Strategii comunitare de prevenţie a

cariei dentare prin FLUORIZARE

 PLANUL CURSULUI
1. Generalitati; Efectul cario-protector al
fluorului
2. Fluorizarea generală
3. Fluorizarea locală
4. Efectele toxice ale fluorului
 FLUORUL este primul element din familia halogenilor.

La temperatura ambiantă se prezintă ca un gaz galben

având un miros puternic şi iritant.
Are un puternic caracter reactiv si nu se gaseste in natura
in forma gazoasă, ci sub formă de fluoruri.
Sursele de fluor din mediu sunt: minerale, roci de
natură vulcanică, vegetale, apa.
Sursele de fluor din alimente sunt :
- ceai verde
-peşte: somon
-fructe de mare
-legume: spanac, varză, morcovi, ceapă
-fructe: nuci
În mod normal concentraţia fluorului din pânza freatică
este cuprinsă între 0,2 şi 2,0 ppm F/l, dar în unele zone
ale globului sunt întâlnite şi concentraţii mai mari:
29,5 ppm/l în unele ape adânci naturale din Arizona
peste 40 ppm în Kenya
peste 60 ppm F/l în alte zone ale S.U.A.

La Iasi, cele 2 surse de apa sunt sărace în fluor:

0,12 mgF/l pentru sursa Prut

0,36 mgF/l pentru sursa Timisesti
 Apa mării conţine între 1,2 şi 1,4 ppm F/l.
   
Concentraţia relativ crescută de fluor din apa de mare face ca
peştele (în special somonul şi sardina), fructele de mare şi scoicile
să fie alimentele cele mai bogate în fluor.

În peşte fluorul se găseşte mai ales în piele şi oase, ce devin

comestibile prin conservare, astfel încât peştele conservat poate
conţine până la 9 ppm F.

Totuşi, aportul de fluor prin dietă poate deveni important numai în

condiţiile în care peştele formează partea majoritară a dietei.

Dintre băuturi, ceaiul, unele ape minerale şi vinuri conţin cantităţi

însemnate de fluor.
Prin infuzie, din frunzele de ceai se extrage aproximativ 90% din
cantitatea de fluor conţinută.
În funcţie de marcă şi tăria infuziei, ceaiul conţine între 0,5 şi 4 ppm
F/l.
 Efectul cario-protector al Fluorului
1. Prezenţa fluorului în placa dentară determină o reducere a
demineralizării si o creştere a remineralizării smalţului.

2. Fluorurile au un efect bacteriostatic asupra bacteriilor

cariogene si reduc potentialul lor acidogen.

3. Efectul pre-eruptiv : F intevine in amelogeneză prin

substituirea unui ion de hidroxil cu unul de fluor, formind
astfel , fluorapatita, care este mult mai rezistentă la atacul
acid decât hidroxiapatita.

Preeruptiv – smaltul beneficiaza de F din fluidul tisular din jurul

coroanei dentare;
Posteruptiv – cresterea concentratiei de F de la suprafata
dintelui este datorata in exclusivitate F ionic din fluidele
orale, remodelarea generala nemaifiind posibila.
4. Efectul post-eruptiv:
Fluorul se poate incorpora în suprafata poroasă a smaltului la dintii
tineri
Intre mediul bucal si smalt se produc in permanenta schimburi ionice,
fie prin pierderi ionice datorită scăderii pH-ului salivar, fie prin
reprecipitaţii odata ce pH-ul salivar creste.
Fluorura de calciu se disociaza în ioni de F si de Ca si contribuie la
restabilirea echilibrului ionic.
Fluorura de Calciu constituie astfel o rezervă de fluor utilizată în
momentul scăderii pH-ului acid

Pre-eruptiv: 500 ppm F la suprafata

smaltului, 100 ppm la nivelul joncțiunii
smalt-dentina

Post-eruptiv:
Concentrația fluorului poate ajunge la
900 ppm la suprafata smaltului si 100 ppm
la nivelul joncțiunii smalt-dentina
5. Este utilizat în tratamentul hipersensibillităţii
dentinare
Hipersensibilitatea dentinară este un răspuns
dureros la un stimul mecanic, termic sau
chimic care actionează la nivelul unei zone
de dentină expusă

