Profil tematic:

PREVENȚIA AFECȚIUNILOR ORALE

Tema 1:
Factorii de risc în apariţia
cariei dentare.
 Cuprins

1. Cum se clasifică factorii de risc în apariţia cariei dentare?

2. Ce condiţii (după Keyes P.H.) sunt necesare pentru apariţia cariei dentare?
3. Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează în perioada antenatală?
4. Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează în perioada postnatală?
5. Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează la copii de vârstă fragedă?
6. Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează la copii de vârstă ante- și
pre-școlară?
7. Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează la copii de vârstă școlară?
8. Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează la copii de vârstă
pubertară?

2
Caria dentară este un proces destructiv cronic al
ţesuturilor dentare dure, fără caracter inflamator,
producând necroza şi distrucţia acestora, cu
formarea ulterioară a unei cavităţi coronare sau
radiculare. Caria se dezvoltă numai pe dinţii în
contact cu mediul bucal şi niciodată pe dinţii
complet incluşi sau foarte bine izolaţi de mediul
bucal.

3
 Cum se clasifică factorii de risc în apariţia cariei dentare:
În prezent, caria dentară este privită ca un
proces dinamic desfăţurat la interfaţa dintre
placa bacteriană şi suprafața dentară.
Caria dentară apare ca o boală multifactorială,
caracterizată printr-o distrucţie localizată a
ţesuturilor dure dentare sub acţiunea
microorganismelor. Pentru formarea unei carii
dentare este necesară interacţiunea în timp a
unei microflore bucale cariogene cu alimente
fermentabile pe un teren susceptibil. Factorul
de risc reprezintă un factor de mediu,
comportamental sau biologic confirmat prin
succesiune temporară, de obicei în studii
longitudinale, care dacă este prezent creşte în
mod direct probabilitatea de apariţie a bolii, iar
dacă este absent sau îndepărtat reduce
probabilitatea.

4
 Ce condiţii (după Keyes P.H.) sunt necesare
pentru apariţia cariei dentare:
După Keyes P.H.,1969 interacţiunea a patru factori cu acţiune
majoră poate să ducă la apariţia cariei dentare:
-Susceptibilitatea dintelui şi mediul bucal;
-Placa bacteriană;
-Substratul (alimentar);
-Timpul.

5
 SUSCIPTIBILITATEA SMALȚ ULUI Ș I MEDIUL BUCAL

SUSCIPTIBILITATEA SMALȚULUI ȘI MEDIUL BUCAL Rezistenţa smalţului dentar faţă

de carie este, în mare parte, condiţionată de structura sa, care este determinată, la rândul ei, pe
de o parte de influenţele ce s-au exercitat asupra dintelui în perioada de dezvoltare, iar pe de
altă parte de influenţele exogene şi endogene exercitate asupra dintelui adult. Instalarea unor
tulburări metabolice produse de o alimentaţie neraţională, discrinii sau boli intercurente,
influenţa unor factori nocivi, poate avea o serie de repercusiuni asupra germenului dentar în
formare la făt, în cazul gravidei, sau asupra dezvoltării şi mineralizării dinţilor permanenţi, în
cazul copilului.
Gravitatea distrofiilor este în funcţie directă de momentul apariţiei tulburărilor metabolice în
cursul formării smalţului (cu cât mai precoce, cu atât mai grav), de intensitatea şi durata
acestor dismetabolisme, de acumularea mai multor factori dismetabolici, precum şi însumarea
acţiunii acestora de-a lungul mai multor etape de dezvoltare a dintelui. Din această
perspectivă, cunoscând cât mai bine factorii care pot perturba etapele de formare a smalţului
cresc şi posibilităţile de prevenire a cariilor dentare.
Carenţa în vitamina A, numai în formele foarte grave, poate genera leziuni hipoplazice
uşoare ale incisivilor temporari.
Carenţa în vitamina C, în caz de scorbut infantil, poate produce microchisturi şi
microhemoragii în organul smalţului.
6
Carenţa în vitamina A, esențială pentru
formarea organului smalțului numai în
formele foarte grave, poate genera leziuni
hipoplazice uşoare ale incisivilor temporari.
Carenţa în vitamina C, în caz de scorbut
infantil, poate produce microchisturi şi
microhemoragii în organul smalţului. gingiile
sâ ngerează foarte ușor, sunt roșii, inflamate,
dureroase, ligamentele periodontale devin și
ele laxe, iar dintele poate deveni mobil,
mergâ nd pâ nă la starea de edentație.

7
Lichidul bucal poate interveni în prevenirea sau favorizarea cariilor
dentare printr-o serie de mecanisme chimice care constau în activitatea
sa enzimatică, capacitatea de tamponare a acizilor organici produşi de
microorganismele bucale precum şi de posibilitatea de remineralizare a
leziunilor carioase incipiente.
De menţionat rolul vâscozităţii salivare, deoarece o salivă foarte
vâscoasă favorizează reţinerea şi aderarea resturilor alimentare pe
suprafaţa dintelui, generând astfel condiţii optime debutului proceselor
carioase. Saliva umană are un potenţial deosebit de remineralizare a
smalţului cariat, potenţial destul de constant la acelaşi individ, dar
diferit de la unul la altul..

