Întrebări de control:

Care este cauza fluorozei dentare?

Fluoroza dentară denumește fenomenul de intoxicație cu fluor în perioada dezvoltării dentare.

Cauzele fluorozei:

 Fluoroza dentară se manifestă atunci când cantitatea de fluor ingerată concetratia normal
normal , ducând la intoxicație.
 De asemenea in aparitia fluorozei contribuie: pasta de dinti inghitita (atunci cand nu este
scuipata dupa igienizarea danturii celor mici) , apele de gura la fel pot spori cantitatea de
fluor care ajunge in organism;
 Un alt factor important care contribuie la cresterea concentratiei de fluor in organism este
concetratia fluorului in apa potabila .Concetratia normal a flourului in apa este de 0,9-1,2
mg/l. Insa aceasta variaza in dempendenta de localitate . Respectiv in localitatile in care
concetratia de fluor este peste valorile normale populatia este mai predispusa riscului de
intoxicatier cu fluor si aparitia fluorozei.

Care este conținutul normal al fluorurilor în apa potabilă?

 Concetratia normal a flourului in apa este de 0,9-1,2 mg/l. Insa aceasta variaza in
dempendenta de localitate . Respectiv in localitatile in care concetratia de fluor este peste
valorile normale populatia este mai predispusa riscului de intoxicatier cu fluor si aparitia
fluorozei.

Indicați variațiile concentrației fluorurilor în apa potabilă în țara noastră.

Conform lui Gnatiuc P.I. si Gnatiuc E.V. se constata ca in Moldova continutul de fluor in fantanile
arteziene este de la 0,8-9,0 mg/l. (o concentratie de 3,0mg duce la aparitia fluorozei la 90% din
populatie).

Localitatile in care continutul fluorului limitele stabilite ,ajungand pana la cifrele de 14 mg/l
sunt:

 Falesti,Nisporeni, Hancesti , Taraclia

Iar in restul localitatilor, valorile sunt mici sau optime.

Ce indici se folosesc pentru aprecierea gradului de afectare a populației prin fluoroza dentară?

Numiţi factorii de risc pentru fluoroza dentară.

1.SUPLIMENTELE SISTEMICE FLUORURATE:

sub forma de tablete, dropsuri, sau combinatii ale fluorului cu vitamine

sunt utilizate pe scara larga pentru prevenirea cariei dentare in zonele nefluorizate.

utilizarea in zone nefluorizate concomitent cu alte produse fluorurate (paste de dinti)

creste semnificativ riscul aparitiei fluorozei.

riscul producerii fluorozei dentare este extrem de ridicat daca sunt administrate in zonele in
care apa potabila este fluorizata, o astfel de prescriptie fiind in mod cert contraindicata.

2. PASTELE DE DINTI FLUORURATE:

utilizate la varste mici (sub 3 ani) reprezinta un factor de risc pentru aparitia fluorozei
dentare, mai ales in zonele in care apa potabila este fluorizata. riscul aparitiei fluorozei este
direct proportional cu cantitatea de fluor inghitita in timpul periajului.

3.Apele de guraș

4. PRODUSELE PENTRU APLICATII TOPICE PROFESIONALE (solutii, lacuri, geluri):

NU reprezinta factori de risc pentru aparitia fluorozei dentare, cu conditia ca ingestia

acestor produse sa fie minimalizata prin respectarea protocolului de aplicare!

5.Concetratia crescuta de flour in apa

6.Care sunt măsurile specifice de prevenire a fluorozei dentare?

-Interzicera folosirii apei cu continut sporit de fluor in alimentatia copiilor in special in

colectivitatile organizate de copii;
-Inlocuirea apei cu continut sporit de fluor in nalimentatia copiilor cu apa minerala cu continut
optim de fluor, cu sucuri, cu lapte.

-Trimiterea copiilor din localitatile cu continut sporit de fluor in lunile de vara in tabere de odihna in
localitati cu continut optim de fluor.

-Administraea preparetelor de fluor copiilor sub forma de solutii, geluri, tablete paste numai sub
suporavegherea medicului.

-Limitarea consului alimentelor cu continut sporite de fluor:peste de mare, carne grasa, unele soiuri
de ceai, suplimente alimentare si folosire alimentelor bogate in proteine.

-Administrarea preparetelor de calciu -Respectarea igienei cavitatii bucale.

Care sunt măsurile nespecifice de prevenire a fluorozei dentare????

Masurile de prevenire individuala:

 alimentarea naturală;

 refuzul de administrarea timpurie a alimentelor complementare;

 introducerea suplimentară în alimentaţie a vitaminelor C și D, a gluconatului de calciu;

 excluderea sau reducerea consumului de produse ce conţin fluor (pește de mare, spanac);

 utilizarea pastei de dinţi ce conţine calciu, dar nu și fluor

 trimiterea copiilor dintr-o zonă endemică în lunile de vacanţă în tabere de odihnă situate în
localităţi cu conţinut redus de fluor în apă.

