,,O, Stefane...” si exprimarea sentimentelor de admi- ratie si de pretuire fats de Domnitorul care reprezinté 0 emblemé a Mol- dovei: ,erou al romanilor”, ,,erou sfant”, ,, soare-nvingator”. in plus, este vorba despre un text in versuri,.cu o structura de cinci strofe de opt versuri, rim’ inerucisata, ritm iambic si masur’ scurti, egald, de sapte-opt silabe. in concluzie, trisiturile mai sus prezentate justific’ incadrarea textu- lui-suport in specia imnului. 2+ Argumentini Modele + Argumentar 105 Ill. Genul dramatic — opera dramatica ‘. MODEL ARGUMENTARE ~ Genul dramatic (pe text la prima vedere) in opinia mica, opera « (titlul), de ... .. (numele autorului), apartine genului dramatic; in care autorul se exprima in’ mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate in derilarea unor evenimente intr-un anumit timp si spatiu, creafia literara avarid ca mod de expunere dominant dialogul si fiind destinat& reprezentarii scenice. in primul rand, in deschidere apare o listi cu numele personajelor si preciziri privind ocupatia acestora: « doud exemple). Textul este structurat in (X) acte, care confin cate os (cate scene confine fiecare act) scene, inaintea fiecirei replici este indicat numele petsonajului care o rosteste: . . (citat in care se transcrie 0 astfel de replica) si se remarci prezenta didascaliilor, ca modalitafi de interventie direct a autorului: . doud exemple). in al doilea rand, modul de expunere specific este dialogul, iar prezenta acestuia impune aparifia elementelor de oralitate a stilului (prezentarea a trei-patru elemente de oralitate, cu citate pentru | fiecare). in plus, se remaroi.nra2-———~ajelor: .. .- (care sunt per- — sseseee (CO forte sunt antrenate ; acesta). Evenimentele sunt plasate prin indici specifici: .. estes. ae t solemn y, ezentate justificd incadrarea textu- fata de un’. in primus. verbele la person, > text studiat) forma pronominala\. artistice vizuale: ,,/a poo, jerduta”, de LL. Caragiale, apar- auditive: cu seculii soptes. e exprima in mod indirect, prin Stefan, erou sfant!”, 0, soin. ate in derularea unor evenimente Modele » Argument Il. Genul dramatic — opera dramatic’. MODEL ARGUMENTARE — Genul dramatic (pe text la prima vedere) fn opinia ica, opera .. (titlu)), de .. (numele autorului), apartine genului dramatic, in care autorul se exprim’ in mod indirect, ‘prin intermediul personajelor, care sunt antrenate in deriilarea unor evenimente intr-un anumit timp gi spatiu, creatia literard’ avand ca mod de expunere dominant dialogul si fiind destinata reprezentirii scenice. in primul rand, in deschidere apare o list cu numele personajelor si preciziiri privind ocupatia acestora: . out exemple). Textul este structurat in . (X) acte, care contin cate (cite scene confine fiecare act) scene, inaintea fiecdrei replici este indicat numele personajului care o rosteste: . (citat in care se transcrie o astfel de replica) si se remarc& prezenta didascaliilor, ca modalititi de interventie direct a autorului: . (dowd exemple). in al doilea rand, modul de expunere specific este dialogul, iar prezenta acestuia impune aparitia elementelor de oralitate a stilului . (prezentarea a trei-patru elemente de oralitate, cu citate pentru | fiecare). in plus, se remarca prezenta personajelor: (care sunt per- sonajele) si a unui conflict dramatic: . (ce forte sunt antrenate in conflict si cum evolueazit, pe scurt, acesta). Evenimentele sunt plasate intr-un cadru spatio-temporal, marcat prin indici specifici: . (exemple de indici de timp si de spatiu). in conchuzie, trisiturile mai sus prezentate justific’ incadrarea textu- lui-suport in genul dramatic. ARGUMENTARE ~ Genu! dramatic (pe text studiat) in opinia mea, opera 0 scrisoare pierduta”, de ILL. Caragiale, apar- fine genului dramatic, in care autorul se exprima in mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate in derularea unor evenimente 106 Modele « Argumentiri ele 1od intr-un anumit timp si spatiu, creatia literar’ avand ca