Fluorul: o analiza a utilizarii si a efectelor privind sanatatea

Racoceanu Crisitna Maria

Taloi Florinel Alin
Grupa 34, Seria 3, an 4

Introducere
O ingrijire adecvata a sanatatii orale este esentiala pt sanatatea oricarui individ. Caria
dentara inca este una din problemele majore de sanatate publica. Cea mai eficienta metoda de
prevenire a cariilor este utilizarea florului.

Obiectiv
Obiectivul studiului a fost sa analizam datele din literature despre toxicitatea florului
pentru a vedea daca folosirea sa este cu adevarat utila si sigura,si sa informam medicii,dentistii si
specialistii in sanatate publica asupra concluziilor.

Metode
Datele utilizate au fost cautate si culese sistematic din pagini web si documente publicate
de difeite institutii internationale.

Rezultate
Fluorul se gaseste in mod natural in mediul nostru inconjurator, insa il consumam in
cantitati mici. Expunerea la fluor are loc prin intermediul dietei, respiratiei si suplimentelor cu
fluor. Cel mai important factor al prezentei fluorului in alimentatie il constituie apa fluorurata.
Aceasta metoda care a dus la cresterea expunerii la F si scaderea prevalentei cariei aeste
considerate a fi una din cele mai mari realizari ale sec 20 in domeniu sanatatii publice dentare.

In timpul sarcinii, placenta functioneaza ca o bariera, pe care florul o traverseaza prin

urmare in cantitati mici. Fluorul poate fi transmis prin plasma in laptele matern. Cu totate acestea
concentratia este scazuta.

Cel mai important efect al F este cel topic, cand este present in saliva in concentratii
adecvate.Cel mai important efect al F asupra cariei dentare, il reprezinta rolul sau in procesele de
demineralizare si remineralizare ale smaltului.

1
 Intoxicatia acuta poate avea loc dupa ingestia a uneia sau mai multor doze de F intr o
perioada scurta de timp,ceea ce poate duce la otravire. Astazi, otravirea se datoreaza in principal
ingestiei nesupravegheate de produse pentru igiena orala si apei supra florurate.

Concluzie
Desi F poate fi toxic in concentratii mari, utilizarea topica este sigura. Academia
europeana de pedodontie recomanda utilizarea topica profilactica de suplimente cu f datorita
efectelor cariostatice.

1.Introducere
Cel mai eficient mod de prevenire a cariilor este utilizarea de produse dentare cu F.
Fluorul patrunde in organism prin mancare, respiratie si produse cu F. El este parte a mediului
inconjurator si face deci parte din vietilor oamnilor. In orice caz, concetratia de F poate varia de
la o regiune la alta. Dpdv chimic, este cel mai electronegativ si reactiv element datorita razei sale
atomice scazute. Datorita reactivitatii crescute este de regula legat ca F anorganic si rar intalnit in
stare elementara. Este pe locul 13 in abundenta terestra si reprez 0,6-0,9% din greutatea scoartei
terestre. F e prezent in atmosfera, hidrosfera si biosfera.O cantitate mare de F se poate gasi in
roci de origine vulcanica, patrunzand in mediu prin eruptiile vulcanice, dizolvarea rocilor si
numeroase activitati intreprinse de om (productia si utilizarea igrasamantului, arderea carbunelui,
procesarea minereurilor). F se gaseste in toate apele naturale. Apa de mare contine 1.2-1.5 ppm.
Apa dulce are concentratii mai mici de 0.1 pana la 0.3 ppm. Concentratii mai mari de f in apa pot
fi intalnite langa izvoare fierbinti de org vulcanica. Acumularea F din sol este scazuta. Flora ce
creste in solurile acide tinde sa acumuleze mai mult F. Exista si anumite plante care pot acumula
100ppm . cele mai cunoscute sunt plantele de ceai

2.SCOP
Obiectivul studiului a fost sa analizam datele din literature despre toxicitatea florului
pentru a vedea daca folosirea sa este cu adevarat utila si sigura, si sa informam medicii,dentistii
si specialistii in sanatate publica asupra concluziilor.

3.Metode
2
3.1 Surse si strategie de cautare

Datele pe care le-am folosit in studiul nostru au fost sistematic cautate din articole
publicate pana in 2015 si colectate din siteurile si documentele oficiale publicate de diferite
institutii internationale.Criterii profesionale au fost luate in considerare.Cautarea a fost efectuata
intre 16 si 27 martie 2015 si revizuita intre 1 si 8 decembrie 2015.La sfarsitul studiului nostru am
sistematizat instructiunile actuale pt uzul fluorurii publicate in 2009.

