Cooperarea intercelulara in

producerea cariei dentare

Student: Talos Vladut

Prof.: Dr. Pelea Diana

Caria dentara
Definitie (Harndt): fenomen distructiv cronic, care evolueaza in
timp, intr-un mod mai lent sau mai accelerat, fara fenomene
inflamatorii, cu subminarea in timp a rezistentei tesuturilor dentare si
moartea lor, deschizand deci drumul spre pulpa si infectarea ei, pentru
ca apoi sa difuzeze spre tesuturile moi inconjuratoare (1)

Caria dentara

Fig. 1

Cauza cariei dentare

Teoria chimico-parazitara (W. D. Miller, 1889): procesul carios
incepe la suprafata smaltului printr-o demineralizare produsa de acizii
de fermentatie; ei produc o fermentatie acida a resturilor alimentare
zaharate ramase in locurile de retentie dentara si interdentara; in bresa
smaltului astfel creata patrund bacterii acido-gene care continua
decalcifierea, precum si microbi anaerobi proteolitici, care distrug trama
organica a smaltului (2)

Caria dentara

Fig. 2

Placa dentara
Masa gelatinoasa aderenta la suprafata dintelui se numeste placa
dentara. Bacteriile din placa metabolizeaza prin glicoliza anaeroba
glucidele cu formare de acid lactic. Acesta dizolva substanta cristalina
din dinti.
Leziunea cariogena progreseaza pe masura ce avanseaza
metabolismul placii dentara. Dintre glucide, zaharoza stimuleaza doarte
mult metabolismul placii dentare. (3)

Placa bacteriana

Fig. 3

Bacteriile orale
Bacteriile orale nu sunt colonii solitare, ci membri ai unui sistem
ecologic complex si dinamic, ce contine numeroase specii. Un grup de
bacterii care contine 8 serotipuri Streptococcus mutans a fost asociat cu
patogeneza cariilor.
S. mutans si Lactobacillus pot genera mari cantitati de acid si sunt
puternic stimulate de zaharoza. Organismele implicate in patogeneza
cariei se numesc cariogene. Potentialul cariogen reprezinta gradul de
afectare a dintilor. (4)

Streptococcus mutans

Fig. 4

Streptococcus mutans

Streptococcus mutans

Fig. 5

Lactobacillus

Lactobacillus
Fig. 6

Zaharoza
Placa matura metabolizeaza rapid zaharoza cu formare de acizi
organici (acid lactic). In placa potential cariogena, practic toata zaharoza
disponibil este metabolizata la acid lactic, scaderea ph-ului este
dramatic si de durata, ceea ce determina o crestere a demineralizarii
smaltului.
Demineralizarea smaltului are loc la ph = 5,0-5,5. O singura
administrare de zaharoza poate determina o scadere permanenta a phului, de aceea, ph-ul placii are o semnificatie deosebita in stabilirea
dietei si tratamentului cariei. (5)

Zaharoza

=>
Fig. 7

Fig. 8

Fiziopatologia cariei
Procesul cariogen debuteaza cu demineralizarea si distrugerea
componentei minerale a dintilor, datorita ph-ului scazut, ca urmare a
derularii metabolismului din placa. Leziuni caracteristice cariei
determina numai administrari de lunga durata si frecvente de zaharoza.
De aceea, se impune inlaturarea gustarilor dulci dintre mese care
asigura un atac continuu la suprafata dintilor. (7)

Caria dentara

Fig. 9

=
>
Fig. 10

Stadiile cariei dentare

n primele stadii cariile nu prezint simptome, ns medicul i poate da seama
dac exista vreo carie, examinnd radiografiile dentare. Acesta este unul dintre
motivele pentru care vizitele regulate la stomatolog sunt att de importante.
Odat ce caria ajunge la dentin, apare sensibilitatea dentar, n special la
alimentele i buturile dulci, acidulate sau fierbin i. Pe msur ce caria ajunge la
pulp, apare i durerea. Dac durerea apare la alimente dulci sau fierbin i, aceasta
dureaza doar cteva minute sau secunde. Cu ct ajunge mai mult n interiorul
dintelui, caria produce dureri persistente, care cedeaz doar cu ajutorul
medicamentelor. n acest moment, vizita la medic este esen ial, doarece se poate
dezvolta un abces dentar.
Durerea este un simptom ce poate indica afectarea mai multor din i, iar neglijarea
sa duce la complicaii cum ar fi pierderea dintelui. (8)

Stadiile cariei dentare

Fig. 11

Prevenirea cariei dentare

In profilaxia cariei dentare, un rol important il au:
Starea generala de sanatate
Administrarea de fluor
Imunizarea
Dieta (nutritia)
Igiena orala (9)

Va multumesc !

Fig. 12

Bibliografie / Webgrafie
(1) ,,Caria dentara de la teorie la practica, Alexandra Roman, 2000, p.47
(2) ,,Caria dentara de la teorie la practica, Alexandra Roman, 2000, p.49
(3) ,,Biochimia cavitatii orale, Maria Greabu, 2001, p.31
(4) ,,Biochimia cavitatii orale, Maria Greabu, 2001, p.38
(5) ,,Biochimia cavitatii orale, Maria Greabu, 2001, p.141
(6) ,,Biochimia cavitatii orale, Maria Greabu, 2001, p.145
(7) ,,Caria dentara de la teorie la practica, Alexandra Roman, 2000, p.61
(8) ,,Biochimia cavitatii orale, Maria Greabu, 2001, p.177
(9) ,,Biochimia cavitatii orale, Maria Greabu, 2001, p.184

Bibliografie / Webgrafie
Fig.1
Fig.2
Fig.3
Fig.4
Fig.5
Fig.6
Fig.7
Fig.8
Fig.9
Fig.10
Fig.11
Fig.12

Structura cariei dentare (www.doctoruldedinti.info)

Caria dentara (www.infodentis.com)
Dinte afectat de placa bacteriana si tartru (www.oral-care.com)
Streptococcus mutans (www.britannica.com)
Structura Streptococcus mutans (www.glogster.com)
Lactobacillus (www.vitaminsupplementingredients.com)
Zaharoza (www.garbo.ro)
Caria dentara (www.clinicapsident.ro)
Acidul ataca smaltul (www.new-dent.ro)
Caria dentara (www.deltaclinicdent.ro)
Stadiile cariei dentare (www.alinadume.ro)
Dantura impecabila (www.perfecte.ro)