1.

Comparati psihanaliza clasica si psihoterapiile psihanalitice

Psihanaliza este cel mai intensiv si mai riguros dintre aceste tipuri de terapie .
Derularea terapiei
Pacientul este vazut de 3-5 ori pe saptamana ,durata sesiunii 30-50 de minute, in general pe
termen lung , de obicei 3-5 ani si peste .
El st culcat pe o canapea , iar terapeutul se pozitioneaza in afara campului lui vizual. Pacientul
incearca sa spuna liber si fara sa se cenzureze tot ceea ce-i trece prin minte, sa asocieze liber,
pentru a-si urmarii sirurile gandurilor cat mai in profunzime posibil . Modus operandi : analiza
sitematica a totalitatii rezistentei si transferului ,facilitarea nevrozei de transfer, incurajarea
regresiuni. Ca tehnica predomin metoda asociatiilor libere ,interpretarea dinamica completa
( confruntare, clarificare, travaliu ) cu accent pe modul de aparitie ( genetica ).
Psihanaliza necesita ca pacientul sa fie stabil , cu o motivatie puternica , inclinat catre
psihologic, capabil sa tolereze stresul generat de analiz. Indicatii : nevroze, psihopatologie
caracteriala usoara.
Rolul terapeutului - neutralitate absolut,frustrarea pacientului , rol minor de reflector.
Scopul de baza este reorganizarea structural a personalitaii , rezolutia conflictelor inconstiente
, constientizarea evenimentelor intrapsihice si disparitia simptomelor ca rezultat direct.
Tehnici :
=Metoda asociatiilor libere pentru descoperirea conflictelor intrapsihice.Pot interveni blocaje ,
rezistente(din controlul inconstient al individului asupra zonei sensibile).
=Analiza viselor visul este calea regala spre inconstient,are un continut manifest si unul
latent, nu exista un simbolism general al viselor.
=Analiza actiunilor pacientului comportament verbal si nonverbal,erori de pronuntare,
lapsusuri, flirt cu terapeutul
=Analiza rezistentelor care interfera cu desfasurarea fireasca a cursului terapiei.Pot fi :rezistente
constiente (pacientul vrea sa pastreze ceva) si rezistente inconstiente (pause, blocaje in asociatii,
asociatii superficiale).Rezistentele reprezinta o sursa de informatii esentiala pentru analiza.
=Analiza transferului atitudinea pacientului este parte importanta a tratamentului.Pacientul
dezvolta reactii emotionale puternice fata de terapeut (dragoste, respect, ura).Transferul
=tendinta pacientului de a face din terapeut obiectul rasunsurilor sale emotionale astfel pacientul
are atitudini si sentimente pe care le-a avut fata de persoane semnificative din viata
sa.Contratransferul= raspunsul emotional al terapeutului la povestea pacientului.
=Interpretarea :cuprinde ipoteze cu privire la motivatia comportamentelor,ajuta la obtinerea
naturii conflictelor,pacientul trebuie sa se simta pregatit

=Prelucrarea =explorarea progresiva, repetitiva a interpretarilor si rezistentelor

Indicatii:

Doilul patologic,tulburari depresive:tulburarea depresiva majora,distima.

Tulburari de anxietate: TP cu fara agorafobie,fobia sociala, tulb de anx gen, PTSD.
Tulburari somatoforme: durerea somatoforma.
Afectiuni psihosomatice:colon iritabil, dispepsia functionala.
Tulburari legate de comportamentul alimentar:bulimia nervoasa, anorexia nervoasa.
Tulburari legate de consumul de substante
Tulburari de personalitate, unele: bordeline si cluster C.

Psihoterapiile psihanalitice :
Se bazeaza pe aceleasi principii si tehnici ca si psihanaliza clasica dar sunt mai putin intense .
Este de doua tipuri :

expresiva sau sau orientata spre constientizare ;

suportiva sau relaional .

