.

**

MAX SOLOMON - I.. M. -Sn:FAN

povesfire din eraatomica

SAHARIANA

* *

Colecjla MPovestiri Stiinjifico-Fanfastics· 23

R.EZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE :

[n anul 1992, alii/uri de trimisit iuturor popoarelor lumii, un grup de pionieri romini pteca sa tuple peniru tmplinirea unui vis al omenirii : irauslormarea desertului saharian intr-o tara a uiefii_

Til grupui rominilor se allii tiruirul savant rom In, Grlgore Tall"_ ~i prieiena sa, [rumoasa Roxana.

o explozie nuclearii produce moartea unui grup de cereetatori.

Roxana moore, iar Grigore Ttiun este grav atins. EI este readus l a viafii priniru-uii tratament special, duo« un somn de zeci de ani.

In saruiioriul In care se trezesie, Grigore Tiiun 0 intilneste re Ilona Erdelq, 0 [at« nascuta pe un saieiit al lui Jupiter, uruie nau[ragiase un grup de cercetdtorl cosmici,

Intre Tiiuri $i Ilona se nasie 0 puiernicd prielenie. Nerabdar ea lor de a infra in iuresul uieiii saliariene, a societiiiii ueacului XXi. irezeste in. ei dorinia de a wada din sanaioriu, dorintii care se transiormii In hotiirire atunci cirui ei consiatd ca stnt supraoegheaii cu. ajuiorul unei statu de teleoiziune, care putea sii-i aducii sub obsero atie de oriunde soar fi gasit.

Grigore ~i Ilona euadeazii. Ei pleura la un [ost profesor at lui Tiiun, Gromoo ; ell care se imorietenise pe oremea tu ptei pentru transformarea desertului. /icum, ,,.fata cerului" ~i climulologul Tiiun. afla rum s-a niiscut Sahuriana. uin. in contact cti tehnica, cu §tiinta, tnorala 51 oamenii ueacului XXI.

Grigore Tiiun. tncepe 5ii sufere crunt din pricina r dminerii lui fit urma.

Pentru Ilona, [ata cu piirul de aruma §i ochii de miosotis, par eli se deschid mai repede caile adaptarii la oiaia nouii, Apare lult, iituirul prolesor de tehnolizicii.

Peniru Tiiun, lnsti, totul devine greu. Va puiea el sa striibaW uriasa dis/all/a pe care a parcurs-o sliinia in 50 de ani? Va putea et deoeni membra actio al socieilitii not, care dli totul membrilor et # ciireia el nu-i poaie da deocamdaiii nimic ?

Ilona 9i TUUT! au participat la 0 serie de eoenimenie ale vie/if d,:11 Sahariana, aliituri de Gromoo si Iuk. Ei participa, in. sitrsit, fa uri psoces, ill care sc judecii [apta antisociala a unui tiniir saharien ..

LUCRARILE CARE VOR APAREA iN COLECTIA "POVESTIRI

s TIINTIFICO-FANTASTICE"

Nr. 24 -SAHARrANA de MAX SOlOtviON ~i I. M. ~TEFAN.

Coperta-desen.: D. IONESCU

Gromov dadu cuvi ntul lui Sahar Djen.

Cei clnclzeci de ani ai lui Sahar Djen se pute au ~'hici dear in lelul cumpanit in care se misca, Privirile lirnpezi ale ochilor lui n~!!,ri. mnhr itl de sprlncene tmbinate, expriman sl f,[uranta ~i puterea. Te izbea un arnanunt in 1mbracarnintea lui: 0 centura lata de plele, brodata cu fire, care aveau 0 stralucirc rnetalica ~i cu buzunarase d.n care apareau tocurile unor instrurnente. Parea un vestigiu a1 unor vrernl trecute, aduclnd CII brlul unui vlnator.

Sahar Djen vorbi. Vocea Illi de bas era profunda, calmd.

, Incepu cu 0 Istorlsire des-pre tribul arabesc in care t1'uise bunicul sau,

- N·o sa surprlndetl, poate, de la lnceput, lej(atura dintre cele ce vii voi povesti si lnttmplarfle despre care vorbim aiei. Dar va ro!l' sa rna ascultati.

Cu mai bine de un veac in urma, un tinar arab. Inters dintr-o cllllitorie indepartata, si-a gasit iubita, care [urase sii-i fie credinoioa sa si sa-l astepte, batjocoritll de Iratele selului de trib, ocolita ~i huli~a de oameni. Jura sa se razbune,

In casa lui. eel vinovat astepta ell R"r,oaza actul razbunarii purificatcare. N imeni nu-l minglia sl nu-l incuraja, Nimeni nu-i oferca sprljinul.

Tirtarul care suferise of ens a lsi ascujea armele alhe. Sig:ur de dreptatea Lui, el se pregatea pentru momentu[ rilfuieJii. Apo] se Indrepta spre casa celui condamnat.

Svar putca s-a va tntrebatt clne-l ostndlse pe Iratele sefulu! de trlb, Vreu n organ de [udccata ? Nicidecum. El Iusese condarnuat de lel!ea nescrisa a tribulul.

Nu l-ar fi Iolosit nici a arma de foe, nici fuga, nici inj!enunchierea.

Trebuia sa stea Iata-n faUI cu razbunatorul,

Lupta se deslasura 1n prezenta tntregulul trib. Nimeni nu interveni. Tai~ul pumnalu!ui patrul1se in il1:111a eelui vinovat.

De aceeasl moarte rnuri ~i tinara fata.

Nirneni din trio nu avea ceva de SpLlS lmpotriva arabulul care respectase legea tribala nescrlsa, dar "sfinilt", morula trtbulul. Aveau insa de SPIlS ceva or zanele de drept ale statului feudal de atuncl. Le'lile scrise tusesera tncalcatc. Tinarul fu condamnat, pentru omor cu pr emeditare, la ternnita R"rea pe vlata.

Morala - cu legile ei nescrise - ~i dreptul - eu le!:[ile lui scrlse - se deosebeau net. Aceastlt ruptura dintre morula sl drept a dainuit vreme de milenii. 1n unele partl ale lurnii era "imoral" sa-ti vinzi coplii pentru a-l feri sa moara de !oame, dar aveal "dreptul", era lell"al 5-0 facio In alte locuri $i in alte vremi, era imora l !la iei mi ilor de oarnenl dreptul la munca, dar capltalistii aveau dreptul s-o fad inchizind fabrlci Ie.

In vrernea noastra, mor ala $i dr eptul s';nt una. Lezile noasrre scrlse si nt tot mai putine si ele exprima dear ceca ce stun ~i simtirn eu totli ta este drept, moral.

Fapta lui Georg- - care dintre noi se Indoleste oare de aceasta ? - este profund imorala. $i aceasta chlar dad eu am gre$it conducind

(continuar e din nr. 22)

3

operatille asa cum le-arn condus, uupa cum au scris unele zi are, Crcd ca 11U despre asta trebuie sa vorbim acum.

Sii SlI)UOem lucruri lor pe nume!e lor adeviirnt, asa cum ri-a facut-o Ivanv.

Georg a dat dovada de Iasitate. Aceasta n-ar fi lndl de ajuns pentru ea sa sufere din plin lovltura pedepsei. EI a ne50cotit ir:d. principille colaborarit si solidaritatii, care leaga sccietatea noastra mai p utern ic declt toate leg-aturile dintre rnembrii societitilor trecute,

Georc a dat C:ov' dll de lipsa de stiip,inire de sine. Aceasta ar putea fi iertat In parte unul om care se f,!asel!te, gdi vola lui, inlr-o situatie grca sau care e pus sa fadi 0 treaba care-l depaseste. Dar Georg a ales, a hotarit, nesilit de nimenl, sa ajute colectivitatea si a parasit postul pe care i I-a incrcdlntat colectivitatea.

Glasul lui Sahar Djen cresteaca tuneful care se rostogcleste inalntea Iurtunii,

Datoria elementara a unui om din ziiele ncastre, continnh el, este sa stie sil-S] rnasoare Iertele, sa den ceea ce ponte d a sccietat ii, de la care primeste tot ceea ce aceasta creeaza,

Ivany ne-a vorbit aici despre lipsuri.c societatii noastre, despre necesitatea unei cotituri in educarea oarnenilor. In parte are, desigur, dreptate. As voi Insa sao! arnintesc di e!, lvany, este u n produs al aceleiasi societati, ca ~i Georg. E nctndoielnic ca pedagogia ~i org;mi.zare3 scoltlor noastre nu sint ideale. Numai cil. lncercarea de a arrula ras'pundedie ornulut, individului, trecind totul pe searna societatti este grcsita III esenta ei.

Omul ri'isJJunde de aetele lui, altmintcr l socletatea orneneasca W pferde car acterut ei. Avem Iiecarc viata. spcrantele, tndoiellle ~i certiturlini!e, dar totodata datorille ncastre.

Georg trebuie sa fie pedepslt. Sanctiunea trebuie sa fie aspra ~i nilduitoare,

Propun repausul silnic pe cincl ani. Interdlctia de a munci 11 va face rnai ccnstient de ceea ce datcreaza celor la lti oameni, de ceea ce it leaali de ei, de ceea ce a faptuit tmpotriva lor I

"RepausuL sl lnic" - Ilona ~i Grigore schimbara privlri ulmite. Ce Iel de pedeapsa era asta? luk zimbea, privindu-i, flirli sa-~i poata ascunde un sentiment de mindrle.

GeOfR' ascultase amcjlt declaratia lui Sahar. Ultimele vorbe insa Il biclulsera, trezindu-l la realit ate.

Se ridlca. Palid, Hicind eforturi sa vorbeasca, ceru jurlulul sa tina searna de irnprcjurarl!e deoseblte in care se produsese actul sau antisocial. Sustinu eli 0).1 va fl in stare sa suporte pentru atlta vrerne scoaterca lui din Tindel oameni·lor.

Aprnape tot tirnpu l cit vorblsera Sahar si Georg. Gromov prlvise in sala. 1I cerceta mai ales pe Taun, a c<'irui expresie de deprirnare 11 inllr-ijora. Intelerrea foarte bme ce se petrece ell el. Isl dadea seama cit de rascolitoare trebuie sa fie aceastii~edinta pentru un om care era obsedat tie ideea ca lmprejuriir ile l-au pus in atar a societlijii in rnijlocul careia traieste. Desigur eli Iostul sat! elev see socotea un oslndit fara slleranHl, un condamnat la Inactivitate. Si Gromuv i~l spuse eli nu a facut destul pentru a-l ajuta s4 se elibereze din lanturile ingrozitoare ale neputintei.

Cind Georg sfir~l noua lui declaratie, Gromov Intreba. pe eel din sala ~i pe toti eel care ascultau dezbaterite, oriunde soar fi "asH, daca mai au de spus ceva inainte de retraaerea [uriului pcntru dellberare,

4

Pe televizorul centra l a! sarii de dezbatert anaru atuncl fi2'UHl lwei tt-iere. Glasul ei rasuna limpede in tacerea s.alii :

- Prieteni, mil numesc Indira ~i cred ell am 0 parte mare din vina in comportarea lui Georg. lubire a noastra a fest egoistil. Eu i-arn vorbit mereu de absurditatea eroismu lui, Eu am incercat sa-l convi flg di viata ~'i Iericirca noas'~r5 sint mal importante dec it lumen intreag a. Chiar dad nu rna I,l"as~sc nrintre voi, mil slrnt judecata alaturl de omul pe care-t judecati, Va sint recunoscatoare eli m-ati Hicut sa £"indesc asupra taptelor ~i atitudinllor male. Vreau 5a-l asigur pe prletenul rneu ca.-I iubesc Si inteleg sa flu aEituri de el. Mit am avut de spus,

Dupil ce trecura trei minute de la interventla din depjirtare it Indl. rei, in care timp nlrneni nu ceru cuv intul, Gromov anunta inchiderea sedlntel. Jurnatate de ora mal tirziu, [uriul se pronunta :

Geor" era pedepslt la un repaus , silnic de LIn an. Profesorul de fizidl sl reprezentantul educatiei univer sitar e din TUllllf erau obligati sa expunii atitudlnea lor in public ~i s'a tralla consecintele ce se 'lor irnpune din discut area ei,

Copitotui XVff

UN JOe PERICULOS

Georg- ... GeOf!! ... Geora., .

Numele acesta aju nsese sJi-1 obsedezesi, tara sa vrea, 'faun se surprtndea repet indu-l Ia nestir sit.

La s11nJZ3 si la dreapta drumului care ",tdiblttea clmpia, lanurtie de ,griu" proaspat stropite de ploaie, dimineau u ndulnd in urrna. f\ilergea recede, desi nu avea nici un motlv sil se ' RTabeasdL Irnpreslile de la procesul care avusese loc dlrnineata il goneau pard.

Aid, pe drurnul acesta de ses, unde mirosul pamintului reava,n Ii 1JatnHlclea in nari, se slrnf cltva timp mal (a larzul sau, d,e patcli s-ar fj intors 111 veacul pe care-l paras'ise" Dar i~i aminti curtnd ell .. totul nu era decit 0 evadare fU,(!ara, ell lurnea cea noua. cetate a aceasta care ii parea tot atH de indepartatli ca JZrecilor anticl Ollmpul, avea

sa-l apara din nou in fata. ,

o pas1ire zbura citva tirun deasunra capului lui. Se a~e:di apoi pel craca unui arbore at tat lnaintea sa, de parca-l astepta sa se aprooie, De s-ar putea oprl aici.; Sli stea de. yorba ell pasarea, sa-i asculie

clripltul, sa irnbratlseze tr unchiul copaculu! ca Incocililrle, De s-ar putea oprl ... Ce absurd!

Treen mal departe,

Se simtea Hidi vlaga,epuizat. Desl nu se privise de mult ill

ojJlinda, era sizur eli ariita palld ca un mort. .

Cit de singur era r Secolnl eel nou i~i traia viata lui zhuclurnata ,I creatoare, inaintlnd ca u n talaz imens pe oceanul timpului, Iar ·el "ll era decit 0 p,"h:a lZata sa Sf tnece. Cu sau far[ el, talazul i~i va urma, I:[lorios, calea, La El-Solohu se simtcl1 Inalara vietlt, desl eta mal aproape de viata si de semenil slI.I declt tn tncnisoareasanatoriuiut Cit de !l·reu ii vene a sa~i intelea!!a ;:;i sa tdUasca in rind ell ei, cit de nes>iQ"U!I" se simtea in prezenta lor I

TI vedea CIl m:hii mlntil pe Iuk, optimist ~I S'iJJUf de el, omlli echllibrat al veacului al XXI-iea. Cum sa TIll se duel spre el Uona iii Sl glndu I acesta incepu sa patrurida in el ca un burzhiu mlnuscul, Georg .... Ilona. __ luk ... Iuk, .. luk",

In ritrnul pasilnr lui se arnesteca nurnele monosilabie,

5

La clteva sute de metri in lata sa vazu 0 constructie inalta cu dona tUTTIuri 1111 forma de obelisc. Nu, nu voia sa ajuTI£,a acolo, did n-avea de £,ind sa se intHneascii, sa vorbensca cu cineva ..

