Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ortodoxia Si Ecumenismul

    Încărcat de

    alpha2003rol
    16 vizualizări177 pagini
    Ortodoxia Si Ecumenismul

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Ortodoxia Si Ecumenismul

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    16 vizualizări177 pagini

    Ortodoxia Si Ecumenismul

    Încărcat de

    alpha2003rol
    Ortodoxia Si Ecumenismul

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 177
    Arhimandrit Serafim (Alexiev) Arhimandrit Serghie @azadjiev) ORTODOXIA ECUMENISMUL DE CE UN CRESTIN ORTODOX NU POATE FIECUMENIST MANASTIREA SLATIOARA . 1997 t Tiparta binecuvaniarea LPS. Viasie Mivepoltl Beret Ortodoxe Roman INTRODUCERE do tk vochi Astizi se serie, se vorbeste si se predict mult desore ‘scumenisa, reuniunile ecumenice, unirea ecumeniod a crestiilor, despre teologia ecumenicd §.a.m.d. Inst ou toi cei care folosese acest cuvint, infeleg ce inscamnd “eaumenism™ CCavanta “ecumenism” provine dela greceseul oitoumene (2 locui, a popula). Prin urmare, “ccuneni™ este “pimar populat locuit,ofcumena’, si la Inceput prin acest cuvant era desemnatd 0 regiune a pimotulal nostra, populad eu oameni. ‘Si Biseria li Histo, tn vechime, prin cuvdnaal “olcumena” efinea pamdana si locuitori li (Mt. 24, 14; Le. 21, 26; Apoc. 3, 10; 12, 9). Respectiv, adjectival “ecumenic™ inssamna “universal” dics privitor la itregul phmant si popula hi. In greceste, Saute Bisericd Onodoxt, de asemenca, s2 numeste “aniversalt, find ca stare, cfciIntemeietoral ei durmnezeiesc i-a menit sf se raspindeasea ‘supra nturor neamurilor care locus pe plan (Mt. 28, 19; Mo. 16, 15) Miscarea "ccumenicd" din zilele uoaswe pretinde de ssemenea la “universalitat, Inst substiic unitatea universald in credinga cea adeviratd prin unirea pur mecanica a diferitelor sconfesiumi, desprinse de la Ontdozie si striine ei, si de aceea *ecumenisinal” de astil ase un fanomen absolut now. Ca idee, el a taat nastere La miflocul secotului al XI%ea ta Anglia si America, rtopundndu-si st uneasch dife: ele confesiuni crestine, ces? sucodenomean gresit "biserici". Atingerea aces scop este amritd cu perseverenti de cltre Conslill Ecumenical “Bisericilor” (C.E.B.), fondat tn 1948 la Adunarea din Amsterdam, cu ceatul la Geneva, ‘Termenul modern de “ecumenism” & fost inventat s{ introdus. {In uz de John Mott (1865-1955), canoscut lider franc-mason si preyedinte al LM.K.A, Acest Iuera s-a totdmplat Ia congresul LM.K.A., care gi-a desfiguratlucrirle tn 1910 a Edinburg Scotia), sub presedingia tui Mot. Atunei a si fost pus inceputul miscdri Este caracteristic faptal cX John Mott ou a ales pentru ddesemnarea acestei miseati cuvantul latin occidental “universalism” (Ge la universum - univers), ei anlogul grecesc "oecumenicos” (de unde si “ecumenism"), care se refera numai la Ortodoxie, ca religie cu adevarat universali, Evident, scopul fais si imediat al acestei substitu a fost endings dea masca intengia eretie printr-un ermen rtodox, preluat din limba preacd, clasict pentru Ortadaxie, iar in Perspectiva ~ posibilitatea de a identifica, mai devreme sau mai Lrziu, Sinoadele Ecumenice cu "Consilil ecumenic" (C.E.B.), care in cele din urm’ s-ar putea autoproclama “Sinod ecumenic" Biserica Ortodox Rusd a formulat o aeuzatle