6. La persoanele vârstnice, fluorul determină

prevenirea apariţiilor cariilor de suprafaţă
radiculară.
La inceputul introducerii metodelor de fluorizare,
s-a crezut mult timp că modul de acţiune al F
este pre-eruptiv (sistemic), fiind incorporat in
smalţ in timpul formării şi dezvoltării lui,
rezultand prisme de apatită mai puţin solubile

Studiile din ultimii 30 ani au schimbat concepţia

privind rolul fluorului in prevenirea şi reducerea
cariei dentare, acesta fiind primordial posteruptiv
(topic), de fapt iniţiază remineralizarea şi inhibă
demineralizarea smalţului in timpul procesului de
apariţie al cariei dentare.
Datorită ultimilor cercetări in domeniu, s-a
stabilit că efectul cel mai bun al fluorului
este prin administrare în perioada post-
eruptivă, prin aportul redus dar permanent
de fluor din cavitatea orala care asigură
astfel un schimb ionic la suprafata
smaltului.
Aportul de fluor se poate face prin 2 metode:

Cale generală : prin apa potabilă, sare de

bucătărie, lapte şi comprimate cu fluor;

Cale locală : prin paste de dinţi, ape de gură,

geluri si lacuri cu fluor
FLUORIZAREA GENERALĂ

1.FLUORIZAREA APEI POTABILE

2. FLORIZAREA SARII DE BUCĂTĂRIE

3. FLUORIZAREA LAPTELUI

4. FLUORIZAREA ZAHĂRULUI
 1. FLUORIZAREA APEI POTABILE

Fluorizarea apei este o măsură de preventie a cariei

dentare considerată eficientă, economică si de
siguranţă(OMS)

Beneficii

Este demonstrat ca fluorizarea apei poate reduce cu

pina cu 64 % prevalenţa cariei dentare în zonele în
care aceasta metodă este aplicată.
 ISTORIC

Fluorizarea apei potabile are origini în anii 1900, cind dr Frederick McKay din
Colorodo Springs a remarcat pete brune inestetice nivelul dintilor permanenti
ai pacietilor sai
În colaborare cu dr G.V. Black, cei doi au remarcat si faptul că acesti pacienti
aveau totusi putine leziuni carioase.

În perioada ulterioară, 1900-1930, ca urmare a studiilor realizate, s-a

descoperit că aceste pete numite ” pete brune de Colorado” erau in corelație
cu concentratia fluorului din apa potabilă, reprezentând o fluoroza moderata
sau chiar severă.

Astfel, în anii 1930, dr T. DEAN, dentist in cadrul Serviciului de sănătate

publică din Colorado a studiat eidemiologia fluorozei dentare, constatând
ca la o concentratie de peste 1ppm F (1mg F/l) apar modificări specifice
fluorozei dentare.
 Istoric
În 1945, oraşul Grand Rapids (Michigan) a fost primul oraş care a
ajustat concentraţia de fluor din apa potablilă la 1 mg/L
Ulterior, între 1950-1960 această metodă a fost introdusă şi în
Canada.
La ora actuală în lume există 400 milioane de persoane care
beneficiază de fluorizare apei potablie, în ţări ca: Marea Britanie,
Irlanda, Noua Zeelandă, Australia, Brazilia, Chile, Coreea de Sud,
Hong Kong (sursa: Ministère de la Santé, Canada, 2013)
Toate demersurile trebuie realizate in
funcţie de concentraţia fluorului din sursele
naturale de apa potabilă, precum şi de alte
surse posibile: alimentaţie, comprimate
/tablete...

Concentraţia optimă de Fluor din apa

potabila trebuie să fie de 0,5-1 mg F/l
(OMS)
 AVANTAJE:
1.Marele avantaj este acela ca toti membrii
comunităţii, indiferent de statutul social, virstă,
situaţie financiară, de asigurare medicală, pot
beneficia gratuit de aceasta metodă de
prevenție primară.

