UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
MASTER :AGRIBUSINESS
ANUL1

MIEREA DE ALBINA

MASTERANT:

Cuprinsul Proiectului
1.Introducere
2. Generalitati
3. Extragerea mierii
4. Mierea de calitate
5. Cristalizarea sau granularea mierii
6. Pastrarea mierii
7. Sorturi de miere:
7.1 . Mierea florala
7.2. Mierea extraflorala
7.3. Mierea de mana
7.4. Mierea de molid si brad
7.5. Mierea ca aliment si medicament
8. Compozitia chimica
9.Strategi de promovare
10.Analiza swot:
10.1.Puncte tari
10.2.Puncte slabe
11. Concluzii.

1.INTRODUCERE

De peste sase milenii de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele

demedicament si aliment.Mierea se numeste un lichid dulce, cules din
flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri.
Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta solida din
care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena la temperaturaa d
40 C
Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe
Taramul Fagaduintei curg rauri de miere. Putina lume stie ca exista
Tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de afectiuni.
Bineinteles ca nu orice miere e buna, atat la gust cat si ca proprietati
terapeutice.

2. Generalitati
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat al nectarului
floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera
L) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele
acestora.Albinele produc frecvent si miere de mana, care provine din
diverse lichide dulci din planta, dar nu din floare.Productia mindiala de
miere variaza de la an la an, cantitatea medie in prezent este in jur de
700.000 t.

Cu ocazia invertirii nectarului n miere sunt ncorporate proteine,materii

albuminoide, acizi (formic, malic, citric, gluconic, succinic,acetic),
substane minerale (fosfai de calciu, fier, sruri de aluminiu, stroniu,
cobalt, titan, crom, iod,argint, zinc, plumb, iridiu etc. n cantiti
infinitezimale),substane funcionale de origine organic (enzime,
catalaza, inulaza, inhibina), vitamine, antibiotice naturale, hormoni i
polen, mierea neputnd fi egalat de nici un preparat
farmaceutic sintetic cci ea este o substan vie i direct asimilabil.

3. Extragerea mierii
Mierea extras este pus direct n bidoane nalte, unde dup ce se
limpezete va fi curat de resturile de cear. Mierea filtrat pierde 20-40%
din substanele valoroase i de aceea se recomand doar maturarea,
decantarea i raclarea cu o lingur sau o spatul dup 3-4 zile de repaus.
Pentru a se grbi maturarea mierii, mai ales dac extracia s-a fcut pe
timp umed, se aeaz n camera de maturare 7-8 kg de var nestins, care
absoarbe umiditatea produs de evaporarea surplusului de ap din miere.
Dup cteva zile, operaia se va repeta, pn cnd observm c mierea
din maturatoare are vscozitatea normal. Cea mai bun maturare se face
la o temperatur de peste 25 oC, o cantitate mai marede miere necesitnd
circa 2 sptmni pentru ncheierea cu succes a maturrii. Spuma ridicat
deasupra mierii va fi raclat cu o lingur, astfel ca suprafaa mierii din
maturator s rmn n contact direct cu aerul cald alcamerei de maturare
i depozitare. Spuma se ridic i mai bine folosind un prosop umed, dar
stors de ap, care se pune deasupra ei, lsndu-l acolo6-7 ore; n acest
timp spuma cu toate impuritile se lipesc de prosop, dup ridicarea
prosopului suprafaa mierii rmnnd curat. Dac mai rmn impuriti
operaia se repet, de data aceasta folosind o pnz de tifon.Dup
limpezire i maturare, mierea se trage n vase i se comercializeaz.