Se opri. La stinga lui se afla acurn a plantatic de tuli~uri scunde, cu Irunze prelunzi batind in vlolet Si iructe jfalbene, aducind ca forma ell 'j)littal<elel~. Nu vazuse nlclodata asa ceva, dar acum nu-I interesau, Vola sa urnble, sa urnble tara sa se opreasca, pina. noaptea ttrziu.

o lua de-a curmez.isul cimpului, printre tufe.

Privi,te din mij locu I p lantatiei, Irunzele plantelor aveau un luciu ebositor, ell scliplri multi colore. Din cind in cind, Taun inchidea ochii, penlru a-I odihni.

Avea sjmtlimlntul ciudat eli tufisurjle erau nlste aruimale care misunau In turul sau, ajfitlnclu-se neintrerupt, ca nistc pelicani la ivirea primilor explorutor i ai contlnentului Antarctic.

Unde era acurn Ilona? Cu luk? Ride de j!!umele lui Iuk P Invata w Iuk pa sii unui nou dans? Se srnulse din I!indul acest.a. 0 fi ClI Gromov? Ride la g-Iumele lui Gromov? Ba nu, ell Iuk, cu luk, cu Iuk ...

Trebuie sa fie generos ca lvany, Generos. Nu. Nu-i in stare sa fie generos. EI IlU poate fj Ivany, IlU poate fi niei Geor s Si nici luk, luk ...

Cite Intimplatl In aceste ctteva saptamini de cind parli.sisera irnpreuna sanatoriul ! Si cite dezamagtrl I Biblioteca proresorulul Gromov era deocamdata pentru el plinl! de hieroglife zreu de descilrat, lar expltcatlile batrtnulul Ii erau de Iolos dear attta tlmp clt se refereau la problems genera le ; cind era yorba de demonstratii teoretice sau de practica cercetar il, nu mai prfcepea nirnlc, Se slrntea ea un analfabet.;

paslonat pentru ~tiinta. .

Deodata sirnti '0 "durere ascuttta tntr-un plclor. Se apri. Ramura unul tufis ii sfisiase pantalorrii si-l ranlse, Obser vii ca. hainele Ii mai erau rupte in diferite alte locuri. RamurHe tulelor aveau u n soi de tepi scurf $i ros!l.

Saarele nu mai era decit la citeva palme deasupra orizontului.

Grlgnre hotar! sa porneasca 1J1ai departe, Incercii sa IlU se gin· deasca la nirnic. dar nu izbuti.

I~i aminti de un joe din copllarle ~i incerca sa vada cili pasi poate sli. fadi cu ochll lnchisi fara sa se Impledlce. Pentru aceasta avea nevoie de I} mare concentrare a atentiei, care iZllonea orlce, alte nreocuoarl din constiintiL Trcbula sa faca 0 eva luare exacta a drumului din fata sa, sa pastreze ell grija directla initiaJii. Primii 10-15 pas! rneraeau user, dar pe urma fiecare pas il parea nesigur,

Ctnd era mic, incercase sa haUl record uri Iuindu-se la tntrecere cu nrletenlt s,lii. Attnsese 128 de pas! ell ochll lnchisi, fara a devia de 1:1 parcursul propus, Acum nu reusea sa treaca de 60.

o ambltie tara rost 11 imp1nlrea sa incerce eel putl 11 100. $i - in ciuda stuplditatt] [ocului - era multumit ell reusise s.a i.~l<oneasca gindurile care II obsedau. Mllseinrlu-si buzele, se hotart.;

89, 90, 91... Terenul cobora, Ar fi trebuit sa deschida ochii. Ce sens avea ? .. 92, 93 ... De ce sa se 'OPreascii? Nu era in stare sa faca nici ceea ce lzbutea in copilar!e ? .. 94, 95 ...

Acum cobor irea era mal tina, dar alunecoasa. tnca cine! nasi, un Ileac ... 96 ... Curios. narca avea acurn sub piciuare noroi... 97 ... Tot pantotul sting- i se infundase, dar nu vru sa se opreasca. Trebuia sa-1ii dovedeasca ca e in stare sa duca un lucru, cit de neinsemnat, la bun ~fir~it...

5

Capitolul X V 1/1 LECTIA DE TEHNOFIZICA

Lind flieu pasul urmator, simtl insa nun piclorul intreg ii patrunde in masa viscoasa. Incerca sa-l scoata, sprlilnlndu-se pe celiilalt plclor, ,n5a $i acesta lncepu sa se seufunde. Tot corpul se scuiunda.

Lent, dar flira cprire. noroiu! urea t01 mai sus. de-a lungul trupului sau ..

Deschise ochli. Soarele era dupa orizont. Se afla intr-un tel de caldare cludata, deasupra careia se vedea hratul unei lnstalatll complicate.

Incepu sa se zbata, incercind sa iasa la malul care era la numai clflva metri de el. Dar miscarile pe care Ie flicea se tntorcenu tmpotrlva lui. accelerind scuiundarea, Milul roslatic i1 tragea tot mai adinc. In currnd aiunse pina la brill.

Renunta sa se agite. In felul acesta, se scufunda eel putin mai lent.

Incepu s.a ~trigej sa. strige eu deznadejde, Dar nu-l raspunse declt un ecou, care repeta de citeva ori cuvintele lui. parca In battocura.

Deudata un !rind puse stapinire pe el. La drept vorbind, de ce sa se zbuctume z Nu era aceasta solutia eea mal bu nl!.? Pentru el, pentru Ilona. ponte ~i pentru Gromov, carula Ii devenise, desig'ur, 0 povarii.

Hotartndu-se sa astepte sfirsitul, se simt] mai llnlstit, Incerca slhl aminteasca de ultima excnrsie ne care 0 fiicuse rmnreuna cu Roxana 111 muntii Rodnei, citeva zile lnaintea pledirii la Conjrresul de la Tuanin .• Dar. deodata, se simti cunrlns de un val de clildura, iar 0 pinza deasa ii cobori in Iata ochilor. Trupul Ij era moale ca rnilul care-I cuprinsese acurn pina la urneri. Mai auzl parca din departare clteva z£ornote metalice, asernenea batiiilor unul g'onj! ruginit.

Capul ii cazu g'feu pe spate. Ultima Jui senzatie fu aceea di piirul i se prlnde si el tn masa clcicasa de norol.;

Astaz! asistenta lui luit era 0 tata cam cludata, Asupra acestul lucru erau de acord toti eel douazecl de elevi al dasei de tehnottzlca.

Ilona states cuminte la rnasa apar atelor de demonstratie.

Surfdea in asteptarea cornenzilcr lui luk. Surldea prlvlnd prlntre tuburile ~j serpentlnele de cuar], printre aparatele de numarat mezonil _ rnezonocontortl -. nrintre instalajiile in miniaturii de solldltleare a :razeior. Surldea prlvlnd spre mesele in forma de potcoavd, la care sede au cite patru elevi si eleve lntre 15 si 16 ani.

De la locul lui, allat in centrul clasei, in mljlocnl elevllor, Iuk putea c.omanda aparatele de desenat ~i reprodus hartl, portrete, dlaS!rame si formule pe ecranul central, sl, la un semn al sau, aslstentul manevra butoanele aparatelor de demonstrat.

Vitraliile ferestrelor filtrau radlatlile solare sl le diiuzau ciitre lnteriorul camerel, rasnindlnd 0 lumina uniforma.

La nevoie, pentru a se urmarl sdnteierile produse de particulele atomice pe ecrane sau descarcarile hrmlnoase, asistentul putea comanda acnperirea vltrallilor ell ecrane negre. Atune! tn salli domnea un Intuneric deplln, Iar etectcle Iurnlnoase ale fenomenelor prezentate nu mai erau tulburate de radiatli externe.

Pe ecranele mid ale bancilor apareau reproduse lrnaginile de pe ecranul central. astfel lncit elevil puteau urmart fl)rtnulele. diagramele, curbele, ca si cum le-ar t.i avut in caietele personale, Lectia

1

ora III se lnregistra pe loi flexibile, pe care e!evii 1e strlngean in carete speciale, dupii care puteau repera lectiile.

In tirnp ce elevii continuau sa priveasca pe furls fa asistenta,

Ink j~i inccpu lectla. .

Era una dintre lecttlle ciclului .. Calitliti!e miscarlt", intitufata "Istoria elernentelor naturale. Repruducerea elementelor ill laborator ~i uzina".

E!evilor le erau de mult famHiare fi;:rtrrlle oamenilor de ~tiintii care contrtbuisera la descoperjrea lejlilor mi~dirii matetiei, Ei ar n putut povesti pe lug de spre "biitrinii nostri", cum ii nuruea illk pe filozulii atomistl grecl Leucip, Dernocrit si Epicur, despre insplratul poet ~i ginditor roman Lucrettu, despre ca!mul en(!tez Isaak Newton, despre fiul de pescar rus lomonosov, despre marele [t\axwdl, despre protesorul din Manehes1er, Dalton. despre creatorul altabetului naturii, Mendeleev, despre familia Curie. despre rusul Ivanenkn $i da nezul Bohr, creatorit prirnelor modele atornice, despre Planck, Einstein, Fermi, Vavilov,' Skobeltln, Szilard, Chadwick, irslemeietorii stiintei. care S2 ocuna de nuclcut atomic.

Fiecare dintre acestt eroi ai istoriei stiintei era legat in rnintea elevilor de 0 trasiHura caracter+stica.

Dalton nu era nurnai descoperttorul Jeqllor proportiitor multiple, cl $i ernul bolnav de ochi care si-a urrnlirit propria boala ca 0 ',11'0- blema ~tiilltifjca ~i de la care vine numele de Daltonism.

Joliot-Curie nu era nurnai creatorul prime] pile si descoperitorul plezo-electricltatf cuartului, ci sl omul care i nsuiletea prin cuvintul sau congresele ~i conlerlntele aparatorilof pacH de pe la rnijlocul se-

cnlului trecut, .

Sahar Djen nu era numai descoperitorul undelor cu ajutorul carora se capta, la limita atmosferei pamtnte~ti, energla radiatiilor C05- rn ice, eli si co nducatorul recentei expeditii de salvare de la centra.la de allmentare.

Cu aceste personaie elevil fikusera cunostinta ascultind Iectnle anterluare si vizionind tifmele de istor!e a stiintel. De aceea luk putea folosi la deschiderca Iectiei sale un astfel de limba], care altfel ar fi Iost de neinteles :

- Blltrinii nostri vorbeau despre virtejuri!e care mi(ica atornii, H Iac sa se ciocneasca ~i sa se uneasca intre ei, dind nastere la nenumarate lumi, unele echillbrate, stabile, altele gata sa [>'iaIa chiar in cllpa in care s-au nascut,

Oare n-aveau dreptate batrinll nostrl z Priviti cascada de mezoni care duce la izotopii carbonulul si spuneti-mi daca nu poate Ii asemuita cu un virte] care mina particulele de materle in mlscare, aduamdu-Ie in lumi noi, in atomi stntettzati.

ill acest moment, Ilona a.pasa pe declansatorul generatorulul de mezoni. Elevii urrnareau pe ecrarnsl fluores.cerrt imaginea mi~dri!or care se schitau acolo, aparitia ~i disparltia acestor a, traiectnriile trinte, curbe, in forma de spirala, pe care se rniscau particulele.

- Si acum sa cprirn 0 elipa ueasttmparata vijelie, spuse Tuk. Printt schema jnghetata a atomului de carbon cbisnuit l

Ilona manevra cu siguranta comutatoarele aparatelor de proiectie cu vedere I'll relief. In Iata elevilor din clasa de tehnotlzica aparu, ea 111'1 urias sistem solar, nucleul de carbon, eu protonli ~i neut runri lui. liFli[ neutroni se vedeau intre[!i, lar a lti] erau infati.~aU chiar in clipa tn care se producea Ienomenul desnrinderii unui electron-

B

- (mati-va in parka stinga, Ia 2'flLjlul de pa,tcnl nnrcleonl. Nu va pare un nucreu de heliu gala format '!

~j lectia continua ...

Iuk era Lit! bun pedagog. El!pull1erile lui erau u'rmari:te tntotdeaunu ell pasi une. De data aceasta Irtsa, mal exista un obiect at. atentiel a proape generate.

Elevir admiral! 'lata aceea frumcasa, pe care aparatele 0 ascultau cuminti, aslstenta care luneca CLl deg:etele pe comutatcare, ca un piaH'S~ vlrtuos pe clape. Avea in ocli,ii ei ciudati 0 tucire ealda, iar tenul ei parea cizelat In marmora.

Din cei nUlla ba.ieti, sase erau pe cale sa se indragosteasdi. de Bona, iar doi erau incrragostiH pina tn virtul' nrechilor. Numat Ilan neg a in sinea lui ell inciipatinare cii noua asistcnta l-ar fi Iermccat.

Iuk privea i la cronggraf. Trecusera 20 de minute dEn lectie. Mai avea 10 minute, dirrtre care 5 pentru expunerea teortei ~i aplicatlilor ei ~i 5 pentru concluzi L

- Prezentarea in amanunt a sintexeler nuclease 0 vom [ace In laborator , aeum sa tr ecern la ecuatiile de transtormare a elementelor naturale.

Pe ecran aparura sirnbolurl matenratice,

luk sublinia sensut tranaformariler matematice, Des;ta~urtnd calculul rnatematic, el nu plerdea nlci 0 ctip.a dll1 vedere Ienomenul Tizic, exprirnat pr in Iorrnule, .

- Nu ui,fa.ti, spunea el adeseori, ca Hter a ~feceasca esre un simbol, dar not studiem fenomenul viu, bog-~t, pljn de surprize, inepuizabil. Nu uitati eli maternatica este 0 llrnbli, 0 Hmba Iuarte e~plieSJiva, 0 limba rnlnunata, daca vreti, dar nurnai atlt. lzvorlt ~i el din analiza fenornenului, calculul iti ajuta cind ii ceri ce-ti poate da; cind ii ceri tnsa mal mult decit poate, dectt este, se razbuna ~i nu-ti mai dll nimic.

Explicatiile teoretice luarii stirsit, EJevH notau tntrebartle adresate prolesorulu! pe transmitatcarete montate. la fiecare masa ..

Iuk ajunse la concluzil.

