1. Istoria filosofiei n domeniul disciplinelor filosofice.

Conceptul de premodernitate si metoda de cercetare

1. Istorialitatea omului european.
Faptul de a gndi n contextul culturii europene este dublu conditionat: pe de o par
te, el are sens daca are ca obiect un aspect prezent, altminteri poate functiona
ca o piesa de muzeu. Pe de alta parte, discursul despre prezent contine traditi
a gndirii ca presupozitie a discursului, prezenta n discurs independent daca asuma
m constient sau nu aceasta traditie. Sincronia are ca presupozitie diacronia. Ex
aminarea presupozitiilor gndirii nseamna cercetarea istoriei filosofiei. Din acest
motiv, spunem ca, pentur omul european, existenta lui culturala are un caracter
istorial. (A.de Libera: omul contemporan se afla la egala distanta de toate lucr
urile ; H.G.Gadamer: a gndi nseamna a interpreta o traditie). n acest sens, se poate
afirma faptul ca istoria filosofiei se poate studia n doua sensuri: a) ca o arheo
logie a conceptelor filosofice independenta de efectul contemporan al lor, iar a
tunci istoria filosofiei este o disciplina exclusiv erudita, fara o comunicare c
u alte discipline umaniste; b) ca o arheologie pragmatica, n care intereseaza gen
eza conceptelor filosofiei din perspectiva efectului pe care l au n constituirea c
ompartimentelor cunoasterii contemporane, iar atunci ea orienteaza evenimentele
istoriei gndirii n ordinea asumarii prezente a unei traditii comune tuturor stiint
elor.
1. Istoria filosofiei n domeniul disciplinelor filosofice.
Conceptul de premodernitate si metoda de cercetare
1. Istorialitatea omului european.
Faptul de a gndi n contextul culturii europene este dublu conditionat: pe de o par
te, el are sens daca are ca obiect un aspect prezent, altminteri poate functiona
ca o piesa de muzeu. Pe de alta parte, discursul despre prezent contine traditi
a gndirii ca presupozitie a discursului, prezenta n discurs independent daca asuma
m constient sau nu aceasta traditie. Sincronia are ca presupozitie diacronia. Ex
aminarea presupozitiilor gndirii nseamna cercetarea istoriei filosofiei. Din acest
motiv, spunem ca, pentur omul european, existenta lui culturala are un caracter
istorial. (A.de Libera: omul contemporan se afla la egala distanta de toate lucr
urile ; H.G.Gadamer: a gndi nseamna a interpreta o traditie). n acest sens, se poate
afirma faptul ca istoria filosofiei se poate studia n doua sensuri: a) ca o arheo
logie a conceptelor filosofice independenta de efectul contemporan al lor, iar a
tunci istoria filosofiei este o disciplina exclusiv erudita, fara o comunicare c
u alte discipline umaniste; b) ca o arheologie pragmatica, n care intereseaza gen
eza conceptelor filosofiei din perspectiva efectului pe care l au n constituirea c
ompartimentelor cunoasterii contemporane, iar atunci ea orienteaza evenimentele
istoriei gndirii n ordinea asumarii prezente a unei traditii comune tuturor stiint
elor.
1. Istoria filosofiei n domeniul disciplinelor filosofice.
Conceptul de premodernitate si metoda de cercetare
1. Istorialitatea omului european.
Faptul de a gndi n contextul culturii europene este dublu conditionat: pe de o par
te, el are sens daca are ca obiect un aspect prezent, altminteri poate functiona
ca o piesa de muzeu. Pe de alta parte, discursul despre prezent contine traditi
a gndirii ca presupozitie a discursului, prezenta n discurs independent daca asuma
m constient sau nu aceasta traditie. Sincronia are ca presupozitie diacronia. Ex
aminarea presupozitiilor gndirii nseamna cercetarea istoriei filosofiei. Din acest
motiv, spunem ca, pentur omul european, existenta lui culturala are un caracter
istorial. (A.de Libera: omul contemporan se afla la egala distanta de toate lucr