4. Mierea de calitate
Producerea mierii de calitate este o problem de prestigiu, criteriul
principal declasare a muncii apicultorului trebuind s devin tocmai
calitatea produselor livrate,modul de prezentare, pe sorturi i pe
sortimente, consumatorii tiind s aprecieze seriozitatea apicultorilor
ce tiu s-ipstreze calitile naturale.
Pentru obinerea unei mieri de calitate un rol important l joac
maturarea natural n faguri, maturarea n afara lor fiind lipsit de aroma
specific pe care o cpt dup cpcire. Un alt factor deosebit de
important este asigurarea familiilor n perioadele decules cu faguri
cldii de calitate, cu precdere din cei n care nu s-a crescut puiet, n
acest fel evitndu-se deprecierea culorii mierii.
Mierea poseda o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect
(fara spuma, fara corpuri straine vizibile),culoare (de la slab incolor pana
la galben-deschis, galben-auriu, galben-portocaliu, galben-inchis,
rubiniu, galben-brun, brun-inchis), miros si gust (specific mierii, cu
aroma mai putin sau mai mult pronuntata, gust dulce), consistenta
(omogena, fluida, vascoasa, cristalizata).

Caracteristicile fizico-chimice ce confera calitatea fizico-chimica a mierii

Caracteristicile fizico-chimice ale mierii
Caracteristica
Miere monosi poliflora
Apa, % max.
20
Densitatea relativa la 20oC, min.
1,417
Cenusa, % max.
0,5
Aciditate, grade max.
4,0
Zahar direct reducator, in zahar invertit
70-80
Zaharoza: a)miere de salcam si de padure:
5
calitate superioara, % max.
6
calitatea I, % max.
6
b) alte feluri de miere, % max.
6
Substante nezaharoase, %
Indice diastazic, min.
- la mierea de salcam se admite min. 6,5
Granule de polen de salcam (la mierea
monoflora de calitate superioara) raportate la
numarul total de granule examinate, % min.
Hidroxilmetilfurfurol (HMF) (la mierea de
calitate superioara), % max.

Miere de
padue
20
1,417
1,0
5,0
60-70
10
10
10
10

1,5-5
10,9

4-12
10,9

30

1,5

1,5

5. Cristalizarea sau granularea mierii

Cristalizarea sau granularea mierii este un proces natural, care nu

modific proprietile biologice i medicinale ale produsului. n funcie
de dimensiunile cristalelor se disting trei sorturi de miere cristalizat:
cugranule mari (peste 0,5 mm),cu granule mici (0,5-0,4 mm) i miere de
consisten cremoas (sub 0,04 mm).

Cantitatea i dimensiunile cristalelor sunt influenate n special de

granulele de polen: cu ct sunt mai mari aceste granule cu att sunt
mai mari aglomerrile de cristale i cu att mai mici sunt cristalele.
Temperatura necesar pentru completa solubilizare a mierii cristalizate
este de 35-45 grade C.

Pstrarea mierii

6.Pstrarea mierii
Mierea nu se pstreaz dect n ambalaje perfect splate i uscate din
sticl sau aluminiu. Nu punei miere n ele pe considerentul c au
coninut tot miere. Pelicula veche de miere de pe pereii vasului
conine germeni de fermentaie care nsmneaz mierea nou i
aceasta va fermenta la rndul ei, schimbndu-i gustul i mirosul.

Mierea care a cristalizat pentru a fi fluidizat se va trece ntr-un vas

care se va pune ntr-o baie de ap fierbinte, n nici un caz pe foc.
Nu trebuie nclzit dect acea cantitate care se va folosi o singur
dat deoarece mierea nclzit fermenteaz mai uor,depreciindu-se.

7.Sorturi de miere

Mierea este produsul de baz al albinelor, componenta. Principal

constituind-o zaharurile, reprezentate ndeosebi de glucoz i fructoz ce
provin din nectarul floral, extrafloral,man i alte surserecoltate de albine
i depozitate n faguri.

