Jurnal de vacanta.

Drum initiatic spre izvoarele poporului roman, prin sudul

Dobrogei
Sinziana Ionescu,

O incursiune de 62 de kilometri in sudul Dobrogei poate fi o reconstituire imaginara a nasterii poporului roman.
Teritoriu-model de convietuire de mai tarziu, armonioasa Dobroge este deopotriva poarta de intrare a credintei
ortodoxe in tara noastra si o revansa de pace pentru inclestarea stramosilor daci si romani.
Daca la Adamclisi gasim Tropaeum Traiani, monumentul triumfal al imparatului Traian, ridicat in onoarea
dacilor infranti in cea mai sangeroasa batalie purtata cu romanii in anul 102, la mica distanta se afla alt loc
crucial pentru istoria spirituala nationala: Pestera Sfantului Andrei, intaiul apostol al lui Iisus Hristos, cel care a
adus crestinismul pe meleagurile Scythiei Minor (Dobrogea de astazi). Monumentul lui Traian
O calatorie spre originile poporului roman trebuie facuta la pas, prin sudul Dobrogei. Iar inceputul trebuie facut
la cel mai cunoscut obiectiv turistic din judetul Constanta: Tropaeum Traiani, grandiosul edificiu comemorativ
de la Adamclisi. Asezarea se afla la 64 kilometri de Constanta, fiind ridicata in jurul monumentului triumfal de
soldatii romani lasati la vatra, care n-au mai plecat de aici. Tropaeum Traiani a fost construit in anii 106-109, iar
cetatea colonistilor romani a primit de la otomani numele de Adamclisi, insemnand ,,Biserica omului", datorita
monumentului considerat lacas de cult.
Adamclisi a fost candva cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei, fiind devastat de valurile

