MANAGEMENTUL CALITÃÞII

Managementul schimbãrii
organizaþionale ºi inovarea
II. Reengineering – modalitate de abordare
a schimbãrii
Ion POPA*
Doina POPESCU**

Reengineeringul reprezintã rãspunsul la schimbãrile profunde care

marcheazã societatea noastrã. Acesta presupune regândirea ºi repro-
iectarea fundamentalã a proceselor de desfãºurare a afacerilor între-
prinderilor, în scopul îmbunãtãþirii radicale a performanþei acestora.
Reengineeringul nu poate fi aplicat oamenilor, dar activitatea ºi modul
lor de lucru pot fi reproiectate, rezultând noi structuri organizatorice
care permit îndeplinirea optimã a unor noi procese. Modalitatea de a
îmbunãtãþi modul în care oamenii lucreazã trebuie sã fie evoluþionistã,
nu radicalã. Lucrarea prezintã conceptul de flex-firmã, precum ºi orga-
nizaþia virtualã.
Cuvinte cheie: reengineering, schimbare evoluþionistã, organizaþie lean, flex-firmã, organizaþie
virtualã.

1. Schimbarea – impuls pentru client, valoare materializatã în

——————
* Ion Popa este profesor universi-
tar, doctor în economie, Decan
al Facultãþii de Management,
Academia de Studii Economice
ht t p : / / w w w . m a na g e m e nt . a s e .
(h
ro/). E-mail:
iipopa@yahoo.com.
——————
** Doina Popescu este conferenþiar
universitar doctor la Academia
de Studii Economice Bucureºti,
Facultatea de Management.
E-mail:
doinaipopescu@yahoo.com.
pentru reengineering
Complexitatea contextului socioeco-
nomic din prezent, când singura con-
stantã a mediului în care opereazã între-
prinderile a devenit schimbarea, eviden-
þiazã necesitatea regândirii ºi reproiec-
tãrii întreprinderii. Demersurile „bunicu-
lui“ ideii de reengineering, Tom Peters (în
„cãutarea excelenþei“ ºi a „prosperãrii în
haos“), ale „tatãlui“ Michael Hammer
împreunã cu James Champy („Reengi-
neering the Corporation: A Manifest for
Business Revolution“, Harper Collins
Publishers, 1993) sau cu S. A. Stanton
(„The Reengineering“, Harper Business,
1995) vin sã susþinã acþiunile în aceastã
direcþie. Astfel, Hammer ºi Champy con-
siderã cã necesitatea trecerii la reengi-
neering rezidã din însuºi modul în care
îºi desfãºoarã activitatea o organizaþie
„tradiþionalã“ ºi a felului în care aceasta
este influenþatã de mediul turbulent con-
temporan.
Regândirea ºi reproiectarea funda-
mentalã a proceselor (ca grup de acti-
vitãþi care conduc la crearea de valoare
produs) de desfãºurare a afacerilor (ca
ansamblu de activitãþi care conduc la
realizarea unui produs), în scopul îmbu-
nãtãþirii radicale a performanþei aces-
tora, dau contur conceptului de reengi-
neering. Nu este vorba însã doar de
schimbãri „cosmetice“ ale întreprinderii,
de îmbunãtãþire a ceva ce deja existã, ci
de „reconstruirea“ a ceea ce a fost pânã
atunci fiinþa ºi structura întreprinderii, de
schimbare a modului de desfãºurare a
proceselor care conduc la realizarea
produselor, de schimbare inclusiv a pro-
ceselor de management, a culturii între-
prinderii, a atitudinii angajaþilor faþã de
muncã ºi client.
În abordarea acestui concept, cuvân-
tul cheie este „proces“, orientarea spre
proces, ºi nu spre activitãþile individuale,
fiind una dintre cerinþele de bazã ale re-
proiectãrii. Procesele sunt în general
transfuncþionale ºi orientate spre rezultat
(activitãþile, compartimentele sau funcþiu-
nile nu sunt procese). Ele trebuie sã fie
orientate spre satisfacerea clientului,
pentru cã raþiunea de a fi a întreprinderii
este clientul, care plãteºte salariile tuturor
lucrãtorilor din întreprindere. Principiul

30 V o l . 1 3 , n o . 1 2 8 / J u n e 2 0 1 2 aCcAceLs IlTaAsuTcEceAs