- Dragii mel I Slntem De drurnul pe care l-a urmat natura cu mult Inainte de a fi aparu1t ornul, acest erou aJ naturil, case a creat tn visurile sale din copilarie zeii, simholuri ale puterit traustormatcare :

Elementele naturale s-au nascut din materia rara l.1l.ceput ~i fi:trii sfirsit, in vesnlca pretacere, pe care bMrinul Anaximandru 0 botezase acurn .2.600 de a.ni: Apeiron. Intr-un anumit moment al evolutiei matertel a aparut hidrogenul, in alte etape ale evolutiei - oxlgenu], Carb0I1111I. Iosiorul, sullul. Apol thacf,jlJil, uraniul. Elerneetele chimlce s-au nascut in conditi l diferite de. temperaturav presuure, vitezli, priu mlscari mecanice, oscilatorei, chimice, eleotrtce, prln r'l'Ionitaiea de forme ale mlscarilor materiei,

Noi, oamenii, am pjpait natura, i-arn ascu1tat pulsatslle, am jnvatat unele diatre leg-He ei de transtormare, am rn;teles clteva 6:rn iormele el de miscare. $i asta a fost de ajuns pentru a Izbuti sa rea&izam tn laborator sl uz.ina toate elernerrtele naturale. Sa chiar sa cream elemente ce nu se giisesc i'n natura actuala, Iar uzinele noastre pretac repede descoperlrfle d,in laborator 1n lucruri pentru noi,

Asta1Ji se produc, de pllda, tone de diamarste sintetice. Moissan Izbutise sa produca citeva fire de diamant la sfir~itul secolulul al XIX~lea. iar prin 1950, oamenq am izbuHt li.ti:: ~ reaJize.1!'e diamante de 1 carat.

9

Noi crestern cu fiecare an, cu fiecare ceas ~i devenlm - ca sa folosesc un termen cu un inteles vu Igar odinioara - mai bozatt. Devenirn mal puternici.

Exisla vreo UmH.a, exista vreun hotar care sa lngradeasca drumul nostru ina.inte? Nu exista un asernenea hotar. Aceasta sigurant§. tzvoraste din intreaaa istorie a omenlrti ell. un a devar de nehiruit, Acest adevar cia arlpi tuturor visurilor noastre de astazl ca ~1 celor care se vor lnfirip a de acum lnalnte.

luk i~i terminase lectia. Nlclodata nu se oprea ella enumerarea seaca a coneluziilor. Dar nu Iusese de a&ta data mai elocvent, mai rzrav decit alia data? De obieei, incheierea era 0 gIurna.

La masa aparatelor, Ilona uitase sa lnehida comutatorul ceranului. Imaginea atomului de carbon rarnasese acolo, irnensa ~i incremenitli, cu nodi reprezenfind electronli, cu spiralele larg-i infatis ind orbitele electrnnilor la diferite nivele de energle, cu particulele gala pared sa porneasca intr-o miscare de virte], pentru a se clocni ell cine stie ce alte particu>[e,pentru a zamisl! cine stie ce forma noua de ex-istenta a substantei.

- Ei,' dracie, 'cu l~k se-nttmpla ceva? gindi Han iesind din clasa. In parcul scohi se discuta a'prijl". Ilan sustinea di Ilona este 0 fata. ca muite altele Si di nu intelege ce au R"asit cellalti extraordinar la ea. - Ilan, nepasarea ta rnl SIl pare ciudata, remarca Janca - cea mai buna nrletena a lui.

Roseata din virful urechblor lui lIan dernonstra cli si in veacul al XX.I-Iea blWiile inirnii ~i circulatla slngelul asculta de aceleasi legi ca in secol.ele antcr ioare.

*

* *

luk Sf Ilona rarnasesera singuri in sala de pref{atire a cursurllor, Ilona il aiuta pe Iuk sa descifreze si s-li sistematizeze lntrebar ile si observatiile scrisc ale elevilor, Cele mai multe priveau dernonstratia maternatlca II treceril de la element la element.

U nele intrebar-i priveau fnsa alte aspecte ale Iectiei. Janca, de pilda :

"Ne-ati recornandat inchiderea cornutatoarelor dupa terrninarea demonstra tlllor. De ce a ramas cornutatorul deschis dupa prezentarea schemel atomului de carbon I"

luk si Ilona zrmblra 1a citirea acestei intrebarl ~l se oprira din lucru, luk se aprople de Ilona, se a~eza pe un scaun sl, eu rniinile pe ge· nunchi, 0 prlvi drept in fata.

Ilona pleca ochii. Dadu sa se ridice, indreptlndu-se spre casetele de plae! care contineau intrebarl. Dar Iuk 0 prinse de mini! sl 0 si-li s1i ramina in Iata lui.

- Ilona, am irnpresia eft te-am asteptat douazeci de ani. Ai venit ~i nu te mal pot lasa sa pleci, orice-ar fi.

nona tacea. Ridicase ochil ~i-[ prlvea pe Iuk.

Parca acum l] vedea pentru inttla oara. Se pctrecea ell ea un Iucru de l1eil!teles. Simtea cum se rislpesc temerile obisnuite, nelinistlle pe care Ie avea ori de cite 01'1 trebuia sii Iaca fata unei imprejurar! noi.

Se sirntea parca ellberata de nu stlu ce poveri. - Te iubese, Ilona!

Nu prindea sensul acestor cuvdnte, III fond ... ~i ea U lubea pe Taun, nu P $i totusi.;

10

~ Avem de trait 0 Ierlcire, care Irtcepe ac LlI11 , Ilona 1

Un va'l eald 0 inunda. Fer+eire, ferlcirc l Ce cuvint puternlc ~i

rninunat t

N u spuse decit atit :

-- Iuk ... dragul meu, trebulc Soa plec, sa inteleg ...

Iuk 0 cnnduse in cursul aceleiasi pauze la locuintn lui Gromov,' intorcindu-se apol lnda,ta la ~coalli.

Orbl sa fi fost elevii sai ~i tot ar fi putut sa vadli. eli profesorul lor tr aise o "transmutatie".

Cit de vioi se m isca ! Umplea clasa toata. Raspunsurl le lui erau limpezt, vesele, paslonate,

~ Si tu, in:Chise slrul raspunsurilor luk, til Ianca, Sla ~tii ciJ uneorl ~ es te adevarat, foarte rar - comutatoarele trebuie s,a ram ina deschise. Altfel n-ai putea tntelege de ce, in general, trcbuie sa fie lnchise,

Capiiolul Xl X

IN UL TIMUL MOMENT

Era lnttns pe un pat moale, Unde ~ nu stia. In primele clipe dupa trezlre, nid nu avu puterea sa deschida ochlt, Anzea Insa lirnpede COIlvorbirea care se purta tn irne diata sa vecinatate.

Recunoscu mal intH vocea lui Iuk,

- Nu-mi vine sa crcd, zicea acesta .. Spune-mi, ca tehnician, dumneata crezl lntr-o tentativa de sinuoldere ?

~ Stlu eu? rasuna 0 voce gr{)asa ~i rnonotona, Bazinul era dar rnarcat, Numai cine n-ar Il vrut sa~l vada nu l-ar fl vazut, Dad rnai intirziarn cincl minute, era de acum orea tlrziu.

- Docture, crezi eli. I~i va reveni curtnd i' mai intreba. Iuk,

Acum se auzi cea de a treia voce, C1I;re parea aceea a W111i om Ioarte tin1k.

~ In orice caz, etn afarli de orice pericol, Peste putin timp il vom putea Intreba cum s-a prcdus accidentul,

- Sa fim atenti eu intrebarile, lntervenl Iuk, Are un psihlc cam zdruncinat,

Grigore simtl cum un muschi a1 Ietei incepe sa-i joace sub piele.

Trezirea aceasta Ii arnintea de illtimplar!le din sanatoriu. Pe atune! dorea inca cu atita ardoare sa poata deschide ochii, s,a umble, sa se tnttlneasca cu alt! oameni, li.1 tirnp ee arum ar fi vrut sa amine la inlinlt intllnlrea cu vlata,

Cineva ii puse 1111 aparat mctallc pe frunte.

~ Asa, va sa zlca : se auzi peste putin tirnp vocea medicului. Auz! poveste t

- Ce s-a tnttmplat j se interesa uinut tehnicianul.

- I-am mo I1:tat iar nou l rlispozitiv pentru deterrninarea j(radului

de cunostinta, invent at acurn trel saptarninl de doctoru! Francois, de la sanatori ul de readaptare.

Si ce spun indicatible ?

- De data asta arata dl ar f.i in aceeasi stare ... ca mine si durn. neata.

- Ded e treaz si ne-a ascultat convorhlrca P

Urma 0 tacere prelungita. Apoi se auz.irji pa~ii unui om care pa.

rasea Jnc.i\;perea. .

Taun deschise ochll ~i i~l pllrnba prlvlrea prin inca perea cilindr lca, incarcata cu aparate medicale, Se uita, p1l1io rusinat, la medic.

11

I\{:esia ztrnhea. Avea 0 expresle prietenoasa Sij jj lua mlna intr-a sa. - Unde-i luk? Iu prima intrebare a lui Grizore.

il<1edicul surise.

Niti n-a f051 pe-alci.

- Nu-l adevarat, rloar l-am anzit vocea, riposta Taun, suparat la <Iindul eli e mintit.

- Vocea da, dar n-a fast aici in carne si oase, Ne-a chemat II!!

relevizolon.

Grij2"ore intelesr. Surise de asta data ~i el,

- Cum te simll ? Ia Jnccarca sa te scof ! il Indemna medicul. Tjiun se ridid in capul oaselor. Apoi flku citiva pasi prtn odaie

si se aseza intr-un fotoliu. Doctorul lSi trase UI1 taburet lin!la el, Se prividi mult tlrnp unul ne altul, illrli sa vorbeasca.

- Va multumesc, lncepu Gr igore, Probabil ca ml-ati apllcat vreun tratament, did simt cii puterilc irni revin treptat.

- Ma bucura ... Dar sa ~tii cii asta nu-l destul.; Hi cunosc cazul din presa medicaJa. Stli ce cred di-ti lipseste in pr irnul rind?

- Multe, incerca sa glurneasca 'faun si oHa.

- Iti lipseste inainte de toate rabdarea, senlnatatea, observa me"

dicul, privindu-l drept in ochl, Celelalte vor vent toate, Dar Hi repet, trebuie sa ai mai IDl.Iltll rabdarel Prea te zbuciuml, prea te fruminti. Nu nof sari intr-o diva prapastia dintre dona vletl, Nu te omori ell Iirea, Clod te vei nhisnui, cind iti vei gasi fltga~lIl, se vor lecui toate riiuHe ~i vei avea satistactflle cautate.

- Satisfactli.le call tate ... sopti Taun ca pentru sine. Aceste cuvinte ii amintisera de vechile dureri. Medicul raspunse Ilardi gindurilor sale.

- Uneori potl preface in tarie chiar suleriuta : constiinta di 0 infrtmti cu demnitate si cura] e un izvor de Incredere in tine ..

Grigore II pl"ivi ind-ellkug. Ii g!tidse oare gindutile cu vreun aparat recent inventat P Dar in orice caz s-ar fi putut sa aiba dreptate. - Hi multumesc inca 0 data, doctore t Sl voi incerca sa-ti urrnez slatul, spuse el intr-un tirziu,

Tehnlcianul, care intrase tocmai ill incapere, Ie lntrerupse convorblrea, U 11 helicopter din El-Solohu venise sa-l ia pe Tiiun,

- Mai mu!ta rabdare si senlnatate l

Se gi:ndi Ja aceste cuvinte ale medicului in tot timpul dWitoriei.

Nu era usor deloc. Dar era necesar, Incepiud ell lucrurile cele mil! gra ve, cele mai dureroase, care-l asteptau,

Capitoiul XX

ooux DISCUrJT DESPRE FERICIRE

Plafonul radiant raspindea in incaperea de Iucru a 'oemnte! luI Grornov lumina lui bOR"atli ~i unlforma. Asezat! fatli in falli. in doua HJturi comode, Taun si Ilona se privean ca ~i cum nu .s-ar fi vazut de mutts vrerne.

Pent ru fiecare dintre ei, III'timele zile Insemnasera rnult 'in noua lor exlstenta,

Gtigore se restablllsc de pe urma accldentulul, dar in echii lui Sf citea oboseala Si trlstetea. Cit despre Bona, gesturile si privirUe el exprlman 0 stinjenealii, care era la ea un !UCi'U neobisnult. DUDa ce se judi citva tlrnn nervoasa cu urt hlbelou de sitle! de ne masa,ea intrerupse cea dintii. tacerca.

,...... Ce este Iericirea, Gr~1!9re?

12

Intrebarea venise pe neasteptatc. Taun tresarl, Si intelese di era t ncepurul unei p"g-ini not in viata ei ~i a lui.

Se frll.minta mult timp p:na 51\-i dispundiL Cllpele de tacere erau pline de deznadejde, 0 pier dea, 0 pierdea definitiv. Pun.rtu] de sprijin, ultlmul punct de sprijin, disparea.

II b1Uu 0 clipa p,indul 5-0 implore, sa-l vorbeasca despre dator+e, despre treculul lor cornun, care n-a avut vreme sa se ~tearR"ii. Sa-i vorbeasca di n nou despre prima lui draaoste, abla infiripatli si frintii de moarie, despre iluzja renasterii, Dar i~i dadu searna eli n-ar fi putut

trezi dectt cornpatimirea ei. .

Fugi de glndul acesta.

Sa 0 bicluiasca cu ironie sarcastica. s'a r!dll de "mobilitateu" ei suIleteasca, sa-i cinte batjocoritcr "La dona e mobile"! N-avea rost t Ar fi rts de propria lui fiinta. Cit de mult 0 iubea !

$1 hoari sa fie oblectiv, ca un strain, ca un om din atara. - Fericirea este participare, [lana ...

IImi3 strtnse puternic btbeloul lntre dejzete si dadu' din cap nedusnerita.

- De Iericire se pot bucura numai oame nii, Ilona. 1;>i dintre oameni, numai cei care pot fi ~1 nefcricit].

- Nu tntele~ nimic.

- Gindeste-te la Georg. E! este netcrlclt pentru eli nu mal po ate

parttclpa citeva Iuni la viata. Este scos inafara Iimite!or Iiresti ale existentei rcale, E 0 pasare cu aripi legate.

Poate mai exista ~ acurn narneni-vierrnl, rnultumiti sa tdiiasca pasivi, ea niste plante san animate Intertcare, sa miinince, sa bea, sa doarrna, sa se plimbe. Dar aserncnea oarneni, ruptl de restul ornenlril, IlU pot fi nici Icricitl, nici nefericiti. A~a cum 0 reptmt nu poate trai dedt eel mu~t senzatia tubulut digestiv plirr ...

Ilona il privi citeva clipe ing1mlurata, i~i tuguie buzele ~i spuse c u voce schlrnbata :

- Dar Georg- 0 are pe Indira, care-l tntelege, 11 ajutii,

- Vlid eli ttl ai 0 [dee foarte precisa despre Ier-iclre, observa Taun,

ell un zimbet arnar pe buze. Eu cred rnsa ca Indira - aid parc.a. ar fl spus lIona si gus·ia un Iel de razbunare - poate eel rnult.; sa-] fadi pe Georg mai putin netericit pe calea lui catre adevarata Iericire.

