DEPUTAT IN PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA. [MD-2073, Chigindu, ba, Stefan cel Mare gi fine 105 wwe pacamentimal Ot _ marke 2016 £8 m2 Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova in temeiul art. 73 al Constitujiei Republicii Moldova si art. 47 din Regulamentul Parlamentului, se inainteazi, cu titlu de initiativa legislativa, proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Anexe: 1. Proiectul de lege 2. Not informativa Deputafii in Parlament: OGL Meaf ve boren's | B.Gocdnonenso / VL / J. Supee| 7Sinstitufii muzicale, extracurriculare, stadion, sili de sport etc. scuaruri) - m*/locuitor T9. | Mass-media sistem eu raz sistem cu raza de difuzare si acoperire | de difuzare si acoperire regional’, regional, agentii de presi, iarele regionale posturi nafionale si regionale de radio siteleviziune 1.10, [Locuri de cazare (hoteluri, pensiunt 30 20 etc.) TAI. | Sirizi asfaltate (% din lungimea 60 30 totala a strazilor) 1.12, |Steizi Tuminate (% din lungimea 60 - 30 totala a strizilor) 1.13. | Strizi cu refele de distribufie a apei 70 30 (din lungimea totala a strazilor) 1.14, | Strizi cu conducte de canalizare (% 0 50 din lungimea totala a strazilor) 1.15. | Epurarea apelor wate stafie de epurare stafie de epurare cutreapti mecanics, | cu treapt mecanicd chimica si biologica 1.16, | Strizi cu refele de hidratanfi exteriori 40 30 pentru stingerea incendiilor (% din lungimea totali a strazilor) 1.17, | Sistem de colectare a deseurilor 70 30 1.18, | Servicii unificate regionalizate da da 1.19. | Spafii verzi (parcuri, gridini publice, 15 10 +) in prezent exist municipii si orase in care nu sunt incd atingi indicatorii cantitativi gi calitativi minimali. 2.0, Ierarhizarea localititilor urbane existente pe ranguriRangul Statutul localitayit Numérul de localitagi 0 municipiu, capital T I municipii 2 ii municipil 8 i ‘rage 35 TOTAL localitaji urbane: 6 3.0, Elemente gi nivel de dotare ale localitifilor urbane de rangul 0 si ale localitifilor urbane de rangul I 3.1. Localizare geograficd favorabila: Situare geostrategicd de interes internafional sau european, constituind centre de dezvoltare gi atractivitate, localizate in lungul axelor majore de cai de comunicafie de importanja internafionala/europeand. 3.2, Populatie: a) numér important de locuitori: minimum 130,000 de locuitori; ») formare profesionala de inalta specializare: forja de munc& cu o calificare superioara i pregittire continua, caracterizata prin flexibilitate/dinamism; ©) identitate proprie: identificarea caracterului specific al orasului simultan cu constiinfa apartenenfei sale la grupa oraselor de acelasi rang. 3.3. Accesibilitate: La nivel intemafional, paneuropean: accesibilitate directa la refeaua majori de cai de comunicafii paneuropene (rutiere, feroviare, navale gi aeriene) La nivel nafional: accesibilitate la refeaua de cai de comunicafii nafionale (autostrizi, drumuri expres, c&i ferate cu vitezi mare/sporit’, ci navigabile maritime sau fluviale, porturi, acroporturi), 3.4, Funefiuni economice: baz economica la inalt nivel tehnologic gi flexibila (sector secundar, servieii productive, social-culturale si de natura informatic’).. 