3.2 Domenii analizate

Subiectele discutate in acest articol sunt:

 Consumul dietetic de fluor

 Metabolismul fluorului
 Istoricul utilizarii fluorului
 Mecanismul de actiune al fluorului
 Consumul exagerat si toxicitatea fluorului

4.Rezultate si discutii
4.1 Consumul dietetic de fluor si suplimentele cu fluor

Chiar daca fluorul este in general prezent in viatat de zi cu zi, noi il consumam in cantitati
mici.In general, poate fi gasit in carne, peste si cereale.In concentratii mai mari, poate fi gasit de
asemenea in conserve de ansoa, conserve de fructe, produse din carne de pui macinat(cu un
procent mare de oase macinate), ciocolata cu lapte si cateva suplimente dietetice pt bebelusi.
Tabelul 1 arata concentratiile medii ale fluorului in diferite tipuri de alimente.

Continutul in fluor al mancarii poate deasemenea sa depinda de materialele pe care le

folosim in timpul prepararii acesteia.De exemplu, vasele din teflon reprezinta o sursa importanta
de ioni de fluor.Cel mai important factor al prezentei fluorului in alimentatie este reprezentat de
apa fluorurata.Motivul din spatele acestui fapt il reprezinta programele de profilaxie pt
fluorurarea apei de baut.Aceste metode sunt in special importante in regiuni unde alte programe
de profilaxie nu sunt disponibile.In anumite tari, motivele de preventie includ deasemenea
florurarea laptelui si a sarii.Sarea floururata a fost folosita la scara larga in Germania, Franta si
Elvetia inca din 1955.In zilele noastre intre 30-80% din sarea din comert este fluorurata.Sarea
contine in mod normal 250 ppm fluor pe cand laptele contine 2,5 pana la 5ppm fluor.In orice caz,
aceasta metoda devine din ce in ce mai putin utilizabila din cauza ghidurilor moderne pt diete
sarace in sodiu.Conform diferitelor studii bazate pe dovezi exista insuficiente dovezi ca laptele
fluorurat are efecte carioprofilactice.Produsele folosite pt igiena orala reprezinta deasemnea
mijloace importante de ingestie a flourului.O anumita cantitate de pasta de dinti este ingerata in

3
timpul periajului.Prin urmare este recomandata folosirea unor paste cu concentratii mai mici de
fluor, in cantitati mici de catre copii.

4.2Metabolismul fluorului.

In jur de 90% din fluor este absorbit in tractul gastro-intestinal dupa consumatie (pana la
25% in stomac si in jur de 77% in portiunea proximala a intestinului subtire).Restul de 10% este
eliminat prin fecale.Dupa absorbtie, fluorulul este transportat in fluxul sanguin si de aici
distribuit intregului organism.Peak-ul plasmatic este atins la 20-60 minute dupa consum.In
plasma ionii de fluor sunt legati de proteinele plasmatice.Concentratia depaseste rare ori
0.06ppm, fiind de regula in jurul a 0,01 ppm si nefiind reglata hemostatic in sange.Adultii retin
in jur de 36% din fluor in timp ce copii retin aproximativ 50%; 99% din acesta il gasim in
tesuturile mineralizate(oase si dinti) iar 1% in tesutul moale.Restul flourului absorbit este
excretat de catre rinichi in urina; excretia prin saliva si transpiratie fiind neglijabila.Prin urmare
rinichii sunt singurul organ care ajuta la mentinerea concentratiei de fluor in organism.Exista o
serie de factori care pot influenta metabolismul fluorului, cei mai importanti fiind: dezechilibrele
acido-bazice, hematocritul, altitudinea, activitatea fizica, ritmul circadian, hormonii, functia
rinichiului, predispozitii genetice si dieta.La femeile insarcinate asimilare fluorului in placenta
depinde de concentratia de fluor din fluxul sanguin matern.Cand concentratia este scazuta fluorul
este transmis in placenta.In medie, concentratia din placenta este in jur de 60% din concentratia
prezenta in fluxul sanguin. Daca concentratia fluorului creste peste 0,4 ppm placenta incepe sa
functioneze ca o bariera, impiedicand trecerea fluoruluui si prin aceasta protejand fatul de
concentratii ridicate de fluor.Fluorul poate deasemnea sa fie transmis prin plasma in laptele
matern, concentratiile fiind scazute.