Metoda favorizează egalitatea între diferite

segmente populaţionale, fiind accesibilă
grupelor defavorizate care nu au acces la alte
metode de prevenţie, ca de exemplu, sigilarea
dentară.
2. Metoda este mai putin costisitoaare
decât alte metode de prevenţie si este
sigură

3. Nu are efecte nocive la anumite grupe

populaţionale, ca femeile gravide
 CERINŢE NECESARE PENTRU FLUORIZAREA
APEI

o prevalenţa crescută a cariei dentare;

 reţea centrală de aprovizionare cu apă

potabilă

fonduri financiare permanente pentru

întreținerea instalaţiilor  

 supravegherea permanentă a personalului

responsabil.
 Ape minerale cu fluor
îmbuteliate
Au o cantitate de fluor care variază de la 0,1 la 9
mg/L.
Limita de siguranţă este de 5 mg/L.
În Romania nu există ape minerale îmbogăţite cu
fluor

În 2001, Franţa a fixat o limita de 0,5 mg/L fluor în

apa îmbuteliata care poate fi consumata în siguranţă
fără a produce fluoroză

Aceasta limita a fost impusa pentru a putea fi

utillizata si în cazul alimentaţiei copiilor nou-născuţi
 2. SAREA DE BUCĂTĂRIE
FLUORIZATĂ

-Prima ţară care a introdus această metodă a fost Suedia, în anii 1940,
urmată apoi de alte tări: Franţa, Ungaria, Belgia, Germania, Austria,
Spania, alte ţări din America de Sud

-Metoda este recomandată în zonele unde nu există apă fluorizată sau

unde sursa naturală de apa este sub 0,5 mg/l
-Concentraţia optimă de Fluor în sarea de bucătărie la un consum mediu
de 6-8 gr pe zi, trebuie să fie de : 250 mg F/ kg sare

-Este o metodă care permite fiecărei persoane de a alege sau nu această

variantă de fluorizare
-În Romania se comercializează sare îmbogăţită cu fluor din import
(Grecia)
 Avantaje:
Este o metodă de fluorizare ieftină
Este disponibilă în toate regiunile, chiar şi in
cele defavorizate economic
Din punct de vedere tehnologic este uşor de
adaugat fluor în sare
Fluorul din sare este stabil în timp
Aportul este cotidian, constant şi permanent
Poate preveni consumul excesiv de fluor
(concentratia de F din sare este strict
reglementată)
Permite urmărirea aportului de fluor la nivel
populaţional
 Dezavantaje:

1. Consumul de sare este redus la copii;

2. Există variaţii de consum la nivelul
populaţiei (persoane care nu pot consuma
sare datorita anumitor afecţiuni)
3. Studiile de cercetare sunt mai puţine și nu
au aceeași rigurozitate ca cele efectuate
pentru fluorizarea apei potabile
 3. FLUORIZAREA
LAPTELUI
 Programe de fluorizare a laptelui se găsesc în
numerose ţări: Bulgaria Chile, Peru, Tailanda,
Marea Britanie, Rusia.

Beneficii:
Reducerea CAO cu 85% în studii efectuate în
Ungaria şi cu 43% în studiile efectuate în Marea
Britanie.

Totuşi, studiile sunt insuficiente pentru a proba

rigurozitatea științifică
Concentraţia fluorului din lapte este de 5 ppm pentru 200
ml de lapte (cana mare)

Laptele poate fi distribuit sub 2 forme: pudră sau lichid

Distribuirea laptelui se face în școli şi grădiniţe printr-un

sistem bine pus la punct  

O problemă tehnică este aceea că distribuirea laptelui

trebuie să fie rapidă, în 30 minute, pentru că produsul este
instabil;
 4. FLUORIZAREA ZAHĂRULUI

Este o metodă încă în fază experimentală!!!

Efectul anti-carie este obţinut la o concentraţie de 2-5 ppm

de fluor în soluţia de zaharoză, care are o concentraţie de
5%;
Mecanismul de acţiune al fluorului:
reducerea demineralizării smalţului și cresterea
remineralizării
 5. SUPLIMENTE CU FLUOR
(COMPRIMATE, PICĂTURI)
Obiectivul administrarii de fluor în comprimate
este de a obţine un efect carioprotector maxim
la un risc minim de fluoroză dentară
Această metodă are aplicaţii limitate în
sănătatea publică, fiind o metodă individuală.
Experţii OMS au formulat următoarele concluzii :

1.În cazul în care concentrația de fluor din apa potabilă este

de peste 0,6 mg/l, nu este indicată suplimentarea cu
fluor;

2.Când concentrația de fluor este între 0,3-0,6 mg/l, se

administrează zilnic 0,50 mg de fluorură de sodiu la
copiii de peste 6 ani;