argumentata corespunzator In “Epistola Sfintului Sinod despre Adunarea V a CEB. si rezultatele ei*, tn care se aratl: "Un alt pericol, care ameningt grav unitatea cresting si viitorul migearii ecumenice dup Nairobi, este iluzia, nutrita do uniipartcipangi Ix miscarea cecumenici, precum c Consiliul Ecumenic al Biserielor at putea asigura un asemenea grad al apropierii ecumenice a bisericilor- ‘membre ale lui, tacit una din vitoarele sale adundei generale se va ‘transforma fn sinod crestin ecumenic. A glndi astfel - inseamnd a esupune of Consilil Ecumenical Bisercilor poate deveni, tn itor, un fel de *super-biserics" Asedar, nojiunea de “universaltate" care tntotdeauna era atribuitt doar Bisericit Orodoxe, astizi se aplick la 0 now miscare, strfink de Ortodoxiz,2isk “ecumenicd”, Asemanarea extcioar§ inst ina dovedeste identtatea interioard. Asa cum zice un proverb latin: “Si duo dicunt idem, non est dom”, adicd "Dacd doi spun una aceeasi, nu este una si azeeasi,” La fel gi termenul de “ecumenism ‘este folosit de Biserica Ortodoxd fntr-un sens, unicul adevirat, iar de “migcarea ecumenied” - tn cu torul atl, Cu mult inainte de aparitia Yecumenismului* genovee, a ‘int, fiingexza si pururea va finja adevaratul ecumenism ortodox ~ ccumenismul, sau universalitatea Sfintei Biserici Ortodase, {ntemeatt de Domnul nostra Iisus Hristo eu scopal rispandiei prin a, in fumea intreagi, a adevarului de reveletie divind, vestit de Hristos, si infiptuirii mimuirii fAgdduite de El. Noi indrdenim s afirmim c& Intra totul sinem de acest edevarat ecumenism, antic si vesnic now, adied de universaltates Sfintei Biserici Ontodoxe. Intre ‘acest ecumenism ortodox si “ecumenismul” genover de astizi exist contradictillagrante $i deosebiri dogmatiee profunde, de nedepisi, iin aceast4 cauza noi nu putem fi “ecumenigti” in sensu ‘modern al cuvintului,cdci sintem ecumenisti adevarati ca membri ai Biseticii Ontodoxe, care de la tntemeierea ei se numeste ECUMENICA! Asa cum nu se poate si aparii la dowd confesiuni diferite - de exempiu, nu e posibil ca, find un adevarat ortodox, $2 fii fn acelasi timp si protestant - tot asa nu se poste ca, find membru -a Sfintei Biserici Ortodoxe Universe, ste incadrazi fa migearea seumenied, care - mai ales tn ultima vreme - tsi imputie tot mai insistent cogeeptile, categorie seine Onadaxit. Ecuenistii genovezi supranumese ecumenismul "miscare a ‘Sfaowului Duh in epoca noasta, socotind e4 se poate vorbi intr un chip now despre Dumnezeu, despre Taina lui Hristos si mai ales despre Sfanta Biserict, neplijind fatis dogmele, canoanale ortodoxe 4 Sfana Traditi, Ortodoxia inst nu poate fide aeard cu aceasta; ex ‘i admite © noua redactare a dogmelor, schimbarea canganclor si fenegarea traditillor ortedoxe seculare. Ortodoxia respectd cu strietefe cele primite de la Domnul Tisus Hristos si sfintii Sai spostoli,cAci vrea sa ramand fidelt poruncii Sf. Ap. Pavel! “Sta neclinii st tnetipredaniile pe care Ie-ayiinvatt, fie prin cuvdnt, fie Prin epistola aoastrs” Cl Tes. 2, 14). Deosebirea dintre concepiile ecumenismului genovex si tnvijitura Sfintei Biseriei Ortodoxe este atat de mare, Incdt © batstoare 1a ochi chiar si pentru un erestin ‘rtodox neinijiat ta tzlogie, provocdnd-io neineredere freascd fat de miscarea ecumenice Orice tnvatitura religioast ne-ortodoxt