3.5. Nivel de dotare/echipare: Localitajile asigur’ un potential de gizduire/primire a unor funcfii si echipamente ale cdror important’, calitate si capacitate corespund standardelor/cerinfelor curopene. Caracterul international sau european al acestor localititi consti in caracterul si dimensiunea intemnafionald sau europeani a funcfiilor $i echipamentelor lor. 3.6. Principalele categorii si tipuri de dotiri, echipamente pentru rangurile 0 si I:Institufii de decizie politic’, juridicd gi economic de importanta internationala, nafionala si regional Parlament, Guvern, ministere si alte institujii centrale, instanfe supreme (Curtea Suprema de Justifie), ambasade, consulate, etc. Sedii ale administratiei publice locale, sedi de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe centrale, judecatorii, sedii ale organizafiilor politice, sedi de sindicat, fundafii, sedii ale unor organizafii neguvernamentale, etc. Tnstitujii nafionale gi regionale de reputafie intemafionali/europeand sau active in domeniul —_relafiilor internafionale/europene Sedii ale filialelor organismelor intenajionale, mari institufii nationale cu caracter stiintfic de deschidere internajionala/european’ (academie, centre si institute nationale de cercetare etc.) Sedii pentru congrese si conferinfe, sedi pentru expozifii si tinguri, hoteluri de lux si de mare capacitate, coli internafionale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internajional, de arbitraj international etc. Tnstitufii strdine gi internafionale cu sediul permanent Firme gi banci straine, diverse alte institutii social- economice, culturale si stiinfifice, organizatii internafionale neguvernamentale, instituii stinfifice straine (coli, universitii), consulate si alte reprezentante diplomatice, comerciale, turistice etc. Filiale i agenfii in strdinditate Sedii financiar-bancare, de asigurari, sedii ale unor organizafii culturale, stiinffice si non-guvernamentale Educafie, cercetare stiinific® Universitiqi, instituyii de invaimint superior diversificate, institute nationale de cercetare sau filiale ale acestora Sanatate Gliniet universitare si spitale Cultura, Muzee, teatre dramatice, de papusi, opera, filarmonica, sili de concerte, sili polivalente, mari biblioteci, edituri, tipografii Comerf, servicli comerciale prestate populatiei si agentilor economici Centre de comer} i de afaceri, burse de valori si de mirfuri, servicii comerciale diversificate si de inalta calitate ‘Mass-media Sistem de difuzare si acoperire internationala/europeand sau regional’, agenfii de presi, posturi nationale si regionale de radio si televiziune cu razah Sport, agrement Complexuri sportive, stadioane, sali de competifi sportive de nivel nafional sau regional, piscine, patinoare artificiale, baza turistica si de agrement diversificata, parcuri, gridini botanice, zoologice, cluburi pentru sport gi agrement ete.Protecfia mediului ‘Agenfii de protectie a mediului si servicii ecologice dotate cu echipamente specifice pentru mentinerea unui mediu de calitate (organizarea auditului de mediu, igiena urbana ete.) ‘Alimentare cu apa gi canalizare Refele de alimentare cu api, sistem colector de canalizare, stafie de epurare ‘Transport/comunicafii ‘Acroporturi internationale, giri feroviare racordate la refeaua european’, servicii de posti cu acoperire international’. Ordine publica, apararea farii si securitate | Tnstitujii specifice si racordate la organizafii national internationale Culte Mitropolii, eparhii, centre ale cultelor autorizate 3.7. Localitii urbane de rangul 0 Ne Localitatea Statutul localitaii eee Ja 1 iamuarie 2016 1. |Chisindu 809 600 3.8. Localitifi urbane de rangul I - = Numarul de locuitori Nr Localitatea Statutul localitajii lat ianuarie 2016 1. [Bali funicipiu 150 200 funicipiu — unitate _administrativ- . teritoriala din stinga Nistrului c&rora li se 2. fTiraspol [pot atribui forme si condijii speciale de oe lautonomie 4.0. Elemente si nivel de dotare ale localitatilor urbane de rangul II 4.1. Municipii-regedinga