Dupa provenienta, mierea de albine se clasifica in: miere monoflora, si

poliflora din nectarul florilor si miere de padure.
Mierea monoflora - care provine integral sau in cea mai mare parte din
nectarul unei specii de plante (miere de salcam, tei, floarea soarelui,
rapita etc.).
Mierea poliflora - care provine dintr-un amestec de nectar de pe flori de
Diferite specii sau dintr-un amestec de miere monoflora (faneata de deal,
de ses, de balta, pomi fructiferi, salcam- tei, tei- floarea soarelui etc).
Mierea de padure - care provine in cea mai mare parte din sucurile
dulci
de pe alte parti ale plantelor decat florile, in amestec cu
nectarul florilor din padure.
In functie de modul de prelucrare mierea de albine se clasifica in:
miere de fagure;
miere obtinuta prin scurgere libera;
miere obtinuta prin centrifugare.

7.1Mierea floral

Mierea de coriandru - de culoare deschis, asemntoare cu cea de

salcie, n primele 2 sptmni de la extracie are un gust neplcut, dar
lsat n maturator descoperit, i pierde acest miros ajungnd o miere
suav excelent.
Mierea de cruin - este laxativ.
Mierea de floarea soarelui - in sedimentul ei granulele de polen ajung
uneori pn la 100 %. Datorita coninutului mare de glucoz,
cristalizarea se declaneaz mult mai repede fa de celelalte sorturi de
miere, uneori chiar n faguri, extracia ei trebuind s se fac repede.
Mierea de izm este recomandat pentru afeciunile de stomac i
intestine.
Mierea de iarb neagr este bun pentru anemici, clorotici i n
afeciunile sistemului nervos.
Mierea de levnic - este recomandat celor epuizai fizic i nervos.
Mierea de ment - are aroma mentei i gust dulce, consistena uniform,
vscoas, cristalizeaz n granule mrunte, incomplet. Are culoare
verzui-brun rocat i se recolteaz n cantiti mari n Delta Dunrii i
zonele de inundaie ale acesteia. Conine o cantitate mare de vitamina C
i datorit calitilor nutritive i terapeutice, se caut pentru consum.
Mierea de pducel - este foarte bun pentru bolnavii de inim.

Mierea de pin - mierea de man a pinului este deschis la culoare i

consistent, rmnnd transparent i fluid.
Mierea de rapi - este de culoare galben-deschis, foarte dulce, are
un gust i miros plcut, cu o consisten dens, dizolvndu-se greu
n ap. Se cristalizeaz la 10-12 zile de la extracie, chiar n faguri, lund
o culoare albicioas i uor glbuie. De aceea recoltarea trebuie fcut
rapid, la terminarea nfloririi.Mierea de rozet - face parte din prima
categorie, fiind de o calitate excepional - dup gust i arom.
Mierea de salcm - din cauza unei cantiti mai mari de fructoz
cristalizeaz foarte ncet )la civa ani. Face parte din sortul de miere de
calitate superioar, fiind cea mai solicitat pe piaa extern, datorit
aromei i gustului plcut pe care l are. Imediat dup recoltare este
transparent, dar culoarea va depinde de culoarea fagurilor utilizai la
recoltarea ei, putndu-se ntlni nuane de la incolor la galben-pai sau
galben deschis. Ca indice colorimetric, mierea de salcm este admis
pn la maximum 18 nm pe scara Phund, peste aceast limit,
considerndu-se miere de calitatea a II-a. Mierea de salcm are un gust
plcut, dulce, este perfect fluid, vscoas, fr
semne de cristalizare.

Mierea de salcie - este de culoare galben deschis aurie i are uneori

un gust puin amrui, avnd o savoare deosebit, fiind foarte bogat
n vitamine (n special B6 i C). Zaharisirea se face cu cristale mrunte.
Mierea de tei - este trecut n categoria celor mai bune i celor mai
apreciate sorturi de miere, bogat n vitamine (mai ales vitamina B1
(thiamina), i aminoacizi, n sedimentul ei granulele de polen ajungnd
pn la 70-80 % , uneori coninnd i o cantitate nsemnat de man.
Fiindc aroma mierii de tei este foarte puternic, pentru a-i diminua din
gust, se amestec cu alte sorturi de miere sau cu miere poliflor.
Culoarea mierii de tei este deschis, btnd uor n galben cteodat
chiar cu reflexe verzui.
Mierea de trifoi - este considerat cea mai bun ca savoare i
prezentare. Este bogat n vitamine (B1, B2, C) culoarea variind n
funcie de specia de la care provine (alb la trifoiul alb pitic,
galben-roietic la celelalte varieti). Cristalizeaz lent.
Mierea de verigariu i cea de salb - este bun pentru stomac i
intestine, fiind i laxativ.
Mierea de zburtoare - este de culoare deschis, foarte gustoas dar,
cristalizeaz repede.