Masurile preventive de frup:

Se referă epurarea apei potabile de excesul de fluor cu săruri de aluminiu, hidroxid de magneziu, sau
fosfat de calciu în instalaţii pentru defluorare. Având în vedere că este imposibilă asigurarea cu apă
epurată a întregii populaţii din raioanele endemice, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită
colectivităţilor de copii. La alimentarea decentralizată cu apă potabilă poate fi recomandată
decantarea apei, îngheţarea ei sau îndepărtarea excesului de fluor cu ajutorul filtrelor osoase.
 Elaborarea metodică Nr. 13

Tema: Particularitățile prevenirii afecțiunilor cavității orale la copiii cu dizabilități și nevoi speciale.

Numiți cele mai frecvente afecțiuni ale cavității orale depistate la copiii cu dizabilități și nevoi
speciale.

Cele mai frecvente afectiuni ale cavitatii orale la copii cu dizabilitatti sunt:

1.Caria dentara,distrugerea totala a partii coronare ,multiple cavitati (datorita faptului ca acestia nu
sunt capabili sa-si asigure o o igiena dentara corecta )

2.Hipoplaziile (mai ales la copii nascuti prematur datorita mineralizarii insuficiente a

smaltului ,hipocalcemiei etc)

3.Gigivitele ;

4.Periodontitele ;

5.Sunt depistate frecvent Anomalii ale aparatului dento-maxilar datorita faptului ca la acesti copii
pot fi perturbari in ceea ce priveste termenii de eruptie al dintilor ,deasemenea si ca urmare a
mineralizarii insuficiente a scheletului facial (din cauza dereglarii metabolismului minerall)

6.Acesti copii frecvent se intalnesc cu tulburari de articulatie si vorbire ,deglutitie si respiratie.

Ce factorii predispozanţi în apariţia cariei dentare acţionează în diferite perioade de

dezvoltare și creștere a copiilor cu dizabilități și nevoi speciale?

Factori de risc predispozanti in aparitia cariei se impart in : prenatali, perinatali și postnatali

1.Factorii de risc prenatali:

vârsta mamei până la 18 ani sau după 40 ani

maladiile psihosomatice şi infecțioase
Manifestarile patologice aparute in timpul sarcinei mamei și iminențele de avort.
copiii cu dizabilități ai căror părinți au fost expuși radiației ionizante
starea materială social-vulnerabilă a familiei de proveniență a copilului
2.Factorii de risc in perioada perinatala (adica in timpul nasterii:
 vârsta gestațională sub 32 de săptămâni,
 prezentația pelvină a fătului
 anomaliile placentare
 travaliul prelungit
 Anomalii ale cordonului ombilical.
3.Factorii postnatali de risc carios

Alimentația deficitară (mai ales inlocuirea laptelui matern cu laptele artificial,laptele matern
fiind cel mai bun aliment pentru sugari ,asigurandu-le toate necesitatile nutritive si o
protectie impotriva infectiilor si reactiilor alergice)
Igiena deficitară
Consumul abuziv de alimente ce conțin îndulcitori, zaharuri
Anomaliile de poziție sau de erupere a dinților temporari/permanenți

Numiţi factorii etiologici şi predispozanţi în apariția parodontopatiilor la copii cu dizabilități

și nevoi speciale.

Factorii etiologici:

 Predispozitia genetica;
 Scaderea rezistentei organismului;
 Scaderea imunitatii;
 Afectiuni ale SNC;
 Hipovitaminozele.

Factorii predispozanti:

Igiena dentara deficitara;

Placa bacteriana;
Tartrul;
Alimentatia nerationala(bogata in carbohidtati si dulciuri);
Diverse disfuctii locale : malocluziile, ocluziile patologice ,disfunctii la nivelul articulatiei
et)

Numiți metodele de prevenire a afecțiunilor cavității orale la copiii cu dizabilități și nevoi

speciale.

Prevenirea afecțiunilor dentare la copii cu dizabilități se realizeaza în două etape. La prima etapă se
va realiza identificarea timpurie și eliminarea factorilor prenatali de risc ai afecțiunilor la femeile
gravide: asanarea cavității orale, normalizarea metabolismului proteic și mineral, prescrierea
preparatelor care conțin calciu, fluor şi aplicarea locală a remediilor preventive. A doua etapă constă
în identificarea factorilor individuali de risc, dispensarizarea la medicul de familie sau pediatru și
stomatolog, alimentarea raționalā, prescrierea complexelor de polivitamine și minerale, aplicarea
metodelor locale (topice) cariopreventive, deprinderea metodelor raționale de igienă a cavității orale
și ghidarea copiilor în realizarea tehnicii corecte de periaj dentar

Care sunt particularitățe educației sanogene a copiilor cu dizabilități?

-accesul la sistemul educational al persoanelor cu dizabilitati;

-studierea conditiilor medico-sociale a familiei din care provine persoana;

-nivelul socio-economic al tarii din care provine persoana

Numiți particularitățe igienizării cavității orale a copiilor cu dizabilități intelectuale.

La elaborarea programului de instruire igienica a copiilor cu dizabilitati intelectuale trebuie sa luam

in considerare nivelul abilitatilor cognitive si motorii ale acestora ,precum si rezistenta celor noi
dobandite.