de raion 4.1.1, Populatie - de la circa 20 000 la circa 130 000 de locuitori - zona de influenfa: circa 20 000 - 130 000 de locuitori 4.1.2, Razit de servire: circa 20 - 30 km 4.1.3. Accesul Ja ciile de comunicatie: acces direct la calea ferati, drum national, drumurile raionale si accese facile ale localitatilor din zona de influenta 4.1.4. Funefiuni economice: capacititi de productie diversificate din sectorul secundar si terfiar, eventual si din agriculturd4.1.5, Nivel de dotare-echipare: ‘Administrafie public, autoritifi raionale, partide politice, sindicat Sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe centrale, sedii ale administrafiei publice locale, judecttorie, sedi de partid, de sindicat si alte asociafii si organizatii nonguvernamentale Educafie, cercetare stiinfifica Gradinije de copii, gimnazii, licee, colegii, seoli profesionale, filiale ale unor institutii de invatamént superior ‘Sindtate, asistenfi social Spital, centrul medicilor de familie, stajie de salvare, farmacitPeentre sociale populatiei si agentilor economic Cultura Casa de culturi, cinematograf, biblioteci publice, muzee, teatru, sili de expozitie, etc. ‘Comerf, servicii comerciale prestate | Uniti comerciale diversificate: _ magazine universale si specializate, piaf& agroalimentar& Unitati pentru prestri de servicii diversificate si/sau flexibile Turism Locuri de cazare (hoteluri, pensiuni ete) cu minimum 50 de locuri Finanfe, banci, asiguriri Filiale ale unititilor financiar-bancare, institufii de credit si de asigurari Mass-media Filiale ale posturilor nafionale de radio” si televiziune, posturi regionale de radio gi televiziune Sport, agrement Stadioane, terenuri si sili de sport (competifir de nivel raional sau local), alte spatii destinate sportului, piscine, gradini publice si alte spafii verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber Protecfia mediului Servicii dotate cu echipamente specifice pentru protecfia mediului, monitorizarea emisiilor poluante siigiena urbana ‘Alimentare cu apa gi canalizare Refele de alimentare cu api, sistem colector de canalizare, statie de epurare Transport/comunicafii Gard, autogara, posta, centrul de comunicafie Ordine, securitate Polifie, obiective specifice Calte Protopopiate, eparhiile 4.2, Localititi urbane de rangul IT Sunt de rangul II urmatoarele localitii: Nrert. | Orag Raion/UTA Gagiuzia Numarul de locuitori la 1 ianuarie 20161. Cabul Cahut 39600 2, Comat UTA Gagiuzia 26000 3. Edinet Ediney ~ 20087 a Hincesti Hincesti 3. Orhei Orhei 33600 6. Soroca Soroca 37600 7. Ungheni Ungheni 38400 & Bender | Unitate administrativ-teritoriala din stinga 93000 Nistrului cdreia se poate atribui forme si condifii speciale de autonomie 5.0. Elemente gi nivel de dotare ale localititilor urbane de rangul III SL. Populatie: - de regula de la circa 4 000 la circa 20 000 de locuitori; - zona de influenfi: intre circa 4 000 si 20 000 de locuitori 5.2, Raza de servire: circa 10-20 km 5.3, Accesul la edile de comunicatic acces direct la drum national sau raional, la centru de rang superior gi legaturi facile cu localitatile din zona de influent 5.4, Funefiuni economice: capacitii de productie din domeniul secundar (industrie prelucritoare si constructii), terfiar (servicii sociale si comerciale) si primar (industrie extractiva, agricultura, piscicultura,silvicultura) 5.5. Nivel de dotare-echipare: ‘Administrajie publica, autoritafi raionale, si asociafii Primarie, judecdtorie, notariat, sedii pentru diferite asociafii si organizajii nonguvernamentale Educatie Gradinife de copii, gimnazii, licee SGndtate, asistenfa