urile ; H.G.Gadamer: a gndi nseamna a interpreta o traditie). n acest sens, se poate

afirma faptul ca istoria filosofiei se poate studia n doua sensuri: a) ca o arheo
logie a conceptelor filosofice independenta de efectul contemporan al lor, iar a
tunci istoria filosofiei este o disciplina exclusiv erudita, fara o comunicare c
u alte discipline umaniste; b) ca o arheologie pragmatica, n care intereseaza gen
eza conceptelor filosofiei din perspectiva efectului pe care l au n constituirea c
ompartimentelor cunoasterii contemporane, iar atunci ea orienteaza evenimentele
istoriei gndirii n ordinea asumarii prezente a unei traditii comune tuturor stiint
elor.
1. Istoria filosofiei n domeniul disciplinelor filosofice.
Conceptul de premodernitate si metoda de cercetare
1. Istorialitatea omului european.
Faptul de a gndi n contextul culturii europene este dublu conditionat: pe de o par
te, el are sens daca are ca obiect un aspect prezent, altminteri poate functiona
ca o piesa de muzeu. Pe de alta parte, discursul despre prezent contine traditi
a gndirii ca presupozitie a discursului, prezenta n discurs independent daca asuma
m constient sau nu aceasta traditie. Sincronia are ca presupozitie diacronia. Ex
aminarea presupozitiilor gndirii nseamna cercetarea istoriei filosofiei. Din acest
motiv, spunem ca, pentur omul european, existenta lui culturala are un caracter
istorial. (A.de Libera: omul contemporan se afla la egala distanta de toate lucr
urile ; H.G.Gadamer: a gndi nseamna a interpreta o traditie). n acest sens, se poate
afirma faptul ca istoria filosofiei se poate studia n doua sensuri: a) ca o arheo
logie a conceptelor filosofice independenta de efectul contemporan al lor, iar a
tunci istoria filosofiei este o disciplina exclusiv erudita, fara o comunicare c
u alte discipline umaniste; b) ca o arheologie pragmatica, n care intereseaza gen
eza conceptelor filosofiei din perspectiva efectului pe care l au n constituirea c
ompartimentelor cunoasterii contemporane, iar atunci ea orienteaza evenimentele
istoriei gndirii n ordinea asumarii prezente a unei traditii comune tuturor stiint
elor.
1. Istoria filosofiei n domeniul disciplinelor filosofice.
Conceptul de premodernitate si metoda de cercetare
1. Istorialitatea omului european.
Faptul de a gndi n contextul culturii europene este dublu conditionat: pe de o par
te, el are sens daca are ca obiect un aspect prezent, altminteri poate functiona
ca o piesa de muzeu. Pe de alta parte, discursul despre prezent contine traditi
a gndirii ca presupozitie a discursului, prezenta n discurs independent daca asuma
m constient sau nu aceasta traditie. Sincronia are ca presupozitie diacronia. Ex
aminarea presupozitiilor gndirii nseamna cercetarea istoriei filosofiei. Din acest
motiv, spunem ca, pentur omul european, existenta lui culturala are un caracter
istorial. (A.de Libera: omul contemporan se afla la egala distanta de toate lucr
urile ; H.G.Gadamer: a gndi nseamna a interpreta o traditie). n acest sens, se poate
afirma faptul ca istoria filosofiei se poate studia n doua sensuri: a) ca o arheo
logie a conceptelor filosofice independenta de efectul contemporan al lor, iar a
tunci istoria filosofiei este o disciplina exclusiv erudita, fara o comunicare c
u alte discipline umaniste; b) ca o arheologie pragmatica, n care intereseaza gen
eza conceptelor filosofiei din perspectiva efectului pe care l au n constituirea c
ompartimentelor cunoasterii contemporane, iar atunci ea orienteaza evenimentele
istoriei gndirii n ordinea asumarii prezente a unei traditii comune tuturor stiint
elor.