Sunteți pe pagina 1din 28

Puncte critice in activitatea

stomatologica (dpdv al securitatii


micobiologice a pacientului)

Facultatea de Medicina si
Farmacie Oradea
Medicina Dentara An II

Sorina Morariu
Ileana Timac
Bianca epe

Introducere
Pentru a avea un mod de viata sanatos trebuie
mentinuta o stare de sanatate orala perfecta.
Aceasta se poate realiza doar printr-o relatie de
colaborare si comunicare intre medic si pacient, intrun ambient cat mai confortabil pentru ambele parti.
De asemenea, respectarea normelor si standardelor de
igiena dupa modelele europene este de o importanta
majora.

Cabinetul dentar
Reprezinta locul unde medicul mpreun cu
asistenta i desfoar activitatea i n acelai timp
mediul n care pacientul este tratat, de aceea, atunci
cnd se amenajeaz acest spaiu trebuie inut cont att
de contiiile tehnico-medicale pe care trebuie s le
ndeplineasc, ct i de crearea ambientului psihologic
adecvat att pentru echipa medical ct mai ales pentru
pacient.

Fig.1. Cabinet
dentar
Sursa
http://www.google/
cabinet-dentar.ro

Cabinetul dentar
Conform teoriei, punctul zero al activitii ntr-un
cabinet stomatologic l reprezint cavitatea oral a
pacientului. n jurul acestui punct de referin trebuie
organizate toate celelalte elemente. n primul rand
trebuie tinut cont de dimensiunile cabinetului.
- pereii trebuie s fie netezi, uniformi, acoperii cu
material lavabil pentru a putea fi curai i
dezinfectati ct mai uor.
- podeaua din material rezistent la roile scaunelor
medicului i asistentei i nu materiale (gresie,
marmura) ce pot conine spaii de aglomerare
bacterian.

Cabinetul dentar
- cromatica ar trebui s aib un efect pozitiv asupra
psihicului, s mbunteasc percepia i s
diminueze oboseala i efectele negative ale factorilor
de stres. n sala de ateptare sunt de
preferat culorile calde, iar n cabinet culorile neutre.
Se va evita orice culoare sau material reflectorizant.
- lumina nu trebuie s aib tent glbuie, s cad din
lateral, oblic, paralel cu unitul dentar, iar lmpile s
fie fixe, cu suprafee uor de curat.

Fig.2. Cabinet
dentar
Sursa
http://www.google/
cabinet-dentar.ro

Cabinetul dentar
- filtrarea aerului trebuie s se fac
att la intrarea ct i la ieirea
acestuia din cabinet.
- trebuie tinut cont de zgomotul
degajat de diferitele echipamente
(de natur intern: aparatur,
sonerii, neoane defecte sau extern:
strzi aglomerate, cai ferate aferente
zonei) care poate avea efect negativ
asupra tuturor persoanelor.
Fig.3.

Cabinetul dentar
n afar de toi factorii enumerai anterior,
pentru desfurarea optim a practicii stomatologice,
trebuie inut cont att de dotarile de baza ale
cabinetului dentar conform legislatiei, cat si de
cerintele igienico-sanitare obligatorii.

Fig.4.

Relatia medic-pacient
Medicul dentist, in cabinetul sau, se poate intalni cu o gama
vasta de pacienti, astfel:
- increzatori in sine, competitivi, caracterizati prin modul lor
autoncrezator, energici si uneori atragatori;
- paranoici, etichetati drept seriosi, critici, rezervati si des
antisociali. Acestia au senzatia ca informatiile si ajutorul
medical pot fi folosite mpotriva lor.
- ostili, rebeli, creeaza o distanta fata de ceilalti, simtind o
lipsa de apreciere din partea medicului. Acesti pacienti au
nevoie de o abordare toleranta.

Relatia medic-pacient
- inhibati, contin tulburari de personalitate. Au un
comportament social nesigur, au tendinta de a se
invinovati sau autopedepsi.
- dependenti fata de altii. Au putine pretentii si ambitii si
tind s supraaprecieze calitatile medicului si a celor din
jur.
Medicul trebuie sa aiba o atitudine pozitiva, trebuie sa
trateze orice fel de pacinet indiferent de nationalitate,
religie sau comportament.

Relatia medic-pacient

Fig.5.

Relatia medic-pacient
Relatia dintre medic si pacient se bazeaza pe
comunicare, pe schimbul de informatii, decizii
reciproc acceptate si n final construirea increderii.
Medicul tebuie s fie sustinut de catre pacient, care la
randul sau, sa aiba un dialog deschis si sa prezinte cat
mai obiectiv simptomele pe care le are.