s Spital, centrul medicilor de familie, stafie de salvare, farmacie, centre sociale Culturs Casa de culturé, cinematograf, biblioteci publice, muzee, teatru, sili de expozitie, ete. Comer}, prestari de servicit Magazine universale si specializate, piafé agroalimentara Turism Locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.) cu minimum 20 de locuri Finanje, binci, asiguréri Filiale ale unitégilor financiar-bancare, institufii de credit gi de asigurdri Mass-media Filiale ale posturilor nafionale de radio gi televiziune, posturi regionale de radio gi televiziune Sport, agrement Terenuri, eventual stadion mic, de sport 9(competiii de nivel raional sau local), grédini publice si alte spajii verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber Protecfia mediului Serviciu de protectia mediului ‘Alimentare cu apa gi canalizare Rejele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare, statie de epurare Transport/comunicatii ‘Autogar’, eventual gard, posta, centralé telefonica Ordine, seouritate Tnspectorate de politie Culte Locage de cult 5.6. Localititi urbane de rangul II: Sunt de rangul III urmatoarele localitati: , aoturi Numarul de locuitori Nr ett, Oras Raion/UTA Gagiuzia iat ianuasie 2016 1. Anenii Noi “Anenii Noi 8807 2. | Basarabeasca Basarabeasca 12.500 3. Biruinfa Singerei 3.900 4 Briceni Briceni 9900 3. Bucovat Strdigeni 1400 6 Cantemir Cantemir 5800 7. Cainari Caiuseni 4500 8. Callirasi Caltirasi 16500 9. Cfiugeni Causeni 19900 10._| _ Ceadir-Lunga UTA Gagauzia 22.800 i. Cimislia Cimislia 14400 12, Codra ‘mun, Chisindu 11900 13. Costesti Rigcani 2500 14. Comesti ‘Ungheni 2800 15. Cricova mun, Chisinau 8700 16. Criuleni Criuleni 8500 17. Cupeini Ediney 7-600 18, Donduseni Donduseni 10.500 19. Drochia Drochia 20 500 20. Durlesti mun, Chigingu 20 100 21. Falesti Falesti 16 900 2. Floresti Floresti 15500 2B. Franz Ocnita 1476 24, Ghindesti Floresti 2100 1025. Glodeni Glodent 11405 26. Taloveni Taloveni 16300 27. largara Leova 4700 28. Leova Leova 10900 b.8 Lipeani Briceni 5465 30. Marculesti Floresti 2081 31. Nisporeni_ Nisporeni 14.400 32. Ocnita Ocnija 9400 33. Otaci Ocnia 8 400 34. Rezina Reaina 72.800 35, Rigeani Rigeani 13.300 36. Singera mun. Chigingu 8.500 37. Singerei Singerei 14.800 38. Strageni ‘Straseni 20700 39. Soldanesti Soldanesti 7536 40. | Stefan Vodi Stefan Voda 3618 4i. Taraclia Taraclia 14.900 2. Telenesti Telenesti 3200 43. Tvardita Taraclia 5 882 44. Vadul-lui-Voda mun. Chisinau 5200 a5, Vatra ‘mun, Chigingu 3500 46. Vulcdnesti UTA Gagauzia 16700 47. ‘Camenca 48. Crasnoe fs Daca ‘ ae ane ale : : in stinga NistruluicAora li se pot aribui a a ‘met condifii speciale de aaa 31. Grigoriopol bel Maiac 33, Ribnita 34, Slobozia 55. Tiraspolul Nou 6. in titlul anexei nr. 2 "Municipiile si unitatile administrativ-teritoriale din componenta lor” dupa cuvintul "municipiile” se inrodue cuvintele “de rangul 0 sil”. 7. Anexa nr, 2 se completeaza cu urmatoarele compartimente gi pozitii: a‘MUNICIPIUL CAHUL Total localitayi 1 inclusiv municipii 1 ~ MUNICIPIUL EDINET Total localitayt i i MUNICIPIUL HINCESTI Total localitagi 1 inclusiv municipii 1 MUNICIPIUL ORBEI Total localitai 1 i inclusiv municipii I MUNICIPIUL SOROCA Total localitaji i inclusiv municipit i MUNICIPIUL UNGHENI Total localitaji i inclusiv municipii I 8. Anexa nr. 3 se modifica dupa cum urmeazai: - la compartimentul "RAIONUL CAHUL", pozifiile: orage 1 Tocalitafi din componenta oraselor i sate (comune) 36 Tocalitifi din componenja satelor (comunelor) 3 Orase Localitaile din componenta lor Cahul Cotihana se inlocuiese cu pozitiile: municipit T