Nume autor

Simon Mehedinti (18681962)

Biografie

Simion Mehedinti (n. 19 octombrie 1868, Soveja - d. 14 decembrie 1962, Bucuresti) a fost un
academician, geograf si geopolitician romn. Spirit filozofic, format la scoala lui Titu
Maiorescu, a desfsurat o vast activitate cultural ca educator al maselor si cu deosebire al
tineretului, prin scrierile si numeroasele sale conferinte tinute n fata studentimii romne din
centrele universitare ale trii. Simion Mehedinti a fost un adept al ideilor nationaliste si
legionare.
A studiat la Bucuresti, apoi n Franta si Germania. A fost profesor la Universitatea din
Bucuresti, la prima catedr de geografie din Romnia. A fost membru titular al Academiei
Romne din anul 1915 si director al revistei Convorbiri literare.
Numit la 17 mai 1900 profesor la Facultatea de Litere din Bucuresti, la prima catedr de
geografie nfiintat n Romnia, Simion Mehedinti a format n aceast calitate generatiile de
mari geografi ai trii n frunte cu George Vlsan, Constantin Brtescu, Vintil Mihilescu,
Mihail D. David si altii. A devenit membru al Miscrii legionare.
A colaborat la numeroase ziare si reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o
multi ani): "Cuvntul Studentesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum si la cele de
specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografic si mai ales
antropogeografie: "Analele Academiei Romne", "Buletinul Societtii Romne de Geografie",
"Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie si Antropogeografie", "Volkermagasin"
(Germania) si multe altele.
Marginalizat dup instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind
interzise de noua ornduire politic), s-a stins din viat n anul 1962.

Esena teoriei

Dupa parerea lui Mehedinti, cercetarile etnografice au pus in evidenta faptul ca unealta si
munca au facut posibile desprinderea omului de animalitate si crearea culturii si civilizatiei
umane, de unde si-a extras conceptul de scoala a muncii, pe care si-a construit intreaga
teorie.

Concepia pedagogic

Simion Mehedinti trateaza procesul educativ in mod holistic, evidentiind, in cugetarea istorica
a omenirii, trei tipuri de educatie:
CAIN - pedagogia salbatica - homo hominis lupus;
MOISE - pedagogia barbara - homo hominis servus;
IISUS - pedagogia umana - homo hominis frater.
Idealul i scopurile
educaiei

Simion Mehedinti va respinge scoala pe hartie, imitatia modelelor trecatoare. El pledeaza

pentru scoala muncii, ale carei reguli metodice in sinteza sunt:
Urmeaza firul traditiei
Urmeaza canonul autoritatii
Urmeaza imperativul activitatii creatoare
Pedagogul atrage atentia asupra rolului si importantei familiei in procesul educativ si asupra
obligativitatii statului de a creste indivizi sanatosi.

Forme, nivele, laturi,

tipologie, caracteristici

A elaborat un sistem propriu de gndire geografic, concretizat n lucrarea sa fundamental

Terra - introducere n geografia ca stiint (1931). ntre 1940 si 1944 a colaborat cu revista
Geopolitic si geoistorie.
Personalitatea stiintifica a savantului Simion Mehedinti se impune la inceputul secolului XX,
care prin lucrari proprii directioneaza atat invatamantul gimnazial, cat si pe cel superior. Este
momentul cand se dezvolta o noua gandire geografica axata pe geografia generala, geografia
regionala si de ramura.
In aceasta perioada, Simion Mehedinti se remarca prin adancirea conceptelor geografice de
baza, conturate anterior asupra geografiei fizice si economice, prin fundamentarea teoretica
a directiilor principale in geografie, merit pentru care este considerat intemeietorul geografiei
modeme romanesti.
Opera pedagogica - Endopedagogia - a lui Simion Mehedinti, dupa propria expresie, a fost
vasta si de lunga durata, acoperind nu numai educarea maselor de scolari si cetateni maturi,
dar si observatii critice asupra conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca personalitatile
conducatoare, asa cum sunt prezentate intr-un numar impresionant de lucrari (Trilogia
stiintei, omul politic, politica de vorbe).

Normativitatea n
educaie

Copilul trebuie sa fie legat de viata reala a poporului caruia ii apartine.