Tehnica corecta de periaj dentar la acesti copii se intipareste doar prin exercitii repetate ,aceasta
se realizeaza in 3 etape:

• Etapa întâi – familiarizarea copilului cu trusa de periaj. Copilului se explică și se demonstrează

acțiunea de periere a dinților, el realizând și primele mişcări • Etapa a doua - învățarea sub
dirijare etapizată: pregātirea pentru periaj, mişcărí corecte de periere, ritm de periere și gargarisme. •
Etapa a treia - de sinteză , când se atrage atentia daca copilul correct efectuiaza tehnica ,se atrage
atentia la miscarile effectuate ,rapiditatea acestora etc.. Această etapă a fost observată după
implementarea programului de igienizare a cavității orale, care a inclus metode colective de instruire
și 4-6 şedințe de periaj individual supravegheat.

Din cauza sensibilităţii cutano-kinestezice și a tulburărilor de percepţie a formei, limitarea

mişcărilor, abilităţile noi de periaj dentar nu sunt stabile şi necesită instruire igienică repetată și
ghidarea în realizarea periajului dentar. Întrucât la copii procesele senzoriale sunt în curs de formare,
prevalând asupra celorlalte funcţii cognitive, se impune antrenarea cât mai timpurie a acestora în
deprinderea unei tehnici corecte de periaj dentar și efectuarea cu regularitate a igienizării cavității
orale. În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale moderate este necesară instruirea pentru
însușirea unor tehnici simplificate de periaj dentar. Deoarece copiii cu retardare mintală severă și
profundă nu sunt capabili de a realiza periajul dentar, igienizarea cavității orale se recomandă a fi
efectuată de către părinții sau persoanele care-i îngrijesc. Pentru instruirea igienică a copiilor
cu surditate severă și surdocecitate se impune ajutorul părinților sau translatorilor, utilizarea
metodelor interactive audiovizuale și complexe de educație sanitară și însușire a tehnicii de periaj
dentar.

Care sunt particularitățe igienizării cavității orale a copiilor cu dizabilități motorii?

La copii cu dizabilitati motorii ,cu tulburari de perceptie –abilitatile noi de periaj nu sunt stabile
si sunt mai greu insusite ,acesita necesita o instruire igienica repetata si ghidarea permanenta in
Realizarea periajului dentar

Întrucât la copii procesele senzoriale sunt în curs de formare, prevalând asupra celorlalte funcţii
cognitive, se impune antrenarea cât mai timpurie a acestora în deprinderea unei tehnici corecte de
periaj dentar și efectuarea cu regularitate a igienizării cavității orale.

Care sunt principiile de selectare a obiectelor de igienă orală pentru copiii cu dizabilități și
nevoi speciale?

-trebuie sa fie alese periutile dentare in conformitate cu varsta pacientului ,aceste trebuie sa nu
traumeze gingia, sa fie usor de mînuit;

-flosele,flosetele >???

-obiectele de igiena orala trebuie sa fie cat mai minim traumatizante.

Care sunt principiile de selectare a remediilor de igienă orală pentru copiii cu dizabilități și
nevoi speciale?

-comoditate in utilizare

-eficienta in utlizare;

-costul sa fie accesibil;

-fluoroza dentara (la pacientii cu fluoroza se aleg paste care nu contin fluor,iar la cei cu
demineralizare dentara se aleg paste cu continul mai ridicat de fluor);

-la alegerea apelor de gura trebuie sa tinem cont de concentratia acestora,sa fie bine tolerate ,sa
aiba gust si miros placut,sa nu irire tesuturile dentare (trebuie de monitorizat copii cu dizabilitati pt
ca acestia sa nu inghita apele de gura );

Numiți particularitățe efectuării metodelor locale de prevenire a cariei dentare la copiii cu

dizabilități și nevoi speciale?

-fluorizarea locala; (geluri,ape de gura,paste)

-tehnica periajului corect insusita si efectuata

-clatituri cu ape de gura;

-irigari bucale

-sigilarea santurilor si fostelor ;

-alimentatia rationala ?

-igiena corecta

Ce metode de prevenire endogenă a afecțiunilor cavității orale sunt indicate pentru copiii cu
dizabilități și nevoi speciale?

-fluorizarea apei potabile;

-fluorizarea sarii de bucatarie;

-fluorizarea laptelui;

-tablete si solutii cu continut de fluor

Care sunt pricipiile de prevenire personalizate și complexe a afecțiunilor cavității orale la

copiii cu dizabilități și nevoi speciale?

-educatia sanitara (prin convorbiri ,discursuri, prezentari ,filme educative )

-periajul dentar correct efectuat (jocuri didactiece,concursuri de periaj ,filmulete despre cum correct
se realizeaza periajul )

-alimentatia rationala a copiilor cu dizabilitati,;

-fluorizarea in caz de necesitate

- administrarea de vitamine ,saruri minerale care v-a spori rezistenta organismului;

-consultul periodic cu medicul stomatolog !!!

Tema 14: CĂILE ŞI METODELE DE REALIZARE A STRATEGIEI OMS ÎN STOMATOLOGIE. INDICATORII DE
APRECIERE A STĂRII SĂNĂTĂȚII ORALE PROPUȘI DE OMS.