Tocalitaji din componenfa municipiilor sate (comune) 36 Tocalitafi din componenja satelor (comunelor) 33 12Muni Localititile din componenta lor ‘Cahul Cotihana - la compartimentul "RAIONUL EDINET”, pozifiile: Orage 2 Tocalitafi din componenta oraselor 4 sate (comune) 30 Tocalitafi din componenja satelor (comunelor) @ Orase Localitiile din componenta lor Edine} ‘Alexindreni Gordinestii Noi Cupeini Chetrosica Veche Chiurt se inlocuiese cu pozitiile: municipit in componenja municipiilor orage Tocalitifi din componenta oragelor sate (comune) Tocalitafi din componenja satelor (comunelor) Municipiile Edinet Alexandreni Gordinestii No Orase Localitifile din componenja lor Cupeini Chetrosica Veche Chiurt - la compartimentul "RAIONUL HINCESTI”, pozitiil orage i sate (comune) 38 Tocalitagi din componenfa satelor (comunelor) 2 Orase Localitifite din componenta lor Hincesti se inlocuiese cu pozifiile: municipii sate (comune) 13Tocalitaji din componenja satelor (comunelor) 62. ‘Municipiile Localitatile din componenta lor Hincesti ~ la compartimentul "RAIONUL ORHEP”, pozitile: orage i sate (comune) 37 localitiji din componenfa satelor (comunelor) 74 Orage Localititile din componenta lor Orhel { se inlocuiese cu pozi municipii sate (comune) 1 37 Tocalitaqi din componenja satelor (comunelor) 74 ‘Municipiile Localititile din componenja lor Orhei - la compartimentul "RAIONUL SOROCA’,, pozifiile: orage i sate (comune) 34 Tocalitiji din componenta’satelor (comunelor) 7 Orase Localitijite din componenta lor Soroca se inlocuiese cu pozitiile: municipii 1 sate (comune) 34 Tocalitiji din componenta satelor (comunelor) 67 Municipiile Localitatile din componenta lor Soroca I - la compartimentul "RAIONUL UNGHENT”, pozitiile: ‘orage | 2 Tocalititi din componenta oraselor 1 sate (comune) [ 31 Tocalitifi din componenja satelor (comunelor) | 1 4~ Orase Localitiitile din componenta lor Ungheni Comesti Romanovea se inlocuiese cu pozitiile: municipii T Tocalititi din componenfa munici orage 1 Tocalitiji din componenta oragelor sale (comune) 31 Tocalitafi din componenja satelor (comunelor) a Localitijile din componenta lor Ungheni Orase Localititile din componenta lor Comesti Romanovea 9, Anexele ”2 - 5” devin respectiv anexele "3 - 6”. Articolul I. — Articolul 5 din Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanfele publice locale (Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 397-399/703 din 31.12.2014, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr, 248-253/ 996 din 19.12.2003), cu ulterioare, se completeazi dup cum urmeazi: modificarile si completirile 1. La alineatul (5) dupa cuvintul ”Veniturile” se introduc cuvintele ”bugetelor municipale Cahul, Edinet, Hincesti, Orhei, Soroca si Ungheni,”; 2. Punctul 2) litera a) se completeaz cu o liniufa cu urmatorul cuprins: ” ~ pentru bugetele municipale Cahul, Edinet, Hincesti, Orhei, Soroca si Ungheni — cite 40% din volumu! total colectat pe teritoriul fiecdrui municipiu;” Articolul II, ~ Prezenta lege intra in vigoare din momentul publicérii, cu exceptia art. II, care se va pune in aplicare de la | ianuarie 2017. PRESEDINTELE PARLAMENTULUINOTA INFORMATIVA la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii privind organizarea administratiy-teritoriali a Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001 Orasele si politicile de dezvoltare urbana joacd un rol important in asigurarea unei dezvoltiri social-economice gi teritoriale durabile a statelor nafionale. in mod traditional, in {rile europene, anume oragele au fost locomotivele dezvoltarii influentind si atragind dup’ ele si zonele