3.Când concentrația de fluor este mai mică de 0,3 mg/l,

administrarea de tablete va începe de la 6 luni cu 0,25
mg pe zi, până la 3 ani, crescând doza la 0,50 mg/ zi de
la 3 la 6 ani și la copiii de peste 6 ani, doza se dublează:
1mg/zi.
 Concentratia de fluor din apa potabilă
Vârsta >0,3mg/l 0,3-6 mg/l <0,6 mg/l

>6luni nimic nimic nimic

6 luni-3 ani 0,25 mg/l nimic nimic

3-6 ani 2x0,25mg/l nimic nimic

< 6 ani 2x0,50 mg/l 2x0,25mg/l nimic

1.0 ppm = 1
mg/l.
4. Suplimentele cu fluor trebuie sa fie
comercializate în recipiente care să nu poată să
fie deschise de către copii

5. In perioada de mineralizare a dinţilor (21-30 luni

pentru fete şi 15-24 luni pentru băieţi), pentru a
reduce riscul apariţiei fluorozei dentare, s-a
propus stoparea administrării tabletelor sau
soluţiilor fluorurate
EFECTUL ADMINISTRARII PRENATALE A TABLETELOR CU FLUOR

ASUPRA INCIDENTEI CARIEI DENTARE

                            
Fluorul poate traversa bariera placentara si poate ajunge in
circulatia fetala, dar concentratiile de fluor din circulatia fetala sunt in
general mai reduse decat cele din plasma materna.

 Cercetarile privind fluoroza dentara sustin ideea ca cel mai

important moment de preluare a fluorului de catre smalt este
reprezentat de faza de maturare postsecretorie, insemnand
perioadele imediat pre- si post-eruptive;

Ca urmare, incorporarea prenatala a fluorului in smalt este minima,

procesul de mineralizare al dintilor, chiar si al celor temporari,
nefiind foarte avansat la nastere.
1.PASTE DE DINŢI CU FLUOR

2. APE DE GURĂ CU FLUOR

3. GEL CU FLUOR

4. LACURI CU FLUOR
 Rolul fluorului aplicat local

Efectul major al produselor topice este reprezentat de

faptul că toţi agenţii fluoruraţi formează pe suprafaţa
smalţului, în salivă şi placa bacteriană depozite de fluor sub
forma fluorurii de calciu (CaF2) care serveşte ca sursă
pentru formarea într-o fază ulterioară de fluorapatită.
La scăderi de pH, CaF2 se dizolvă, eliberând fluor ionic
ce este absorbit la suprafața smalţului.

Cantitatea şi mărimea globulelor de CaF2 formate pe

suprafaţa smalţului după utilizarea topicelor fluorurate creşte
proporţional cu concentraţia de fluor din agentul utilizat, cu
timpul de expunere şi cu scăderea de pH.
 1. PASTE DE DINŢI CU FLUOR

Avantaje:
•Pastele de dinti cu fluor reprezintă o măsură
importantă aplicată în sănătatea publică, de aceea
trebuie crescută utilizarea lor.

•Actiunea fluorului din pastele de dinţi este de a

favoriza mineralizarea smalţului si de crestere a
concentraţiei de fluor din placa bacteriană

•Eficacitatea maxima este obtinuta datorită aportului

scăzut dar constant de fluor din cavitatea orală,
asigurând astfel o prezenţă continuă de ioni de fluor la
nivelul smalţului.
 Din acest motiv obiectivul programelor de
sănătate orală este ca fiecare persoană să poată
să-şi achiziţioneze paste de dinţi cu fluor, iar în
comunităţile defavorizate ar trebui distribuite
gratuit.

 Igiena orală trebuie să intre în comportamentul

cotidian al fiecărei persoane, indiferent de nivelul
de educaţie sau venitul financiar.
 Concentratia de fluor trebuie obligatoriu înscrisă pe ambalaj
astfel încât copiii cu vârsta de sub 6 ani să fie supravegheati
atunci cind folosesc o pasta de dinţi cu fluor

Datorită faptului că acestia înghit pastă de dinti, trebuie

utilizată doar 0,25 gr de pastă.

Cantitatea de pastă de dinti:

• Bob de orez la copiii mai mici de 3
• Bob de mazare la copii de 3-6 ani
 Pentru copiii de până la 6 ani -paste de dinţi cu o slabă
concentratie de fluor, 250-500 ppm

Începând cu 6 ani, pastele de dinţi pot avea concentraţii

de 1450 ppm iar cantitatea poate fi crescută cu 1-2 cm.