este neplicutd 1 ‘Dumnezea si de-a dreptul pigubitoare, cicisubsttuie indriznet prin ‘minchund ereticd InvStatura mAntuitoare revelata de Durmnezeu, Prin ‘ceasta €a manie pe Dumnezcu si Il indeparteazd, In Sfinta Scriptura Dumnezeu mrturiseste ta repetate randuri ed ou cual cei care 1 Inlocuiese cu idol, ci si cel care propovikiuiese gresit despre El, fi ‘rezesc mania, Intl ce citim ta Cartea lui ov: “Tar dups ce Dommul a rostit aceste cuvinte citre Iv, a griit ere Elifaz din Terman: “Mania mea arde tmpotriva ta si impotriva eelor doi prieteni ai wi, pentru cl maji vorbit de Mine asa de drept, precum a vorbit robul Meu Tov" (lov 42, 2). Un cregiin luminat duhovniceste gt clt de sroamic e s4 crezi latro tovajaturd falsi despre Dumnezeu, Care este "Dumnezeul adevarului” (Ps. 30, 6), ct de groumic e si falsifici dogmele dumouzeiesti,abitand astfel asuprata dreapta mnie ‘loi Dumnezea! Nu intimplitoe SE. Ap. Pavel sfatuieste pe ucenicul sau Timotei: "Sileste-te sd te ariki incercat inaintea lui Dumsezeu, Iucrator cu faca cura‘, drept tavayand cuvantal adevarutui™ ( Tim. 2, 15). Un mecit al Ortodoxiel azela ci ea gi numa ea din toate age-numitele confesiuni crestine intotdeauna a invatat si tavaga adevarul despre Dumnezen, despre Hrists, despre Sfinia Sa Biserict si despre toate tainele dumnezeiesti, pe cod ceelale confesivn “jin nedreptatea drept adevir" (Rom. 1, 18). Ea pistresza ceschimbate, dela bun inceput i pind astizi, iavijtura descoperica ce Dumnezea si Sflnta Trae. ‘Jn Deciaratia patcipantilor ortodocst la Adunarea ecumenica de Ja Evanston, (1954), 2 spus foarte potivt cA "Sftata Biserisa ‘Ontodoxs este singura care a piorat in tostéplindatea gi nevatama.d credinga “dats sfinsilor, odatd pentru totdeauna” (Juda 1, 3). $i asta ama datorit& merteloc oosstre, ci pentru ch Dumnezeu vrea si pastrez= “oomoara aceaita in vast de Int, ea Si se invedereze ci puterea covargivoare este a lui Dumazzeu si mu de la noi" (Il Cor. 4, 7). ‘Aga cum Sfanta Biserica Ortodoxa intoudeauna este devotats ful Dumnezeu si ne tovart adevirul despre El, wot asa si fiecare rmambeu al ei webuie sf mind crediacios lui Dumneze gi s fink seabdrut invagatura bisericessed, pentru a nu-sipierde apartenenta la Bisericd si anu se list de méntuirea cea vesnicd, posrivit cezului Sfanului Atanasie cel Mare: "Acel care vrea sé fie mantuit, inainte de toate trebuie sa ind Credinta Universal. Ace care n-o pistreazi ‘ottowsa gi nevaeamatd, va pieri neindoielnic pe veci!” Sffanal Ioan Teologal, VazHtoral de Taine ne poranceste sé mu schimbam nimic din caea ce am primit la Inceput, adic si nu atugi nimic 3 smu Scoatem nimic din ceca ce ne-a poruncit Insusi Dubul Sfnt (Apoc. ‘2, 18-19), altel plecdem posibilitatea de a fi pari la viga dunmezeiascd, de care se fic vrednici doar cei care au rimas “erecinciogi pind la moarte* (Apoe. 2, 10). _Acclasi Apostol al iubirii crestine a apdrat cu trie smatturisivea adevarateicredinge: “Dacd cineva vine a voi si mu aduce Invatura aceasta, st ou primifi in cast si fm ice: "Bun ‘venit!” Cli cel ced zice: "Bon venit!” se face pértas ia faptele lui cele rele" (I In. |, 10-11), side aceea cerea: “Dec, coea ce ai auzit de la Inceput, in voi st rimind; de va rimine ta voi ceea ce ai auzit de la toceput, veti rimAne gi voi in Fiul si in Tatsl” Ia. 2, 