In anul 1918, Simion Mehedinti promoveaza o politica scolara proprie prin Legea eforiilor
scolare si Legea pentru scoala pregatitoare si seminariile normale.
1

Aceasta reforma s-a intemeiat pe cateva teze fundamentale: descentralizarea invatamantului,

autonomia scolii, participarea comunitatii locale la intretinerea scolii, realizarea procesului de
orientare scolara si profesionala la o varsta mai potrivita (16-17 ani).
Coninutul
nvmntului

A fost unul dintre cei mai mari pedagogi romani, in special pe linia crestina.
Se insista asupra conceptului de scoala a muncii, pus in comparatie cu scoala bolnava,
cum numea Simion Mehedinti scoala din vremea sa, deoarece absolventii oricarui grad de
invatamant erau incapabili sa aplice ce au invatat.
Mehedinti nu vrea sa transforme scoala in atelier, nici sa introduca cateva ore de lucru
manual, ci vrea sa dea acesteia o orientare activista in genul precizat de scoala activa.
Se face precizarea ca in conceptia lui, scoala muncii inseamna, mai ales, cultivarea
priceperii de a lega teoria de practica, asadar un invatamant care nu se reduca la
practicism. Mehedinti voind ca activitatea practica sa se intemeieze pe datele stiintei. O
asemenea munca dezvolta creierul, asigura dobandirea cunostintelor, formeaza caracterul.
Dupa aprecierea lui Mehedinti, experienta este cantarul cel mai sigur al cunoasterii umane.
In volumul Alta crestere. Scoala muncii, Simion Mehedinti face precizarea ca educatia
trebuie individualizata in raport cu poporul din care provine elevul.

Metodologia didactic

Educatia se realizeaza prin intermediul credintei si religiei, acesta afirmand ca Iisus Hristos
este nu numai Mantuitorul lumii, ci si cel mai mare educator al omenirii.

Personalitatea
educatorului

Despre slujitorii scoli, Simion Mehedinti arata: "Educatorul este intaia unitate de masura a
valorilor pe care epoca noastra le pune in circulatie, singurul raspunzator de cresterea
tineretului roman. Sentimentul fundamental pe care trebuie sa-l sadeasca scoala in suflet
este patriotismul".
In "Trilogia Scolii", Simion Mehedinti ierarhizeaza profesorii in trei trepte: belferul, profesorul si
educatorul. Primul este numit "vataf peste copii, al doilea "slujbas al scolii", al treilea
"educatorul " este pedagogul ideal, parintele tineretului care armonizeaza in fiinta sa
insusirile esentiale sub trei aspecte: intelectual, moral si fizic.
Educatorul este, de fapt, personalitatea care se inspira fara intrerupere din personalitatea
celui mai mare Educator al omenirii, lisus Hristos, despre care Simion Mehedinti marturiseste:
"Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare, nici de ipocrizie, cand afirma ca lisus a fost cel
dintai si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul Mantuitor al copiilor".
Simion Mehedinti enumera in scrierile sale cateva din insusirile educatorului: iubire de
parinte, darul de a patrunde in sufletul invataceilor, stiinta de a se face placut, optimismul,
trairea de caracter.

Contribuii, implicaii
n dezvoltarea
tiinelor
educaiei/psihopedago
giei speciale

Este geografia o stiinta cu obiect si metoda proprie? Care este locul geografiei intre celelalte
stiinte? Raspunsul este prompt si sigur, dat in primele sale lucrari aparute: " Locul geografiei
intre stiinte (1894), "Eterogenitatea celor 4 geosfere" (1900) si "Obiectul si definitia
geografiei" (1900). Aceste lucrari sunt sustinute de cautari si argumente stiintifice, cu valoare
nationala si universala asupra problemelor care aveau sa duca la fundamentarea ttiintei
geografice.
Inca din timpul vietii, Simion Mehedinti este recunoscut ca intemeietorul si parintele
geografiei romanesti, iar manifestarile si preocuparile ca scriitor ii ofera calitatea de savant
polivalent, geograf, educator, patriot, om politic si de stat.
Incepand cu anul 1901, Simion Mehedinti scrie o suita de manuale scolare: Geografia celor
cinci continente; Geografia fizica si Geografia economica; Pamantul, pentru clasa; Romania,
etc.

Reflecie criticcomparaii
aprecierea teorieiactualitate

Geograful Vintila Mihailescu, i-a fost student si scria in anul 1967: "La Soveja, pe baza
observatiilor zilnice, Simion Mehedinti ajunge la concluzia ca geografia are un obiect propriu,
unitar cu doua fete: natura si societatea. Unui obiect unitar ii corespunde o stiinta unitara.
Geografia este, asadar, trebuie sa fie, o stiinta unitara."
Astazi, afirma profesorul Costica Neagu in culegerea de conferinte si discursuri "La ceas de
taina cu Simion Mehediniti ", daca savantul nu ar fi ajuns geograf, ar fi devenit un mare literat
sau un recunoscut publicist. Dovada, stau marturie operele: Oameni de la munte, Premise si
concluzii la Terra, Primavara literara, Titu Maiorescu - notite biografice si universul material
2

