Aspecte biofizice

ale
contracŃiei musculare

UMF Carol Davila Bucuresti Dr. A. Iftime

Disciplina Biofizica Medicala Dr. A. Popescu
2015 Dr. E. Katona
Biofizica UMFCD 2015
 CunoştinŃe necesare
Din orice manual de fizica:
- forta:
o actiune care poate duce la o schimbare a starii de miscare a unui
obiect.1 Newton este forta necesara pentru a accelera un obiect de
1 Kg cu 1 m / s2
(1N= kg·m·s−2)

- lucru mecanic:
energia folosita pentru a realiza miscarea; forta x distanta pe care
aceasta actioneaza.
( 1 Joule = 1 Newton · 1 metru)

- putere:
rata cu care lucrul mecanic este efectuat.
(1 watt = 1 Joule / 1 secunda); P=L/t =F·v
Biofizica UMFCD 2015
 Sumar

❒ Motoare moleculare
❒ Tesutul muscular - aspecte structurale
❒ Mecanismul contractiei musculare
❒ Manifestari mecanice ale contractiei
❒ Manifestari termice ale contractiei.

Biofizica UMFCD 2015

 Motoare moleculare
Motoarele moleculare sunt cel mai frecvent complexe proteice
capabile sa genereze forta mecanica. Ele convertesc energie
chimica in energie cinetica (sub forma de lucru mecanic).

Energia chimica provine de la:

- reactii exoterme (cel mai frecvent: hidroliza ATP sau GTP)

- gradienti electrochimici transmembranari (cel mai frecvent:

gradient de H+)

Sunt de mai multe tipuri:

1) polimerizare-depolimerizare
2) lineare (kinezina, dineina, complexul acto-miozinic),
3) rotative (flageli, pompa de protoni)
Biofizica UMFCD 2015
 Motoare moleculare
1) prin polimerizare-depolimerizare

filamente formate din monomeri

(unitati identice)
-se pot autoasambla la un capat (+)
- si dezasambla la celalat (-).
=> miscare aparenta, motilitate reala

Biofizica UMFCD 2015

 Motoare moleculare
1) prin polimerizare-depolimerizare

Biofizica UMFCD 2015

 Motoare moleculare
2) simple filamente contractile
(la unele organisme unicelulare)

3) Motoare moleculare lineare

kinesinele - transport vezicular
dineinele - motilitatea cililor, flagelilor
miozinele - muschi si alte structuri

4) Motoare moleculare rotative

(ATP-sintetaza)

Biofizica UMFCD 2015

 Aspecte structurale ale
muschiului striat

Biofizica UMFCD 2015

 Tesutul muscular
❒ "Tesut contactil" - generaza forta, miscare
❒ Tipuri de muschi:

Scheletic (striat) → deplasare, postura

Cardiac → in inima

Neted → in viscere

Junqueira;s Atlas of Histology

Biofizica UMFCD 2015

Muschiul scheletic (striat) - microscopie

Biofizica UMFCD 2015 Wikimedia Commons

Muschiul scheletic (striat) - schema

movie - 01
Biofizica UMFCD 2015 Wikimedia commons
Muschiul scheletic (striat) - schema

movie - 01
Biofizica UMFCD 2015 Wikimedia commons
Muschiul scheletic (striat) - schema

Muschiul striat este alcatuit dintr-o serie de fascicule (care contin

celulele musculare), tesut conjuntiv, vase sanguine si nervi
(dendrite si axoni).

Fasciculele sunt unitatile macroscopice ale muschiului; ele se

conecteaza la capete de tendoane sau aponevroze, prin care forta
este transmisa substratului osos.

Fiecare fascicul este alcatuit dintr-un numar mare de celule foarte

elongate, denumite "fibre musculare".

Biofizica UMFCD 2015

 Fibra musculară

vezi
Biofizica UMFCD 2015
Gary Matthews, Blackwell Publishing
 Fibra musculară
Orice fibra musculara este alcatuita din:
- o membrana celulara, "sarcolema". Aceasta are numeroase
invaginatii, denumite "tubuli T", inchise la capat. Acestea patrund adanc
in celula, pana in proximitatea cisternelor reticulului endoplasmic. Rolul
lor este acela de a distribui rapid depolarizarea membranara in interiorul
celulei. Numele N.A. este: "tubulus transversus"

