11-12-2012

Geografia populatiei
Structura populatiei modiale

Structura populatiei se refera la acele caracteristici ale omenirii care poti fi

masurate sau cuantificate cum ar fi varsta, genul, activitatea economica,
medii de viata, limba, nationalitae, religie dar inafara de acestea si alte
aspecte calitative cum sunt cele fizice, sociale sau culturale

Structura pe grupe de varste si gen

Varsta si genul sunt carateristici demografice fundamentale si

anumeNatalitateaMortalitatea
Fertilitatea variaza in functie de varsta pop, gen, rata de activitate si
gradul de ocuparea a populatiei
Str pe grupe de varsta este expresia divizarii pop. Tot in 3 categorii
principale
1. Grupa tanara
Cuprinde pop de la 0- 15 ani, 0-18 ani sau 0-20 ani
Este in cea mai mare parte grupa non productive indeosebi in tarile
economic avansate (proportia gr tinere prez o tendinta marcata de
scadere) in statele subdezvoltatea grupa tanara cuprinde persoaanele de
la 0 -15 ani iar in statele dezvoltate dat duratei de scolarizare grupa
cuprinde persoanele intre 0-20 ani
2. Grupa adulta
Cuprinde populatie intre1559 ani, 15-65 sau 20-65
Reprez grupa productiva si deasemenea este grupa reproductiva
Este defapt cea mai mobila grupa din grupele de varsta
3. Grupa varstnica
60-65
Este pop varstnica sau neproductiva
s-a observat ca prez tendinte de crestere in statele dezvoltate
Ponderea gr de varsta in lume in tarile dezv
0-15 ani in medie este de 20 % iar cea peste 65 de ani este de 13 %
In reg subdez gr tanara ajunge pana la 80% iar peste 65 ani doar 8 %
Rap sintetic evidentiaza tendintele de imbatranire si uneori de intinerire a
pop si anume se apreciaza ca pop tanara este dominanta cand varsta sub
20 de ani detin peste 35 % din tot pop si at cand varstnicii raprez 12% din
pop totala putem vorbi ca exista o imbatranire a pop
Se observa pe glob ca domina pop tanara in statele subdezvoltate si o
tendinta de imbatranire in regiunile dezvoltate
Pt vizualizarea repartitiei pe grupe de varsta seutilizeaza ca forma grafica
piramida varstelor
P varstelor nu reflecta numai tendintele pe termin lung ale natalitatii si
mortalitatii ci mai reflecta si efectele de scurta durata ale razboaielor, ale
migratiilor, epidemiilor de asemenea reflecta politicile demografice si de