1. Care sunt strategiile OMS în prevenirea afecţiunilor stomatologice?

Programul naţional de sănătate orală la copii include următoarele strategii:

1. Educaţia sanitară.

2. Igiena orală.

3. Raţionalizarea alimentaţiei.

4. Fluorizarea (pentru copii care locuiesc în localităţile cu concentraţia scăzută a fluorului în apa
potabilă).

5. Sigilarea fisurilor pentru prevenţia cariei dentare.

6. Optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă din localităţile cu concentraţii înalte de fluor (mai
mult de 1,5 mg/dm3).

2. Care sunt metodele propuse de OMS în realizarea măsurilor de prevenire a afecţiunilor

stomatologice?

Pentru aprecierea gradului de afectare a dintilor prin carie Organizatia mondiala a sanatatii (OMS)
recomanda urmatorii indici: Indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de sporire a intensitatii
(rata cariei). Acesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de vârsta separat, iar in unele cazuri in
functie de sex, nationalitate, conditiile medico-geografice si de viata, starea generala a sanatatii, caracterul
alimentatiei etc. OMS recomanda aprecierea in functie de vârsta a acestor indici sa fie realizata la copiii de
6, 12 si 15 ani

Indicele de frecventa (I.F.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unei grupe de
populatie.

IF = nr de copii afectati de carie din colectivitate / nr de copii din colectivitate x 100%

OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:

1. joasa (0-30%).

2. medie (31-80%).

3. inalta (81-100%).

Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a cariei COA, care
reprezinta suma numarului dintilor afectati de carie si de complicatiile ei (C), numarul de dinti obturati (O) si
absenti sau extrasi (A) la o persoana - (COA=C+O+A).

OMS recomanda urmatoarele niveluri ale intensitatii cariei dentare la copiii de 12 ani:

1. foarte joasa (0-1,1)

2. joasa (1,2-2,6)

3. moderata (2,7-4,4)

4. inalta (4,5-6,5)

5. foarte inalta (6,6 si mai mult)

Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o anumita
perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).

1. Incidenta

- masoara frecventa cu care apar cazurile noi de imbolnavire intr-o populatie, intr-o perioada de timp

- este un indicator direct al riscului de imbolnavire. Daca incidenta este mare, inseamna ca in
populatia respectiva exista un risc crescut de imbolnavire.

- Clasificare:

a) incidenta globala (anuala)

 b) incidenta specifica (pe sexe, pe grupe de vârsta, pe cauze de boala)

2. Prevalenta

- indica numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie definita. Este un
indicator de frecventa, ca si incidenta.

- Clasificare:

1.prevalenta globala

prevalenta de moment = numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie
definita, la un moment dat.

Cazuri noi si vechi de imbolnavire / nr de persoane examinte x 100

prevalenta de perioada = numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie
efinite, intr-o perioada efinite de timp.
 2. prevalenta specifica
Ø
se calculeaza pe:

 medii (urban / rural)

 sexe

 grupe de vârsta

 cauza bolii (caria dentara, parodontopatie, anomalii dento-max, etc.)

Fiecare dintre aceste prevalente specifice poate fi la rândul ei:

 de moment

 de perioada

3. Care sunt obiectivele programelor de prevenire a afecţiunilor stomatologice recomandate de

OMS pentru anul 2010?

1.Lipsa cariei dentare la 80% copii de 5-6 ani.

2.Intensitatea cariei dentare la copii de 12 ani trebuie sa fie mai mica sau = 1,5.

3.La copiii pâna la 18 ani sa nu fie nici un dinte permanent extras.

4.La >99% din populatia de 35-44 ani sa fie mentinuti nu <20 dinti functionali 5.Numarul persoanelor de
65 ani cu adentie secundara va scadea pâna la 20%.

4. Care sunt obiectivele OMS a programelor de prevenire a afecţiunilor stomatologice

recomandate pentru anul 2020?

1. Copii de 6 ani:

- 80% din copii sa fie fara niciun fel de leziuni (indemni de carie)

- co mediu nu va depasi 2,0

2. Copii de 12 ani:

- COA mediu nu va depasi 1,5 din care component C sa fie mai mica de 0,5

- Nr mediu de sextanti cu parodontiul sanatos sa fie mai mare de 5,5

3. Adolescent de 15 ani:

- COA mediu nu va depasi 2,3 din care component C sa fie mai mica de 0,5

- Nu vor fi dinti extrasi din cauza cariei

- Nr mediu de sextanti cu parodontiul sanatos sa fie mai mare de 5,0

4. Tineri de 18 ani:

- Nu vor fi dinti extrasi din cauza cariei sau a afectiunilor parodontiului

- Nr mediu de sextanti cu parodontiul sanatos sa fie mai mare de 4,0

 5. Care sunt nivelurile de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani după OMS?

OMS recomanda urmatoarele niveluri ale intensitatii cariei dentare la copiii de 12 ani:

1. foarte joasa (0-1,1)

2. joasa (1,2-2,6)

3. moderata (2,7-4,4)

4. inalta (4,5-6,5)

5. foarte inalta (6,6 si mai mult)

6. Care sunt nivelurile de frecvenţă a cariei dentare la copii după OMS?

OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:

1. joasa (0-30%).

2. medie (31-80%).