- reticulul sarcoplasmic: este reticulul

endoplasmic al celulei musculare; consta intr-
o retea de cisterne, vezicule si tubuli conectori
; alcatuiste o retea comuna in jurul
miofibrlilelor. Este foarte dezvoltat si are
capacitatea de a stoca o cantiate mare de ioni
de Ca2+ . Obs: in citoplasma fibrei,
concentratia calciului este extrem de scazuta
in timpul relaxarii.
Biofizica UMFCD 2015
 Miofibrila

Biofizica UMFCD 2015

 Sarcomerul

Modified after Wikimedia Commons

Biofizica UMFCD 2015
 Sarcomerul

relaxat

contractat

Modified after Wikimedia Commons

Biofizica UMFCD 2015
 Sarcomerul
Modified after Wikimedia Commons

"disc Z " ( "linia Z"): zona marginala dintre 2 sarcomere. Filamentele

subtiri se insera pe discul Z

"banda I": compusa din filamentele subtiri de actina; contine de

asemenea si filamentele de titina
"banda A ": filamente de actina si miozina
"zona H ": numai filamente de miozina
nota: in contractie, lungimile relative ale benzii I si zonei H se schimba.
Biofizica UMFCD 2015
 Filamentele subŃiri

Actina
("G" - actina globulara polimerizata sub forma "F" = "actina
fibrilara")
Tropomiozina
(2 filamente)– acopera siteurile de legare ale miozinei de actina
Troponine (T, C, I)
Biofizica UMFCD 2015
 Filamentele subŃiri
Filamentele subtiri sunt formate din mai multe proteine:

Actina
monomeri "G" - actina globulara (42 kDa / unitate) polimerizata
sub forma "F" = "actina fibrilara", sub forma de 2 α helixuri de
150 - 200 molecule
Tropomiozina
(2 filamente de 70 kDa – acopera siteurile de legare ale miozinei
de actina
Troponine (T, C, I)
50 kDa; 3 tipuri: T, C, I, formeaza "complexul troponinelor"

Biofizica UMFCD 2015

 Filamentele groase

Biofizica UMFCD 2015

 Filamentele groase
proteina miozina (500 kDa);
300 – 400 molecule / filament gros
Fiecare molecula de miozina este formata din 2 zone:
 Regiunea fibrilara – meromiozina usoara (MMU),

 Zona globulara – meromiozina grea (MMG),

subimpartita in :
- domeniul S1 – enzima tip ATP-aza (in prezenta Mg2+)
- are mare afinitate pt. actina
- domeniul S2 – zona de conectare la MMU

Biofizica UMFCD 2015

 Filamentele groase
miozina este o ATP-aza.

Hidroliza ATP duce la o schimbare

conformationala a moleculei -
inclinarea zonei globulare fata de
restul filamentului

hidroliza ATP de catre miozina este

foarte riguros controlata de actina si
ionii de calciu (vezi mai jos)

Wikimedia
http://pharyngula.org/ Commons
Biofizica UMFCD 2015 movie - 02
 Filamentele subŃiri şi groase

Gary Matthews, Blackwell Publishing

Biofizica UMFCD 2015
 Mişcarea esenŃială
din contracŃia musculară

Biofizica UMFCD 2015

 Mişcarea esenŃială
din contracŃia musculară

Biofizica UMFCD 2015

 Mişcarea esenŃială
din contracŃia musculară

Biofizica UMFCD 2015

 Mişcarea esenŃială
din contracŃia musculară
filamentele de actina aluneca catre zona H antrenand si
discurile Z de care sunt ancorate; astfel lungimea
sarcomerului scade.

http://3dotstudio.com movie - 03

Vom discuta si uratoarele aspecte: cuplajul excitatie-contractie,

variatiile concentratiilor ionice, controlul energiei.
Biofizica UMFCD 2015
 Mecanismul contracŃiei
musculare

OBS: Mecanismul nu este inca complet elucidat, in ceea ce priveste teoria punŃilor
actomiozinice (“cross-bridge”), pentru care exista f. multe dovezi experimentale, dar
care are insa
Biofizica UMFCD 2015 cateva puncte incomplet intelese.
 Etapele contractiei

❒ Excitatia fibrei musculare

❒ Cuplajul excitatie-contractie

❒ Contractia (teoria crossbridge)

❒ Relaxarea

Biofizica UMFCD 2015

 ExcitaŃia

❒ la nivelul placii neuromusculare:

1. sosirea unui potential de actiune motor

2. eliberarea de acetilcolina (ACh) in sinapsa
3. stimularea receptorilor de catre Ach
4. deschiderea canalelor de calciu nicotinice
5. Infux pasive de Na+
6. Depolarizarea fibrei musculare - aparitia unui
potentia de actiune