Relatia medic-pacient
Totodata sa
furnizeze
medicului
informatii
corecte si
complete
despre starea
lui de
sanatate.

Fig.6.

Drepturile pacientului
Un alt punct critic in desfasurarea activitatii
stomatologice este reprezentat de drepturile
pacientului:
- dreptul de a beneficia de ingrijiri medicale de cea mai
buna calitate
- dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o
discriminare
- dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale
disponibile, precum si la modul de a le utiliza

Drepturile pacientului
- dreptul de as da
consimtamantul
privind interventia
medicala
- dreptul la
confidentialitatea
informatiilor si viata
privata a pacientului

Fig.7.

Prevenirea riscului de mbolnavire

Intr-un cabinet stomatologic sau intr-o clinica


stomatologica, numarul mare de pacienti determina
contaminarea cu microbi in spatiul acestuia. In plus,
utilizarea dispozitivelor rotative, conduce la
imprastierea materiilor organice cum ar fi: dentina,
saliva, sange, posibil contaminate cu germenii
patogeni.

Prevenirea riscului de mbolnavire


Pentru prevenirea acestui risc, suprafetele expuse sunt
decontaminate, reducand astfel numarul de germeni. Se
folosesc in acest scop substante chimice, al caror spectru
este foarte larg, avand grija totodata sa respectam timpul
de expunere al agentului decontaminant.
Pentru dezinfectia mainilor se folosesc substante
dezifectante speciale inainte si dupa utilizarea manusilor
de examinare.

Fig.8.

Decontaminarea suprafetelor
Metodele chimice de decontaminare se realizeaza cu
solutii dezifectante si antiseptice pentru dezinfectia
suprafetelor si pentru antisepsia mainilor.
Trebuie mentionata atitudinea fata de reziduuri; exista
recipiente speciale in acest scop, inchise etans si
prevazute cu un mic orificiu, care in momentul umplerii
sunt preluate de un serviciu special si incinerate.

Fig.9. Dezinfectant
SEPTOQUAT
Solutie dezinfectanta concentrata
pentru dezinfectie si curatare
instrumentar medical si dentar.
Sursa http://www.borero.ro

Sterilizarea instrumentelor
stomatologice
Sterilizarea presupune un complex de procedee prin
care se distruge flora microbiana de pe materiale,
conform urmatoarelor etape:
- presterilizarea: introducerea instrumentelor intr-o baie
cu dezinfectant. Inaintea acestei etape se realizeaza
prespalarea si curatarea normala. Dupa respectarea
timpului optim de actionare a acestui dezinfectant,
instrumentele sunt spalate minutios cu perii adecvate;

Sterilizarea instrumentelor
stomatologice
- sterilizarea propriu-zisa: dupa uscare si verificare,
instrumentele se impacheteaza in folii inchise etans,
ce au prevazute markeri de sterilizare care isi schimba
culoarea, putandu-se astfel controla expunerea
materialelor la temperatura optima si permitand
totodata verificarea sterilizarii.

Sterilizarea instrumentelor
stomatologice

Fig.10.

Fig.11.

Concluzii
Toate aceste masuri de decontaminare si sterilizare conduc
cu certitudine la inlaturarea oricaror suspiciuni privind
riscurile de imbolnavire in cabinetul stomatologic.
Din punct de vedere al securitatii microbiologice a
pacientului, alaturi de medicii dentisti care ofera servicii
medicale respectand exigentele actuale ale medicinei in
privinta materialelor si ale igienei, colaborarea si
increderea sunt esentiale pentru reusita tratamentului.

Concluzii
Desfasurarea activitatii intr-un cabinet dentar cu un
ambient placut va duce la tratarea cu eficacitatea a
pacientului, cat si la confortul psihic al acestuia.
Utilizarea materialelor de inalta calitate si a
tehnologiei avansate faciliteaza desfasurarea
tratamentului si obtinerea rezultatelor de top.

Bibliografie
1. Dumitru Buiuc si Marian Negu -Tratat de
microbiologie clinica, Editura Medicala, Bucureti,
1999
2. Prof. Dr. Corneliu Burlibasa -Chirurgie orala si
maximofaciala, Editia a II-a, Editura Medicala
Bucuresti 2001

Webografie
1. http://www.psihohipnoza.ro/relatia-medicstomatolog-pacient/09.11.2015/22.05
2. http://www.cmdbh.ro/pentru-un-tratament-desucces / 08.11.2015/18.35

Va multumim!