3. inalta (81-100%).
 Elaborarea metodică Nr. 15

Tema: Programele naţionale de sănătate orală. Prevenirea afecţiunilor orale în colectivităţi

organizate de copii.

Întrebări de control:

1. Care sunt strategiile OMS pentru programele naţionale de sănătate orală?

Programul naţional de sănătate orală la copii include următoarele strategii:

1. Educaţia sanitară.
2. Igiena orală.
3. Raţionalizarea alimentaţiei.
4. Fluorizarea (pentru copii care locuiesc în localităţile cu concentraţia scăzută a fluorului în
apa potabilă).
5. Sigilarea fisurilor pentru prevenţia cariei dentare.
6. Optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă din localităţile cu concentraţii înalte
de fluor (mai mult de 1,5 mg/dm3).

2. Care sunt etapele de realizare a programelor naţionale de sănătate orală?

In Realizarea programelor de sanatate orala avem urmatoarele etape:

1.Analiza situaţiei

-determinarea statutului stomatologic şi a factorilor de risc pentru apariţia cariei dentare şi a

afecţiunilor parodonţiului a tuturor destinatarilor programului

- analiza metodelor şi a remediilor cunoscute de profilaxie

- cercetarea resurselor disponibile

2.Intocmirea programului: la aceasta etapa :

-stabilim sarcinile;

-alegem metodele si remediile de profilaxie ;

-departajarea functiilor
3.realizarea programului;

4.aprecierea eficacitatii programului

5.Dupa necessitate corectarea programului

3. Particularitățile realizării programelor naţionale de sănătate orală în colectivităţile

organizate de copii.

Scopul principal a realizarii programelor nationale de sanatate orala constă în asigurarea

sănătăţii copiilor prin intermediul prevenţiei principalelor afecţiuni stomatologice: cariei
dentare, afecţiunilor parodonţiului, fluorozei , şi micşorării numărului de complicaţii.

Programul naţional de sănătate orală la copii include următoarele strategii:

Educaţia sanitară.

Igiena orală.

Raţionalizarea alimentaţiei.

Fluorizarea (pentru copii care locuiesc în localităţile cu concentraţia scăzută a fluorului în apa
potabilă).

Sigilarea fisurilor pentru prevenţia cariei dentare.

Optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă din localităţile cu concentraţii înalte de fluor
(mai mult de 1,5 mg/dm3).

4. Particularităţile realizării măsurilor de prevenţie a afecţiunilor stomatologice în

colectivităţile organizate de copii cu dizabilități și cerinţe speciale.

-Ca masura de preventie ar fi instiruirea unor programe educative in care se vor prezenta
necesitatile igienizarii bucale,tehnicile ,dar foarte important este ca sa utilizam diverse
imagini ,obiecte concrete si captivante.Deasemenea trebuie sa folosim cuvinte accesibile si sa ne
asiguram ca acestia inteleg despre ce este vorba.Sa incurajam copii si sa apreciem chiar si cele
mai neinsemnate succese.

-o alta masura ar fi si educatia sanitara a parintilor in ceea ce priveste igienizarea cavitatii

bucale .Acestora trebuie sa li se explice cu certitudine importanta igienei corecte si faptul ca ei
sunt principalul sprijin si exemplu pentru copii sai .In cazul copiilor cu dizabilitati mai
grave ,care nu isi pot realiza singuri periajul ,acesta trebuie efectuat de catre parinti.

-alimentatia rationala a copiilor cu dizabilitati,;

-fluorizarea in caz de necesitate

- administrarea de vitamine ,saruri minerale care v-a spori rezistenta organismului;

-consultul periodic cu medicul stomatolog !!!

-sigilarea santurilor si fisurilor.

5. Care sunt specialiștii care realizează sau sunt implicați în programele naţionale de
sănătate orală?

În realizarea programelor de profilaxie medicul stomatolog este iniţiatorul programului şi

consultantul principal pentru personalul care realizează nemijlocit programul: asistentele
medicale, pedagogii, educatorii.

6. Care sunt funcţiile personalului care realizează programele naţionale de sănătate

orală?

 Medicul stomatolog -În calitate de iniţiator şi organizator:

-depistează factorii de risc în colectivităţile de copii;

-selectează acţiunile profilactice;

-în colaborare cu administaţia instituţiei întocmeşte proiectul programului de profilaxie;

-verifică îndeplinirea sarcinilor;

-analizează eficacitatea programului şi introduce corrective

 Medicul obstetrician-ginecolog, pediatrul

-efectuează educaţia sanitară în şcolile viitoarelor mame şi tinerilor părinţi;

 Asistenta medicală din cabinetul stomatologic şcolar

-întroduce corective referitor la raţia şi regimul alimentar;

-familiarizează pedagogii cu metodele de prevenţie;

-petrece lecţii de igienă buco-dentară în clase;

-organizează şi petrece administrarea sistemică a preparatelor de fluor;

-efectuează educaţia sanitară cu părinţii.

 Asistenta medicală din şcoală, grădiniţă sau alte instituţii

-organizează alimentarea corectă a copiilor;

-organizează periajul dentar al copiilor, în timpul aflării lor în instituţie;

-organizează şi verifică utilizarea preparatelor de fluor în instituţie;

-organizează şi verifică administrarea preparatelor de fluor copiilor în instituţie;

-organizează ore de miogimnastică;

-efectuează educaţia sanitară cu părinţii.