Biofizica UMFCD 2015

 JoncŃiunea neuro-musculară

http://www.colorado.edu

- sinapsa dintre un nerv motor si o fibra musculara

- transmitere "nicotinica" a semnalului
(neurotransmitatorul este acetilcolina)
Biofizica UMFCD 2015
 Gary Matthews, Blackwell Publishing

vezi: 05-nmj.swf (atasat)

Biofizica UMFCD 2015
 Cuplajul excitaŃie - contracŃie

Gary Matthews, Blackwell Publishing

vezi 01-myosin2.swf (atasat)

Biofizica UMFCD 2015
 Cuplajul excitaŃie - contracŃie

❒ Propagarea potentialului de actiune prin sistemul de tubuli T

pana in vecinatatea reticulului sarcoplasmic.
❒ Activarea canalelor de Ca2+ voltage-gated din RS, si
❒ eliberarea de Ca2+ in citoplasma, din RS

concentratiile de Ca++ in citoplasma:

2+]

[Ca repaus = 0.1 mM

[Ca2+]contractie = 10 mM

Biofizica UMFCD 2015

ContracŃia

locurile de legare ale actinei cu miozina

Troponina fixează ionii de Ca şi în urma unei modificări

conformaŃionale deplasează moleculele de tropomiozină din şanŃurile
filamentului subŃire astfel încât locurile de legare ale actinei cu
miozina nu mai sunt mascate
Biofizica UMFCD 2015
Biofizica UMFCD 2015
ContracŃia
❒ Capetele miozinei se leaga de actina → activitatea
ATP-azica a seg. S1 creste de 250 ori

Wikimedia
Commons
Wikimedia
Commons
Biofizica UMFCD 2015
 ContracŃia - Teoria cross-bridge

fiVth.com

vezi 04_myosin.mov (atasat)

Biofizica UMFCD 2015
 ContracŃia - Teoria cross-bridge

http://www.mfi.ku.dk/ppaulev
Biofizica UMFCD 2015
 ContracŃia
Sumarul pasilor:
 Ca2+ se leaga de troponina →
demascarea pe actina a locurilor
de legare ale miozinei

 Miozina (+ADP + Pi) se leaga de

actina; capatul miozinei la 90°

 ADP si Pi eliberate → capatul

miozinei se inclina la 45°; aceasta
deplaseaza fil. actina, axial

 ATP se leaga de miozina → ADP

+ Pi; cap. miozina se inclina la 90°,
desprinzandu-se de actina

Biofizica UMFCD 2015 Wikimedia

Commons
 ContracŃia - Sumar

❒ Filamentele de actina glisează spre banda H,

iar sarcomerul se scurteaza (muschiul se
contracta). (Huxley & Huxley, 1945)

http://3dotstudio.com

Biofizica UMFCD 2015

 ContracŃia
❒ ATP este necesar atat pentru contractie
cat si pentru relaxare!!!

❒ fara ATP:

Capetele miozinei raman inclinate la 45°, legate de
actina

Muschiul ramane scurtat (contractie permanenta) –
rigor mortis

Biofizica UMFCD 2015

 Relaxarea
❒ canalele de Ca2+ in RS se inchid

❒ Ca2+ se detaseaza de troponina →

tropomiozina blocheaza din nou siteurile
de legare ale miozinei de pe actina

❒ concentratia citoplasmatica de Ca2+ sete

redusa la nivelul anteiror contractiei de
pompe de Ca2+ situate in membrana RS

Biofizica UMFCD 2015

 Sinteza ATP
sursa de energie pentru contractia musculara

❒ Glicoliza anaeroba
❒ fosforilare oxidativa
❒ Reactia creatin – kinazei (Lohmann)

 ADP + CP = ATP + C

❒ Reactia miokinazei

 ADP + ADP = ATP + AMP

Biofizica UMFCD 2015
 ParticularităŃi - m. cardiac

❒ Structurale:
 fibre mononucleate
 mai putini tubuli T
 discuri intercalare –
jonctiuni stranse intre
miocite