Pentru adulţi, pastele de dinţi au concentraţia de

1450 ppm
Cea mai cunoscuta substanţă activă este Fluorura de sodiu, care oferă o
buna protecţie anticarie

Exista paste de dinti care utilizează: monofluorfosfat de sodiu, fluorură

de staniu, amine fluorurate...

Monofluorfosfat-ul de sodiu (NaMFP) est utilizat datorită faptului că nu

reacţionează cu agentii abrazivi care se întâlnesc în pastele de dinti.

Fluorura de staniu are un efect antimicrobian si actionează împotriva

hipersensibilităţii dentinare.

Aminele fluorurate au proprietăti tensioactive avind afinitate pentru

suprafata smaltului dentar.

Studiile clinice au demonstrat ca nu există diferente semnificative

intre eficacitatea acestor produşi activi, atunci cind sunt utilizati de 2 ori
pe zi.
 2. APE DE GURĂ CU SOLUŢII FLUORURATE

•Se utilizează doar după 6 ani ;

• Cele mai utilizate sunt cele care conţin Fluorură de sodiu;
•Constituie un mijloc eficient de protecţie anticarie si de aceea
se utilizează în programele de sănătate orală din şcoli

• Copiii clătesc timp de 1 minut cu 5 ml de soluţie, iar adulţii cu

10 ml de solutie de fluoura de sodiu ;

 Nu trebuie să fie utilizate în comunităţile în care există o

concentraţie de F in apa de peste 0,7 mg F/l
Sunt indicate la pacienţii cu un risc crescut la carii–purtători
de aparate ortodontice, la pacientii supuşi radioterapiei
Sunt indicate numai daca prevalenţa cariei dentare este
mare;
 SOLUTIE DE
FLUORURĂ DE SODIU
0,2 %
(900 ppm) –
FLUOROSTOM

APELE DE GURĂ CU SOLUŢII FLUORURATE

CONCENTRAŢII

- 0,05 % de NaF (230 ppm) PENTRU CLĂTIRI ZILNICE

-de 0,2 % (900 ppm) PENTRU CLĂTIRI SĂPTĂMÂNALE

 APLICAŢII TOPICE

3. GEL FLUORURAT ÎN GUTIERA

•Se aplica numai in cabinete dentare de către un specialist si
trebuie utilizat numai la copiii cu un risc carios crescut
•CONCENTRATIE: 1% NaF – adulți si 0,2% - copii
•Acestea presupun realizarea de gutiere prefabricate sau
confectionate in laborator care se aplica pe dinti timp de 5
minute cu atenţie pentru a nu se înghite, aspiraţie chirurgicală,
poziţie aşezată
•Există geluri care conţin concentraţii mari de fluor
(Fluorphosphat acidulat - 12.300 ppm F)
•Se utilizează de 2 ori pe an timp de 3 zile consecutiv ;
Gel cu Fluorură de Sodiu-10.000 ppm F (1%
NaF)
Pentru a creşte eficienţa acestor aplicaţii şi absorbţia de
fluor în smalţ, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu consume
alimente sau băuturi cel puţin 30 de minute după
aplicare.

Portamprentele individuale sunt preferate celor

prefabricate atât din punctul de vedere al adaptabilităţii
crescute la arcadele dentare, ce permite accesul gelului
la toate suprafeţele dentare, cât şi din punctul de vedere
al limitării cantităţii de gel ce poate fi înghiţită.
 Gelurile fluorurate pentru auto-aplicaţii

Auto-aplicaţiile de geluri fluorurate nu sunt

recomandate ca măsuri de sănătate publică, ci numai
persoanelor diagnosticate cu un risc crescut la carie
printr-un examen de specialitate.

Pentru aceşti indivizi gelurile fluorurate pentru auto-

aplicaţii sunt utilizate concomitent cu pastele de dinţi
fluorurate, şi reprezintă o măsură carioprofilactică
suplimentară extrem de eficientă. 

Cel mai des utilizate sunt gelurile cu fluorura de staniu

(SnF2), fluorura de sodiu (NaF), amine fluorurate.

