Fluorul in apele imbuteliate romanesti Daca nu stiati si nu v-ati gandit la aportul de fluor din apa minerala aveti mai

jos cateva informatii: (concentratia de fluor mg/l) -Perla 0,4788 ! -Dorna 0,2736 ! -Carpatina light 0,2 -Poiana Negri 0,2 -Biborteni aqua magnezia 0,2 -Bonaqua 0,18 -Biborteni aqua viva 0,18 -Harghita 0,18 -Carpatina forte 0,13 -Borsec 0,06 -Perla Harghitei 0,02 -Izvorul minunilor 0,01 -Zizin 0,01 -Bucovina 0,01 -Izvorul alb 0,01 -Izvorul minunilor 0,01 -Perla sport 0,01 Nota: Doza toxica cu efect toxic subletal 1 mg/kg corp 5 mg/kg corp doza toxica ce necesita tratament de urgenta 5-15 mg/kg corp doza letala (pentru copii si 5 mg/kg corp este letala)

Fluorizarea apei potabile a inceput in anii 40 in SUA si Canada. Gerald J. Cox, un om de stiinta care a derulat o campanie de informare pentru a convinge publicul de beneficiile utilizarii fluorului in lupta impotriva cariilor. Ceea ce nu stia lumea era ca dl. Cox era platit de o companie metalurgica, specializata in producerea aluminiului, companie care, ca si altele din acelasi domeniu, se confrunta in anii 30 cu o mare problema: cum sa scape de marile cantitati de reziduuri rezultate din procesul de fabricare a aluminiului? Unul dintre aceste deseuri era fluorura de sodiu. Exista studii care arata ca fluorul intareste, intr-adevar, smaltul dintilor si reduce riscul aparitiei cariilor la copii (totusi nu sunt specificate si sursele de finantare care au facut posibile aceste cercetari), dupa cum exista si studii care au demonstrat ca afecteaza negativ sanatatea dintilor, care nu e legata doar de smalt, in plus, are efecte nocive asupra sistemului osos. la ora actuala, fluorura de sodiu mai este folosita doar in mica masura pentru fluorizarea apei, fiind inlocuita, intre timp, de alti compusi care contin fluor. In schimb, fluorura de sodiu este inca prezenta in pastele de dinti si apa de gura. Iata adevaruri spuse de cercetatori din intreaga lume, printre care si laureati ai premiului Nobel, care au studiat efectele fluorului pe termen lung :

Fluorul nu este un nutrient esential, nu exista nici o afectiune umana datorata carentei de fluor in organism: cu alte cuvinte putem avea dinti foarte sanatosi fara fluor. Fluorul nu reduce numarul cariilor dentare. Dupa 1950 mai multe studii independente au descoperit ca fluorul nu contribuie aproape deloc la prevenirea carierii dintilor, un fapt care a fost recunoscut chiar si de comunitatea stomatologilor! Din contra, o expunere prelungita sau care depaseste dozele poate cauza fluorizarea dintilor, manifestata prin aparitia unor pete galbene pe dantura. Nu s-a gasit nici o legatura intre nivelul de fluor din apa si cariile dentare. In comunitatile in care a fost stopat procesul de fluorizare a apei potabile, gradul de sanatate a danturii popuatiei nu a suferit o inrautatire, ci din contra! Un studiu facut in USA de National Institut of Cancer a relevat o crestere semnificativa a numarului de tineri afectati de cancer osos in zonele fluorizate, fata de cele in care apa nu a fost tratata. Fluorul este o otrava cumulativa In medie, 50% din cantitatea ingerata zilnic se elimina prin rinichi. Restul se acumuleaza in tesuturi, oase si glanda pineala (epifiza). Ingerarea fluorului determina cresterea numarului fracturilor. Fluorul in exces provoaca infertilitate. Fluorul creste riscul aparitiei Fluorozei o afectiune caracterizata prin fragilizarea dintilor si aparitia de pete opace sau maronii pe suprafata lor. Fluorul este foarte activ, chiar si in cantitati infime inhiband numeroase enzime si este mutagen determina mutatii genetice la nivel ADN. Testata pe sobolani timp de un an, apa fluorizata a determinat modificari morfologice a nivelul rinichilor si creierului, acumulari mari de aluminiu in creier si simptome asociate bolii Alzheimer. Alte studii independente si cercetatori cu reputatie, au demonstrat legatura intre ingerarea zilnica a Fluorurii de Sodiu si urmatoarele probleme de sanatate: -Disfunctii ale Tiroidei care afecteaza intregul sistem endocrin conducand la diverse dereglari, inclusiv obezitate. -Disfunctii Neurologice IQ micsorat, incapacitatea de concentrare asupra sarcinilor, letargie si oboseala psihica. -Blocarea secretiei de melatonina, fapt care scade imunitatea impotriva bolilor, accelereaza imbatranirea, produce dereglari ale somnului. -Calcifierea glandei pineale, ce controleaza instalarea pubertatii.

Fluorul este foarte toxic Fluorura de Sodiu este o substanta extrem de toxica doar 200 mg de fluor este suficient pentru a ucide un copil si doar 3-5 grame (o lingurita) este destul pentru a ucide un adult. Odata ingerat, fluorul se depoziteaza in tesuturile osoase ale corpului (dinti si oase) si in glanda pineala (care controleaza pubertatea). Efectele adverse se observa de obicei numai dupa un timp mai lung. Impactul la nivelul creierului Pana in anii 90 nici un studiu sau cercetare nu s-a efectuat pentru a determina impactul fluorului asupra glandei pineale (o glanda de dimensiuni mici localizata intre cele doua emisfere ale creierului, responsabila cu producerea hormonului melatonina).

Melatonina este un hormon care ajuta la reglarea proceselor pubertatii si contribuie la protejarea organismului impotriva degenerarii celulare cauzata de radicalii liberi. O problema majora legata de fluor este acumularea masiva in glanda pineala cu efecte ca: reducerea productiei de melatonina si instalarea prematura a pubertatii. Teste mai recente au demonstrat ca fluorul poate dauna creierului si are efecte negative asupra capacitatii de invatare. Cinci studii efectuate in China arata o reducere a IQ-ului la copiii asociati cu expunerea la fluor. Un reputat jurnalist spaniol, David Heylen Campos, a sugerat intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine sub control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta. Metoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David Heylen Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii au adaugat in hrana detinutilor mici cantitati de fluor pentru a-i linisti si a-i mentine intr-o stare de letargie mentala care ii impiedica sa se revolte. Jurnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utilizate azi in ospicii si aziluri de batrani contin fluor, probabil in acelasi scop: linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si sub control. In Romania, apa potabila (de la robinet) nu este fluorizata (inca) lucru care cu siguranta ni se pare o alegere inteleapta, in urma a tot ceea ce am citit pana acum. Insa toate produsele de ingrijire a danturii (pasta de dinti, apa de gura) contin fluor,inclusiv pastele de dinti destinate copiilor foarte mici. Totodata, alimentele si bauturile la a caror procesare s-a folosit apa fluorizata, unele ceaiuri, unele formule de lapte praf,carnea dezosata mecanic, reziduurile de pesticide din alimente, toate contribuie cu un surplus de fluor la alimentatia zilnica.