Psihoterapia psihanalitica de tip expresiv

Urmareste rezolutia conflictului psihologic intrapsihic , similar cu al psihanalizei dar cu mai
mult accent pe chestiunile realitatii de zi cu zi si mai putin accent asupra rezolvarii problemelor
de transfer.
Derularea terapiei
Pacientul este vazut de 1-3 ori pe saptamana , durata sesiunii fiind de 30-60 de minute, durata
totala a terapiei putnd varia de la cateva sesiuni la luni sau ani.
Pacientul si terapeutul sunt asezati fat n fat, uneori pacientul pe canapea. Modus operandi :
analiza partiala a dinamicilor si defenselor, focus asupra evenimentelor intrapersonale curente si
asupra transferului fata de altii , incurajarea limitata a regresiei. Tehnicile folosite includ
asociatii libere limitate , predomina confruntarea, clarificarea si interpretarea partiala cu accent
pe interpretarea aici si acum si pe interpretarea genetica limitata .
Pacientul trebuie sa fie motivat si cu inclinatie spre psihologic la un nivel de la mediu la
ridicat- cu capacitatea de a forma alianta terapeutica si cu o anumita toleranta la frustrare .
Indicatii : nevroze, tulburari de personalitate narcisiste si borderline.
Rolul terapeutului - neutralitate modificata, gratificare implicita a pacientului .

Scopul de baza : reorganizarea partiala a personalitatii si a defenselor; constientizarea

evenimentelor interpersonale curente ; relatii obiectuale imbuntite. In ce priveste disparitia
simptomelor, acesta poate poate fi scopul final sau doar intermediar , terapia putand continua
ulterior in scop explorator.

Psihoterapia psihanalitic de tip suportiv :

Elementul esential aici este sprijinul, suportul si nu dezvoltarea contientizrii. Suportul poate sa
ia forma fixarii de limite , cresterii testarii realitatii, reasigurarii , sfaturilor si ajutorului pentru
dezvoltarea abilitatilor sociale.
Derularea terapiei
Pacientul este vazut o data pe saptamana sau mai rar , in functie de necesitati , durata sesiunii
fiind de 30-60 de minute. Ca durata totala poate fi pe termen scurt sau intemitenta pe termen
lung , de la o singura sesiune la toata viata .
Pacientul si terapeutul stau fata in fata, canapeaua este contraindicata. Modus operandi :
formarea de alianta terapeutica si relatie obiectuala reala; cu rare exceptii analiza tranferului este
contraindicata , focalizarea se face pe evenimentele externe constiente, regresia nu este
incurajata. Ca tehnici folosite predomina sugestiile ( sfaturile ); confruntarea , clarificarea si
interpretarea in contextul aici si acum sunt secundare ; metoda asociatiilor libere si
interpretarea genetica sunt contraindicate.
Pacientul trebuie sa fie motivat , chiar daca nu la fel de mult ca in cazurile anterioare, si sa aiba o
anumita capacitate de a forma alianta terapeutica. Indicatii : bolnavi cu vulnerabilitati serioase
ale ego-ului in special pacientii psihotici ( banuiesc ca sub tratament , stabilizati :) ) ; pacienti
alati intr-o situatie de criza doliu de ex. ; boli fizice.
Rolul terapeutului- neutralitate suspendata, gratificare explicita, directivitate si dezvaluire toate
in grad limitat .
Scopul de baza : reintegrarea self-ului si a capacitatii de a face fata ; stabilizarea sau refacerea
echilibrului preexistent; intarirea defenselor; cresterea gradului de acceptare a patologiei ;
disparitia simptomelor si restructurarea mediului sunt scopuri primare.
2. Psihoterapiile de grup-indicatii, contraindicatii, concepte de baza, tehnici.
Psihoterapia de grup nu este o entitate unica ci doar o modalitate de aplicare a diferitelor tehnici
psihoterapeutice la mai multi clienti/pacienti in acelasi timp, dupa un program structurat si
elaborat.

Se pot aborda in grup tehnici : psihanalitice , psihodramatice , psihodinamice, experientiale,

hipnotice, cognitiv-comportamentale, gestalt-iste, etc. Toate aceste tipuri se pot realiza si
individual .
Grupurile pot fi :

de suport si de crestere a abilitatilor sociale ;

pentru ajutor simptomatic specific;

sau care ajuta la depasirea unor conflicte intrapsihice nerezolvate.