Aplicaţiile se realizează zilnic prin periaj cu o periuţă

de dinţi uzuală, seara înainte de culcare şi după
periajul dentar obişnuit.
După aplicaţie şi îndepărtarea excesului de gel, este
restricţionată clătirea sau ingestia de alimente.

Este interzisă utilizarea acestor geluri de către copiii sub

vârsta de 6 ani, sau de către cei ce primesc simultan
fluor pe cale generală.

Pacienţii cu o rată salivară scăzută pot prezenta iritaţii

ale mucoasei bucale datorită restricţionării clătirii după
aplicaţie.

Dezavantajele utilizării acestor geluri includ colorarea

moderată a dinţilor după utilizarea zilnică.
 4. LACURI CU FLUOR
Deoarece au o concentraţie si mai mare de Fluor -5% Na F se
utilizează numai in cabinete la copiii cu risc carios crescut, atit pentru
dentitia temporara, cit si pentru cea definitivă

Produse :
-Fluor Protector – (Ivoclar Vivadent) >10.000 ppm
-Duraphat (Colgate)>25.000 ppm
-Bifluorid 12 ® ( 6 % NaF + 6%CaF2; 6%F-) - Voco, Germania
Sunt necesare 2 aplicatii pe an la 6 luni interval pentru a avea
eficacitate prin remineralizarea smaltului la dintii permanenti tineri
Deoarece lacurile fluorurate par să nu fie inactivate de
prezenţa plăcii bacteriene, periajul profesional al dinţilor
înaintea aplicării nu este obligatoriu.

Lacurile se aplică cu o pensulă moale pe toate

suprafeţele dentare sau, în anumite cazuri, numai pe
cele cu risc carios crescut. Timpul normal de aplicatie
este de 3-5 minute.

Eliminând dezavantajele aplicării de geluri fluorurate

(gust neplăcut şi pericolul îngestiei unei cantităţi crescute
de fluor), manevra este bine acceptată de către toţi
pacienţii, inclusiv copii.
 5. PRODUSE COMPLEMENTARE CU
FLUOR
1. Scobitori cu Fluor –Sanodent, 0,1mgF/ bucata
2. Fir interdentar cu fluor, Sanodent 0,035 mgF/m; 0,33
mgF/m (Dentotape, firma: Johnson and Johnson)
3.Gumele de mestecat cu fluor
Gumele de mestecat fluorurate sunt recomandate
pacienţilor cu risc crescut la carii şi funcţie salivară
alterată (secreţie salivară stimulată mai mică de 0,7
ml/min.) şi au ca efect atât creşterea concentraţiei de
fluor din fluidele orale cât şi stimularea secreţiei salivare.
Astfel de gume de mestecat (Fluorette) conţin 0,25 mg
F, trebuie consumate sub supraveghere (deşi în unele
ţări sunt eliberate fără prescripţie) timp de 15 – 20’ după
mese, nu trebuie  lăsate la îndemâna copiilor şi nu
trebuie privite ca dulciuri.
 4. Salivă artificială cu fluor

Saliva artificială cu adaos de fluor este indicată pacienţilor

cu un risc carios crescut datorat hiposecreţiei salivare
rezultate în urma consumului anumitor medicamente,
hipofuncţiei glandelor salivare sau iradierii la nivelul
extremităţii cefalice.

Substituenţii fluoruraţi de salivă conţin între 0,02 şi 0,2%

fluor precum şi xilitol.

Se eliberează numai pe bază de reţetă şi se utilizează

concomitent cu alţi agenţi topici fluoruraţi, în scopul
reducerii riscului carios al pacienţilor.
Se comercializează sub formă de gel sau spray.
 EFECTELE TOXICE ALE FLUORULUI
Fluorul poate efecte toxice la doze mari, putind cauză
chiar decesul la o concentraţie de 5-10 g/kg de fluorură
de sodium la un adult de 70 kg;
La doze mai scăzute, poate determina modificări scheletice.
Dozele subletale de fluor pot determina manifestări digestive:
greaţă, vărsături, hemoragii digestive, precum şi afectare
renală.
Efectele cronice:>2 mg /zi
Fluoroza dentară este prima manifestare a acestei intoxicaţii
cronice, urmind ulterior sa apară probleme articulare
determinate de depozite de fluor in articulaţii, iar in final
fluoroza osoasa, care determină modificări scheletice
Exemple de malformatii osoase în India
determinate de intoxicaţii cronice cu fluor
 FLUOROZA DENTARĂ
Fluoroza dentară este consecinţa unui consum exagerat de
fluor în timpul perioadei de mineralizare a dintilor;

Se manifestă sub formă de pete albe opace pe suprafaţa

smalţului, mai mult sau mai puţin întinse în suprafaţă

La acest nivel există zone de hipomineralizare a smaltului sau

de porozităţi difuze care inconjoară zone de smalţ
hipermineralizat.