Wikimedia Commons

Biofizica UMFCD 2015

 ParticularităŃi - m. cardiac

http://www.ccbm.jhu.edu

❒ Functionale:
 Contractia necesita atat Na+ cat si Ca2+
 potential actiune diferit: depolarizare sustinuta, datorata
unui influx de Ca2+ prin canale tip L
 eliberare de Ca2+ din RS - indusa de Ca2+ (mediata de
receptori tip rianodinic)
Biofizica UMFCD 2015
 ParticularităŃi - m. neted
❒ Particularitati:
 celule mononucleate

 aspect ne-striat

 Tubuli T si RS

nesistematizate
 Fara troponina

 contractia initiata de

Ca2+ - prin fosforilarea

miozinei http://www.mfi.ku.dk

Biofizica UMFCD 2015

 Manifestări mecanice
ale contracŃiei musculare

Biofizica UMFCD 2015

 Sumar:

❒ Tipuri de contractie
❒ relatia forta - lungime
❒ relatia forta - viteza
❒ puterea dezvoltata de muschi
❒ Caldura de contractie

Biofizica UMFCD 2015

 Tipuri de contracŃie

izotonica izometrica

http://medical-dictionary.thefreedictionary.com

❒ Contractie izotonică: forta exterioara constanta,

lungimea mm. variaza
 Ex: ridicarea unei greutati

 Contractie non-izotonica: intinderea unui arc

❒ Contractie izometrica:
izometrica lungimea mm. ramane
constanta
Biofizica UMFCD 2015
 Tipuri de contracŃie
Contractie tetanica: daca muschiul este stimulat cu o frecventa f.
mare, nu mai poate aparea relaxarea → stare de contractie permanenta

Biofizica UMFCD 2015 http://www.profelis.org

 Tipuri de contracŃie

❒ ± aspecte patologice:

Daca forta impotriva
careia mm lucreaza
este mai mare decat
cea dezvoltata de
muschi → alungire
pasiva ("stretching")

cazuri extreme →
rupturi musculare,
tendinoase

Biofizica UMFCD 2015

 Relatia forŃă - lungime
Forta muschiului este maxima
pentru o pozitie intermediara a
filamentelor (nr. maxim de punti
acto-miozinice)

> 3.6 uM

Biofizica UMFCD 2015

 Relatia forŃă - viteză

❒ Viteza maxima de
contractie: daca F = 0
(contractie fara opozitie)

(Fmax - F ) / b
v=
F +a
Biofizica UMFCD 2015
 Relatia forŃă - viteză

❒ Ecuatia A. V. Hill :

(F+a) (v+b) = (Fmax +a) / b

F = forta de contractie

v = viteza de contractie

Fmax = forta maxima de contractie, pentru lungimea
initiala a muschiului

a, b – constante care depind de muschiul particular
luat in discutie

Biofizica UMFCD 2015

 Puterea dezvoltată de muşchi

(Fmax - F ) / b
P = Fv = F
F +a

❒ Puterea este
nula pentru:
 v = 0, F = max
 v = max, F = 0

Biofizica UMFCD 2015

 Căldura disipată de muşchi

Biofizica UMFCD 2015

 Căldura disipată de muşchi
Q1 - căldura de repaus;

Q2 + Q3 : căldura de contracŃie, care la rândul ei este căldura de menŃinere a forŃei de

contracŃie Q2 şi căldura de scurtare Q3 (proporŃională cu gradul scurtării);

Q4: căldura de relaxare, care se produce imediat după încetarea stimulării;

Q5: căldura de restabilire, care se produce în urma reacŃiilor chimice de regenerare a

ATP. Întrucât pentru acest din urmă proces este necesar un timp mult mai lung, el nu
apare reprezentat complet în grafic.

Căldura degajată de muşchi este rezultatul reacŃiilor chimice şi proceselor mecanice

(întinderea unor structuri elastice din muşchi, frecări interne). Energia internă a
muşchiului este rezultatul unor reacŃii chimice (hidroliza ATP, reacŃia creatinchinazei, a
miochinazei etc.) VariaŃia energiei chimice se calculează pentru fiecare reacŃie :

Biofizica UMFCD 2015

 Materiale optionale:
❒ http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter2/Chapter%202.htm
❒ http://www.mona.uwi.edu/fpas/courses/physiology/muscles/index.
htm
❒ http://www.brookscole.com/chemistry_d/templates/student_resour
ces/shared_resources/animations/muscles/muscles.html
❒ http://people.eku.edu/ritchisong/301notes3.htm

ANIMATII:
❒ http://www.blackwellpublishing.com/matthews/myosin2.swf
❒ http://www.blackwellpublishing.com/matthews/nmj.swf
❒ http://3dotstudio.com

Biofizica UMFCD 2015