7.2

Mierea extrafloral

Provine din nectarul secretat de alte pri ale unor plante

(cum ar fi porumbul, secara, mzrichea) sau arbori (mr, prun, nuc, tei,
plop, stejar, arar, frasin, mesteacn etc.), unde se afl glande
nectarifere asemntoarecu cele in interiorul florilor. n nopile
rcoroase ce urmeaz unor zile clduroase, spre diminea, apare
aceast secreie extrafloral, pe frunzele anumitor arbori, iar
albinele se grbesc s o adune i s-o prelucreze n miere cci,
odat cu apariia soarelui i nclzirea atmosferei, partea
apoas din aceast exudaie dulce se evaporeaz, iar albinele nu o
mai pot lua.

7.3. Mierea de mana

Pentru consumul uman are o valoare deosebit, coninnd mult
inhibin (un bactericid foarte puternic) i sruri minerale (de 12,8-20 de
ori mai bogat n sruri minerale dect cea floral), calciul i magneziul
prezentnd cel mai mare interes terapeutic ntruct organismul uman
asimileaz mult mai bine aceste sruri prin alimentaia natural dect
prin administrarea sintetic.

Dup arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de

brad, de molid etc. Secreia manei e condiionat de o serie de factori
printre care
menionm:
Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecrei specii de insecte
productoare de man.

Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expoziia nsorit,

altitudinea etc.

Factorii biotici: (prdtori, duntori i parazii). Prdtorii (veveriele,

ghionoaiele, ciocnitoarele, piigoii, sticleii, viespile, mutele etc.)
decimeaz lachnidele n toate stadiile de existen. Pe lng aceti
aprigidumani, insectele productoare de man au i prietenii lor:
furnicile de pdure - care le protejeaz i le stimuleaz secreia
de man.

Pe lng faptul c mierea de man nu este recomandat pentru

iernare deoarece provoac intoxicaii grave, degenerescen i
necroz,sunt cazuri cnd, chiar pe timpul verii poate provoca multe
neajunsuri. Atunci cnd mana conine zaharuri neasimilabile i mai
ales n anii secetoi,cnd albinele sunt lipsite de pstur, albinele
se pot intoxica datorit consumului sporit de miere de man.

Excepie face mierea de man de conifere, care conine procente

ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obinuite s
consume o astfel de hran chiar i iarna.

7.4. Mierea de molid si brad

Mierea de molid are culoare verde nchis iar cea de

brad - galben aurie.
Ambele conin 25,68% melezitoz (datorit urmelor de rin
coninute). Este mult cutat de bolnavii de plmni i conine un
puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. Enzima
productoare a inhibinei este o glucozooxidaz care n prezena
aerului produce din fructoz hidrogen-hiperoxid. Inhibina este
cunoscut n medicin pentru efectul ei sterilizator. Cnd timpul
este clduros mierea de brad se extrage cu uurin.
Pe timpul iernii aceast miere cristalizeaz n faguri i de aceea
nu trebuie lsat peste iarn (las i multe reziduuri).