Bona nu simtea nici accentele cludate, nici ezlfarile lui Grigore, Ea i ntreba rnai departe,

- Peate da un om fericire altula P

- Parerea mea este d. un Sin;!llf om nu poate da celuilalt ceea

ce numai intreaaa cornunitate umanii ii poate da, Peate dear siH ajute sa g-aseasdi fericirea, ceca ce este destul de mult,

- Sa vorbim despre noi, Gri2'of(~. Tu estl Iericit? Pe Iata lui Taun treccau urnbre de zmlir.i:iciune.

- AI;' fost, Ilona, Demllit. Aproape ell. nu-mr mal aduc arninte.

Era in viata dintii, clnd simtearn cii. munca mea era o partkicli din etortul intregii omenlrt, cind cuvintale mdc, cercetarile intreprjnse de mine in Iaboratoare!e institutului, ldelle mele slujeau a ltora , cind participarn la viata cclonlaltl oameni Iii rna simteam mai IIe2ai de el decit acum, Atunci odihna dupa munca era plina de bucuriile infliptu.irilor trecute si ale celor care aveau sa vina. Eram feridt, !lona, profund Iericit. [ram inteles, Ilona. Particlpam la "lata.

- $i aeum?

- Acurn rna simt attt de obosit fa glndul di nu Iac nimic. In

jurul meu curgeun ~uvoicare rna lasa aliafat de toate clotaoilc. E

13

!lroaznic sa fii inutbl ! Da, draR"a mea, cred dl strrt neferlcit.

- Daca estl nelerici], inseamna ca poti fi ~i fericit! Trebuie so.

Hi feridt r Ai spus-o doar tu, Vol fi I1nj.!a tine, te voi ajuta sa patrunzi in suvoi.. Uite, ~i eli ...

GJasul ei suna nefiresc. Ultimele cuvinte pareau Iortate, $i acest Iucru 0 enerva, Blbelonl Ii sdipa dill mina ~i se rostogoh pe spongina

putoasa a dusumelei. .

Se opri 0 oliVa, apoi fe·lua. ideea,

- Da, Grigore, voiam sa-ti spun ea arn slmtit ca devin utlla, ea ,.partielp", cum zici tu, Si acum inte!eg de ee slnt S<l'LI mi se nare eli incep sa fiu fericita . La lectia tioutii acurn citeva zlle de luk, l-am ajutat, am co!aborat ClI e1. In sfirsit, am faclIt 0 treaba. Elevil rna acceptau, ba chiar ... aveau nevoie de mine.

Taun 0 pr ivi Indelunz ~i spuse lncet.

- Acesta este oare singurul Jucru care te-a Hicu.t sa te sirnf Iericita ?

Nu se opr i la capatul acestel intrebar]. Continua sa vorbeasca ell o vlolciune care avea ceva straniu :

- Ferlcitul Goethe a trecut sl el prin frarnintarife acestea ale noastre. EI a incercat sa rils'Pundli Ja intrebarea tao Si J-a creat pe Faust, cea mai Irurnoasa poveste despre nazuinta omnlui spre propria 1 ui fericire.

Dad! rna Il'indesc blne, sint un Faust la executarea contractulul eu Mefisto. Nlli aflu in cea de-a doua viata. si platesc polita pe care Faust n-a pl1itit-o. Am cunoscut gloria, prietenia ~i dragostea recunoscatoare a oamenelor. Am avut parte de tinerete, ell iublrea ~i toate frumusetite ei. Iar daca aCllITI, in aceasta a dona via'ta, nu mil inconjoara flJidirile ladului, daca mediul meu de viata este ag-reabi[, daca fill suiar de [name, daca trupul nu-rnl este res de verrnina mlzerlel, sufar insa la Iiecare tresarire de viafa pe care 0 vad il1' [urul rneu, sufar fiinddi sint..., mai bine zis fiindca nu sin] nimic. M~ simt ca 0 repti la lntr-o Iurne-de pasari cu aripi minunate. Ca 0 r eptlla, ma auzl ?

- Grigore 1

- Nu mil intrerune ! continua el cu febrilitate. Sufllr fiincIcli tre-

buie sa te pierd. 0 stiu prea bine, am lnfeles-o de malt ...

Se apropie de ea : .

- ASiCu.Jtil, Ilona, Vorbeai des pre ferlcire. Pentru !-ine se deschlde acurn cararea spre ea. Paseste fara ezitare nc aceasta cale. Bratul lui Iuk e puter nic.; ttnar, sigur. Mj-ar Il de 0 mie de ori mal Ilreu sa indur

mila dedi nepasarea tao . '

ell barbla In palme, cu coatele sprjjinite de masa, Ilona j( prlvea pe Taun. Reflexele violete care cadeau de pe vHraliile carnerei pe Iata lui ii dadeau 0 infiiti~are ireata, Intr-un tlrzlu, se scutura, ca $i cum ar fi vrut sa se smu'l1Ja dintr-un vis,

- GriIrorc, nu vreau sa til nelerlclt, nu trebule sa fii nefcrlclt I Nu te voi paras!. Nu stlu tnca prea hine ee se va lntimpla cu noi, dar .. int incredintata cii inlrna ta mare se va umple de bucurii le pe care le y.ivnestL Si voi f.i l'in!!.a, tine ... oricit va f,i nevole.

Ar fi vrut sa se opreasca lnainte de a f1 rostlt ultimele cuvinte, dar cuvirrtele fusesera spuse, $i acurn li venea sa p!inf!a de cluda.

Taun ar f.j vrut sa glumeasca, sa ~idi ceva Ilnlsfilur, dar orlce Ii venea in rninte i se piirea rldicol, netiresc, IJ napadea 0 senzatle de uscaciune.

o tacere grea se asternu in odaie.

14

Dupa citva tlmp, se auzira de dincolo de u~ii pa~i.i masur4i ~l r itmlc] ai lui Grornov, Curtud profesorul intra ,in camera. Se apropie vesel de el, fad!. sa rernarce Incordarea care p lutea in acr.

Isi trase un scaun linlla totoliul lui Taun ~i incepu sa vorbeasca pe ner asntlate.

- Grigore draga, societatea noastra are grija de mernbrl i ei. Va trebui !>a recunostl acest lucru. Slut bucuros s'a-ti .dau 0 veste mare. Cornis ia tehulca ccntra la a discutat problema tao E~ti invltat sa par-

ticipi la lunta tmpotrlva cutrernurelor. .

Au tost aminHte la ultima ~edinta - ~i crede-rna ell te-am invidiat pentru cuvlntele care s-au spus - observatii le pe care le-ai facnt in 1990-199l ell privire Ja moJilidirile mlcrocllmatului datorlta fenomenelor radloactfve subparnintene, Am 1!nl>arcinarea sa te ro~ sa iei oarte la Iucrardle de organizare a unei campanii de studii. si cercetari, care lncepe foarte curlnd, incheie el eLI un aer de trlumt.

Spre mirarea proresorulul. nimeni IJU zise nimic.

- Taune, I1U spui nlcl un cuvint ? intrebii uimit prolesorul. Se asteptase la 0 exnlozie de entuzlasm. Ce-l ell voi? ~i tu, fata a cer ului, parca ai amutit. Dar ce s-a intimplat !

Grlgore ascultase la inceput cuvintele protesorulul cu in.dlferenta, sub tmoresia celor intlmplate. Dar pe ma:;ura ce sensu] lor i se intij)area In min.te. slrnti cum In el cresc apele unel bucurii nernasur ate.

Se ridica de pe jilt ~i facu cljiva pasl spre Grolnov.Apoi se opr i locului, St, Intorcirtdu-sl privirt!e spre Ilona, rosti apasat, ca ~i CUIll abia acum ar Ii raspuns la prima ei intrebare :

- Fericirea este (upta ~i nadeide :

..

Pe malul Iaculul-eatinoar, i,ntin~i lenesi ta soare, Ilan S1 Janca vorbeau despre Ienclre.

o perdea de lumina, coloratil in nuante schlmbatnare, lnconjura Iacul, al car ui conturera un cere perfect. Apele straveztl, ca de clestar, Iasau sa se vadii Iundul albastru. Ozonizoarete si generatoareJe de ultraviolete tmprospatau ~i stertllzau rnereu alia.

In rnijlocul lacului, pe platforrna-pattncar, mal multi tinerl executau fi~uri maiestre de patina] artistic. Patincle, dintr-u n material, asemanator ell lemnul de abanos, lunecau pe platforma, a carel plasticitate ~i al direi !Ltdu nu se deosebeau de cele ale j;!hetei. Er'R "gheata calda", substanta sintettzata din elernente a caror combinatie dadea e

"apa" avind punctul de conzelare 1a 25° Celsius. .

De la mal veneau In zbor "pesdl.ru~i i", barci usuare cu aripi, al carer motor functlona nurnai 0 Iractiune de rnlnut. Era lnsa de aluns pentru a da imbold pcscarusflor, care planau apoi citeva minute deasupra apei, dupa ee ming llau cu tal pile lor frunzele salciiilor care inconjurau lacul, La urma amerizaulin.

In cele citeva minute de zbor, mlnultorai ,,'jjesdiru~ilor" aveau posibllitatea sa schirnbe directia, sa tntoarca apar atul cu burta in sus, sa sara In apa din zbor. Era sportul preterat al multor tinert,

Un miros vall de Ievantica umplea vazduhul,

Ilan sl Ianca vorbeau despre fericire.

Un strop de a-p1i araintle diZilse tocmal pe dr1iontii nezrl ai lui Ilan si de acolo se prelinsese pe nasul lui, stricind efeotul de gra-

15

vitate ~i seriozltate tie care vola sa le producil flgura lui tncruntata, preocupata de 2"induri!e carora Ie c;iuta cea mai potriviHi expres!c.

- Mi-e sete, Ianra, de cunoasteraa adlrica a lucruriior. A$ fj Iericit numai dad as sti tot ce este esentla l din ceea ce se stle astaz] ~i ceva ln plus.

- ~i ce vei face cu stilnta, dupa ce te vei fi umplut cu ea ca un pepene ? j,1 lntreba ea. I!ata sa putneasca in r is,

- Voi crea mijloace tehnice 110i pentru !,Irot!uctie. voi crea nol specii de animale ~i plante, voi cerceta astr! depart ati la mi!ioane de ani-lumina. Voi crea elemente noi, VoL

- Ajunze, Jlan t il onrt Janca. Fericirea fa este uscata ca '0 smochina conservata.

Eu voi fj fericita cind voi putea urnple de trumos viata oamenllor, cind Ii voi putea ridica prin :utli pe culmi!e dr agostei. Voi dansa, Ilan, Voi Invia in Iata oarnenjlnr, in ritrmel versurilor shakespcariene, povestea itli Romeo ~i a Julietei. voi in'fa:ti~a lnptele trecutului ~i nrezentului, voi interpreta ne femei!e luptatoare pentru libertatea orneniril. 0 voi interpreta pe Marie Curie. voi lnflitil'a erolsrnul educatoarelor noastre, Ii voi face pe oarneni sa se iubeasca tot mai mutt. Frurnosul este suprema fericire !

Ilan 0 privea fermecat p.e "dansatO<lfea drarnatlca", Scene!e interpretate de Ia nca Ja adunarilc de ada ale elevilor scolit lor au puteau fi uitate atit de LlSOf. 0 vedea $i acum, cu nchil mintii, ca de atltea alte ori, evoluind pe scena, exprimtnd prin mi~carHe ei jfratioase" subtile, invaluitoare durerea ~i bucuria, sufemnta si nadejdea, desperarea ~i viotor ia.

Aceasta sa fie fericirea? Ameteafu aceea, tulbnrarea pe care 0 stirnea 0 pinza sau un tTU]) viu evolulnd pe seen a ? Nu l Nu r Chiar daca trupul acela era al Iancai !

- Asta-i vraja, Ianca, nu Iericire. izbucnl Ilan. E un rnij roc oarecare pentru adorrnirea oamenilor, Hi aduci arninte de povestea lui Sadko, care se luptii cu paszr ea fe:ricirii? Pasarea din povestea lui Sadko, care-i adorraea pe eel care cutezau sa incerce s-o cucereasea, este frumosul tau, nazuinta asta goala spre lnaltare in Iurnea ldealului. N urnal ~tiinta Ila putere, numal ge,niu.1 uman rididi. pe om tot mai sus, pe spirafa adevarului si deci a desavirsiril I Fara ea, arta este ca 0 nuca fara rniez.

- Stiinja si tehnica fara vis ~i dragoste sint pustnlcle, nu tericlre I

Ianca se ridid zlIeWi ca un arc tntins, Alerga cu paruf in vin] sore valurlte albastre, Trupul el tlsni s.a(:!eata sore fundul Qazimliui. Picloarele bMeau regll:lat a.pa, ~i ino,tU'1 ei ~ea un dans acvatic, Ilan tnota rapid alliituni de tinara lui prletena.

Departe, linga platforma de patina], Sf .oprira in aproplerea unel geamanduri'.

- Pat.inam, Ianca?

- Trebuie sa plec. Am de rezalvat problema aia aful'isita inven-

tata de Iuk ~i. drept sa-ti spun, IlU prea merge.

o Iacem impreuna, vrei? - Savantule I

- Dansatoare dr.amatlca !

Copili veaculul llOU lzbucnira in rts, Apoj patinara. DOLia ore mal tlrz lu, erau eu capetele plecate peste p!an~eta si rezolvau problema de fizic~.

16

Convorbirea dintre Tiiun ~i Hona continua. II antrenasera ~i pc Gromov, care tocmai I$i inchela observatiile.

- ... Cum v-am mai aratat, eu I1U rn-arn pr ea gimlit la lucrurile astea, Dar fiinddi pe vol va fdminta am de mult, va vol spune d, dupa mine, fericirea incepe de la constiinta 11liiretiei ornenestt, Si aceasta constiinta se naste 0 data ell adcvarata libertate, cind Iorra productiva a societatf a ajuns la ace 1 ni ve l care asi~nra U·11 ritm vertiginos i! prorluctlei, cind omul a scapat de nesiguranta zilei de miine, Atune! a incetat lnstrainarea indivldulul, atunci au inceput s'J. mcara slugar nicia, viclenla, teama de viata -_ dusmanii lericirf omenestl.

Omul a inceput de atunci sa se indrepte cu nasi renezi spre adevarata fericire. Da, Ierieirea este de Iapt miscarea spre fericire. Si fiecare atingere a ei 1111 este decit un inceput. Ca ~i vlata, tericirea e Hidi de stirsit ...