 Pedagogii, educatorii colectivităţilor de copii

-familiarizează copiii cu principiile sănătăţii stomatologice în cadrul altor discipline;

-organizează periajul dentar a copiilor în timpul aflării lor în instituţie;

-participă la procedurile de administrare a preparatelor de fluor (administrarea pastilelor, aplicare

lacurilor şi gelurilor cu fluor);

-monotorizează dezvoltarea funcţiilor aparatului dento-maxilar şi a obiceiurilor vicioase;

-oraganizează ore de miogimnastică;

efectuează educaţia sanitară cu părinţii.

7. Monitoringul programelor naţionale de sănătate orală.

Monitorizarea programelor de sanatate orala se vor face in mod systematic si continuu pentru
evaluarea în dinamică a procesului de realizare a obiectivelor generale stipulate în Program si
pentru atingerea scopului final – prevenirea şi depistarea precoce a malformaţiilor congenitale şi
patologiilor ereditare.

Aprecierea eficacitatii programului cum am mentionat mai sus se face la orice etapă a
programului comparând scopurile propuse şi rezultatele primite.

Principiile de apreciere:

1.Examinarea se face în aceleaşi grupe de vărstă (de ex. 12 ani) atît la debutul programului cît şi
la sfărşitul lui.

2.Pentru comparaţie se vor utiliza grupe de control corespunzătoare.

3.Examinarea se va efectua de o grupă de specialişti calificaţi.

4.Cantitatea de periuţe şi paste de dinţi şi alte obiecte de igienă care au fost vîndute în mediu
unei persoane în această regiune.

5.Tendinţele dinamicii sănătăţii stomatologice în legătură cu ameliorarea igienei.

Eficacitatea programelor de profilaxie a cariei dentare se apreciază peste 5,10,15, 20 ani.

Se compară valoarea indicelui COE în fiecare grupă de vârstă cu datele examinării finale, în
aceleaşi grupe de vârstă.

Un criteriu important este creşterea numărului de persoane care nu au carie dentară.

Profilaxia afecţiunilor parodenţiului este considerată eficientă dacă în procesul realizării
programului de profilaxie se micşorează numărul sectantelor afectate.
 Elaborarea metodică Nr. 16

Tema: Evaluarea eficienței programelor de sănătate orală.

1. Numiţi principiile de evaluare a eficienţei programelor naţionale de sănătate

orală.

Aprecierea se face la orice etapă a programului comparând scopurile propuse şi rezultatele

primite.

Pentru apreciere se utilizează aceiaşi indici şi criterii, ca şi în cazul examinărilor profilactice.

Principiile de apreciere:

1.Examinarea se face în aceleaşi grupe de vărstă (de ex. 12 ani) atît la debutul programului cît şi
la sfărşitul lui.

2.Pentru comparaţie se vor utiliza grupe de control corespunzătoare.

3.Examinarea se va efectua de o grupă de specialişti calificaţi.

4.Cantitatea de periuţe şi paste de dinţi şi alte obiecte de igienă care au fost vîndute în mediu
unei persoane în această regiune.

5.Tendinţele dinamicii sănătăţii stomatologice în legătură cu ameliorarea igienei.

Eficacitatea programelor de profilaxie a cariei dentare se apreciază peste 5,10,15, 20 ani.

Se compară valoarea indicelui COE în fiecare grupă de vârstă cu datele examinării finale, în
aceleaşi grupe de vârstă.

Un criteriu important este creşterea numărului de persoane care nu au carie dentară.

Profilaxia afecţiunilor parodenţiului este considerată eficientă dacă în procesul realizării
programului de profilaxie se micşorează numărul sectantelor afectate.

Deosebim următoarele forme de apreciere a eficacităţii programelor de profilaxie.

- preliminară

- intermediară;
- finală.

2. Care sunt indicii pentru evaluarea eficienţei programelor naţionale de sănătate

orală?

3. Numiți indicii pentru aprecierea activităţii procesului carios.

Pentru aprecierea gradului de afectare a dinţilor prin carie Organizaţia mondială a sănătăţii
(OMS) recomandă următorii indici: indicele de frecvenţă; indicele de intensitate şi indicele de
sporire a intensităţii (rata cariei). Aceşti indici necesită apreciere pentru fiecare grupă de vârstă
separat, iar în unele cazuri în funcţie de sex, naţionalitate, condiţiile geografice şi de viaţă, starea
generală a sănătăţii, caracterul alimentaţiei etc. OMS recomandă aprecierea în funcţie de vârstă a
acestor indici să fie realizată la copiii de 6, 12 şi 15 ani. Mai informative sunt datele examinărilor
epidemiologice a copiilor la vârsta de 12 şi 15 ani. Afectarea dinţilor prin carie la copiii de 12 ani
şi starea ţesuturilor parodonţiului marginal la vârsta 15 ani permite de a aprecia eficacitatea
realizării programelor de profilaxie.

