FORMAREA POPOARELOR MEDIEVALE

Guvernarea ferm a Romei a realizat o Europ Unit , iar drumurile , moneda ,

administraia riguroas i arta roman sunt argumentele cele mai solide n acest
sens.
Treptat ns , stabilitatea imperiului avea s fie mcinat din interior . Acesteia i
se va aduga n scurt vreme , accelernd criza i grbind sfritul statului
roman , presiunea de la granie a neamurilor barbare.
ntemeiate pe valori diferite , dou civilizaii ateptau confruntarea , veghind de
o parte i de alta a limes-ului.
Roma se temea de barbari i pentru a se apra a ridicat ziduri noi la Colonia
( oraul Koln de astzi) iar n timpul mpratului Aurelian chiar la Roma
( zidurile Aureliene ).
n cealalt tabr , barbarii priveau admirativ ctre Roma , ntreinnd cu
imperiul schimburi economice intense.
Romanii ofereau arme, argintrie , produse de sticl i ceramic , primind n
schimb blnuri, chihlimbar, sclavi i chiar produse meteugreti , cci
barbarii nu erau strini de tiina prelucrrii metalelor , a aurului i a pieilor.
Fr intenia de a distruge imperiul, popoarele barbare au simit permanent
atracia strlucirii imperiale , fornd n repetate rnduri graniele uriaului stat
vecin, provocndu-i pierderi dezastruoase abia n a doua jumtate a secolului IV.
Popoarele care au schimbat istoria Europei sunt de origine germanic (anglosaxoni, franci, burgunzi, vizigoi i vandali), de origine slav i de origine
asiatic ( huni, avari, bulgari i maghiari ).
Din punct de vedere cronologic, putem identifica migraiile desfurate n
secolele IV-VII, i pe cele trzii petrecute n secolele XI- XIII ( unguri,
pecenegi, uzi, cumani, turci selgiucizi i mongoli ).
Schimbrile majore de clim , creterea demografic i mirajul bogiei Romei
au determinat invazii barbare n lan.
Romanii i accept iniial, aezndu-i ca federai n imperiu i folosindu-i ca
for de munc auxiliar.
Capabili i ambiioi, barbarii i fac loc chiar n clasa conductoare a
imperiului.
La sfritul secolului IV