Capitolul XXI MIRAJUL COSII'\oDROii'lULUI

Cu rrreu st-ar fi putut ineilipui cineva doi oamenl mal dlferiti ca lnHiti~are.

Unul era mie ~i vicl, celalalt inalt ~i ell rniscarl solernne, grave.

Sub fruntea bombatil a celul din.tii [ucau do] och] neastimparatl, cu iri~i albastri ca cernl, in tirnp ce truntea ina Ita si osoasa a celuilalt dadea ~i mal multa adincirne unor ochi negri, palr-unzMor.i. Dar contrastul a!parea ~i mai puternic cind Ii auzeai vorbind. Primul avea un ll',las olin de [,n,tonatii bogate si variate, celalalt 0 voce g-Toasa, autoritara ~i monotona. Prlmul vorbea repede ~i g[ulllea des.. celalalt avea lin limbaj sobru ~i tatos,

Doi namenl ~Jt11 de nepotrivlti s-ar fj putut oare vrendata inielege ?

A~a ar fi gindit poate multi prjvindu-i ~i ascultindu-i.

Proresorul Grornov Si doctorul Beram, coordonatorul sanatoriulul de readaptare, se inlruntau de mai bine de jurnatate de ora intr-un cabinet al Institutu.lu! metereologic din El-Snlohu,

- Specialjtatea dumitaie este meteorolozla, nu-l asa P in-treba coordonatorul si, fa.d sa astepte un rasouns, continua. Medicul stnt eu. Dumltale ti-ar place sa mil amestec lnprognozele vremii, pe care Ie l'ntocmesti, sau in rnasurile de diriiare a climei ? Desigur, nu! Decl ...

Profesorul Gromov lsi itrtrerupse, sur-iz lnd, i nterlocutorul,

- Nu te grab!, doctore ! De ce sa subapreciem contributla nespedalistillor in stiinta? Giordano Bruno n-a fost astronom, Pasteur n-a fost medic, nlci '[iclkovski - inginer. Dar de fapt nici rut-i yorba de asta. Ernarea de la care pornesti durnneata nu e medlcala, cl urnana, Eu il cunosc mal bine pe Taun, crede-rna, A Iost doar studentul meu.,

- Cu vreo sase decenli tn urrna I observa sec doctorul Beram,

- E acelasi. Are 0 fire care nu suporta cusca, nici macar tapisata

at catifea,

Citva tlmp, nimQil1i nil spuse nlrnlc, Gromov strabatea jnciiperea dintr-o parte tntr-alte, ill timn ce coordonatorut, nemlscat lntr-un fotollu, privea drept Inaintea lui.

Beram vorbi primul :

- Va repet, Comitetul medical al sanatoriului a hotlirit, dupa dezbateri bine chlbzuite, relnterriarea lu! Taun, Nu l-am reclamat pina

2

17

"

acnrn, nu l-am urrnarit, nu l-am obliJ;!at !>a revina, tocmai pcntru di incercarn sa observant etectele vletil asupra lui. Fata este intr-un stadiu de adaptare care Ii perrnlte sa se integreze Infr-o actl vitate normala. Nici el nu i-ar fj stricat un plus de rratarnent, dar pentru el este indispensabll. Accidentul acela straniu, care nici ptna acurn nil a Iost larnurlt, dovedeste, fadi posibllltate de tagada, cii viata, in starea lui de acurn, 11 copleseste, 11 distruge.

Dupa 0 scurta pauza, conti nua.

- Am discutat problema ~i la consiliu l ncstru departamental, Am aratat dt noi purtarn raspunderea readaptarli bolnavului si lntelegem sa ducern aceasta sarcina la bun sEr~it, asa cum am dus Ia hun sttrsit si tratamentul tiztoloz!c. prelungit de-a lungul atitor decenii. Consiliul a aprobat acest punct de vedere.

Daca oaspetele dumitalc, dezechillbr at cum este ind, continua 5,11 tralasca in modul acesta dczorganizat, va trebui sa tratarn un bolnav mintai sau ... poate eli nici IW vom mai ave a pe cine sa tratarn.

Vorbise J:!rav, ferm, ca un om care nu adrnite nirnic altceva dedi un raspuns de tllcuvlintare. Dar pr olesorul nil avea de gind &a se sperle. Se oprj din pllmbarea lui prin Incaperc. drept In Iata medicului.

- Sintem decl la concluzli, zise el. Bine l Parerea fnea este dI reinternarea ar fi pentru el 0 nenorocire sig-ura. Momentan, "boinavul" - Cllm ii Slpui dumneata - are nevoie de lin tr atament sustinut cu ... viaflL Am inceput sa-l apllc tratamentul acesta medical. Merge grell, dar merge. De citeva zile slut pe cale sa-l readuc pe li nla de plutire. Poate ell. accidental la care v-ati referit a fost criz a dupa care vindecarea va merge cu pasi tot mal repezi. Curind va intra intr-o actiune de cercetare ~tiilltifioo. Aceasta va fj 0 Iereastra spre viata. Se va cOllvjnge eli e folositor societatll, va deveni iricctul cu tncctul tot mai competent, in sflrsit se va sirn]l om tntrez.

Nadajduiesc ell nu vel reusi sa mi-l iei. Daca ai izbutl sa tntrcrupi "tratamentul" pe care i-I aplic, ar Ii, tti repet, 0 nenorocire pentru pslhicul lui, de care tocmai vorbeal ...

Continuind sa discute, Gromov nici nu observa cii us a se deschisese fara zgomot. Taun, care venise sa discute cu protesorul despre participarea lui la lucrartle de eercetare a mijloacelor de lupta hnpotrtva cutrernurelor, ramasese lnmarrnurit in prasul ei, Iesi, fara s-o inchida, eu sufletul strlns de neliniste.

Acum vorbea din nou doctorul Berarn,

- ... Comitetul spltululul, conducerca departamentala, nu VOl' permite niciodata acest lucru. Iti iei 0 mare raspundere si Iaci un lucru ncchlbzuit, Atitudinea dumitale dovedeste cii ...

Proresorul il intrerupse din nou.

- Sa ne oprirn aid, doctore I Nu vezi ea deaeaba discutam P Cind lin curent oceanic reee se inttlneste eu 0 rnasa de apa calda, moare pestele. Am impressa eli not dot nu vom rezolva cazul Taun,

El-Solohu - continua el - face parte din alt depar tament decit sanatoriul de readaptare. Trebuie, de aceea, s.il. supunern problema COI1- siliulul interdepattamental. Sint COJ1vil1s ca argumentele mele, lntar ite de marturli le celor care l-au vazut pe Taun in ultimele zile, vor face sa invinga punctul de vedere pe care-l sustin, spre binele fostujui mcu student si al ... Iostulul durnitale bolnav.

Coordonatorul se sculase in picloare.

- Fie! Dar sa ~tii ca socotesc atitudinea durnitale nejusta, ne~tiintjfjca, tara precedent.

18

Gromov it prrvt senin.

- Fara precedent, spuneti ? A$ f,j rnindru s'a tie asa, smnta progreseaz3. numai atunci cind merge pe cai nebatatorlte, adidi toemai atune! clnd procedeaza.; fara precedent. NOLI I, inventia, inovatia - toate-s "altceva" decit a fost mal l nainte. Un excmplu elocvent este chiar tratarnentul fiziologic de reconstituire, aplicat pentru prima data ell succes lui faun. $i multe alte tratarnente renumlts aplicate pentru prima data in s anatoriul dumneavoastra, Nu-l asa >

Clnd medicul. porni spre iesire, Grornov remarca rnirat di U9a C:1- blnetule i era lar!;!' deschisji. Se uitli la cronozrat, Ora la care ar fi trebuit sa viJ1a Taun trecuse, Sub irnpresia discutiei aprlnse care avusese loc, nu neu ins.a nici 0 lel:[iitura intre aceste doua Iapte.

.. ..

Grigore nu auztse nrnuc dill convorbire. Dar met nu avea nevoie de asa eeva ca sa inteleaga totul : coor donatorul venise ca sa-l la inapoi.

Gromov ii luase, Gesigur, apararea, dar ce argumente ar fi putut invoca el, ca protesor de meteorologie ? Totul era pierdut. Sa se intoarca la progr arnul fix ~i la Jumea limita,ta a sanatoriului? Ce ar fi putut fi mai groaznic? Soar fi sufocat. '

o lua la goana prl n coridorul inalt al lnsbitutulul, Cercetatcrll ~i studentii se uitau lun.!!' in urrna lui. Cineva II striga pe nurne, dar el nu-l auzi.

Ajuns Ia lesire, eobor! in fuga treptele care dueeau in pare, straba,tu, fara SIll. vada nirnic In jur, aleea de bane nleri ~i se "asi in pl,ina strada,

NlI se oprl nici aiel,

Se arunca tntr-un vehlcul, Drumul tocmai pornea din loc. Apastndu-sl ochii cu milnile, Grigore se cuiunda in lmbratisarea unui totoliu ...

Cind deschise ochii, se gllldi ea trebuie sa anese pe un buton pentru a indica destinatra, Dar incotro? Pardi stia unde voia sa ajunga?

JI cuprinse furia impotriva eel or care ii voiau eu tot dinadlnsul binele. De citeva zile ajunsese s'a se simta ceva mal rnultumit, mal aproape de eei lalti oameni. Si acurn era din nou aruncat in framintarea aceasta chlnultoare.

Apasa la intlmplare pe un buton, De asupra acestuia stralucea in litere de arzint :

COSMODROM-B

Tirnpul trecea ~.i cliidirile orasulul El-Solohu ramineau in !Irma. Cosmodrorn, co smodrom , cosmodrorn ...

Ca 0 bataie de eeasornic rasunau iaceste cuvbnta III caput lui. Se impleteau ell bMliile Inimii, pe care Ie auzea limpede, asernenea unor lovitur! de ciocan, de ctnd vazuse scena aeeea din cabinetul profesorulul Gromov.

- Departe, cit mal departe I rosti Taun tare.

VehicuI ul i~i incetl nise mersul ~i luneea spre rnarqinea drumulul, pe benzile laterale. Putin timp mal tirziu se opri, st usa se deschise singura.

2*

19

Taun cobor! in iata n n~i cliidiri lmpunato are, care avea forma elegant! a unci mave internlanetare,

Parcurse, arnetit indl, rnarea sal! de astept ara ~i ie~i ln dm!!'.! de lansare, unde zed de corabii astrale lsi asteptau pasager ii, in tirnn ce altele tisneau in sus, spre albastrul boltii, sau coborau, planind C3 niste plisihi lenese,

Din ctnd in ctnd, difuzoarele intrau in Iunctiune, anuntlnd p:ccari,le Sf snsir ile,

- Atentlc ! Atentie ! COSIIlObU5Ul B-64 soseste peste 10 minnie in punctul A 4 X, din excursia de 0 saptarnina in Luna.

- Atentie! Atcntie! Racheta Z-3, a statiei locale de astrofiztca, nleaca peste 5 minute din punctul B 3 V pe ruta Asteroidul Hermes, Planeta Venus, Planeta Mereur.

- Atcntie! Atentie r Peste 3 miuute plead! din punctul M 16 L racheta W-IB. ell per sonalul de schimb al satelitulut artificie.l nr. 3.

- Atentte r Aten!ie! Rachcta L-f!l plead peste 15 minute dill punctul X 9 C in croaziera pe ruta Marte, satditii lui Jupiter, [nconjurul p!anetei Saturn, vizltarea asteroidutut Ceres, strabaterca

capului cornetel 2021 Hi ~i retur. .

o croazierii cosmica ! Giudul 11 isqntea.

o porni ell pasl l10Uiriti sore punctul X 9 C, dupa ce cerceta cu atentle harta cosmodromului. Mai era dO/if Ia 0 midi distanta de nava, dna auzi incenutul unei convorbiri.

- Ai g-asit certlficatele medicale? La ti-ne erau t Fara ele dear !lU intrarn in nava ...

Se opri, Certificat nu avea. Nici n-ar fi putut dtplita. Sa. se furiseze in racheta ? Citeva dipe il staprnl acest gino. Si apoi, dintr-o £iata, ca si cum piedica ce se ivise pe neastenlate l-ar fi fa.<:(Lt sa reconsidere insii~i i ntcntia sa, incepu So:! chibzuiasca.

Fara sli-~i dca seama, 0 luase inapoi, spre cladirea cosrnogarii, ciocni ndu-se in nestire ell oarnenii care se grabeau spre racheta de croazlera. La un moment dat, se izbi atit de puternic cu bratul drept de 0 valiza,inc1t i~i auzi televizofonul ptrtind.

Poate eli se pr ipise ... Gromov TlU va ceda asa user, .. Avea sa se opufl.a ca om, nu ca medic .. Putea sa ceara 0 noua examinare ...

Dar dad tnvlnzea doctorul Beram P fi cunostea coat argumen. tete, perseverenta, ~maj ales perseverenta .. ,

Nu i-ar fj venit deloc USOf sa dea ochil cu coordo natnrul, dupa

. convorbirea pe care 0 avusese ell el in ajunul evaddrti, dupa adul lui care putea sa fpara. necugetat si mai ales rldkol. Sa scoata din functiune 0 instalatie a unel institutil obstesti, iar apoi sa fuga, ca un adolescent, ou 0 tetiscana, ..

Da, toate aceste lucruri i le-ar fi putut spurie doctorul Berarn, - Totusi, .. Era oare ell 'putinia sa te ascunzi in secolul al XXIlea i' Si apoi fuga lui nu confirrna oare Ideile lui Beram?

Se trezi Inapoi in strada ~j urea iutr-trn vehicul. Citva tirnp privi in nestlre tabloul de cornanda. Apoi dej;!"etul aratator i se indrep1i'i spre butonul deasupra caruia se afla inscrip'[ia :

CENTRUL CULTURAL EL-SOLOHU

Voia de mutt sa. cunoasca acest palat al culturi]. Acolo va avea prIlejul sa hotarasca in Iinlste ce trebuia sa fad'i.

20

Capitolul XXll

o Zl AGITATA LA CENTRLJL CULTURAL

Iuk ~i Ilona allasera vestea : doctoral Beram il cerea pe Taun, Grornov se opunea, sl intreaga problema avea sa fie pusa in dlscutia consifiului intcrdepart amentul.

Voiau sa stea de verba cu Grigore, sa analizeze irnpreuna cu el situatia sl sa ia 0 hotartre, Dar Tliun nu era de gasit. Televizofonul lui nu raspundea.

- Sa nu i se Ii rnttmplat ceva r spuse Ilona ingrijorata.

lui, forma indicativul televizofonic al protesorulul Grornov sl iI intreba dadt Taun nu tree use pe acolo. Nu, nu fusese pe la el, desl trebuia de mult sa vina.: Gromov nu-l porne nl de usa gasita deschlsa, deoarece banuia di mecanismul ei se detectase. It chernli pe luk la el, ca sa discute felul in care trebuia sa prezinte cazul in Iaja consiliului. Obtinuse 0 ~edinia pentru aceeasi seara.