de popoare migratoare. Simbolul sau a fost restaurat in 1977, iar vestigiile sunt pastrate in muzeul amenajat in
apropiere. Localnicii spun ca din varful monumentului inalt de 40 metri se vede uneori, in zilele senine, marea.
Pestera lui Andrei
Pe dealurile line ale Dobrogei, drumul serpuieste spre Dunare taind paduri si pajisti. Urmatorul popas
obligatoriu al traseului este Pestera Sfantului Andrei, situata langa comuna Ion Corvin. Supranumita Bethleemul
romanilor, pestera este prima biserica a crestinilor de pe aceste meleaguri. Aici a vietuit apostolul propavaduind
cuvantul si invatatura Domnului Iisus Hristos, aici au fost botezati crestini stramosii nostri. Manastirea falnica
ridicata langa pestera aduna an de an, la pelerinaj, mii de credinciosi veniti sa se roage la Sfantul Andrei si sa ia
apa tamaduitoare de la izvorul apostolului.
Nu departe de Ion Corvin se afla un nou obiectiv turistic, de la Brebeni. Aici a fost amenajata prima partie de
schi din judetul Constanta, in cadrul unui complex turistic.
Mergand spre coltul Dobrogei, treci prin Baneasa, localitate atestata istoric la 1750, cand negustorii il numeau
Parachioi, adica ,,satul cu bani". O suta de ani mai tarziu, cand Dobrogea facea parte din Imperiul Otoman si era
pasalac, Baneasa se mandrea cu biserica si cu scoala romaneasca. Lipnita, popas manahal intre Pestera
Sfantului Andrei si Dervent
Dupa Baneasa vine Lipnita, centrul administrativ al unui manunchi de asezari incarcate de istorie antica si de
crestinatate. Comunitatea se pregateste de o mare sarbatoare la 24 august, cand va fi sfintita manastirea Sfantul
Ioan Botezatorul. Lacasul este situat pe drumul ce leaga manastirea Sfantul Apostol Andrei de Dervent, iar
ravna cu care slujesc aici maicile va naste aici o vatra monahala.
,,Manastirea Sfantului Apostol Andrei si Manastirea Dervent sunt doua puncte de reper ale trecutului crestin al
acestor meleaguri. Si daca cele doua manastiri sunt strans legate de Apostolul Cel Intai Chemat, noua manastire
infiintata in noiembrie 2004 a fost inchinata Sfantului Ioan Botezatorul, cel care a fost primul dascal al Sfantului
Apostol Andrei. Iar al doilea ocrotitor al noii manastiri a fost numit Sfantul Mucenic Dasie, martir dobrogean
care a trait in secolele III-IV si a fost rod vrednic al semintei crestine aruncate in acest tinut de Sfantul Apostol
Andrei", spun maicile de la Lipnita. La sfintirea manastirii vor participa ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane si
Bulgare.
In satul Canlia se pot zari inca vestigiile cetatilor bizantine Dervent si Vicina, de pe insula Pacuiul lui Soare.
Ultima iese la iveala doar cand e seceta si scad apele fluviului, iar pescarii locului te duc acolo cu barca. Iar
Derventul si-a castigat renumele de loc binecuvantat, solar si scaldat de undele Dunarii. Oaza de verdeata,
manastirea de aici este singurul loc din eparhia Tomisului unde se practica obiceiuri arhaice ale ortodoxiei.
Comoara de la Izvoarele
La Izvoarele merita poposit pentru mai multe motive. Aici a fost candva un important centru politico-militarreligios, Sucidava, mentionat de pe vremea imparatului Aurelian. Intre ruinele cetatii Sucidava au fost
descoperite o bazilica paleocrestina, numeroase cruciulite, un mic ulcior provenit de la mormantului Sfantului
Mina din Egipt, precum si un set liturgic compus din 17 piese de argint, datat secolele IV-VI dupa Hristos.
Si tot in Izvoarele se afla un monument de patrimoniu care merita vazut: biserica de nuiele, fara turla, de
dimensiunile unei casute, Trei astfel de bisericute, construite in secolul 19 si declarate monumente istorice, se
gasesc in zona - la Izvoarele, Satu Nou si Strunga. O a patra se afla la manastirea Saon din nordul Dobrogei, la
Tulcea.
Tot din Repertoriul Arheologic National, documentat de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, face parte
si Cismeaua de piatra de la Izvoarele, din Valea cu Tei, la 100 metri sud de Dunare. Cismeaua este zidita cu
blocuri de piatra gravate cu inscriptii. ,,Probabil ca acestea nu au fost executate de cei care au captat izvorul,

deoarece blocurile si sirurile de litere sunt asezate aleatoriu. Este posibil ca blocurile de piatra cu inscriptii au
fost aduse din alta locatie initiala", arata specialistii. Alb, verde, albastru
Ne apropiem de destinatie: Ostrovul, mica asezare din coltul Dobrogei, unde casele sunt scunde, iar usile si
ferestrele sunt vopsite in albastrul Dunarii. Peisajul este de o frumusete ca la inceput de lume, in care predomina
albul si infinite nuante de verde. In apropiere puteti vizita padurea Cavoul Dacilor sau rezervatiile naturale
Esechioi si Bugeac. Lacul Bugeac este cel mai sudic liman al fluviului Dunarea, fiind culcus de iernare pentru
specii rare precum pelicanul cret.
Peste drum de Ostrov, de partea cealalta a Dunarii pe care o treci cu bacul, este malul bulgaresc - Silistra, fost
oras al Dobrogei mari, pe vremea cand cuprindea si Cadrilaterul. Puteti face o vizita si in targul vecin si prieten,
mai ales pentru conservele vestitilor gradinari bulgari. Dar dupa o expeditie prin raiul dobrogean de la nord de
Dunare, nimic nu vi se va mai parea la fel. Veti simti doar ca trebuie sa aflati mai mult din frumusetea locului
imbratisat de Dunare si de Marea Neagra. Va mai recomandam
Dobrogea in lung si-n lat, pe bicicleta: cele mai frumoase trasee de parcurs pe doua roti printr-o Romanie
in miniatura cu accent de Balcani
Jurnal de Vacanta. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Coltul de Rai interzis candva turistilor va asteapta cu
hectare intregi de plaja virgina