mod de expunere dominant dialogul i fiind destinati reprezentarii scenice. in primul rand, in deschidere apare o listi cu numele personajelor: Stefan Tipitescu, prefectul judetului, Nae Cafavencu, avocat. Textul este structurat in patru acte, care contin cate noud, paisprezece, sapte $i respectiv paisprezece scene. [naintea fiecarei replici este indicat numele personajului care o rosteste: ,,.TIPATESCU: Sai-mi afli ce scrisoare e aia si de cine e vorba” si se remarc’ prezenta didascaliilor, ca modal de interventie direct a autorului: ,,ZOE (iesind din dreapta misterios si cobordnd repede langa el).” in al doilea rand, modul de expunere specific este dialogul, iar prezenta acestuia impune aparitia clementelor de oralitate a stilului: interjectii si constructii in cazul yocativ: Ei? si le-afi numirat, coane Fanied?; verbe la modul imperativ: ,Nu-umbla cu mofturi, Ghiti”, puncte de suspensie, exclamatii si interogatii: ,, Nu s-alegel; Eu vampir, ai?” in plus, se remarc& prezenta personajelor, pe care autorul le numeste persoane si-a unui conflict dramatic intre cele dowd factiuni ale aceluiasi partid: pe de o parte, grupul Tipdtescu, Trahanache, Farfuridi, Bran- zovenescu, $i, pe de altit parte, grupul Cafavencu, Ionescu, Popescu. La inceput, primul grup pare sd. piarda orice sansi de a-si impune candidatul, pe Farfuridi, din cauza scrisorii de amor compromifatoare pentru cuplul Tipatescu — Zoe Trahanache, pe care aceasta din urmé o pierde si care este gasita si folositaé ca obiect de santaj de citre adversarul politic” Nae Cafavencu. In momentul in care abilul Zaharia Trahanache este gata si-I contracareze pe Cafavencu, de la ycentrn” este impus drept candidat Agamemnon Dandanache. _ Evenimentele sunt plasate intr-un cadru_ spatio-temporal, marcat prin indici specifici: ,,in capitala unui judet de munte” si yin zilele noastre”. fn concluzie, trisiturile mai sus prezentate justific’ incadrarea textu- lui-suport in genul dramatic. Modele + Arguments 107 COMEDIA MODEL ARGUMENTARE — Comedia (pe text la prima vedere) in opinia mea, opera °. (titlul), de + (numele Gutorului); este o comedie, specie a'genului dramatic in versuri sau in proza: in care sunt infitisate Personaje, caractere, moravuri sociale etc. intr-un mod care’ starneste rasul, avand final fericit si un sens moralizator. in primul rand, ca in orice opers dramatica, modul de expunere spe- cific este dialogul. in deschidere apare o listi cu numele personajelor - (doud exemple). Textul este structurat in .. 9) acte, care contin cate ... . (cite scene contine fiecare act) scene; inaintea fiecArei ‘replici este indicat numele.personajului care 6 rosteste stsssses (Citat in care se transcrie o asifel de replici) si se remarcd prezenta didascaliilor, cd’ modalititi de interventie directa a’ autorului - (dowd exemple). in-plis, apar personaje + (care sunt personajele) si uti conflict dramatic ..... - (ce forte sunt antrenatein'conflict si cum evolueazd, pe Scurt, acesta). Evenimentele sunt’plasate intr-un cadru spa- tio-temporal, marcat prin indici specifici: (exemple de indici de timp si de spatiu). wet in al-doilea rand, ‘prin-continut si pin modul de rezolvare a conflictului textul se subsumeazi categoriei estetice a comicului. Sunt prezente mai multe modalititi de réalizate: (prezentarea tipurilor dé co- mic care apar in-text): comicul de situatie siss-(exemple), co- micul de moravuri . . (exemple), comicul-de caractere .++ (exemple), comicul de nume . (exemple) si cel de limba}, realicat prit ssseeesss (mijloace de realizare). in concluzie; trisiturile mai sus s prezentate justified incadrarea textu- lui-suport in specia comediei. : " ARGUMENTARE — Comedia (pe text studiat) in opinia mea, opera 0 scrisoare pierduti”, de ILL. Caragiale, este © comedie, specie a genului dramatic in prozi, in care sunt infatisate personaje, caractere, moravuri sociale etc, intr-un mod care starneste rasul, avind final fericit gi un sens moralizator. 108 : ” Modele « Argument