CONDENSATORI

I
DRĂGAN IOAN ALIN
COSMAN SORIN IULIAN

UNIVERSITATEA TEHNICĂ, CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
GRUPA 1112
 Definiţie
În mod normal, electronii nu pot intra într-un conductor decât
dacă există o cantitate egală de electroni ce părăsesc exact acelaşi
conductor. Din această cauză, conductorii trebuie conectaţii împreună
pentru a forma un drum complet (circuit) pentru deplasarea continuă a
electronilor. Electroni adiţionali pot fi „îngrămădiţi” într-un conductor,
fără existenţa unui drum de ieşire, dacă este posibilă/permisă formarea
unui câmp electric în spaţiul liber dintre acest conductor şi un alt
conductor.
Condensatoarele sunt componente ce utilizează acest fenomen
electric în funcţionarea lor. Acestea sunt realizate din două armături
(plăci) metalice conductoare plasate una în apropierea celeilalte,
separate printr-un dielectric. Există totuşi o multitudine de tipuri şi
moduri de construcţie a condensatoarelor, în funcţie de aplicaţia
necesară.
 Simbolul condensatorului
 
Simbolul electric al condensatorului
este prezentat în figura alăturată
 Modul de funcţionare al
condensatorului
 
Atunci când la bornele condensatorului aplicăm o tensiune electrică,
între cele două armături ia naştere un câmp electric ce permite
existenţa unei diferenţe semnificative de electroni liberi (sarcină) între
cele două armături.
Pe măsura formării câmpului electric datorită aplicării tensiunii,
electronii liberi vor fi forţaţi să se „adune” la terminalul negativ fiind
„furaţi” de pe terminalul pozitiv. Acestă diferenţă de sarcină se traduce
prin apariţia unui stoc de energie electrică în condensator şi reprezintă
sarcina potenţială a electronilor dintre cele două armături. Cu cât
diferenţa numerică a electronilor între cele două armături ale unui
condensator este mai mare, cu atât mai mare este fluxul câmpului şi cu
atât mai mare „stocul” de energie din condensator.
Deoarece condensatorii stochează energie potenţială sub formă de
câmp electric, comportamentul lor într-un circuit este fundamental
diferit de cel al rezistorilor, cei din urmă disipând pur şi simplu putere în
circuit sub formă de căldură. Energia stocată într-un condensator
depinde de tensiunea dintre armături precum şi de alţi factori pe care îi
vom lua imediat în considerare. Abilitatea acestora de a stoca energie în
funcţie de tensiune se traduce printr-o tendinţă de menţinere a
tensiunii la un nivel constant. Cu alte cuvinte, condensatoarele tind să se
opună variaţiei căderii de tensiune. Atunci când modificăm tensiunea la
bornele unui condensator, fie o mărim, fie o scădem, acesta tinde să se
opună schimbării folosind curent de la sau generând curent spre sursa
de variaţie a tensiunii, în opoziţie cu variaţia.
Creşterea energiei potenţiale stocate de
condensator
Pentru a stoca mai multă energie într-un condensator, trebuie mărită
valoarea tensiunii la bornele sale. Acest lucru presupune o înmulţire a
electronilor pe armătura negativă şi o diminuare a lor pe cea pozitiva,
lucru ce necesită existenţa unui curent în acea direcţie. Dimpotrivă,
pentru a elibera energie dintr-un condensator, trebuie scăzută valoarea
tensiunii la bornele sale. Acest lucru presupune o diminuare a
electronilor pe armătura negativă prin deplasarea lor spre cea pozitivă;
această deplasare dă naştere, evident, unui curent în acea direcţie
(opusă).
Tendința unui condensator de a se opune variaţiei tensiunii astfel: „Un
condensator încărcat tinde să rămână încărcat; un condensator
descărcat tinde să rămână descărcat.”
Încărcarea condensatorului;
condensatorul ca o sarcină
Când tensiunea la bornele condensatorului creşte, acesta utilizează
curent din circuit; în acest caz condensatorul se comportă ca o sarcină şi
spunem că se încarcă. Observaţi direcţia de deplasare a electronilor
(curentul) faţă de polaritatea tensiunii.
Descărcarea condensatorului;
condensatorul ca o sursă de putere
Atunci când tensiunea la bornele condensatorului scade, acesta
introduce/generează curent în circuitul extern; în acest caz
condensatorul se comportă ca o sursă de putere şi spunem că se
descarcă. Stocul de energie din câmpul electric este direcţionat către
restul circuitului. Observaţi direcţia de deplasare a electronilor
(curentul) faţă de polaritatea tensiunii.
Observaţie
Dacă introducem brusc o sursă de tensiune la bornele unui condensator
descărcat (o creştere bruscă de tensiune), acest va utiliza curent din
circuitul exterior, reprezentat în acest caz de sursa respectivă, până în
momentul în care tensiunea la bornele sale este egală cu tensiunea
sursei. După atingerea acestui punct de încărcare, curentul scade spre
zero (condensator încărcat). Invers, dacă o rezistenţă de sarcină este
conectată la bornele unui condensator încărcat, acesta va genera curent
spre sarcină până în momentul epuizării energiei stocate, iar tensiunea
sa va scădea spre zero. După atingerea acestui punct de descărcare,
curentul scade spre zero (condensator descărcat). Putem să ne gândim
la condensatoare ca la un fel de baterii secundare prin modul de
încărcare şi descărcare al lor.
 VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!