8
 Substratul alimentar fermentabil

Substratul alimentar fermentabil Caracterul alimetaţiei are o importanţă deosebită

asupra dinţilor, influenţând direct formarea şi dezvoltarea dinţilor şi determinând
ulterior carioreceptivitatea sau cariorezistenţa lor. Echilibrul alimentar presupune
aportul optim şi calitativ al substanţelor nutritive şi biologic active – proteinelor,
lipidelor, glucidelor, vitaminelor şi substanţelor minerale. Dintre toate alimentele,
efectele cariogene cele mai active le au hidrocarbonatele, în special asocierea
dulciurilor cu făinoasele. De obicei aceste efecte apar posteruptiv, la nivelul
interfeţei plăcii bacteriene cu dintele, dar o alimentaţie bogată în glucide poate
acţiona şi preeruptiv, în cursul odontogenezei, pe cale sistemică, influenţând
negativ rezistenţa la carie a ţesuturilor dure dentare.

9
Alimentele moi sunt mai cariogene ca acele tari ca şi cele sub formă de pulbere fine faţă
de cele lichide. De asemenea, vâscozitatea şi adezivitatea unor produse zaharoase
(caramelă, jeleuri, alviţă) favorizează în mod deosebit apariţia cariei dentare prin
staţionarea lor îndelungată în cavitatea bucală, îndeosebi în locurile retentive, unde
autocurăţirea este insuficientă.

10
 Placa bacteriană

Constituie un sistem ecologic microbian viguros, cu o activitate metabolică

intensă, bine adaptat mediului său. Ea apare sub forma unui agregat de
microorganisme unite între ele şi de suprafaţa dintelui sau a altor structuri din
cavitatea orală prin intermediul unei matrice organice. Prin numeroase
cercetări s-a demonstrat că în apariţia cariei dentare rolul primordial îl au
bacteriile, în special Streptococcus mutans, care iniţiază caria, iar Lactobacilii
influenţează progresarea procesului carios.
Una din condiţiile necesare este prezenţa
în placa bacteriană a substratului nutritiv,
de fermentaţie, necesar pentru activitatea
bacililor. În experienţe pe animale s-a
demonstrat că la prezenţa unui număr
mare de germeni ca Str. Mutans,
Lactobacillus etc. fără prezenţa
glucidelor caria nu apare.

11
 Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare
acţionează în perioada antenatală

În perioada antenatală următorii factori nocivi pot influenţa negativ

sănătatea orală a gravidei şi fătului:
- patologii ale organelor şi ale sistemelor organismului gravidei:
endocrin, gastro-intestinal, cardio - vascular, nefropatii etc;
- patologii ale gravidităţii: toxicozele gravidelor etc;
- alimentaţia insuficientă şi iraţională pe durata sarcinei;
- conţinutul scăzut de F în apa potabilă;
- condiţiile precare de trai şi de muncă;
- intoxicaţiile (metale, mercur, alcool etc);
- sănătatea orală precară a gravidei; -
- numărul sarcinii (odată cu creșterea numărului de sarcini crește și
riscul de apariție a cariei)etc

12
 Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare
acţionează în perioada postnatală
Perioada postnatală. În primul an de viaţă:
- igiena orală precară;
- tipul şi caracterul alimentaţiei (naturală, artificială, mixtă);
- frecvența alimentației (creșterea necontrolată a numărului
de mese crește riscul carios);
- maladiile generale ale tractului gastro-intestinal;
malnutriția, hipovitaminosele; rahitismul ş.a;
- eruperea precoce sau tardivă a dinţilor;
- hipoplaziile smalţului sau defectele de dezvoltare a
țesuturilor dure dentare;
- conţinutul scăzut de F în apa potabilă etc

13
La copii şi adolescenţi:
- igiena bucală precară;
- conținutul scăzut al F în apa potabilă;
- experiența carioasă anterioară; -
- anomaliile de poziţie a dinţilor, a ocluziei, aparate ortodontice
etc.;
- hipoplaziile dentare sau defectele de dezvoltare a țesuturilor dure
dentare;
- eruperea precoce sau tardivă a dinţilor; -
- hiposalivaţia, mediul acid al lichidului bucal;
- carenţa ionilor de Ca, P, F ş.a., a fermenţilor, a imunoglobulinelor
etc;
- maladii generale ale diferitor sisteme: tractului gastro-intestinal,
endocrin, cardiovascular, etc;
- alimentaţia iraţională: surplus de glucide, insuficienţa proteinelor,
a vitaminelor A, D, C, gr. B ş.a.

14
La adolescenți în perioada pubertară:
- igiena bucală precară;
- anomaliile de poziţie a dinţilor, a ocluziei, aparate ortodontice etc.;
- hipoplaziile dentare sau defectele de dezvoltare a țesuturilor dure dentare;
- greutatea peste limitele normei a nou-născutului – factor predispozant de
apariție a cariei dentare la adolescenți;
- obezitatea;
- experiența carioasă anterioară;
- hiposalivaţia, mediul acid al lichidului bucal;
- carenţa ionilor de Ca, P, F ş.a., a fermenţilor, a imunoglobulinelor etc;
- maladii generale ale diferitor sisteme: tractului gastro-intestinal, endocrin,
cardiovascular, etc;
- alimentaţia iraţională: alimente moi și lipicioase, băuturi
carbogazoase,surplus de glucide, insuficienţa proteinelor, a vitaminelor A,
D, C, gr. B ş.a.

15
16