teritoriale adiacente. Rapoartele programului Nafiunilor Unite pentru Aseziri Umane atest existenfa unei legaturi directe intre gradul de urbanizare si nivelul de dezvoltare al unei fri. Cele mai sirace fari din lume se caracterizeazi prin cel mai scizut grad de urbanizare, in timp ce farile cele mai dezvoltate’ sunt gi cele mai urbanizate. Desi exist unele exceptii, aceast relafie este recunoscuta deja ca axioma. In acest sens, dezvoltarea oraselor gi cresterea economica sunt doud procese interdependente. Politicile europene de coeziune teritorialA stabilesc in mod prioritar dezvoltarea policentric& a teritoriilor nationale. fn acest context, prin directivele europene referitoare la dezvoltarea teritoriali este stipulat c& oragele care functioneaz& ca centre regionale trebuie si coopereze cu zonele urbane sau rurale periferice pentru a beneficia gi a le oferi o parte din propria valoare adaugati, devenind astfel elemente adecvate ale modelului de dezvoltare policentric. fn anul 2004 cu suportul PNUD in Republica Moldova a fost elaborata *Conceptia dezvoltirii urbane durabile”, care urma si constituie parte component& a politicii de stat a Republicii Moldova in vederea asigurarii unei dezvoltari durabile a sistemului de aseziri urbane in conformitate cu standardele europene si se propunea s& fie implementat& in cadrul Politicii de dezvoltare regionalé, find una din directiile principale ale Planului de Actiuni UE-Moldova. Obiectivele de baz ale Conceptiei Dezvoltarii Durabile Urbane sunt: - Dezvoltarea echilibrati a oraselor in interactiune cu dezvoltarea social- economica durabila pe intreg teritoriul {arii. - Extinderea cadrului legislativ, institutional si sporirea resurselor pentru rezolvarea problemelor oraselor. - Susfinerea organelor administratiei publice locale in activitatea lor pentru dezvoltarea social-economic’, reiesind din principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale - eficacititii, subsidiarititii, planificirii, coordonarii si parteneriatului intre organele administratiei publice centrale si locale, sectorul public si privat, precum si societitii civile. 16Reforma de descentralizare a demarat odati cu aprobarea de Parlament a Strategiei Nationale de Descentralizare gi, care, incepind cu iulie 2012 a intrat in fazi de implementare. Obiectivul major al reformei de descentralizare este asigurarea unei administratii publice locale care si functioneze democratic si autonom, s& aiba capacitatea si resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesititilor si cerinfelor beneficiarilor, inclusiv din perspectiva drepturilor gruparilor vulnerabile in conditii de eficient&, eficacitate, echitate si disciplin& financiard. in comparatie cu farile europene puternic urbanizate, Republica Moldova, la inceput de mileniul trei, continua s& fie fara cu cel mai sczut grad de urbanizare in Europa. Doar 42,5 % din populatie locuieste in localititile urbane, iar 57,4 % - in cele rurale conform situatiei de la 1 ianuarie 2016. Peste 48,9% din populatia urban’ locuieste in municipiul Chisinau, iar dacd adiug’m aici si mun. Balti atunci circa 60 % din populafia urbana a Republicii Moldova locuieste in doua orage, in celelalte 60 orage locuiesc circa 40% din locuitori. Desi, per ansamblu, este recunoscut impactul pozitiv in dezvoltarea tari al oraselor Chisinau si Balti prin rolul de motoare a economiei, concentrarea resurselor economice, financiare, investitionale, umane in aceste dou’ centre cauzeazi existen{a unei polaritafi extrem de pronuntate de dezvoltare teritoriala. in comparatie cu mun. Chisinau gi Balti, restul oragelor