din Convorbiri literare, Duminica poporului, Munca, Buletinul Societatii Romane Regale de
Geografie si conferintele rostite la radio.
In lunga si prodigioasa sa activitate de elaborare a lucrarilor de sinteza geografica, Simion
Mehedinti se remarca prin opera sa capitala "TERRA, aparuta in 1930. Terra nu este nici un
tratat, nici un curs, ci o lucrare documentata consacrata definirii obiectului si metodei
geografiei, care are ca scop perfectionarea geografiei. Este o inalta sinteza stiintifica, care la
vremea publicarii ei, a fost considerata ca o foarte cuprinzatoare sinteza a cunottintelor si
gandirii geografice contemporane prezentata intr-o forma critica si personala.
In Terra Simion Mehedinti arata ca planeta noastra este un complex format din invelituri
concentrice "de o complexitate crescanda - ca forma, compozitii si miscare - de la atmosfera
pana la biosfera."
Simion Mehedinti incearca si fundamenteaza conceptia de baza a geografiei, dupa care
"legea cauzalitatii telurice trebuie sa se impuna cugetarii geografice". Urmarind fiecare obiect
sau fenomen in desfasurarea lui pe Terra in corelatie cu alte obiecte sau fenomene de acelasi
fel sau diferite, savantul ajunge la stabilirea metodei, adica la ideea care a generat stiinta. El
argumenteaza ca geografia este o stiinta independenta cu obiect si metoda proprie de
cercetare. "Geografia este stiinta Pamantului considerat in relatia reciproca a maselor celor
patru invelisuri atat din punct de vedere static (al distribuirii in spatiu), cat si din punct de
vedere dinamic (al transformarii in timp)."
Dupa propria declaratie, conceptia personala despre geografie ca stiinta a fost pe deplin
clarificata, sub o forma careia trebuia sa i se aduca prea putine corectari de formulare.
Operele scrise de autor
-

Bibliografia utilizat
pentru realizarea fiei

Indarat spre scoala 1907

Catre noua generatie 1912
Alta crestere-Scoala muncii 1919
Scoala poporului 1923
Ce poate face un educator 1932
Profesorul temelia tuturor reformelor scolare1939
O scoala pentru democratie Victoria C.Petrescu si I.Gh.Stanciu, ed. ALL., 1998
ScoaIa activa I.C Petrescu, ed. didactica si pedagogica, Bucuresti, 1973
Istoria Pedagogiei Ccornelia Cocan, Brasov, 2009
www.citatecelebre.eu

Citate reprezentative i de actualitate ( sursa, an )

Subordonat al crezurilor sale, Simion Mehedinti afirma in 1901, in lucrarea "Geografia ca mijloc de
educatie in invatamantul secundar si inferior": "geografia scolara are menirea si chiar datoria
deosebita de a sintetiza in mod armonios cunostintele elevilor, de a le prezenta mintii, ca pe un tot
organic, facand astfel pe elevi sa simta necontenit interesul reciproc care leaga un studiu de
celalalte dimprejur. Retinerea faptelor trebuie sa fie intemeiata pe rationament si nu pe o memorie
mecanica. Menirea geografiei nu poate fi implinita decat intemeind memorizarea faptelor prin stabilirea legaturilor cauzale dintre ele."
" A munci intens si stiintific trebuie deci sa fie pentru noi un postulat zilnic, cu care sa ne
deprindem mintea chiar din copilarie" (S. Mehedinti, Alta crestere-Scoala muncii, p.133)
"Cine nu munceste acela a cazut din demnitatea de om, lincezeste, se prosteste, slabeste si piere"
(S. Mehedinti, Raspunderea corpului didactic secundar, 1943, p 10)
"Mai bine munca fara carte, decat cartea fara munca." (S. Mehedinti, Alta crestere-Scoala muncii,
p.1)
"In adevar, nimic nu invata omul deplin, pana nu munceste." (S. Mehedinti, Alta crestere-Scoala
muncii, p.173)

"E ceva insa care ramane totdeauna; e amintiea vie a profesorului si in deosebi a celui iubit." ( p.
63)
"Atat pretuieste scoala cat pretuieste profesorul" (Profesorul temelia tuturor reformelor scolare, p
6)
"El e scoala, el e masura, el e modelul dupa care deseneaza copilul viata sa in viior" (Profesorul
temelia tuturor reformelor scolare, p.95)
"Trebuie deci educat si insufletit profesorul, pana la sfasitul carierei" (Profesorul temelia tuturor
reformelor scolare p.20)
Mai bine munca fara carte decat carte fara munca.