4.3 O privire de ansamblu asupra istoricului folosirii fluorului

Ideea folosirii fluorului ca agent benefic in profilaxia cariei nu e noua.Pionierii in

domeniu au fost Black si McKay.Ei au inceput sa observe si sa descrie efectele fluorului la
sfarsitul sec 19 – inceputul secolului 20.McKay studia petele maro ale smaltului observate la
populatii din diferite parti ale S.U.A – o conditie pe care acesta a numit-o smalt marmorat.In
1931 analizele chimice ale lui Churcill au descoperit motivele din spatele acestor schimbari –
fluorul. Dupa descoperire Dean a condus o serie de investigatii epidemiologice. El a trecut pe
lista petele smaltului in functie de dimensiune si culoare si a masurat gradul de deteriorare al
smaltului.El a comparat schimbarile aparute in smalt cu concentratia de fluor din apa de baut si a
facut conexiunea intre continutul de fluor si cantitatea de pete ale smaltului pe care le-a numit
fluoroza dentara.El a documentat prevalenta fluorozei dentare in SUA pana in 1942 pe care a
comparat-o apoi cu prevalenta cariilor la copii.A descoperit o puternica relatie de invers
proportionalitate.Dupa ce a tras concluziile studiului sau realizat in 21 de orase a descoperit ca
apa potabila cu 1 ppm fluor poate preveni cariile dentare, creste rezistenta smaltului, neavand un
efect negativ asupra acestuia. Primele studii despre efectele pozitive au fost conduse in 1945 cu
fluorizarea sistemica a apei potabile in 4 orase americane (Grand Rapids, Evanston, Brantford

4
and Newberg), unde a fost adaugat 1 mg de fluor pe litru in apa potabila.Rezultatele au fost
concludente, incidenta cariei a fost redusa cu cel putin 50%.Au ajuns la concluzia ca fluorul in
cantitati potrivite afecteaza semnificativ prevalenta cariei.Aceste observatii si descoperiri au
declansat fluorizari masive ale apei potabile, utilizarea sarii si a laptelui fluorurat si o crestere a
productiei de suplimente alimentare (pilule, dropsuri, guma de mestecat, pastile).Consecutiv,
prevalenta cariei a fost scazuta cu succes.In 1950, Bibby et al a condus un studiu prin care a
comparat eficacitatea pilulelor glazurate cu fluor, facute pt a fi inghitite, cu pastile cu fluor
destinate sa fie dizolvate incet in gura.Studiul a aratat un numar mai mic de leziuni carioase in
lotul in care a consumat pastilele.Acest studiu a dus la aparitia diferitelor cercetari care comparau
efectele pre si posteruptive, ceea ce a dus la o reconsiderare a teoriei utilizarii sistemice de fluor
si a incorporarii sale in smalt in timpul dezvoltarii dentare.In ultimii 30 de ani studiile au aratat
ca beneficiile anticarioase maxime ale fluorului se datoreaza in primul rand utilizarii topice si
contactului direct cu suprafata dentara.Utilizarea zilnica a suplimentelor topice cu concentratii
adecvate de fluor este benefica.

4.4 Mecanismul de actiune al fluorului

Actiunea primara si cea mai importanta a fluorului este cea topica, atunci cand ionii de fluor sunt
prezenti in concentratii adecvate in saliva.Hidroxiapatita este mineralul principal responsabil pt
constructia smaltului dintilor permanenti, dupa ce dezvoltarea dentara a luat sfarsit.In timpul
cresterii dintilor smaltul este expus constant la numeroase procese de demineralizare, dar si la
importante procese de remineralizare daca in saliva exista ionii corespunzatori.Aceste procese
pot fie sa slabeasca fi sa intareasca smaltul.Prezenta F intr-un mediu acid reduce solubilizarea
hidorxiapatitei.Actiunea sa principala este inhibitia demineralizarii smaltului care este realizata
prin mecanisme diferite.Exista mai multe bacterii cariogene in placa dentara, cel mai important
fiind S.Mutans.Cand bacteriile metabolizeaza zaharurile, produc acid lactic, ceea ce scade ph-ul
salivar.Cand ph-ul scade sub nivelul critic de 5,5 incepe procesul de demineralizare al smaltului
si de formare a cariei.La inceput procesul este reversibil si este posibil sa reducem formarea unor
noi leziuni daca utilizam metode de profilaxie adecvate.Daca F este prezent in saliva, o sa reduca
demineralizarea si se va absorbi pe suprafata cristalelor de hidroxiapatita pe care le va proteja
impotriva dizolvarii.Deoarece acoperirea cu ioni de F este una partiala, suprafetele neacoperite
ale cristalelor de HA vor fi supuse demineralizarii la nivelul anumitor parti ale dintelui, daca ph-
ul scade sub 5.5. Daca ph-ul creste peste 5.5, nivelul crescut de ioni de F va duce la
remineralizare intrucat acestea se absorb la suprafata smaltului si formeaza FHA.Dupa multiple
cicluri de demineraliza-remineralizare pot aparea schimbari ale suprafetei externe de smalt care
poate deveni mai rezistenta la mediul acid datorita unui ph critic mai redus al cristalelor nou
formate.Cel mai important efect al F asupra progresiei proceselor carioase este prin procesee de
demineralizare si remineralizare.A fost deasemnea sugerat ca ionul de F poate afecta fiziologia
celulelor bacteriene ceea ce poate afecta indirect demineralizarea.Ionii de F afecteaza bacteriile
prin cateva mecanisme, unul dintre acestea fiind inhibarea indirecta a enzimelor celulare-enzime

5
glicolitice.El afecteaza permeabilitatea membranei celulare, scazand deasemenea ph-ul
citoplasmatic ceea ce duce la o scadere a productiei de acid in timpul glicolizei.

