SPECIALIZAREA: AGRICULTUR

TEM DE CAS
STRATEGII DE FERTILIZARE LA CULTURA DE CARTOF

STUDENT
CATOIU MIHAI RAZVAN
GRUPA 1301

BUCURETI

- 2014 -

Sursa 1
Lucrarile de fertilizare.
Cartoful este o cultura care reactioneaza favorabil la aplicarea ingrasamintelor.
Valorifica foarte bine ingrasamintele organice; se recomanda aplicarea gunoiului de grajd
in cantitati de 30-40 t/ha, care se incorporeaza in sol prin aratura.
Aceasta faza tehnologica se executa in mai multe variante, in functie de dotare si
posibilitati economice (incarcarea mecanizata direct in masina de imprastiat sau in
remorca, incarcare manuala in carute sau remorci, imprastiere cu mijloace mecanizate sau
manual). In cazul tehnologiei complet mecanizate se recomanda ca un incarcator sa
deserveasca cca 5 masini de imprastiat.
Cantitatile de ingrasaminte chimice- corelate cu fertilitatea solului si nivelul
recoltei planificate- sunt cuprinse intre urmatoarele limite: 130-280 kg azot, 70-160 kg
P2O5 si 110-280 kg K20. Aplicarea gunoiului de grajd determina reducerea acestor
cantitati cu 20-23 %. Administrarea fosforului si potasiului se face inainte de executarea
araturii; azotul se aplica fazial la pregatirea patului germinativ, la plantarea tuberculilor
sau la efectuarea prasilelor.
Foarte avantajoase pentru cultura cartofului se dovedesc ingrasamintele complexe
(se respecta proportia dintre elementele de fertilizare).
Cand ingrasamintele chimice se administreaza pe toata suprafata se folosesc organe
active de tipul cu unul sau doua discuri care functioneaza pe principiul centrifugal. La
administrarea ingrasamintelor, concomitent cu plantatul sau cu prasitul, echipamentele de
fertilizare sunt in general formate din cutii, agitatoare- ax cu degete si distribuitoare de tip
steluta de ghidare.
Se pot utiliza in perioada de vegetatie si ingrasaminte lichide, aplicate prin
intermediul dispozitivelor fixate pe cultivator sau prin apa de irigare.

Sursa 2
Fertilizarea Organominerala
Aceasta fertilizare este cea mai potrivita metoda de fertilizare deoarece permite
plantelor de cartof o aprovizionare uniforma cu elemente nutritive asimilabile in tot
cursul perioadei de vegetatie. Ingrasamintele organice constituie o sursa importanta de N,
continand acest element sub forma de combinatii organice mai mult sau mai putin
mineralizate in functie de provenienta, structura si gradul de fermentare.
Fertilizarea foliara
Ingrasamintele foliare sunt produse fertilizante complexe care sunt recomandate
pentru tratamente in timpul perioadei de vegetatie. Aplicate corect, aceste ingrasaminte
contribuie la cresterea biomasei totale. Fertilizarea foliara nu inlocuieste fertilizarea de
baza la sol ci o completeaza ducand la sporuri de productie de 10-20 %. Eficienta
fertilizarii foliare este cu atat mai ridicata cu cat conditiile climatice si tehnologice sunt
mai favorabile pentru cresterea plantelor deoarece absorbtia substantelor nutritive prin
frunze este puterni influentata de aceste conditii.

Sursa 3
Fertilizarea
Consumul de elemente nutritive pentru productii de tuberculi de 200 q este
variabil mai ales in ceea ce priveste calciul si magneziul dar si azotul, fosforul si potasiul
sunt diferit valorificate de planta in functie de soi climat si sol. In cazul recoltarii inainte
de maturarea plantei atunci consumul pentru 10 q este mai mare.
-8-10 kg N
-3 kg P
-12- 14 kg K
Raportul N P K fiind in general apropiat de cel determinat la recoltarea la
maturitate.

Sursa 4
Fertilizarea
Pentru o tona de tuberculi consumul de elemente nutritive sunt de:
-4-6 kg de N
-1.8-2.8 kg P
-7-10 kg K
-2.2 kg Ca
-1.6 kg Mg
La o productie de circa 30 de tone de tuberculi rezulta un consum total pentru
principalele elemente de nutritie:
-120-180 kg N
-54-84 kg P
-210-300 kg K
La recoltarea timpurie consumurile de N P K la tona de tuberculi sunt aproape
dublii.

Sursa 5
Consumul de elemente nutritive pentru o productie de 1000 kg de tuberculi si
partile aferente de biomasa dupa diferiti autori este de:
-5.6 kg N
-18 kg P2O5
-7.5 kg K2O
-3.1 kg CaO
-1.6 kg MgO
Din consumul total de elemente nutritive in tuberculi se retin 66% azot, 63.6%
anhidrida fosforica, 58.2% oxid de potasiu, 7.9% oxid de calciu si 40 % oxid de
magneziu.

CONCLUZII
Fertilizarea cu azot si cu ceilalti nutrienti permite gestionarea corespunzatoare de
ordin economic si ambiental a ingrasamintelor. Fertilizarea la cartof poate fi
organominerala (ingrasaminte organice) si foliara (aceasta nu este de baza si o
completeaza pe cea organominerala).Cea mai buna metoda de fertilizare este
administrarea gunoiului de grajd. Cel mai avnatajos este complexul de tip N P K, acesta
fiind mai putin costisitor decad gunoiul de grajd dar mai slab ca si proprietati.
BIBLIOGRAFIE
1. Agrotehnomec- Tehnologii de mecanizare- Cultura cartofului nr.7 1991
Autor: dr.ing. Lavric Aurel;
2. Victor Stefan. Editura Nemira 2005. Cartoful- Tehnici de cultivare. ISBN 973569-717-3;
3. Gheorghe Bilteanu. Fitotehnie, Editura Ceres 1979. ISBN 973-30-0480-4;
4. Al. Salontai, C. Vasilica, I. Borcean, Fitotehnie, Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1991. ISBN 973-30-0480-4;
5. Leon S. Muntean, Mihai Axente, Fitotehnie, Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1995. ISBN 973-30-4483-0.