Sunteți pe pagina 1din 34

IOANA PETRESCU

BALAURUL MARILOR

MonsUIiID hornmdum. In[orme. tngell!' I .••

Mes~er; Gaspard la.sa pana sli-, cada dintre dcgete 1i se uita cu dud la rindurlte in~irate pe foala de pergarnent dIn lata lui. .,Hoar n-am imblltrinit atit Inctt sa nu Alai Iiu in stare sa scriu ,. Mina ii rrernurase mrii indoiala, did scrlerea Iui gatica, inaltli ~i eiteatii de obicei. semana acum ttl a tmui copil nedeprlns cu slovele.

l~j scoase ochelarii oftind ~i-~j plirnbli privlrile pe peretii carnerei lui de Iucru, f se naxarea ea se petrece ceva neobi~duit. Poate cil oellii lui obositi eran de vina. Oar parea ea in jural lui totu] se mi~. U~OT, neslrnttt, masa de lucru trernura, La fel ca ~i ji1tu1 in care sedea el. La reI ~ nlnmbicele, pihriile, retortele cu forme cludate ce se Ingra.rnadeau tntr-uncolt al eabfnetulul, Flacara pIlIplndi a luminari,j pe sfi~'ite arnnca umbl'e maripe pereiL !;Ii Ilmbre.h~. prinsera a se tnsuflet; in pilpiittll el slime ~ lar sdl~letlll omenesc, pitit Intr-un ling-her. paru ea se mi~di. de pardi. ar fi fost vlu, Gaspard ll'i Intoarse ochtl de la el en un fior neplacnt,

Flacara se mai zbatu 0 data, de dou1i. on ~i se sttnse, ca furata de 0 eviizuti mina. Cind rfunase pe tntunersc, biiTinul invatat tresari. Parca se sirntea pirrdit din umbra, "Mai rau ca 0 baba trlcoasa" - se dojeni el. In "aiTa. mai lnceau slab cltiva meiuni. Vru sa se ridice dill jiIfl.I1 sao ca sa a: rinrla 0 altli 1umiDare. JII clipa aeeea i se pjru cii ande zgumok inlihu~te sub podeaua oilliiL Se opr] in Ioc, atlntind ureches, Nu erau pa~j omenesti, mal degraba un fel de bufni!uri inrundate ~j intri~fatoare :parcii ar fi biitut eineva cirpacul unui ~icri!.l. Au staruit a vreme, Ilr;roi aD cootenU. ~j au inceput :lar. Se desluseau dill ce in ce mai bine. Clnd pilreilu cii vln de departe, din maruntaleIepiimiuh.t1ui. clnd se apcroprau, de pa,rci ar fi fost chiM pe sub scinduri. Au.r:ea acum nil'te gemeie, un z:orniLit de lanturl. mugete prelungi ~j un !reilma surd, ca ~i cum ar Ij trecut pe dedesubt zeet de cirezl de brvol],

Gaspard era singllr in toatii casa, Faf a care Il slnjea pleca iII fiecare seara Sa doarma Ia parrott A~a gasise el eli. e rnai CJJviincios. ca sa nu dea de "orbit gurilor rele. Dar in noaptea asta, 0 teama nein!eleasii if cople~e<l pe clrturarul vestlt, parca ar Ii Iost slngur

1 Un morts ru inspaimmtator, urras si l1idos ...

2 Messer - Ill€ssire = titlu de onoare ce se adauga mai In!!t pe ling-a numele nohililor -~i rnai trrziu era atrlbuit doctorilor, preotilor etc,

pe intreg ptlmintul. Ar fj dorit, el, eel tlleut ~l scump la vorb~, 5:1 poata schlmba citeva cuvlnte cu clneva. ZgomotellJ 51'! apropiasera , cresteau insplHmrnt.ii.tOT cu Iiece cllp,a. Bubuituri n~ptlumice: se amestecau printre ele, flkind sa se cutremura aparatele de stielli ~i zgil[iind teresfrele, Oendafa simti cum Sf! zg!lduie masa grea de stejar - pe care-si s~rijllle~ ~owl. -:. ~i sfe~ni~LI[ de argln] d: pe ~a : ~i to<t!~ aparatele IUr de stlclli zorndlOlU 5ubtfre. tresannd Illsparrnrrrtate ~I lovindu-se intre ele, lar globul' pamhltesc, asezat peste eeasloave, dUjl~i ce se curnpant neslgur de ctteva orl, en un am beat. se rcstogoll peste un merman de hirct ornenesrl, care se risjpld peste tot lucul cu UIJ zgoll1()t lngubru, rllfioriitof. Odaia intreaga se legana COl ,Q corabie pe furtuna. In coltul lui. scheletu! se bJllibinea. ca prlns de Irlgurt, nlcindu-i sernne lui Gaspard ~i rinjind. IlIvli.tatu.1 sari iJ'l picioare, Nu se gindea fa slne. Se gindea fa scumpele lui aparate, cafe se clilinall primejdnlte, Incerca si:. le sprijine, sa le aseze mai bine, Dar :lotul n-a [lnut mal mu!t de 0 elipll. Acum, zgo.motele se departau ca ni~te runete care ducfurtufl:t spte alte zarro Se auzea in sci-limb UI1 ",uiet prelung Iii [alnic venind de los, din plapi. Gaspard Sf apropie de Iereastra ~i deschlse oblonul. 11 Izbi if! obraz un aer cald, inabLl~aor, cu rnlros de puctoasa .. Yntullericul era negru ~i des, ell. de smoali. U data ell treamatul marH, pi1[runse avcn de glasuri inspilimintMe. Oarnenil dibuiau iii noapte, ~i vocile lor se lmpleteau cu mugetul valurtlor Intr-un 'Il1U.rmUT surd, peste care se i'n,altau hohetele de pilus ale temeilor ~i tipetele coplllcr,