Rezultă astfel o vulnerabilitate crescută a smalţului cu pierdere

de substanţă şi coloratii in timp, în fazele mai avansate.

Dinţii cei mai afectaţi sunt incisivii şi primii molari, urmaţi de

premolarii şi molarii 2
     Riscul apariţiei fluorozei dentare este direct
proporţional cu aportul constant de fluor pe
parcursul perioadei de mineralizare a dintelui, şi
în special în timpul fazei de maturare a
smalţului, iar severitatea fluorozei depinde de
nivelul fluorului din plasmă în timpul acestei
faze.

În consecinţă, cu cât mineralizarea smalţului are

loc pe perioade mai îndelungate, cu atât
fluoroza este mai severă, chiar dacă doza de
fluor administrată pe întreaga perioadă de
dezvoltare a dinţilor rămâne constantă.
De aceea, trebuie acordată atenţie deosebită în
jurul vârstei de 0-5 ani, perioada de
mineralizare a coroanelor incisivilor, știut fiind
faptul ca pâna la 6 ani, copiii înghid involuntar o
cantitate importantă de pastă de dinţi (0,3 şi 0,5
mg F la fiecare periaj)

Mineralizarea molarului 1 permanent începe în

momentul naşterii şi se termină la 2 ani şi ½ - 3
ani, iar mineralizarea molarului 2 permanent are
loc între 2 ani şi ½ - 3 ani şi vârsta de 7-8 ani.
 Indicatorul de evaluare a fluorozei
dentare: DEAN
Normal : smalţ cu structură
normală, translucidă.

Fluoroza incertă: smalţul

prezintă mici pete albicioase.

Acest calificativ este pus atunci

când nu există certitudinea unei
forme clare de fluoroza, iar
calificativul normal nu este
justificat.
Fluoroză foarte lejeră : există zone
albe care afectează până la 25% din
suprafaţa dentară.

Fluoroză lejeră : zonele alb

opace acoperă până la 50% din
suprafaţa dintelui.
Fluoroză moderată : toate
suprafeţele dentare sunt
afectate; pot apare pete
brune inestetice.

Fluoroza severă : afectează

toate suprefețele dentare,
astfel încât dintele poate
apare cu lipsă de substanţă
(cavităţi) și cu multiple pete
brune
           TERAPIA FLUOROZEI DENTARE
    În funcţie de severitatea afectării prin fluoroză,
tratamentul constă din îndepărtarea prin şlefuire a
stratului extern de smalţ până în ţesut sănătos, şi
restaurarea suprafeţei dentare cu materiale adezive, cu
faţete ceramice sau compozite, sau cu coroane de
înveliş.
   Tratamentele de albire a leziunilor colorate sunt
folosite doar in cazul unei fluoroze usoare, smalţul
fluorotic fixând rapid noi pigmenţi.
 Micro-abraziunea- metodă utilizată în fluoroza
incipienta
Micro-abrazia este un tratament chimio-macanic care consta in
aplicarea unui acid si un agent abraziv pe suprafata dentelui afectat cu
scopul de a elimina discromiile in faza incipienta, localizate doar la
nivelul smaltului.

Compozitia materialului :

Prema®, Premier Dental Company (Philadelphia, PA, United States);

contine 10% acid clorhidric și micro-particule abrazive de carbune de
siliciu

Opalustre® (Ultradent, South Jordan, Utah, États-Unis), contine 6,6%

acid clorhidric și micro-particule abrazive de carbune de siliciu  

Sursa: Azzahim L, Chala S, Abdallaoui F. La micro-abrasion amélaire associée à

l’éclaircissement externe: intérêt dans la prise en charge de la fluorose . Pan Afr
Med J. 2019;34:72. Published 2019 Oct 4.
Imagine pre-operatorie: pete albe opace si
Periaj profesional
brune pe fetele vestibulare ale dintilor
anteriori