7.5. sase
Mierea
aliment
si medicament
De peste
milenii ca
de istorie
scrisa, mierea
si-a pastrat renumele
de medicament si aliment. Mierea se numeste un lichid dulce, cules din
flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in
faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta
solida din care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena
la temp de 35-40 C.
Din punct de vedere chimic, mierea este un anumit amestec de
substante organice deosebit de complexe, in care s-au identificat peste
70 de componente, din care - glucoza, fructoza, zaharoza pana la 90%,
restul fiind reprezentate prin proteine, acizi organici, saruri minerale,
oligoelemente, vitamine, hormoni,enzime, antibiotice.
Mierea este recomandata in tratamentul diferitelor afectiuni, din care
cele mai frecvente sunt: rani, arsuri, degeraturi, boli interne (stomac,
inima, ficat, bila), afectiuni ale cailor respiratorii (rinite, guturai,
sinuzite, faringite, bronsite), boli endocrine, ginecologice, anemii,
afectiuni psihiatrice sau neurologice.
Mierea nu este recomandata in obezitate si diabet.

8. Compozitia chimica
Compozitia chimica a mierii este in functie de compozitia
nectarului/nectarurilor din care ea provine si de anumiti factori externi.
Compozitia mierii este mult mai complexa decat cele prezentate in
tabelul de mai jos. Literatura de specialitate mentioneaza bogatia in
minerale (K, Na, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, Cl, P, S, Si), in acizi (acetic, butiric,
citric, formic, gluconic, lactic, malic, oxalic, succinic etc.), in enzyme
(diastaza, invertaza,glucozidaza, peroxidaza etc.), in vitamine (B1, B6, C,
acid pantotenic, provitamina A, acid nicotinic, piridoxina).
Compozitia mierii din diverse tari
Tari

Rusia
Africa de Sud

Apa
16,5
21,3
19,3
16,2
19,3
17,5
17,3

Total
zaharuri
Levuloza Zaharoza Cenusa
reducatoare
75,6
38,4
3,1
0,17
71,7
1,6
0,25
34,9
1,43
0,20
35,5
0,54
0,33
36,4
0,86
38,8
1,2
67,3
4,9
0,15

Acizi
liberi
0,68
0,53
0,53

9.Strategii de promovare
Promovarea se face in cadrul targurilor si expozitiilor

folosind

postere, afise, brosuri, mape de prezentare, etc.

Promovarea la consumatori, degustari, oferte speciale de pret, reduceri

la cantitate, oferte-pachet.

Imaginea de marca a produsului

Intregul proces de fabricare a mierii se desfasoara respectand cerintele

standardului ISO 9001 si HACCP, furnizand clientilor increderea livrarii
unor produse recunoscute, superioare calitativ

10.Analiza swot
10.1 Puncte tari
existenta fortei de munca, calificata a apicultorilor cu un efectiv
de peste 150 familii de albine .
existenta unei diversitati florale.

ofera o gama variata de produse apicole.

calitatea produselor prezinta un grad ridicat in comparatie

cu pretul.

10.2 Puncte slabe

Promovare insuficienta pe piata atat a firmei cat si a produselor

Dezinteresul locuitorilor pentru asigurarea unui mediu sanatos si
prielnic apiculturii.
Conditiile tehnologice nu corespund in totalitatenoilor norme
europene.

M
i
e
r
e
a
e
c
e
l

m
a
i
s

11. Concluzile

Un alt criteriu al recunoasterii mierii naturale este "zaharisirea".

Procesul de zaharisire sau cristalizare este cat se poate de firesc si
nu reprezinta o deteriorare a mierii. Mai mult, mierea falsificata nu se
zahariseste. Este doar o chestiune de gusturi alegerea intre mierea fluida
si cea cristalizata: unele natiuni nordice prefera chiar sa consume
numai miere cristalizata fiindca li se pare mai gustoasa si este sigur
naturala. Pe de alta parte, mierea zaharisita poate fi "dezlegata", adica
adusa din nou la starea fluida prin fierberea borcanului intr-o cratita
cu apa. Dar, din pacate, mierea astfel de-cristalizata isi pierde unele din
proprietati.

Orice miere este buna, cu conditia sa fie naturala. Si nici o miere

nu poate fi judecata doar dupa aspect fiindca gustul este cel care
diferentiaza pana la urma o miere de alta.

Va multumim pentru atentia acordata!!!