24). ‘Aceasta Inseam cX cel care nu rimfne In invefirura descoperita de ‘Dumnezeu $i lsat noud ca mostenire de Hristo prin sini apostoli, vai arn Treimii Dumnezeiegt gi Daoare de vid iva pie pe vei Ecumenism de astazi se Indepirteard de Credinta Orton de veacuri si se apropie de confesiunile heterodore, care, asemeni prieteallor lui lov, nu vorbesc adevirul despre Dumnezea, cum a vorbitrobul lui Dumnezeu ov. De aceea adevaratul crestin onodox, entni care méncuirea sufletului este cea mai mare risplati a credingei sale (I Petra i, 9), mu poate ramfne indiferent fatt de eoumenism, care isi dl silinga si ne impund, tn local eredinel pe ‘care o marturisim, 0 concept despre lume strind gi cu total gresita, ‘Ocupandu-ne de problema ecumenismului gi a caracterului sax pleabitor noi am gist, to cadrl cwreatnlor, mumeroae ‘emelur| foarte importante, care mu ne permit st simpetizim $i si ‘aderdm In el. Aceste principii yinem st le tmparisim roturor adeviratilor eredinciosi si celor care igi doresc mntuirea vesnici fora Domml nostra Tisus Hristos, tn comuniune cu Sfinta Sa “Acel care, dupd ce 2 fost gisit adevirul, continud si mai ‘caute ceva, acela cauti mineiuna” (Din Lucririte Sinodulud VII Eeumeniz). ‘Cine nu doreste si devind ucenie al adevirului, devine ‘Invititor al riticiii* (Srintul Leon cel Mare, papi al Rome). ¥ ‘in ailele noastre adeviral este atdt de intunecat, iar rminciuna atit de addne ¢-a tnriidicinat, incit nieiodatd nu vom deslugi adevdrul, dack av-l vom iubi® (Paseal). "Bunuule lisuse Hristeaset in Biseriea Ta sint oameni care ‘au sint apostolii Tai si care nu se roagi Tie: ...ei au uitat de Terusalim giau acceptat Geneva, unde au creat noi table ate legi. Dar stu, Geneva, care teal iniltat pand la ceruri, vel pogort in iad!" (Comp. Le. 10, 15). Qin cuvintul Patriarbului Terusalimului Timotei la Sirbitoarea Sfintei Cincizecimi), (m. in 1955) "Europa ne scoate din mint; dar Europe aproape toatl si in toate sa piganizat. Nu e mai bine oare s-0 Uist de eapul 4. Adevdrata lumind a venit la noi din Bizant, $t nol mu sintem copii mic nu de deri am iegt la luming. in cuind se vor ‘impli o mic de ani de cind credem in Domnul gi finem legea Sa stlned. $U in aceasta fe ca alti si tavete dela nol, dupit eum se si cuvine: ckci ADEVARUL NE APARTINEM (Sf. lerarh Teofan ‘ivoratul). "Deci, cees ce afi auzit de la inceput, in voi si rimind; de va rdmine in vol ceea ce ati auzit de la Incepat, vefi rimdne gi voi in Fiul si tn Tatdi® (1 tn. 2, 24). "Mai mare bucurie deedt aceasta mu am, eas aud cl il mel umbli intra adevir* G In. 1, 4). "Tu insi rill fn cele ce al invitat sf de care ext Ineredintat, deaarece gt de la cine leal tnvifat" (IU Tim. 3, 14). "Clcl mpotriva adevirulul n-avem miei o putere; aver pentru adevir" (I Cor. 13, 8). “SE stil ch noi trebuie si slajim toi Dumnezea, na timpolui” (Stintul Atapasie cel Mare, Epistolé alte Dracontic. ‘Nol au ne clintim iu adevir gi nu contrazioem, dar sintem pecethiti de acelag caracter al erodingel $i nddajduiri noastre. Ciel pe camenil care cinstese din toatd inima pe Dummezeu = nile nu poate si- indemne cu afta putere la ofdee ‘comund, ca infelegerea fn invigitura despre Dumnezeu; g nie ‘mu fnclind spre decbinare atita, cit tnclink nepotrivires- ta acexstl invi{iturd™ (6fantul Grigorie Teologul, Cuvintul 