Rezultatul după micro-abraziune

Aplicarea materialului de micro-

abraziune

Rezultatul după albire

 Epidemiologia fluorozei dentare
Țări cu fluoroză endemică: 
-Asia: China, India, Indonezia (zone endemice legate de
activitatea vulcanilor ), Iran
- Australia
-Argentina, Mexic,
-Africa:Maroc, Algeria, Kenya, Tanzania, Iordania.
În țări ca India, Kenia, Tanzania, sursele de
apa naturală au o concentraţie de 4 ppm de
F/ litru, ceea ce determina aparitia fluorozei
la majoritatea populaţiei

Fluoroza scheletică care apare la un consum

prelungit de apa cu un conținut de 4-15 ppm,
fiind consecinta cea mai grava
Aceasta poate determina dureri osoase,
rigiditate și chiar probleme neurologice
În ţările afectate de fluoroza ne-endemica
prevalenţa fluorozei este redusă:
în Irlanda-8% la copiii de 8 ani si 4% la
copiii de 15 ani;
în Belgia-19% la copiii de 3 ani si 9% la
copiii de 5 ani;
în Franţa, fluoroza dentară este rar
întâlnită: 96% dintre copiii de 6 -15 ani nu
au semne de fluoroză
Polemica legată de administrarea
fluorului
Opozanţii administrării fluorului se bazează pe 2
argumente principale:

Pe de o parte, argumentul ca preventia nu trebuie

impusă, ci trebuie să existe liberul arbitru al fiecărei
persoane ;

Pe de altă parte, argumentul care pune accent pe

riscul de supradozare și deci apariţia de fluoroză
dentară.
 Argumente PRO

O sinteză sistematică a 95 de studii din 20 de tari,

realizate in conditii diferite privind eficacitatea prevenirii
cariei dentare la copii prin fluorizarea apei, arata o
reducere cu peste 40% a cariilor dintilor permanenti.

Pentru adulti si varstnici, rezidenta intr-o zona cu apa

fluorurata este aproape la fel de benefica.

In ultimii ani, s-a renuntat la schemele de tratament

preventiv bazate pe ingerarea comprimatelor de fluor.

Aplicatiile topice prin fluorizare locala profesionala cu

fluorura de sodiu 2% de 2 – 4 ori/an, gelurile cu fluor,
lacurile cu fluor reusesc sa determine o reducere a
proceselor carioase intre 20 – 40%.
Masura cea mai buna de preventie a cariei dentare
este periajul dentar bi-cotidian cu o pasta de dinti
cu fluor a carei concentratie sa fie adaptată in
funcţie de vârstă

DOZA RECOMANDATĂ DE OMS: 0,05 mg/Kg/zi,

fără a depăși 1mg/Kg/zi
 REZUMAT

FLUORIZARE GENERALĂ

Concentrația optimă de fluor din apa potabila este de 0,5-1

mg F/l
Concentrația optimă de fluor din sare: 250 mg F/ kg
Concentrația optimă de fluor din lapte: 5 ppm pentru 200 ml
de lapte
Fluorizarea zahărului: concentratie de 2-5 ppm de fluor în
soluţia de zaharoză, care are o concentraţie de 5%
(experimental)

În cazul comprimatelor si tabletelor, se recomandă 0,05 mg

de fluor/zi/ kg, fără a depăși 1 mg/zi (OMS).
 FLUORIZARE TOPICĂ
• Pastele de dinti pentru copiii mai mici de 6 ani: 250-500 ppm F
• După 6 ani:1450
ani:1450 ppm F , 1-2 cm de pastă dinți
• Pentru adulti: 1450 ppm

APE DE GURĂ CU SOLUŢII FLUORURATE

- 0,05 % de NaF (230 ppm) - clătiri zilnice
-de 0,2 % (900 ppm) - Clătiri săptămânale

• GELURI CU FLUOR – utilizare cabinet

-Fluorphosphat acidulat - 12.300 ppm F
Gel cu Fluorură de Sodiu-10.000 ppm F (1% NaF)
Se utilizează de 2 ori pe an timp de 3 zile consecutiv

LACURI CU FLUOR
Concentratie de 5 % Na F:
-Fluor Protector >10.000 ppm
-Duraphat >25.000 ppm