Lacul Argentino din Patagonia, Argentina i ghearul Perito Moreno
Exemplu de lac subglaciar
Lacul Vostok din Antarctica (imagine radar realizat de NASA din satelitul Radarsat)
Exemplu de lac glaciar
Lacul Blea din Munii Fgra, Judeul Sibiu,Romnia
Exemplu de lac de crater
Lacul Sfnta Ana din Judeul Harghita, Romnia
Exemplu de lac policrater
Lacul Bolsena din complexul vulcanic Vulsini din provincia Viterbo, Lazio, Italia
Exemplu de lac de caldeira
Lacul Toba de pe insula Sumatra, Indonezia Pe planeta Pmnt, un lac este o ntindere mai mare de ap stttoare nchis ntre maluri, uneori cu scurgere la o maresau la un ru, dar nefiind alimentat sau conectat cu apa oceanelor. De cele mai multe ori lacurile au ap dulce. Totui, denumirile de lac sau mare date diverselor ntinderi de ap stttoare nu respect ntru totul aceast definiie. Uneori se ine cont i de felul de ap, srat sau dulce, sau de mrimea ntinderii de ap. Astfel, Marea Caspic i Marea Moart sunt de fapt lacuri (fr ieire la ocean), dar care au ap srat. Alteori denumirile au un caracter arbitrar, care ine mai mult de tradi ie dect de definiiile acceptate ale termenilor, ca de exemplu n cazul Mrii Galileei din Israel care dup toate definiiile este un lac, neavnd ieire la ocean i fiind format din ap dulce. Pe satelitul Titan s-a dovedit existena unor lacuri de metan lichid.[1] Cele mai multe lacuri se gsesc la latitudinile mari ale emisferei nordice. Mai mult de jumtate (60%) din lacurile lumii sunt cuprinse n teritoriul Canadei. n Europa recordul este deinut de Finlanda, unde se afl nu mai puin de 187.888 lacuri, din care 60.000 au dimensiuni apreciabile. La unele lacuri se constat fenomenul de heliotermie. Din cuvntul lac (latin lacus) provine termenul lacustru, care:
n ecologie este un mediu ambient a unui lac.
n geologie este un mediu sedimentar a unui lac. n ihtiologie, descrie o populaie de peti care completeaz ciclul vieii n interiorul lacurilor