Rarnasa sin)!ura, ilona se friiminta mult tirnp, nestiind ce sa facit uentru a ajunge Ta Grlgore. Nu zasi insa nid 0 sofutle, Intr-un tirziu, se arunca lntr-un jilt si deschise aparatul de televiziune.

Se transrnitea tocmat un program de la Centrul cultural. Crainlcul anunja eli in cele douasprezece sali principale de dezbateri se discuta pe 0 s·in!Iura tema: "Probleme actuate are stllntel sl tehnicii",

Cind pe ecranul electronic incepurji sa evolueze primele imag inl dintr-una din s,],[li, Ilona simti di Ill! are rabdare sa priveasca si dadu sa inchidli aparatul. Dar se oprl uirnitll, cu mlna pe buton.

In fundul slilii in care se discuta des'pre problema alimentelor sintetice, 11 zartse pe Grigore Taun, ingilldurat si palid, Intr-un lotoliu al ultirnului rind,

"Sala 3", i~i mernora Ilona ~i lesi repede din incapere, uitind pina ~i sa inchida anaratul,

21

*

* "

Cind ajunse in rna rea cladire II Centrulu] cultural, pe care 0 mal vizitasecu Iuk, se duse de-a -dreptul in sala 3. Taun nu mal era insa acolo unde i1 zarlse pe ecranul televizorului.

In timp ce if cauta cu prtvlrea la parter ~i In loji, auzea ~i envlntele pe care Ie rostea unul dintre vorhitorli atlati pc un podium semicircular"

Ochii 11 cautau ne Taun, iar urechile ei lnregistrau pe [umatate euvlntele,

- .. .tn concluaie, tin sa subliniez eli astazi putem produce sintetic orice aliment necesar dezvultarii organismulul uman. Socotesc, in consecinta. tara rost sa ne mai ocupam de agricultura ~J cresterea vitelor. Foarte curlnd, ele VOT apartine trecutului. Sarcina noastra este sa perfectionarn slnteza aifrnentelur. Acea sta e calea progr esulul, calea pe care trebuie sa rnergem,

Pe urma tncenu sa vorbeasca altcineva, care nu era nicidecum de acord ell spusele antevorbitorului.

- Cred ca in afirrnatiile care s-au flieul, sint continute gresell dintre cele mai serloase, un indemn spre 0 aventura periculoasa, Vol incerca sa vii arlit de ce aceasta teza a Iichidarii agriculturii ~j cresterii vitelor este lin act Irational, de ce trebuie sa merzern mai de-

parte pe Iinia crearii de noi si 110i specii de ani male si plante, tot mal folositoare omuiui.

Organismele vegetaJe ~i anirnale sint de fapt cele mai adaptate lahoratoare de utilizare a energiei solare. Aceasta, pe de 0 parte; pe de alta parte, existenta [or este 0 coruiitie a echilibru lui biologic pe pamint. Ele rezulartzeaaa compozitia atmosferei sl contribute [a regenerarea continua a solulul, In sfirsit, allmentele I1U sint numai lin amestec de cclulozii, zaharuri. grlisimi, albumine, vitamine etc. Fructul sau tuberculul, Irunza sau laptele - toate alimentele naturale - aduc in organisrnul uman $i tot Ielul de virusi, de Iorrnati! organizate, .. al carer rol anfipatogen ~i de auxiliar pretios al aslmllartt a Iost dernult cunoscut,

Taun nu era nicllieri. Ilona ar mai fi vrut sa asculte dtscutta, dar trebuia mal Intil sa-l giiseasca, sa vada ce se intimplase cu el.

Cind ies] afarii din sala, se intreba incotro 5-0 ia, Vola sa se convinaa dad mai era in Centrul cultural, Daca se mai atla in cladire, trebuia sa fie in biblloteca sau intr-una din sMile de dezbateri, i~i spuse ea.

In blblioteca se convi nse illsa curlnd ea IlU Se alta.

De acolo se duse de-a dreptul in "salonul de selectie", Era numit asttel fiindcii cei care intrau in Centrul cultural i~i puteau alege aid, in cele mai ideale conditli, sala unde voiau sa-s] petreaca tirnpul.

In salon se aflau 80 de cabine cilindrice, iar Ilona intra in aceea care tocrnai se eliberase. Aid se afla till ecran electronic si un dj,fuzor, care permiteau sa vczi si sa auzi ce se Intimplii in orice punct din cladire, pentru a-ti alegc locul unde vola! sa te duel,

Ilona apasa pe un butcn, fa.cind sa apara sala de dezbater! 2. Imaginea prezenta a ltcrnativ publicul ~i pe vorbitor.

Incepu sa urrniireasca cu privirea Ilecare rind de scauna in parte.

Dar nici cele ce spuuea conterentiarul nu puteau scapa interesulul ei. Cind intr ase, acesta se afla in mijlocul unei fraze pe care 0 rostea cu destu Iii vehernenta :

- ... did este 'indiseutabil eli peste 70.000-80.000 de ani vom avea 0 noua era glaciara. Altiidata aceasta insernna Ull cataclism general, impotrfva caruia Uipturile planetei noastre nu se puteau apara in nicl u'n fel. Dar astazi? Mil intreb, de aceea, cind vor Incepe, in -sflrsit, institutele noastre de specia litate sa Ia serios in rntna aceasta chestiune, cind se vor hotarl.;

Taun nu era nicaieri.,

o apasare pe un alt buton ~i pe ecran aparu de asta datli sala de dezbateri 4, [11 timp ce nona cercetacu privirea tlecare Iotollu in parte, un om diutr-o lojli. vorbea :

- ."mai vreau sa atran atentia asupra unei probleme ncrezulvate de filologi. Asistam astazt la procesul tormarit Jimbii noastre zona le. In conditfile socieHitii sahariene, nil mai exista 0 serie de fenomene, de realirat! apartinind trecutului. De aceea dis-par ~i cuvintele respective. Totusi avern nevole de ele pentru a traduce rnarile opere literare de alta datli,ca ~i pentru studlul stiintific a! trecutului, caruia i Sf acnrrla astazi, pe drept cuvint, 0 importanta atlt de mare. De ubicel se utlllzeaza termenii reseectlvi ln forma pe care 0 aveau in una dlntre marile Iimbi ale secolului al XX-lea.

Nu sint de acord cu aceasta, Dupa parerea mea, arhaisrnele, ca plata, furt, prostltutie, epidernie, tdisura, represiune, razbol, exploatare, colonie si atltea altele, trebuie sa alba 0 forma proprle tn limba

22

ne astrii. Nu pot 11 de acord cu ideea susti nuta aiel cii rolul tilologulul trebuie sa se marj;!'incascii Ia cuprlnderea si descrierea ienomenulul natural de evolutle a Iimbil. Aceasta teza putea fi valabila alHidata, cind ar fi fast iluznriu sa-t! propui sa dai directive sl lndrurnarl escntiale de folosire a vocabularului,

Gradul general de cultura al societlitii noastre ne inglidLlie azl sa propunern cele mai rationale forme de expresle. Circulatla rarida a ideilor, a cuvi ntulul scris, a eelui transmis De calea undelor, perioada de scolarizare suficient de lun~li ne ingaduie sa intervenlm activ in procesul Iormarii limbii noastre ...

Ilona apasa ae un alt buton, apoi pe inca unul, Nelinlstea ei crcstea, did Taun nu era nicaieri. Nici in sala 1, undo se dezbatea problema introducerii unui 110U sistem de calendar "rational", nici 111 sa la 8, unde un vorbitor critiea Centrul meteorologic internationa', fiinddi "tiiraganeaza in mod inadmisibil experirnentarea c lirnei anuale uniforrne, fara anotirnpuri, pe insulele stabilite 'inca de mutt ill aces! seep", nici in sala nr. 6, unde era yorba de popu larea altor p lanet e, si nici In celelalte sal], unde se discutau probleme arzatoare de psihologie. pedagogle $i rnediclna.

Unde se atla oare Tiiun?

Ilona era Q'ata s·ii iasH din cabina, dna se p-lndi s,a apese sl pe batonul salii 67, a "eveniment,elor la ordinea zilei". Si. tntr-adevar, acolo, intr-o loja laterala, se aila Grigore.

Pe chipul lui se zugrlivea acum 0 emotie puter nica, a carel cauz a Ilona nu reusi sa 0 seziseze din prirnul moment. i~i concentrase toata atentla asupra lui Taun si nici nu ascultase cuvintcle care rasutlau 111 difuzor.

Deodatli imaginea de pe eeran se schimba, prezenttnd nu publicul. ci scena slilii. Acolo se aflau protesorut Gromov, luk, doctorul Ber am si alte persoane, pe care nu le cunostea.

1I0·na intelese. in cadrul "evenimentelor la ordinea zi!ei" se 'desfli$l!ra dezbaterea cercrii de relnternare a lui Taull.

Grigore nici n-o observli cind intra in loia lui. Pr ivea ca hipnotizat scena.

Acum se ridica secretarul consiiiului Interdepartamental, Acesta incepu sa vorbeasca.

- Consifiul ncstru a ascultat releratele, rnartur iile ~i docurnentele prezentate. Lipseste un singur element, c a sa ne socotlm pe deplin edificati : un sumar exarnen medical al lui Grigore Taun, pe care s~-l cornpararn cu ultima ti~a din sanatoriu. Cum ne-arn putea oare altfel exprirna asupra cazului r

. A lost gasit? se adresa el cuiva care se afla in dreapta sa. Nu?

Atunci nu ne mal ramine declt sa rugarn pe eel ce vlzlcneaza prof(ramlll de televiziune consacrat dezbaterii noastre sa ne dea concursul, Altfel sintem nevoltl s.li. arninam pronuntarea.

Dati legatura cu slWle de vizlonare !

Se asternu 0 liniste adinclL in rnijlocul el rasuna 0 voce puternicii, care vibra usor,

- Sint aiel, In sala 67 a Centrului cultural din El-Solohu. Dezbaterea aceasta rn-a convins ca-rni pot Incredinta so art a, nazulntele $i vlsurile judecatii voastre, Spunetl-ml ce am de flient

Sala Iremata. In plcioare, in loja sa, Taun i~i reclstlgase in mare masura calrnul ~i pr ivea spre scena,

Chlpul secretarulul se lumina de bucurie,

23

- Treci, te rnz, in cabinetul sanitar al Centrulul cultural.

In spatele lui T;[un, Ilona il urruarea cu privirea, Ea strivea cu pleoapele 0 Iacrima ...

o ora mai tirzh], spectatoril salii 67, care infre timp vizionasera alte e· .. enimente, aflara hotartrca consiliului lnterdepartarnental, Acesta resplnsese in mod provizoriu, eu majoritate de voturi, cererea coordonatorului Beram. Peste patru luni, starea lui Taun avea sa fie din neil examinata, pentru a se lua 0 hotarlre definitiva,

Partee a In-a

REPTILA SE PREFACE iN PASARE Capitolul XXiII

SUBMARINUL TRANSPARENT

Cercetarea fenomenelor seismice de pe coast a vestica a Africii avea sa Jnceapa ctteva saptamtru dupii lntimpljiri le de la Centrul cultural.

faun consurna aeum series din rezervele de sornn pe xare le acurnulasc timp de zeci de ani. Din 24 de ore, timp de 20 de ore era intr-o activitate neintrerupta. in orele de dimi ncata, lucra irnpreuna eu ceilalf cercetatort, participa Ia cur surl!e de prek!litire, examina datclc radiolo~ice ale observatorulul seismic. Dar rnunca lui adevarata Ill' cepea abla dupil cele natru ore de pregatire colectiva. Se simtea ca la 0 alerznre. Era hotartt sa ajunga la timp la pctou, indifererit de efort, Trebuia sa strabata materlalul care se strmsese ill timpul somnului sau,

In camera pe care l-o pusese la dispozitie Gromov, Taun avusese ~a tndemina, Inca dill prirnele zi le ale sosirit la El-Solohu, tot ce-i trebuia, Aparatura documentara a profesorului, in care se descurca acum tot mai bine, ii era de mare folos. Cu ajutorul aparatulu] de c1asare, fi~ele se puteau aranja dupli autori, dllpa subiecte, dUI)a datele de aparltie. $i toate rnaterialele de specialltate se gliseau in casete de microfilme, de unde puteau fi scoase ~i prolectate pe ecranul de citire, prtn sirnpla rninuire a cornutatoarelor, Clhernonul ii era si el de un alutor de nepretult,

In sap,tamlnile care urmara hoHiririi consiliuiul lnterdepartamental, Taun citi sute de pagini pe zi. Pe linga aceasta, reproducea schite ,I desene sal! viziona de until sinzur Iilmele care prezentau activitatea cliferitelor expeditii ~tiilltifice.

Cu toata multumirea pe care i-o prilejuia aceasta activitate fe. brill de Informare, se ingrozea adcseori la ~indul a ceea ce mai avea de flicut. Incerclnd sa strabata in mod sistematle tot ce se scrisese, lnainta eu pasl de melc. Oupa doua saptamini de rnunca incordata, ajunsese in 1998 ~i niei pentru oerioada pare ursa nu izbutise s'a asimileze 'totul. l\\a1 avea in fata jllmata,te de veac de cercetari, Era cu neputinta sa citeasca, sa lnvete tot.

Copleslt, se zbatea in oceanulde date, ipoteze, teorli, Iorrnule, $i nu st-ar fi jns;:lidllit sa sara peste nirnic. Totul era interesant. To- 1Jo.11. Chiar ipotczele lnfirmate de cercetarile ulterioare, did Grigore stla nrea blne cii nurnai urmarind caile strabatute de inaintas! putea

24

· evita ditadrile inutile. Tn vrernea tineretil sale. nu lilsa nici 0 publicatie necercctata.

Dar acurn P Ce putea face pentru a strabate epoca in care fusesc absent de la procesul gindirii omenesti'?

Nu mai era om de ~tiil1~a, nu se rnai sirnjea in stare sa redevina om de ~tiinta.

Si cind oboseala il facea sa tnchida cornutatorul aparatulul de nroiectte. i l batea uneorl gindul sa rcnunre, Sa renunte definitiv, Poate ca ar fj fost totusi hine sa-si completeze blesternatul de tratarnent de rcadaptare. Pe urrna va incepe alta viata. Va face 0 treaba oarecare, i ntr-un laborator, la culturile agrieole, urideva, oriunde, ~i va conrernpla viata noufi care curge in [urul lui.

Da, trebuie sa renunte la aripi. Nimeni IlU poate tra1 doua vietl. Glndurlle acestea nu-i a duceau tnsa linistea rlvnita.