6, vers. 1,1. “ama, sn of a ng 9 sino ete sel fin cn Sl eran ee sta Te {Suni tenes lem diem rnimie mai minunat, decdt adevicul". (Sfantul Foti, oa (Sfintul Fotie, Scrisoare i Partea intai ECUMENISMUL $I APARENTA LUI < > Principiul 1 ’ devarul este universal, in vreme ce oe any poate giinu trebuie sh fie universal ‘ crului |A) Biserica Ortodoxt este detinitoarea adevat sisericd Ortodoxs, asemené si cortbii salvatoare Set ea poses cai a" Cin 51), isos Heistos pentra a vest luna i e "7ace 8 ce pleteste prin lumea care “zac eer a sto memae be ea ot ‘ork * fo epee nage ce ee can cl de Hes Mor 8 SPE Spam 264 29 0 anit wna Bate ol terea Duhului Sfant” , 195, or ce ee .cest cuvant, venind de la Dumn: in 16 tale none civele Sle ELeevp Care ne cee as ea at wt ntus itt Se fara scAdere, gi ie find fk ae, Dummnezeu a venit... saimare.” 10 ‘Acest cuvant @ fost icredingat Biserici si slujtoritor ei - spiscopilor si preoilr, care sint datori sk propoviduimet cura fied amestecuri cu tnvajauri strtine, ci *drept inviind euvioa adovdrului” (1 Tim. 2. 15). Cuvdnnul favagturit, pentru aft foo i erator pentru mantuirea sufletelor, urmeaz4 £8 fie fert de we ee eu. Rudin. Tocmal aceava este “invgitra cea sinatoasa" pe care ebuie S-0 propovaduiascd un episcop (Tit-1. 9). “lavatitara cca SfnMonsd este aceca care te Invatd deopottiva adevratele dow, dar si via cucernica” Prin dogmatic si etic se epuizeszt, propciu-zis, conginutul {redituri lui Hristos. Ambele noun’ sim profund legote revipros Si condifionate reciproc, érept care nici dogmatica fara eticl, ici ‘tka fra dogmaticd nu pot existe, Cac procum credioya fata tape G's mows (Cac. 2, 26), i fatale fart ceedings sine moarte (Row 4: 3,2). Mar ci dracii ered, sise eutremurs (ac, 2,19). totug redinia lor este Prd rost, Intrucat este lipsita de fapte bune. Eetiel ot avea de asemenea unele fapte aparent bune, care iosd nici Mantuiese, legdtura cu dreupta rein Porrivit wtmaciit Stinului Teofan Zavorgtul (1 Tim. 1, 5), rena ea adevaratd,nePtaricd, “imbritigeaza toate dogmele: 9 cegten cfectiv stot de aga natucd tnclt, dad inima le cuprings anarne, wehuie ca ee a inspire neaparat simtimine $i ape de {ubire, si sX te inspire ca stare; de o astfel de natura sint thot on feamd dogmele cu privire a Pronie, Ispasire si vitoarea teres Exnnezeu vede tml stot ce se face pentru fra din dragoste entre EL, primest casi cum s-ar face nemjlocit pentru El. Caf oa crete Seats, Cum s4 nu se grabeascl si punt ceea ve se cuvine. pris ‘mina fratelui, in ména Domaului?... fn felul acesta dragostea se ad, se sfineste, se Inmuleste $i 50 fates. prin eredisga snemincinoass", poumaca si etca sin comtnute si se ftruchipeaztdeplin ta Sul adevratei Biserci Crete, cii ea este ineaviatd de Donal Hila SUS Hiisios: 1) pe edevarata marurisire a credinel In Paring mimurisita de SF Ap. Petru in numele tutor apostlilon {it 16, 16-18; In. 6, 69); 2) pe o moral autentick, ours po hase paratul mantitor al tui Dumnazeu (Tit, 11,12) eae se dd mare 4m Biseriet. In acest sens atorcuprinzitor Biserica lui Hristos este mit “tpl stoi ade" (Ti. 3,15). a ete ‘titties cet pov rl eat Zach, en "exe Buea tu Duper Cal Vs, Cae ote Dunes evi ns Adria Dee 8 levies Ste mere ria ine rin Tia, viene ar ade visa dp ees fibula ral neat ox de Domne, tants sun cusp el era ce ‘Domnului - toate sint adevarate in ea. In oricare alti parte, mpes Deal Eats onl suman dealer it afi st Mesa aevkeat ase uma Toe Beara eel ova sn mnt nada pili ee ASSCTa tet, poling mingle tube cod cle sett fe iburi eo min." : = esi ‘dup ciderea In plcat, care a intunecat mor: ie vines ool a pitt srra sete de aevir a rs fie: Depo nh ela Dunes, onl ct a, pul ep sale ape amr, 8 ge de uml snr, Clr care a0 bln sou canoes mm Donan, Cae decent ita Cagend pe sot em, Sl Simson Noa Teor iturin webu sieges a oie ‘ovat dev sel aderta ice ave 2 eS ‘Mien cnet caer fro la Dames vt nnn se ror rsh ag mised Ioabblne sone eu Advi nat as str 14, 6). Despre acest adeviir Sffntul Simeon Noul Teolog spune, 8 octal 3 "Agra ete de In Dum. EL cote Sauda if Dumneze pat ates prin arti Hin”. cet Adora, tec Hpatundem, eat. imptiva sauce pute nec rll elise Inpotva imparijiei intunecate a diavolilor, care zimislesc eresuri pentra & cameo ° ee npc, isn met nace ume meen ei ests a mein fs 11) se cup reg ners (Cen) rinpopovsses Ade mnes,Bcal ‘Gime ao mene universal, darcy ete chamad vest 2 Adevarul, descoperit noua de Mantuitorul, Adevairul este universal siteebuie si fle universal: Universalitatea (Sobornicitate), potrivt expresiei reugte a prof. Viadimir Losski, reprezinil o calitate proprie Adeviuli lui Histos. Ratacirile, eresurile, falsele invetsturi, desi au raspandire in lume, ‘mu pot pretinde a avea un carueter universal, deoarece ‘mineluna este ceva negativ, ica atare mu are dreptul legal de a se ‘impune intregului univers. Dact ins& ereziile igi asuma acest drept, 6 fae uzurpénd drepturi straine! Biserica loi Hristos - in calitate de purttoare a adevarului, i oe intrebeim, szialos Dae ee ic Goce cei olm _ eee sae mae ae Sg ite meth aetna ee (", adic pe relatia Dumnezen-Om re ee a To tol Ce 3 3, 14; Lin. 1, 3), simu peo mat ei on tees om Potrivit concepfiei Bisericii sobornicesti a ees vp feeheeie fees er ca tern gmt cae eta see treae gees tne ec igs en eee oak tes ce elie rove ed Palette fe eee re ml pet em, nt eee Se iio wal tee rt Sc wa dan eau Biverica Ontodoxh ine fn com pasa sacramentala cu ele! é tree ct a ata mi ‘an jinventat de teologii prote portrait sepph sem rate rae nce Sy ameter ant ceea eae wean teeta” pena arts Seo ‘nc com ot “See 36 ‘are a creat propria “erez" si propria marrurisire de ceedina, ct mai ‘mult decdt att - ei contest invasdtura Noului Testament. care arent et adevarul poate fi defini nasa masura incit s4 se poatd vadea cine si cnd s-a abatut de la el. Si, de buna seam, cum ai putes spune ca Sineva s-a abatut de Ta adevar, dacé au ai sti in ee anume reridt el? a ‘Toate acestea dovertese ed adevarul poate fi definit $i descris in mod exact" Militayii ecumenisti nu sag8duiesc 4 pana una alta unica sferd de conlucrare ince crestinii de difeite confesiuai continud sé fie activitatea practca si evanghelizarea eu eforturi conjugate si cd ar ‘webui evitate problemele docirinare, efi "doctrina duce 1 scistune™ Dupa pacerea lor, nu face st atacim prea mult dogmele deoarece crescinii nu manifests deocamdata indiferema ecumetica, aparijiaeareia se asteapra la vitoarea generate tind, reeducats dia Punct de vedere ecumenic. Spiritl similar al indepértari de dooms Se formeaza trepat, urmind si se intensifice de acum inaiste prin

    S-ar putea să vă placă și