4.5 Folosirea in exces si toxicitatea fluorului

Fluoroza dentara este o anomalie de dezvoltare a smaltului care apare in timpul formarii
acestuia.Este determinata de epunerea sistemica in exces la F in primii 6 ani de viata, cand se
formeaza smaltul dintilor permanenti.Acesta contine mai multe proteine, este mai poros, opac si
mai putin transparent.Manifestarile clinice variaza de la linii albe inguste orizontale, pete mai
mari sau zone colorate in galben - maroniu deschis de smalt poros, pana la pierdere de smalt in
diferite grade.Pt un efect optim al pastei de dinti cu F este important sa urmam instructuiunile de
folosire ale produselor fluorurate.Astfel, scade probabilitatea aparitiei fluorozei si efectul
protector al F asupra dezvoltarii cariilor are o importanta semnificativa.

La fel ca orice alta substanta la care suntem expusi in vietile noastre de zi cu zi ( O, H2O,
sare) F poate sa devina toxic in anumite cantitati. Intoxicatia acuta poate sa apara in urma
ingestiei a una sau mai multe doze de F intr-o perioada scurta de timp ceea ce duce la otravire.
Stomacul este primul organ afectat.Primele semne si simptome sunt: greata, dureri abdominale,
hematemeza si diaree.Acestea sunt urmate de paloare, slabiciune, respiratii superficiale, batai
cardiace slabe, transpiratii, piele rece, cianoza, pupile dilatate, hipocalcemie si hiperpotasemie si
in 2-4 ore chiar de moarte.Alte efecte posibile sunt paralizie musculara si spasme ale
extremitatilor.Pe baza studiilor si a cazurilor de supradoza, doza toxica probabila a fost stabilita
la 5mg/kg corp.Aceasta doza este doza minima care poate declansa semne si simptome serioase
care pun viata in pericol si necesita spitalizare si ingrijiri medicale immediate.Doza toxica pt un
copil de 20 kg poate fi atinsa prin ingestia 100g(75ml) de pasta de dinti cu 1000-1500ppm F.In
ciuda prezentei intinse a F in viata noastra si a seriozitatii afectiunilor asociate cu toxicitatea sa,
nr cazurilor de toxicitate acuta din ziua de azi este foarte scazut comparativ cu cele din prima
jumatate a secoulului 21. La vremea respectiva fluorura de sodiu era utilizata ca pesticid si otrava
de sobolani.Din cauza aspectului sau era frecvent confundata cu faina, zaharul pudra si multe alte
produse de culoare alba utilizate in bucatarie.Cel mai elocvent exemplu este de la spitalul de stat
din Oregon din 1942. In timpul prepararii omletei laptele pudra a fost inlocuit cu NaF ceea ce a
cauzat 467 de cazuri de intoxicatie acuta din care 47 au fost fatale.Acest incident este considerat
a fi cea mai mare otravire cu F in masa.

In ziua de azi otravirea se datoreaza in principal ingestiei nesupravegheate de produse pt

igiena orala si a apei fluorurate in exces.Academia Europeana de pedodontie recomanda tuturor,
inclusiv femeilor insarcinate, utilizarea pastei de dinti cu F ca metoda primara de profilaxie.Cea
mai eficienta metoda de preventie a cariei dentare este realizarea periajului dentar de 2 ori pe
zi.Copiii ar trebui doar sa scuipe excesul de pasta fara sa clateasca cu apa la sfarsitul
periajului.Parintii ar trebui sa inceapa sa perieze dintii copiilor cu pasta de dinti cu F in
concentratia si cantitatea recomandata de EAPD, de indata ce erup primii dinti.Parintii ar trebui

6
sa foloseasca cantitatea recomandata de pasta si sa ajute sau sa supravegheze periajul dentar al
copilului, cel putin pana la varsta de 7 ani.

5.Concluzie:
F se gaseste in mod natural in mediul nostru inconjurator si este permanent prezent in
vietile noastre. Expunerea are loc prin intermediul dietei, respiratiei si suplimentelor cu F. F
poate sa fie toxic in concentratii extrem de ridicate. Utilizarea sa zilnica in cocentratiile prezente
in produsele pt igiena orala este sigura. EAPD (Academia Europeana de Pedodontie) recomanda
utilizarea preventiva a aplicatiilor topice cu F datorita efectului cariostatic.