4. Indicii de frecvenţă a cariei dentare.

Indicele de frecvenţă (I.F.) reprezintă procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unei
grupe de populaţie.

numărul de copii afectaţi de carie din colectivitate

IF = _______________________________________________________________
x 100%

numărul de copii din colectivitate

OMS recomandă următoarele niveluri ale frecvenţei cariei dentare la copiii de 12 ani:

1. joasă (0-30%)
2. medie (31-80%)
3. înaltă (81-100%).
 5. Indicii de incidenţa global şi specifică.

Indici statistici:

 prevalenţa: nr. de indivizi cu o îmbolnăvire (%)

 incidenţa: nr. de cazuri noi de boală într-un anumit interval (0/0000)
 intensitate: nr. mediu de leziuni (0,00)

Incidenţa

- măsoară frecvenţa cu care apar cazurile noi de îmbolnăvire într-o populaţie, într-o
perioadă de timp
- este un indicator direct al riscului de îmbolnăvire. Dacă incidenţa este mare, înseamnă că
în populaţia respectiva există un risc crescut de îmbolnăvire.

Clasificare:

1. incidenţa globală (anuală)

1. incidenţa specifică (pe sexe, pe grupe de vârsta, pe cauze de boală)

6. Indicii de prevalenţa globală (de moment, de perioadă) şi specifică.

I. Prevalenţa

- indică numărul total de cazuri noi şi vechi de îmbolnăvire existente într-o populaţie
definită. Este un indicator de frecvenţă, ca şi incidenţa.

Clasificare:
 1. prevalenţa globală

a) prevalenţa de moment = numărul total de cazuri noi şi vechi de îmbolnăvire existente

într-o populaţie definită, la un moment dat.

b) prevalenţa de perioadă = numărul total de cazuri noi şi vechi de îmbolnăvire existente

într-o populaţie definită, într-o perioadă definită de timp.

2. prevalenţa specifică

 se calculează pe:
 medii (urban / rural)
 sexe
 grupe de vârstă
 cauza bolii (caria dentară, parodontopatie, anomalii dento-max, etc.)
 Fiecare dintre aceste prevalenţe specifice poate fi la rândul ei:
 de moment
 de perioadă

7. Indicele de sporire a intensităţii procesului carios.

Indicele de sporire a intensităţii (rata cariei, morbiditatea) reprezintă creşterea indicelui COE
într-o anumită perioadă de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).

COA, care reprezintă suma numărului dinţilor afectaţi de carie şi de complicaţiile ei (C), numărul
de dinţi obturaţi (O) şi absenţi sau extraşi (A) la o persoană - (COA=C+O+A).

Există diferite adnotări ale acestui indice: CER (C - carie, E - extracţie, R - reconstituire prin
obturaţii); DMF (D - decay (carie); M - missing (extracţie); F - filling (obturaţie)).

În notarea indicelui de intensitate pentru dentaţia permanentă (definitivă) se folosesc litere mari:
COA, COE, DMF, iar pentru dinţii temporari litere mici - co, cr, dmf (dinţiii temporari extraşi
din cauza resorbţiei radiculare înaintea substituţiei lor cu cei permanenţi nu se notează), iar
pentru dentiţia mixtă - indicele COA+co.

În cazul când procesul carios afectează câteva suprafeţe ale acelueaşi dinte se
foloseşte indicele COAs, cos , DMFS, dmfs deci se sumează numărul de suprafeţe cariate,
obturate şi numarul dinţilor extraşi.

OMS (1980)1999 a propus următoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de

12 ani:

1. foarte joasă (0 - 1,1); 0-0,50

2. joasă (1,2 - 2,6); 0,51-1,50

3. moderată (2,7 - 4,4); 1,51-3,00

4. înaltă (4,5 - 6,5); 3,01-6,50

5. foarte înaltă (6,6 şi mai mult) 6,51-10,00.

8. Indicii de apreciere a stării de a sănătate a ţesuturilor parodonţiului şi de necesitate

a tratamentului.

.Pentru aprecierea stării ţesuturilor parodontale şi necesităţii tratamentului se utilizează indici

speciali. Utilizarea lor ne permite de a primi o informaţie despre gradul de răspândire şi afectrare
a maladiei, evoluţia procesului inflamator sau distructiv, de a aprecia eficacitatea tratamentuluişi
calitatea dispensarizării la fiecare pacient în parte.

Т.В. Никитина (1982) divizează aceşti indici în 4 grupe:

I. Indicii de igienă a cavităţii bucale:

- pentru placa bacteriană;

- pentru tartru dentar.

II. Indicii de inflamaţie a ţesuturilor gingivale:

- pentru gingivită;

- pentru parodontită.
III. Indicii de distrucţie a apofizei alveolare.

IV. Indici combinaţi

CPITN (Community Periodontal Index of Treatment Needs –

indicile nevoilor de tratament parodontal al comunităţii)

Se vor examina sectantele în regiunea următoarelor grupe de dinţi 16-17, 11, 26-27, 36-37, 31,
46-47. Examinând dinţii se vor înregistra codurile ce corespund stării mai grave. Dacă lipseşte
unul din dinţii menţionaţi se va examina dintele învecinat în sectantul corespunzător.
Profunzimea pungilor parodontale se apreciază conform gradaţiilor pe partea activă a sondei de
3,5 - 5,5 mm.