asemenea schimbarile maj intervenita in viata pop pe o perioada lunga de

timp
Aceste piramide- fiecarui stat sau reg geografica ii este caracteristica un
anumit tip de piramida
In fct de forma piramidei poti fi generalizate 2 mai tipuri de piramide
1. Piram subforma de triunghi
Ac piram este in general carateristica statelor subdezvoltate si anume are
baza extinsa dat natalitatii ridicate, flancurile piramidei sunt concave iar vf
este ascutit dat nr red de varstnici
2. Piram subforma de clopot
Ac piram este specifica in gen statelor dezvoltate adica au baza putin
extinsa dat nat reduse, flancurile piram sunt convexe dat numerosilor
adulti, vf este turtit dat nr mare de varstnici
Varsta mediana
reprez un indicator care imparte pop in 2 grupe egale
1 reprezentata de persoanele tinere
2 repre de grupele varstnice
V med este un indic de imbatranire sau intinerire demografica
Vrsta medie pe glob la ora actuala este de 27 de ani si prez diferentieri si
anume
In reg dezvoltate media este de 37, ani iar in tarile subdezvoltate medie
este de 24, 4 ani
Consecintele imbatranirii demografice
Implica atat schimbari in ponderea gr de varsta cat si schmbari in rel econ
si soc existente intre gr de varsta
Rata de dependenta generala
Este un indicator care evalueaza raporturile dintre gr de varste prin
raportarea nr tot al tinerilor si varstnicilor la numarul adultilor
In prez valoarea ratei de depennta este de 61 de dependenti la 100 de
adulti
Str pe cele 2 sexe
Reprez expresia prop barbati femei in tot pop si se indentifica raportand fie
nr tot al barbatilor la nr tot al femeilor ( rap de masculinitate) fie raportand
nr tot al femeilor la nr tot al barbatilor ( rap de feminitate)
Statisticile ONU arata un oarecare echilibru pe glob in privinta ponderilor
celor 2 sexe si anume nr pop masculine dep usor pe cel al femeilor
respectiv 101,1 barbati la 100 de femei
Se constata dezichilibre numerice intre cele 2 sexe si anume aproape in
toate tarile slab dezv exista o usoara predominata numerica masculina.
Exemple 109 barbati la 100 femei in melanezia 107 la 100 in asia, 104100 in china, 103-100 in o mij, 101-100 in africa de nord
In tarile dezvoltatea sit este inrevsa
Femeile pred in tarile dezvoltate in cazul rap de masculinitate si anume in
tarile dezv este inferior la 100 de femei. Exemple 97 barbatii la 100 femei
in japonia, 96-100 in america de nord, 95-100 in europa nordica, 95-100 in
europa sudica, 95-100 in europa de est si vest
Aceste variatii exista in cadrul unei tari

Lumea a 3 a barbatii pred in orase si anume rap de masculinitate este de

111-100 in birmania, 116-100 in orasele din India, 130-100 in orasele din
Iran, 138-100 femei in kenya
In tarile dezvoltate femeile sunt mai numeroase in orase si anume rap de
masculinitate i orase este de 98-100 in orasele din japonia, 93-100 orasele
din sua, 92-100 in orasele din Marea Brit, 97-100 orasele din Canada

Str social- economica a pop

Se refera la participarea si aimplicarea pop la o activitate economica
Prez mari diferentieri dat niv gen de dezv econ, deasemenea si dat
factorilor politici si chiar sociali
Din pop tot a unei tari numai o parte a ei este economic activa ( care
lucreaza)
Pop activa coresp pop de varsta activa adica cu varsta limita de intrere sau
retragere din viata cotdiana in medie varsta de intrere in viata activa este
de 19-20 de ani si 61-65 retreageredin viata de activitate
Pop activa cuprinde atat pop care desfasoara o activitate economica
retribuita ( pop ocupata) dar mai cuprinde si pop aflata in cautarea unui loc
de munca (somerii) sau tineri in cautarea primului loc de munca
Pop inactiva cuprinde acele persoane care nu au atins inca varsta adulta
sau care sunt in curs de formare ( studenti, militari in termen, casnica,
pensionari)
Se analizeaza prin rata de activitate a pop
Rata de activ a pop este gradul de participarea a pop si este un indicator
ce raporteaza nr activilor la pop tot si se exprima in %. La niv mondial
( media) este de 41%. In tarile de dezvoltate r de activ este de 50% ( sua,
japonia, europa centrala, australia). Tarile de subdezvoltate val se mentine
intre 25 si 40% (africa de nord, orientul mij, statele sudamericane, africa
tropicala). Este si ea dferita
Rata masculina este gradul de participarea a barbatilor la activitatea
economica
In cadrul structurilor Exista factori care determina echilibre si chiar
dezechilibrea intre cele 2 sexe
Migratiile
In tarile subdezv sunt antrenati mai ales barbatii
In tarile dezv antreneaza femeile pt ca locurile de munca in orase sunt mai
numeroase
-Supramortalitatea masculina
afecteaza indeosebi state industrializate . In ceste state mortalitatea este
mai ridicata la barbati dat consumurilor de alcool, cons de tutun, este mai
mare datorita exercitarii unor meserii cu grad de periculozitate mai mare si
accidente rutiere
Un deficit de barbati se inregistreaza si in tarile in care au avut loc conflicte
militare sau in care exista sit politica particulare ce genereaza pirderi
importanta in randul barbatilor ( in razb mondial- germania si rusia in al
doilea razb mondial)
-Supramortalitatea feminina
este observata mai ales in subcontinentul indian unde cond femeii este
defavorabila iar mortalitatea tinerelor este mai mare. S-a observat o