Atentia se poate focaliza asupra unei persoane in contextul grupului , asupra interactiunilor care
apar intre persoanele din grup sau asupra grupului ca intreg. Se poate obtine rezolutia atat a unor
chestiuni individuale cat si a unora interpersonale .
Selectia participantilor este foarte importanta si este de dorit sa se evite situatia singularminoritar ( un singur barbat printre femei de ex. cel putin doi membri minoritari ) .
Numarul membrilor grupului este de obicei intre 6 si 10 dar in anumite situatii pot exista si
grupuri de 20-30 de persoane. Repartitia pe sexe ar fi ideal sa fie uniforma .
In functie de diagnostic grupul poate fi :

omogen : pacienti cu probleme similare tulburari anxioase de ex.

intermediar : pacienti cu afectiuni psihiatrice diferite, dar de acelasi sex;

omogen selectat : special organizat , pentru aceeasi afectiune , de ex. agorafobie cu sau
fara atacuri de panica;

heterogen : pacienti cu afectiuni diferite, in care se poate urmrii de fapt cel mai bine
dinamica de grup .
In functie de dinamica participarii pacientilor :
o inchis, cu aceiasi membri cu care a inceput , se desfasoara in ambulator;
o deschis , se poate desfasura in spital, functioneaza continuu , pacientii parasind grupul
odata cu externarea si fiind inlocuiti de altii , noi ;
Functionarea eficienta presupune o anumita ritmicitate de obicei 1-2 ori pe saptamana , dar
poate fi si mai mare ( grupuri de psihanaliza ), de cele mai multe ori se fixeaza un numar de
aproximativ 16 sedinte , durata sedintelor de obicei este cuprinsa intre 60 si 120 de minute ( de

obicei 90 de minute). Exista un ritual al grupului ce tine de asezarea membrilor - de obicei grupul
se aseaza in cerc, inclusiv liderul si daca exista co-liderul .
De asemenea exista indicatii si contraindicatii ale terapiei de grup care nu sunt absolute ci au o
mare flexibilitate; dar in general pacienti psihotici acuti sau suicidari nu au indicatii pentru
terapia de grup.
Unele tipuri de pacienti nu evolueaza bine in anumite tipuri de grupuri . Pacientii psihotici care
necesita structura si directie clara nu merg bine in gruprurile orientate spre constientizare.
Bolnavii paranoizi , personalitatile antisociale si cei care abuzeaza de substante pot beneficia de
terapia de grup , dar nu in grupuri heterogene.
In cadrul grupului exista o serie de norma care trebuiesc respectate:sinceritatea, respectul,
responsabilitatea, depunerea unui efort in cadrul grupului, aplicarea notiunilor si abilitatilor astfel
dobandite in afara grupului.
Indicatii: in patologia nevrotica, psihosomatica, a tulburarilor de comportament alimentar,al
tulburarilor legate de consumul de substanta, a tulburarilor de personalitate de tip bordeline.
Exemple de grupuri terapeutice
Alcoolicii anonimi (AA) este un grup mare, inalt structurat, organizat in jurul unor persoane cu
probleme similare. AA pune accentul pe comunicarea si trairea impreuna cu ceilalti a
experientelor, a modelelor de rol , pe sentimentul de comunitate si sprijin reciproc. Grupuri
asemanatoare sunt Narcomanii anonimi , Dependentii de sex anonimi nu la noi :)
Grupuri de familii multiple ( MFG) sunt formate din familiile unor pacienti cu schizofrenie,
care discuta problemele lor si felul in care le pot face fata. MGF urile sunt un factor important
de descrestere a ratei recaderilor printre pacientii cu schizofrenie ale caror familii se implica in
acest tip de terapie. Aceste grupuri pot sa puna accentul si pe psihoeducatie si pe reducerea
emotiilor exprimate ale unor membri ai familiilor emotii exprimate reprezinta orice
comportament excesiv de implicat , indiferent daca este ostil si critic sau controlator si
infantilizant; ele favorizeaza recaderile pacientilor.

3. Terapia familiala- indicatii, contraindicatii, concepte de baza, tehnici.