Aprecierea indicelui CPITN se face după următoarele coduri:

0 - lipsa semnelor patologice;

1 - gingivoragie după sondare;

2 - prezenţa tartrului supra- şi subgingival;

3 - pungă parodontală până la 4-5 mm adâncime;

4 - pungă parodontală cu profunzimea 6 mm şi mai mult

Indicele papilar-marginal-alveolar (PMA) Parma (1960)

Se foloseşte pentru determinarea localizării şi intensităţii procesului inflamator al gingiei.

Tehnica: Se badijonează papilele gingivale, gingia marginală şi alveolară cu soluţie care conţine
iod (Lugol).

Inflamaţia papilei (P) în regiunea unui dinte se apreciază cu 1 bal,

inflamaţia gingiei marginale (M) - cu 2 baluri

şi a gingiei alveolare (A) - 3 baluri.

suma balurilor

PMA = ________________________________ x 100

 3 x numărul dinţilor

Interpretarea:

În cazul gingivitei generalizate valoarea indicelui:

- până la 30% - corespunde gingivitei uşoare;

- de la 31% până la 60% - gingivită de grad mediu;

- mai mult de 60% - gingivită gravă.

9. Numiți etapele de evaluare a eficienţei programelor naţionale de sănătate orală.

. Metoda de apreciere a eficacităţii programului de profilaxie se preconizează la etapa de

planificare a programului, fiind definite clar scopul şi sarcinile. Aprecierea se face la orice etapă
a programului comparând scopurile propuse şi rezultatele primite.

Pentru apreciere se utilizează aceiaşi indici şi criterii, ca şi în cazul examinărilor profilactice.

Principiile de apreciere:

1.Examinarea se face în aceleaşi grupe de vărstă (de ex. 12 ani) atît la debutul programului cît şi
la sfărşitul lui.

2.Pentru comparaţie se vor utiliza grupe de control corespunzătoare.

3.Examinarea se va efectua de o grupă de specialişti calificaţi.

4.Cantitatea de periuţe şi paste de dinţi şi alte obiecte de igienă care au fost vîndute în mediu
unei persoane în această regiune.

5.Tendinţele dinamicii sănătăţii stomatologice în legătură cu ameliorarea igienei.

Eficacitatea programelor de profilaxie a cariei dentare se apreciază peste 5,10,15, 20 ani.

Se compară valoarea indicelui COE în fiecare grupă de vârstă cu datele examinării finale, în
aceleaşi grupe de vârstă.
 Un criteriu important este creşterea numărului de persoane care nu au carie dentară.
Profilaxia afecţiunilor parodenţiului este considerată eficientă dacă în procesul realizării
programului de profilaxie se micşorează numărul sectantelor afectate.

Deosebim următoarele forme de apreciere a eficacităţii programelor de profilaxie.

- preliminară

- intermediară;

- finală.
Tema 17: Experienţa aplicării programelor de sănătate orală în diferite ţări.

1.Care sunt obiectivele OMS pentru programele naţionale de sănătate orală?

- Depistarea expunerii indivizilor la factorii de risc și controlul acestora(dieta,consumul de alcool
și fumat, lipsa igienei corecte, prezența stresului și accidentele).
- Prevenirea afecțiunilor orale
- Derularea campaniilor de educare a cadrelor didctice, părinților,bunicilor în cee ace privește
igiena orală
- Prevenirea cariei dentare, a cancerului oro-faringeal și a traumatismelor cranio-faciale din
timpul practicării sporturilor

2.Care sunt recomandările OMS pentru realizarea programelor naţionale de sănătate

orală?
-Realizarea de politici de sănătate orală în vederea unui control eficient al riscurilor pentru
sănătatea orală
-Stimularea și implementarea proiectelor comunitare de promovare a sănătății orale și de
prevenție a bolilor cavității orale, vizând în principal grupurile vulnerabile și dezavantajele din
populațiile sărace.
-Încurajarea autorităților naționale de sănătate să implementele programe eficiente de utilizare a
fluorului în prevenirea cariilor dentare
-Menționarea factorilor de risc comuni pentru bolile cornice, ca fiind și factorii de risc ai
sănătății orale în vederea prevenirii simultane a bolilor cornice și a celor orale
-Furnizarea unui suport ethnic țărilor în vederea întăririi sistemelor de sănătate orală și de
integrare a sănătății orale în sănătatea general.

3.Numiți principiile de bază ale programelor naţionale de sănătate orală în țările europene
dezvoltate.
Principiile de apreciere:
1.examinarea se face în aceleași grupe de vârstă (de ex.12 ani) atât la debutul programului, cât și
la sfârșitul luiâ

2.pentru comparație se vor utiliza grupuri de control corespunzătoare

3.examinarea se va efectua de către specialiști calificați
4.cantitatea de periuțe, paste de dinți și alte obiecte de igienă, care au fost vândute în mediu unei
persoane în această regiune.
5.tendințele dinamicii sănătății stomatologice în legătură cu ameliorarea igienei.

4.Descrieți particularitățe modelului elvețian de program national de sănătate orală.

5.Modelul american de program national de sănătate orală.

6.Particularitățe politicilor de sănătate orală în țările în curs de dezvoltare sau criză

economică.