Intr-o zi fu chernat de cercetatorul cu care urrua sa colaboreze - Stevens -v-, in camera de lucru a acestuia de la lnstitutul de seismolozie. Ochii lui Grigore luceau in fd I:'uri, tarcearcanele tradau oboseala acumulata [,n noptile nedorrnitv.

Stevens, un barbat slab, de statura mijlocie, strinse mina colaburaloru lui sau si - (a si cum n-ar Ii observat nirnic pe tata lui - incepu sa-l vorbeasca 'despre obiectivele pe c are Ie aveau de atins, despre posibilitaflle aparatelor en care urmau sa lacreze. fi infati~a limpede, sistematic, variantele de lucru, insotind cuvintele cu gesturl lerrne.

Pentru a pune in va loare pusibi litatite geopalpatoru!ui dat in searna lor, puteau sa Ioloseasca un submarin drn Hotlla de submersibile transp arente ale lnstitutului sau costumele spectate de scaiandru, - pentru adlnclrn] de 2.000 plna la 4.000 de rnetr i, intrebuintlnd pentru deplasar! pe coasta un helicopter.

Avantajul subrnartnulul transparent era securitatea dephna pe care o oterea cercetatcrtlor, Dezava ntalul ccnsta in departarea destul de mare de coasfii, de la care trebuiau sa fie fiicute determinarile. SeLLfundarca indivlduala ave a marele avanta] eli flicea postbila cercetarea directa a punctelor de mare Iensiune,

- Ce mal incolo, tncoace, Ie pip5.i cu mina, spunea Stevens cu privire la metoda scutundarit individua le.

Il ceru Sl lui Tdun parcrea.

- Cu subrnar lnul utilizat ca baza de operatit ~i scaiandrul Iolosit pentru cercetarea punctelor esentiale, raspunse scurt acesta,

- Aiexprimat ~i parerea mea, observa Stevens. Lupta fara rlscuri nu exista, Asta Yom propune la consfatulrea ell Gorano, Sa trecern la elaborarea planudui in amiinunt, Oar ... ~i Stevens parasi brusc problema in discutie, Spune-rni, Taun, ce te framinia iar? Nu-tl Dot ascunde ea infa~i~area asta nu-rni place. Pari oboslt, chlnujt, Trebule sa recunosti ca nu este cea mai potnivtta conditie pentru treaba pe care 0 avem de facut. Slnt obllgat sa te previn eli etorturile pe care va trebui sa Ie depunem cer un depozit Intact de energie nervoasa ~ ruusculara. ..

Taun inccrca s.a. Tlispu,ndll. evaziv. Nu-l placea subiectul atacat de Stevens.

- 0 lndispozitie momentana, Ni~te lecturi ~iintifice care rni-au (am dat de turdi. In sf1r~i,t, nu merrta sa ne oprirn asupra acestei chesliuni... Af$ vrea sa observ, In Jegatur1i cu palparea rew.ullii de fund, ca. ..

25

- Prietene Taun, .:;i fi:;rura lui Stevens caplita un aer grav, aspru, te vol intrerupe, pentru ca nlmic nu este mai important ileum ded! condltia noastra fizidi si sufletcasca. Dormi zece, douasprezece, douazeci sl patru de ore si dtscutarn dupa aceea ... Pentru perioada cercetaritor, disciplina se refedi si la viata noastra particular a. Doar nu plecarn in croazlera.

Rezistenta lui Taun se risipi. N u mal era in stare sa ramini', slnzur cu framinfarea lui. De altfel, tot ar fi trebuit pina la urrna sli spuna eli renunta Ia cercetdri, di plead sa-si vada de sanatate, in sfirslt, eli nu mai are de gind sainsoteasdi expeditia, ca multumeste pe ntru increderea sl buniivointa care I-au fost aratate ...

Si incepu sa-s! descarce sutletul.

lasa deoparte to ale reticentele. Ii spuse lui Stevens totul, iar acesta nu-l intrerupse nici 0 sin:;rura data. Cercetiitorul asculta atent marturlstrea lui Taun. Asculta Iara nicl un serun de nerabdare, Spovedania lui Taun se termina cu cuvintele :

- Mii simt un om sf1r~it. Slnt ccnstlent de aceasta si sint gata sa arunc peste bard toate nadejdile desarte ne care mi le-a trezit propunerea voastra de a partlcipa la expeditie. Este inuti I sa rna purtati in circa. Nu pot suferi ideea eli stnt un balast, Aportul meu ar fi infim. Irnl voi cauta alta cale. At! facut pentrn mine tot ce era orneneste posibll. De altfel, chlar concluzia la care am a iuns este un lucru bun Si imi va fi de folos. Va urez tot succesul in lupta pe care o por nit],

Stevens se scula In plcioare si izbucnl violent, de parca ar fi raspuns 1'1 0 olensa personala :

- Dar ceea ce spui este absurd, de 0 mie de ori absurd. In inchipul po ate eli ne-a indreptat spre tine un simtamint de cornpatlmire. Crezi eli jucam aici un fel de comedie, avind ca unie scop salvar ea ta? Ei bine, aceasta idee trebuie sa-ti iasa din cap. Nu uita eli e~ti aici pentru a participa la verificarea - at mijloacele tehnice actuale - a ipotezei pe care ai elaborat-e cu [urnatate de veac in urrna.

Dad ar fi yorba de cine stle ce sentimentalisme, poate ell am starui sa te lntorci la sanatorlul de readaptare, Vreau sa stil eli renuntarea de care vorbesti ar echivala cu 0 dczertare, 0 de-zer-ta-re .. " eli itl pretindem sli-!i dai concursul la 0 problema pe care al pus-o ~i care se cere rezolvata, Slntem convlnsl eli esti in stare s-o fad: de aceea ti-o cerem.

Sub iuresul lmputarllor, Taun se destindea ca sub un dus rece, tmprospatator. Stevens prlcepu ce se petrecea cu el. Se opri citeva cllpe si apoi continua:

- Cit priveste Iupta pe care 0 dud cu studiul materlalelnr ts.tlintifice acumulate, eu toata pretuirea pe care 0 am pentru un om care a dat omenirii tot ce al dat plna acum, nu rna pot oprl sa-fi spun eli este de-a dreptul pueril sa lncerci sa inghiti cu furta conumlcari, tratate, articole ~i cine stle mai ce, pentru a ajunge la zl cu to ate cunostintele. Hi risipesti inutil forjele incercind sa cuprinzi tot ce s-a

glntlit ~i 5-a infaptuit. .

Ifi Inchipui ca vel fi sjnj!ur? Sau poate, Ie vei socoti umilit dad!. vei fi ajutat, daca rezultatele vor fi interpretate de altlt, dad vor aduce si altll, multi altii, 0 contributle la lamurirea problemelor pe care Ie avern de rezolvat ?

26

Cred ca discutia noastra trebule sa se incheie arci ~i sa ramma intre peretll acestel carriere. J~i repet statul meu : dormi pina la S~.turatle inainte de a reincepe lucrul :

Taun Il raspunse dear atit :

lila due sa <101'.111, Stevens! Ma due S1!. dorm douazecl ~i palm de ore.

Din portal Dakar nornisera sase submarine mid. avind fieeare pe bord dol ccrcetatorl, doi navigator! ~i un aslstent voluntar,

Grupele de cercetstort aveau de studiat structura coastet vesrafticane, folosind metoda palparii radiante. Fiecarc atnbarcatjune avea costume de scalandru pentru diferite adlnclrnt ~i cite un geop;,;lpaior, apar at care ernitea raze piitrunz . .!Hoar.e de diferite duritafi ~i 1otodata inreg-istra radiatiile trimise de scoarta. Cu ajutnrul acestul aparat se nutcau stabil! 0 serie de date privltoara (a structura subsolulul pina la mari protunztrnl: cornpozlt!a roci lor, zacamintelc, aglomer1iri!e radioactive, fisurile, preslunea sub care se gaseau straturtle. Geopalpatorul "fotog-rafia" interiorul scoartei pe 0 adindme de cit iv a kilometrt, Era lin ararat transportabil ; eu ajutorul scafa I1drilor, putea fi chiar adus in imedlata apropiere a coastei, la diferite adincimi.

Mid Ie submarine, inzestrate ell rnotoare atornice, aveau perefii construiti dlntr-un material perfect transparent. Intreaga privellst e submarlna se putea astfel observa atuncl ctnd ad incul era ,jluminat.

Submarinele pluteau acum la sucratata. inaintind eu natru kilnrnetri 'Cle rninut spre insulele Capului Verde, Dupa lnconjurul 10[,. urrnau sa se tndrepte Hecare spre punctete prevazute in plannl de cercetare. Tnate operatiile erau conduse de ~e uscat de cercetatorul stiin!ifh: Gorano. Acum cl dJidea ulthncle instructiunl. Pe ecranul de receptle aparuse harta si mtna lui, care indica Inca a data punctele de onrlre,

ADOi rasuna g lasul de bas al luj'Cariaghin, conducaterul naviuator

~ - . Pentru imersle, deschideti supapele l

Suhmar lnele 'se scuf'undau, cohorind sub tin unghi de 400 spre zona ablsala. lnclicatoarele de presiune exter loara se miscau uniform. spre valcrl tot mal marl, pe scara de masurare: 500 kg/dm', 700 kg/tim' .. 1.000, 1.500, 2.000.

Indicatoarele de temperatura exterioara se oprira 1a ctteva sutiml de grad peste temperatura de inghefare a ape], Acolo rlimasera hnobile, indicind 0 temperatura practic constanta,

Nu se mregtstra nici Uti curent marin, asttcl incit mlcile perturbatii produse de animalele acvatice erau usor de identiflcat.

Til tata prlvlrllor ccrcetatorilor se desiasura imensitatea lntunecata a adincurllcr oceanului, punctata iei ~i colo de lucirile verz] ale gOTj,fOnidelor, animale de fund, a d,ror piele seintelaza atit de puter- 11k inolt la lumina lor poti citi textul unei cartl.

Pe bordul subrnardnulul nr. 3 se atlau, in afara de Stevens ~1 Tiiun, navlgatorf Polio ~i Ali Mahram, precurn $i astste.ntul vo!untar Ilan, elevul de scoala [ntenncdiarti, care cisti,k[ase dreptul de a v~rticipa la cercetarea intre,pri.!lS'a de lnstiturul de seismourafie ca rasp,l,ata pentru artlcolele publicaJte ill revlsta scolara locala. Aceste articole Slt'irnis,era un deoscbid interes in cercurile cerccratorlIcr nanrrii,

27

"MicuJ savant", cum i se spunea, lsi trala acurn unul din vis uri le lui.

Subrnari nul nr, 3 se indrepta spre Carnerun. La patru ore de la plecare, Stevens aprlnse reilectoarele de adincime. Acestea erau, de fapt, aparate de emisie. Ele trimiteau fuze invizlbile care excitau calciul din calcar, sodiul $j potasiul, fierul !ii celelalte elerrrente facindu-Ie [urniniscente. In felul acosta aparea lin tablou al lumii submarine de 0 neasernuita Irumusete, Firele cibcrnonului inregistrau in culori naturale viermii, stelele de mare ~i crevetele trandafirii, cor alii rostl, albi Si ~albeni, aricii de mare si rechinii de fund, crnbi! ~i .pestii Itrminosi, pestele boa $i "rnelcii zburatori, crinil de mare ~i buret ii sticlcsi.

La borrlul submarlnului, navlgatorut Ali Mahrarn Iredona IIll cintee marlnkresc, iar ling-a. el Han prlvea Iermecat feeria adlncurilor, Stevens ~i Taun revizuiau pentru ultima oara aparutura de cercetare, prel?atindu-se pentru inrcgislrarile care aveau sa fie flicut,e in apropierea coastel, In cabina de odihna, Polio dormea dus.

Submar inul nr. 3 Sf apropia de coastd ell 0 viteza de 2 kilornetri pe minut. Avean de cercetat zona care Sf tntlndea de !a orasul Barani pina dincolo de Rurile Nigerului. Cind aju nsera in dreptut orasului Barani, o luara de-a lunjru! coastei, mentlnindu-se rnereu la 2-3 kilornetrl de tarm, cobortnd spre adincur! si urcind spre suprafata, astfel inr.it dn:111!11 urmat de vas era 0 curbl'i slnuscidala. cu vai si culrni.

In fat a coaster liberlene, la 800 de rnetri adincime, ecra nele de recentie a radiatiilor Incepurii sa scinteleze attt de puternlc incit n11- mal izbutira sa dcosebcnsca nlmic,

Stevens Ii ceru lui Ali Mahrarn sa micsorezc viteza pin a la 30 de metri ue mlnut. Ilan parasi loeul de pe bancheta de conducere ~,i veni sa prlveasca ecr arun.

Taun cerceta i ndicatitle geopalpatonliui. Dupii mlcsorarea vitezel, se puteau deosebi clar radiatii!e ca lcnrului radioactivlzat,

Taun manipula cu ~Tija "antenele" geopalpatorulul. Se gasea in fara unei cavitatl subterane. Pipaia Iirnitele ei, cerceta rocile din [ur. Aid se produsese, tara lndniala, 0 prabusire. De obicel la adlncimea aceasta sint stratur l de 0 compozitle destul de unitorma. fn acest caz, insa, era un amestec haotic,

DUDa parerea lui Stevens, era yorba de calcar animal. Receptoarele de radiatit pro vocate doar nu se puteau tnsela. Si ele indicau calcar animal In scoarta, iutr-o concentratte surpr inzatoare pentru 0 regiune in gener,al Jipsita de calcar.

- Prietene Stevens, propun "pipairea" r adianta de aproape, SpUSC1 Taun, lnl:li.duie-mi s.l rna apropli cu scalandru! ~i sa palnez acolo.

- Da, cred ca se poate cllleg'e un material lnteresant, Sa ne ridicli.m la suprafata, Ali, pentru coborirea scafandrulul.

Submarinul urea pina la ogiinda apel, Taun imbradi eostumul de adincime, in al carui lnvelis se realiza 0 presiune sporlta, coresounzatcare cu cresterea presiunii apei. Scafandrul era lezat de submarin prin conclude tlexiblle. Un nroiector puternlc cuprindea in conul de lumina scatandrul, urmarind toate miscarlle lui.

Stevens anunta Il:rupul de coordonare de De uscat des pre actiunea intreprins1i, indicind punctul in care se ~aseau. Apoi it insarcillJi pa Ilan sa consemneze indicatiile lui Taun,

28

Scafandrul urrna scbmarinul In drurnul de sculundase, La 1.600 C:e rnetri adl'l1cime, Taun transmi se :

- Onrtti I

Submar-inul ramase pe loc. Elicea cu care era inzestrat aparatul-scatandru in care se afla Gri aore sc puse in miscare, ~i acesta se indrepta spre coasta, luminat de Iascicolul prolectorului.

La trei meld de 0 stinea a coaster, acoperita cu alge de fund, Taun puse ln functiune ~eopalpatoTllI. Transmltea indlcatiile, pe rnasura ce reusea sa desdfreze geograma.