Unde? Unde sa ne ducern ?

Marca se revarsa ~i Inghite uscatul t

Domnul vrea sa. ne (Jiardiipentrupa.catele noastre. E siir~jhd

1 Pii lnduditor!

lurnil l

Gaspard desprindea crhnpete de vorhe aduse de vlnt,

- Du glemmis ei J I Doamne, indura.-te de nol, l1iiciHo~ii! Sf' ifnguia rnuljlmea ~i se bulucea ingrozitii, cind inlr-o parte, clnd in alta, ca o turma fa.ra piistor.

Gaspard cobort ~il el. Tinea in rnina stesnteu], ~iHacara lumina slab c.hipurile parnlntll ~i schlrnoncsite de spaim a.

Plata din tata case; 10i,. a~ezatii pe inaltlml!, 'era lntesatii de

lumea care fugise de teama eutrernurulul ~i a inundatiei, Incercd sa le vorheasca oamenllor ~i sa-] liru~teascli. - Ce e cu voi? Unde rnergeti? De ce va temetis

- Val de not, rnesser doctor, se vlHtau el, E sttrsitul Iurnli, S-:tu

auzit trtmbttele judedl.ti.l.

- Ce nebunle ,3 dnt peste 'Ioi? Nu e stlrsitul lurnii. A tost doar un cutremur, dar -'ii acela a incetat acurn, Nu rnai e nici 0 prlmejdle, Vorbea aut de linilitit, de raspkat, de parca. ar Ii [inut In milnlle lui toate talnele de nepatnms ale noplii aeeleia, Oamenii Se uitau !<I el nedumeriti, Taceau eLI totii. Pard rru mal le era teama,

.2

- Dar coliba mlltll~i'i Norna s-a prij,bu,it, Iar ea, btata, zace SUD d,irimiHuri,se tlngui 0 ferneie cu glas ascu[it ~i ianl~i izbucnirii ~I' ce I el alfe i 11 haho te de pltns,

- Collba ma!u~ii Noma era asa de darapal1atii eli sta sa se n~ruie dintr-o c.!!pa. In alta. Casele veastre n-au Iliitit lnsa nimic. tHergeti fiira. grijiL Ce a fosl a trecut, ~i nil se mai iniirnplll curind. Un asemenea cutremur mr se ive~le nlei la 0 suta de ani 0 data. Mergell in pace 1<1 easele voasrre,

Le vorbl tndelung, jar oamenil 11 ascultau t1kutl, bucurosl ca au scapat numai cu spaima. Intr-un tirzlu se risipira. Iiecare pe la case e lor, tot suclnd ~i rasucind In fel ,I chip pi'ljania pe care le fusese dat s-o tra i ascii.

Gaspard gasi in poart! pe s lujnica lui. Aslaug, lmpreuna 1:1.1 mama ei, eperiate Ioarta,

- Messer doctor, 0 fii ell adevllrut stir~itul lurnii? intreba Aslaug.

Le potnli pe amindoua ell aceleasl vorbe bune spuse 'f,i celorlalti. lJar' rna] mult decit vorbele, rnfil-tj~arlla lui Iihi~titii~i sigura de sine ,1\ ea lnrturlre asupra tuturor,

Cele doua Iemel pornirli spre clisuta lor, iar doctorul Gaspard sui scara agale, adinci! in gi'nduri...