reprezintA niste insulife de viati economicd si socialé mult mai putin activa. Decalajul de dezvoltare social-economic este confirmat in mod clar in ceea ce fine de: numarul si migratia populafiei, nivelul de trai, numarul gi densitatea intreprinderilor, num&rul angajatilor, valoarea vinzarilor realizate, evolutia bugetelor locale. in mare parte, situatia existent& este conditionati de repartizarea neuniforma a factorilor de producere. Dar, dependenta dezvoltirii oragelor centre regionale de factorii social-economici este amplificata si de lacunele cadrului legal. Legislafia in vigoare nu diferentiaz& si deci nu acorda calitii diferite autoritafii publice, fie ea orag sau municipiu sau sat, clarificnd faptul ci in conformitate cu prevederile art. 4, alin. (2) din Legea nr. 764-XV din 27.12.2001 satele (comunele) si oragele (municipiile) constituie nivelul intai, raioanele constituie nivelul al doilea. Nici Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 nu face o diferent intre autorititile reprezentative si deliberative/executive ale satului (comunei), orasului (municipiului), cu excepfia municipiului Chisinau, stabilind prin art. 14 aceleasi competente pentru toate consiliile locale si prin art. 29 atributiile de baz pentru tofi primarii, pornind de la domeniile de activitate ale autorititilor administratici publice locale de nivelul intai, stabilite la art4 alin.(1) din Legea privind 7descentralizarea administrativa. Orasele si satele din Republica Moldova, cu exceptia mun. Balti, indiferent de potentialul economic si demografic, (de exemplu or. Cahul, Orhei, Soroca, Ungheni cu o populatie de peste 30 000 de locuitori, or. Bucovat mai putin de 1500 de locuitori sau satul Frumoasa, raionul Caliragi, cu circa 700 de locuitori au statut, competente si responsabilititi asemindtoare ca si unitatile administrativ-teritoriale de nivel I. Desi problemele din orase, precum Cahul, Edinet, Hincesti, Orhei, Soroca si Ungheni sunt mult mai complexe si de o mai mare anverguré (gospodaria locativ-comunala, canalizarea_pluviala, infrastructura de drumuri, sisteme de api si canalizare, etc.) modul de organizare a serviciilor, modalitatea de alocare’a resurselor gi alte aspecte sunt similare celor mai mici localitafi rurale in care astfel de probleme sunt de o amploare mica ori astfel de servicii lipsesc. Mai mult decit atit, desi orasele menfionate dispun de suficient potential si pot influenta zona rurali adiacenti prevederile legale limiteazi aria lor de actiune. Legislatia in vigoare a Republicii Moldova nu stabileste careva indici calitativi si cantitativi minimi pentru ca autoritatile APL intrunindu-i, si poata solicita acordarea unui nou statut, adecvat UAT pe care 0 reprezinti. Situatia actuala a dezvoltirii urbane atestA existenta unei multitudini de probleme in domeniul socio-economic, urbanistic si de dezvoltare teritoriala in interiorul propriilor granite administrative. Existenta unor disparitifi regionale, cu precidere intre zonele rurale si urbane, ce solicit alte forme de management public de cooperare si parteneriat teritorial. Dezvoltarea urband a Moldovei necesita elaborarea si implementarea urgent a unor politici si programe de sustinere a dezvoltarii oraselor, aceste devenind poli de crestere urbani in interesul dezvoltirii locale si regionale. Prezentul proiect de lege vine in concordanta cu Strategia Nationali de Descentralizare si are drept scop atribuirea statutului de municipiu oraselor Cahul, Edinet, Hincesti, Orhei, Soroca si Ungheni. Atribuirea statutului de municipiu oraselor susnumite va contribui la crearea__condifiilor _ necesare pentru impulsionarea dezvoltarii socio-economice a acestor aglomeratii urbane, la dezvoltarea in ansamblu a zonei de influenta si va atenua disparitatile de dezvoltare teritoriala existente. Proiectul de lege in cauza stabileste ierarhizarea localititilor in dependent de indicatori, elemente si niveluri de dotare. fn calitate de criterii de ierarhizare sunt utilizati urmatorii indicatori: numarul de locuitori; populatia ocupata in activitati neagricole, dotarea locuintelor cu instalatii de alimentare cu apa; dotarea locuintelor cu baie si WC; numérul de paturi in spitale la 10000 de locuitori; 18numarul de medici care revin la 1000 de locuitori; unitati de invatamant postliceal, liceal sau alt forma de invatamént secundar; dotari culturale si sportive, cum sunt: sili de spectacol, teatre, institutii muzicale, biblioteci publice, stadion, spatii pentru sport; locuri in hoteluri; strzi modernizate, etc. Aplicind indicatorii respectivi, municipiile Cahul, Orhei, Soroca, Edinet, Hincesti si Ungheni vor putea deveni comparabile cu orase similare din mai multe {ari din Uniunea Europeana. La acest capitol, aducem experienfa unor {ari cu anumite similaritati al sistemului de administrare public’. Cehia. Praga are statut separat de unitate teritorialé de nivel regional impartita in sectoare. Celelalte comunitati urbane si rurale, in dependenti de numarul populatiei si amplasarea central-perifericd se divizeazi in trei categorii: -Prima categorie cuprinde aproximativ 93% din municipalitati, orase mici si sate jurisdictia cdrora se limiteaza la propriul teritoriu administrativ si, astfel, la propriile responsabilitati. -A doua categorie include 388 de municipali cu oficii administrative autorizate de prestare a serviciilor in localititi adiacente. ~A treia categorie include 205 de municipalitati cu imputemiciri extinse de prestare a serviciilor in localitati adiacente. Georgia. 1033 de administratii locale au fost comasate in 64 autorititi publice locale mai mari (fuzion&ti ale localiti{ilor rurale gi urbane) in special in baza fostelor raioane. De asemenea, cinci orase mai mari, inclusiv Tbilisi, au primit un statut special. RomAnia. La 6 iulie 2001 Parlamentul Roméniei a aprobat Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National. Prevederile Sectiunii a IV-a Refeaua de localitati stabilesc c&, ”Refeaua national de localitati este compusa din localitati urbane si din localitafi rurale, ierarhizate pe ranguri: rangul 0 - Capitala RomAniei, municipiu de importanta europeana, - rangul I - municipii de importanfé nafionala, cu influent potential la nivel European, - rangul If - municipii de important interjudeteand, judefeana sau cu rol de echilibru in refeaua de localititi, rangul III - orase, rangul IV - sate resedinta de comuna, rangul V - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor”.De asemenea, se propun competiri la articolul 5 al Legii privind finantele publice locale nr. 397 din 16.10.2013, care prevad majorarea veniturilor bugetelor municipiilor Cahul, Orhei, Soroca, Edinef, Hincesti si Ungheni. E de mentionat cA in procesul'de elaborare al proiectului de lege au avut loc consultafii publice cu reprezentantii administratiei publice a oraselor respective, au fost examinate informatii privind indicatorii socio-economici ai localitatilor, deciziile consiliilor oragenesti privind atribuirea statutului de municipiu, solicitarea autoritatilor de ai susfine. Reiesind din cele expuse mai sus, propunem Parlamentului examinarea si adoptarea prezentului proiect de lege. Deputatii in Parlament : (J8,Fooolrevtenco/