- Perimetrul zonei Cll calcar animal este de aproxlmatlv sase kilometri.LuJ1j!imile Iracfiunllor izolate de calcar varlaza de la dtiva centimetri Ia 15-20 de rnetri. Un adevar at cirni1ir, un clmitlr de reptile uriase ... Renti le, reoeta Taun

- Reptile. S-a Injeles, souse Han. Cuvintul acesta deve nea pentru el fascinant.

- Reptile de zed de rnetri lunulrue. Uncle oase par sa aiba, dupa Indicatii le palpatorulul. forma unui sene-let en aripi.

- Cerccteaza restul roctlor, rasuna Indicatia lui Stevens [ncasca scalandrulut.

Taun cerceta ccrnpozitla pletrelor din spatcle pere.telui coastei ca ~i cum ar fi urmlirit cu degetul conturul unei harti pe 0 Ioaie de calc. Totul parea stravezlu. EI corecta acum poziiia aparatului de r at:ioaotivizs.rp..

- 0 secunda mai Ill. sttnga, Mai sus. Asa, Notatl pozltla aceasta,

Mli intorc. .

Dupa vreun ceas reveni la submarin, care urea din nou la suprafata.

Cind Stevens 1.1 vazu pc Taun intrtnd in salonul vasului, avu un simt!imlnt de ellberare,

- Omul acesta 1I11 mai rcnunta, sopt] el, rnultumit, perrtru sine. Din acelasi loc unde se g-asisera Inalnte, eu aparatul de radioactl vizare fixat in pozlt!a corectata de Tallll, actlonara cu precizie asunra fe-f[iu nil reperate.

Stevens Tjiun ~i Tlan conternplau acum un spectacol impreslonant. Aparatele de bord, ~i printre ele geopalpatorul, reproduceau eu Iidelltate scheletele radioactlvizate.

ea un reporter care descrle 0 demonstratle, Stevens transmitea spre xontinent r

- Un urias cimitir de reptile ocupa aid 0 zona de circa 1 B kmp, In punctul anuntat, Nu putem interpreta aparitia acestul grup animal. Din Indicaflile geograme-Ior, se pare eli s-ar fl prcdus cindva un caraclisrn terestru in apropierea zonei in care ne aflam. Pczitia sehclctelor este aceea a unor animale surprinse In cursu! tugii. Forma oa-

selor indica labe sl tnceputurl de arioi. ,

Pe mal. biolo!!ul .Ceu, din grupul de coordonare a operatlilor, urmare a cu deosebita atentie cuvlntele lui Stevens.

- Sa nu 'Pierzi cnmva vreo oozltle, Stevens" it rui-ra el. Cred eli este verba despre turme de reptile-pasari impinse de 0 revarsare de ape spre 0 regiune unde s-a produs 0 prabusire de straturi, Aceasta a acoperit anirnalele in timpul fU2:ii. Stringe en grija toate materialele,

- Fili Iinistit, Ceu, SI111 cu mine Taun sl... nan, eel mal gri[uliu asistent voluntar din citl am cunoscut.

- Continuatl drurnul spre Camerun! indica Gorano

29

Capilolul XXIV ERUPTIA

Se apropiau de Camerun. Ali Mahram Iredona ienes un clutcc, Tat:n dis~ilundea la in,!:ebarile lui Ilan, care devenea treptat, in drum spre Camerun, un Trtlerpret iscusrt al geoj!rame!or.

La 20 de kilornetrj de Camerun, la 600 de metrl adincime, submarlnu! se oprt. Catre continent porni un mesa] care suna a avertisrneut.

- Aparatele noastre de ascultatie iflreJ<istreaza puternice zgomote subterane. Temperatura scoartel sporeste incet, dar contlnuu .. Presiunea scoartei creste apreciabi l. Toate lndlcatfile confirma presupunerea cit e de asteptat 0 izbucnlre vulcanica, Asteptam confirrnarea coordonatorului pentru a rarnine in tata Carnerunului, in vederea urIllarirli Ienomenului.

Dupa clteva olipe de tacere, se auzi rasplcat raspunsul lui Gorano :

- Ramineti in Iata Camerunulul l

Stevens li trimise pe M.ahram sl pe Ilan la odihna, Lenevosul POlio veni sa-si ia locul la bancheta de conducere, Dar nicl Ilan, nici Ali nu aveau chef de odlhna, Voiau sa urmareasca ~i ei cele ce se petreceau acolo. Doar Polio parea nepasator. Coutempla prlvellstea adincului ~i fluiera in surdina.

O~cilatlHe scoartei deveneau tot mal intense, ~i valurl din ce in ce mai puternice porneau de la coasta Insnre lar~.

Timp de trei are, Stevens ~i Taun nu se clintir a de la masa de Iucru. Exami nau radiatiile scoartei ~i miscarile sclsrnice.

in mintea lui Taun se imbulz eau tot felul de ginduri. r~i arnintea de vechea lui presupunere fnrrnulatji intr-o Iucrare care stir nise rnult interes.

" ... tngramidirea de substante radioactive produce caldura SUll'Umentara necesara dilatarii rocilor, p,ina la aparitia unor Hsuri apreciabile. Gaze!e ~i lava migreaza prin aceste fisuri. Golurlle lasate devin regiuni de minima rezistenta, de prabuslr! ~j pot astfel provoca cutrernure locale.

Pentru a stablli Insa la ce adincime se gase~te lava in migrat!e, este necesar sa se cunoasca concentratia de potasiu 40. Stabilirea procentului de potasiu 40 radioactiv in lava vulcanlca In timpul ascensiunil ei, inainte de a se .dispersa p'e regiuni marl in atmosfera ~i in rocile inconjurdtoare, constltule chela problemei.;"

Georadiologul Stevens pretuia in mod deosebit Ipoteza Iorrnulata de Taun.

Acum se ivise 0 ocazie unlca pentru veriricarea ei. In eel mult sase ore, urmau s'a Jnceapa fenomenele vulcanice active.

Cei doi cercetatorl nu aveau tirnp de pierdut. Erau notarlti sa exploreze vulcanul,

Le trebuiau tnsa mai intii doua ore pentru calculul exact al duratei fenornenului $1 al tuturor fazelor lui, pentru efectuarea pre2"atirilor necesare, In acest timp, submarmul avea sa urce pe valea rlulul Camerun pina in apropierea irnediata a zonei vulcanice,

Hotarirea lor se contura imediat. Vor imbraca pe coasta scafandrierele usoare de suprafata, avind astfel posibllltatea de a se a limenta cu aer necontarnlnat, iar stratul izolant al costumului Ie va asigura proteetia impotriva calduril. Astfel echipajl, vor porni 'sa cerceteze vulcanul,

30

Cupr lnsi de Iebrl lltatea calculelor .$i pfegatirilor, eel dol cercetatori cornunlcara laconic centrului de coordonare :

- Trlmltet! un helicopter pentru cercetari ne coasta,

Stevens djidu irustructlunl rapide lui Han. Urma sa tina le-

gatura cu el. ~ii tra nsmtta comunidirile primite grupulul de coordonare ~i sii-i indice acestula, la fiecare cinci minute, pozltia lor eJ(aeUi.

Ce!e doua ore stabilite pentru operatiile prelirninare trecura pe nesimtite.

Imbracatl in costume de scatandru, eel dol cercetatorl debarcara sl se lndr eptara spre Iocul unde presupuneau ea se va forma craterul vulcanu lui. Cunosclnd perfect masivul, Stevens tnainta cu sigurantii pe didirile cu punta ceu mal dulce, urclnd tot mai sus. Cu casta costumului de scalandru lasata pe spate, purtind aparatele pe urner l, eei doi calatort aveau 0 111tati~are stranie. Nu-l intilnea ins·a nimeni, deoarece tntreaga zona fusese alarrnata si evacuata.

Cu jumatate de odt tntlrzlere fafa de prevederile graficului de parcurs, eei doi cercetatori ajunsera pe creasta vulcanului, De acolo se zarea in departare, Ja picioarele lor, or,:linda solipituare a oceanalui. La douazeci de metri unul de altul, instalara aparatele de receptie a radiatiilor naturale.

Zgomotele subpaminteue cresteau in intensitate, Nu se auzeau unul pe celalalt ~i Ie era foarte "feu sa desluseasca comunidirile lui lIan. Gazele emanate Il silira sa-si puna casca.

Temperatura urea, Taun descoperi eu detectorul vina de lava, Fixa aparatul de receptie pe trepied, scoase cronogralul si urrnar! atent mi~dirile aeului. Secundele se scurgaau incet, iar vuietul subteran se apropla amenlntator. Taun nu mai avea oehi declt pentru ecranul receptorului. Pelicula pe care se Irnprirnau urmele radlatitlor potasiului 40 se il1fa~ura incet pe tambur. Griaore nici nu ba"li de seama ti$nirea aburului fierbinte din crapiitur a iv.ita la stinga Iul,

Acele crouogralului se miscau uniform si incet.

Lava urea :in cosul vulcanului, Taun ~i Stevens, fieeare in punctul sau de observatie, se pregateau de plccar e, Strinsera aparatele in cutii. Conform Intelegerti, 0 faceau concomitent.

o explozieizbucni atunci, cutremurind tot rnuntele, Din fisuru nrin care iesise aburul Ilerblnte, ttsnea un val de noroi, urmat de un curent de lava. Retragerea lui Taun era taiata, Aruncat 'Ia pamint de presiunea explozlel, el se tlrt spre cutia aparatulul de recepj ie. .

Aburu! si [azeie ~nvaru.iau regiunea. Valul de lava fierbinte crestea mereu, Taun se sprljini de aparat ~i incerca sa se ridice. Dar temperatura nu mai era suportabila dedt in apropierea solului. Se resemna sa cllmlna culcat.

Dupa prima ti~nire, .urmli 0 panza. Taun presupunea eli avea sa dureze eel rnult 30 de secunde, Hotarl sa se rf dice, infruntlnd caldura si s·a porneasca ,in cautarea lui Stevens. Se scula ell mare greuta.te. '[Inlndu-si rasutlarea, pornl cu aparatul legat la spate. Stevens 1111 era 1nsa nicaierl. Nu facu mai rnult de zece pasi ~i auzi 0 voce puternica, cludat de aproape.

- Cnlca-te cu fat.a la pamint!

Fadi sa ezite, asculta de aceasta indica tie.

Dupa citeva secunde, fu prlns $i ridicat in sus atlt de repede tncit abia avu timp sa sitntli flerbinteala gazeJor vulcanlce care il inconjurau.

31

Suspendat In aer, Taun vazu dedesubtul lui craterul ameru:ntator.

Deosebi apol voei Ie celor din helicopter. Curlnd se atta in oabina, dezbracat de costum ~i asezat pe 0 hancheta.

- Unde-i Stevens? Iu prima lui lntrebare.

II pescuirn ~j pe el, raspunse calm un barbat dill echipa]ul hellcopterulul.

~i, tntr-adevar, peste putln timp, hclicopterul trimis de. grupul de coordonare dupa lndicatiile lui Ilan n salva ~i pe Stevens. Cocorind la zece rnetri deasupr a punctului in care se atla acesta, nava lansa lanturi eu inele de salvare, care se prinscra de cercetiitor ~i-I adusera, cu atutorul unui p alan electric, pina la marginea cabinei,

Taun ~j Stevens se imbrati~arii.. Inirnile lor bl\teau in acclasi ritm, Gustul rreasemuit al victoriel le urnplca faptura. Peliculele ~i Iirele pe Care le purtau ell ei confineau prlrnele inregistrari radioactive luate in timpul ridlcarii lavei intr-un vulcan,

Taun ceru televtaotcnul, care-l Iusese Iuat 0 <lata en Imb.radiruintea. $i, dupa ce st.ahill legaiura ell Ilona, rosti citeva cuvsnte, al caror tile. eel din inr nu-l intelesera :

- Repti'[ei ii cresc rnuzurll aripilor, Ilona.

COSMARUL

Cap.tolul XXV

Hellcopterul ii aduse pe cercetatorl la submarlnul Of. 3. Polio ~I Ilan se lnvlrteau in [urul 1&. UltitJTIu! pre~ua cu grini aparatele ~i le du.se 10 cabina cu rn ateriale stilntlfice.

De oblcel plictisH, niciodata 2Tlibit,. oriclnd r:rata sa doarrna, Polio era acum viol ca un titirez, Aduse ceai flerbinte, bautun lntaritcare, haine de schimb. Spunea a dmirativ :

- Asta zlc ~i eu treaba r Bravo I 0 viati are ornul I

Numai Ali h1ahram era suparat, El nu aproba aventura celor dol cercetatorl.

- Curaj? Fleacuri I Lipsa de raspundere, Inconstienta. Inchlpulti-va di v-ar f.I pirjolit de vii. Cuii-ar fi Sllalit treaba asta?

Bombanl rrurlt tirnp pe aceasta terna,

Taun simtea cum iI napade~te 0 nevoie aprJga de sornn, 0 oboseala cumpllta, Trebula sa doarma, sa doarrnd, Siera sAlt de vlawt sa f!uste aceste ultimo secunde de oboseala, care se arnestecau cu voluptatea destinderii care era aproape.

Se Indrepta spre camera de odihna, nnde-l asteeta uno] dlntre cele doua paturi albe, elastice, Se tntinse asa cum era, pe [urnatate imbracat, in pat. Nu se mal sinchisea nici de zll:omoh~1 radlotelevlzorulul, De acolo se auzeau Irlnturl dintr-o piesa :istoricl descriind lupta oamenilor impotrlva razboiului. Descrierlle grozavjj]or rlizboiu:lu~ se amestecau in mintea lui C!l imag-inHe eruptlel vulcanice ...

Nu dorrnea indi, dar era atit de aproape de somn, atlt de ... $i soranul veni.,

(coniinuare En numiirui uiitor)

• :riparul executa! 1a Comblnatul Poll gr a llc Casa Scinteif "I. V. STALIN",

)

I

Rugiim cliliorU sii ne Irlmlfa Impreslile II sugestille lor .supre lucrarllor publlcafe tn coleclia noaslra pe adrua Bucure~'i, Raionul I. V. Stelln, Ca$8 Sctnfeli, Piata Scinteli Mr. 1, Redaet!a revislel .$Hinli Ji tehnieii". Telefon 7.60.10 info 1571·1164.

Coleetia •. Povestirl ~llIntiflco.fantas. lice· apare la 1 ~I 15 ale fieciirel luni, in 32 paglnl, pretul de 1 leu exemplaru!.

Abonamenlele se 'fae la of Ie Ii Ie po~. tale, factoril pOltali- Jj difuzoril volur •• fari din intreprinderi Ji instllull i.

Prelul abonamenfelor:

3 lunl 6 lei

6 luni 1 an

12 l.ei 24 lei