subevaluarea a femeilor la recensaminte, sunt anumite state care in urma

unor traditii anchetele demografice mai ales in statele subdezvoltate nr la
recensaminte de fete intr-o familie este considerat rusinos
Celibatul in tarile dezvoltate
Rata de activitate
Somaj
Reprezinta neconcordanta intre oferta demografica si cererea de forta de
munca
Rata somajuluri reprez rap dintre nr somerilor si nr tot al activilor
Somajul este consid normal cand rata somajului nu depaseste 3 %
Tipuri de somaj
1. Somaj general
Afecteaza toate tipurile de activitati
Apare in perioadele de criza economica. Ex in sua in 1930 can cca 14 %
din pop activa nu avea loc de munca
In Europa dar mai ales sunt tarile care sunt in tranz econ respectiv in
tarile din europa centrala, estica
2. Somajul temporar
Afecteaza un anume sector al populatiei si in anumite perioade ale
anului in general
Este vorba de ocupatii care depind de starea vremii- turism, agric,
constructiile
3. Somajul structural
Afecteaza anumite activitati industriale si det de scad cererii pe piata a
anumitor bunuri
4. Somajul mascat
Caracterizeaza situatia in acre lipsa locurilor de munca nu figureaza in
statistici
In acest caz muncitorii fie nu lucreaza la intrega capacit fie lucreaza in
reg de tip partial aceasta sit era foarte generalizata in statele socialiste
Ceele mai mari rate a soajului se inreg in statele subdezv africa de
nord, am latina, asia de sud, tarile postcomuniste
Rate mai mici ale somajului Peste 10 % (sua -6,6, Austria-5,8, australia9,luxemburg si elvetia-1,3)
In functie de ac activ ecoomica putem sa impartim pop in m multe
sectoarea de activitate si anume
Pop care lucreaza in sect primar- cuprinde acea pop care este legeta de
agricultura, silvicultura, pesuit si industrie extractiva
Variaza de la tara la tara
Tarile subdezv cea mai mare parte a pop lucreaza in agric, in schim in
tarile dezvoltate m putini practica agric
In stale slab dezv prop pop in agric este intre 50-70%. Ex indonezia,
afganistan, mali 90%,
Sub 25% tari in europa de est si sud
Sectorul secundar

- cuprinde acea pop a caror activitati sunt legate de industria

prelucratoare si de constructii
Ocupa o pondere redusa in statele subdezvoltate cu toate ca procesul
de industrializare este la inceput
Are o pondere de sub 10% in africa centrala, asia de sud si sud est
Sect tertiarcuprinde acea pop ocupata in comert, trans, servicii
Este sectorul care nu furnizeaza bunuri materiale si numai servicii
Rolul este de a gestiona, a educa, a ingriji, a informa si chiar a se distra
Acest sector are o pondere redusa in statele subdezvoltate- africa
tropicala
Usor mai ridicata in asia de sud est, relativ ridicata in o aprop si de
asemenea scazuta in statele din europa de est mai ale in perioada
comunista (polonia, rusia, romania)
F dezvoltat in tarile dezvoltate tarile nordice, sua, Marea britanie,
germania
Cresterea ecsteia este legata de evolutia genarala a sociatatii in statele
devz care ia dupa sine infrastructura si echipanete complexe in trans,
comert, energie, sanat, educatie, turism
Cuaternarcei care lucreaza in dim culturii, invatamatului, sanat si cercetarii, 15 %
am latina
S-a observat in ultimul tim o diminuare a sect secundar si in unele tari
dezv- m brit, suedia, damerca, norvegia
Politic si executiv- parlamntari, senatorii, guv, minister- ar intra in sect
tertiar