Atitea Iueruri se petrecusera in mal putin de 0 ora, lucrurl de necrezut aproape pentru un flzlclan ca el. Era bucuros -eli Iusese singur ctnd a trecU~ prin uceasta tncereare, Sotla ~i ,eei doi capii ai ~lii se atlau Ia Copcnhaga. Acolocutremucul nu 5·0 fi simtit delac sail rnult mal slab. Epicentrul lui pare sa fi fost In ti!1fJtul acesta. ~i gtndul lui se lntoarse illdal"litn,ic Ia lntimpllb'ile Iloptii. PUse, stesnicul pe masa ~i se a~ezii in jiltul sau. Foaia astepta pe jumatate scrtsa, Gaspard i~i taie 0 prma noua, Vola sa-~I puna rlnduialii in gindur), sa astearna pe pergament tot ce 11 Iusese dat sii ir1iiasca . .. Chlar daca reincepe cutremurul, chiar dad marea cotropesle uscaWI, ~j pier sleu in prapiidul acesta, poate ell. mal ttrztu oamenii vor gas.i cele sense de mine, cunosclnd astfel ce s-a petrecut in nonptea asta de pornlna".

!;ii. plin de 0 binecuvintalli. rivnil., l.~; incepucronica.

"Anno Domni ..• in noaptea de 22 tulie, in tirgu~orlll, Bclrno din [lnutu! Bergenhus de pe caasta scandtnava ... "

in dimineata nrmatoarc, Aslaug dlldu buzna, fa.ra sa bata la lli!j:ii, in carnara de lucru a stapilluJlli ei.

Gaspard dormea in jiltul saLl, cu crestetul rezernat de un in loliol• Pana Ii lunecase dlntr .. degete, Folle scrtsa In cursul l10ptii ziicea:t1

I In folio = volurn in care I.ecare cGalil de ttpar e lndDitii numal in dcua,

3

risiplte pe m.asli.. Luminarea arsese pinli la ca!l'it: n.iiclliind in seu s.fe~nicul Ife ,argi"nt.

AsJ'aug IiIIl zlibovi lin!:a el mal muH de 0 drpa. Uis.ll pe m;)sli, printre pergarnente, tava de argint pe care Sf atla 0 cana cu Iapte fierblnte ~i citeva piin:i~oare calde ~I alergll la Iereastra, ca sa deschida JaTg ()bJllsnele. La scirtjituJ baJamaleJQT rugini:te. Gasp.ard QI!Schise ochii. Soarele, fo~netul vajurllor, aerul plio demiresme ~i de adieri varatice 1'1 avlilira. deodafa in odaia intunec.oasa ~i ell miros de" f~mli arsa.

- Messer, veniii 'sa vedetl balaurul, messer I striga Iata fReindu~~i cruce, Doamne, aplirli' erne ~tie eli! ne rna! 3§teapta dup.a cere indurate asta-noapfe.

- Ce sa vad, Aslaug? intrebli ulmit invatahll, ll~intindu-,i prtvirile' la lumina jnciiu~ii d.in Ierestre, Oehi:ite.ffil~iI it erau a:geri {'I patrU!1...zatoii, ca deobicel, Nu piirea deJoc bwmih:U file semn, l~i trecn rnina prin coama de pb dirunt. care-t impotlohea Iruntea ~i se rididi j,n pjclnare tacticos.

Dar fa#1I nu mai avea rilhdare. Se apropie de e] fi jndr.iiznl slH <!puce de brat.

- Venttl mal repede, messer l

Nidodata Iftl'O maivllz[!'se el atit de tufhuratil lie cllmilitclI

Aslallg: avea nbraji! Imbujoratl, Il'ch!i n stralucean ~i rii.su1fa scurt 1'1

~! repezit ca (!up,a un urcus greu.

- Ce e, fetlto,ce s-a: intim:J1at? 0 iO'lreb.l ell finiftea hri de totdea!ltlll.. Fara s1i-~i iasa din, pasul lui obif'Juit. 0 urma, totus] pin1l. Ia Jereastrlt E.O! if arlit! I::U mina oeva depMte in larg.

- Colo r Vedeti pata aceea neagdi, rrresser P Ce crede(f? 0 fi cumva balaurul P ~i in timp ce vorhea, Aslaug j~i fiku iara~i cruce, Pe iutinsul marii zbuciumate, !;U apele resiatice, ca de stnge, se zarea intr-adevlir 0 pata intunocatil striifucind fn rmtaia searetui,

- Da-mi ccheanal, zlse Gasj:Hlrd', mra sii se dinteasl:i d'inloc, privind lngimftrrat Ia fllfll,!i,area atlt de eilldata. a marii.

- lfalauml' s-a de~tepfata.stii-noapte ~i, lovind en ceada, a fiteut sa se cutremure tot [inufu]. far acum, uife eli a i£fit deasupra, spuse Aslaug intlnztndu-I oeheannl. DIl glemmis ei! oWi. ea. ~i-~i flltucruc:e. ETa am de tuTburati!, indt uita ~l bUJIa~D"iinfa ~'i sfiaJa. care stall aUt de bine unei fete tfnere, ~i ehiar respectnl pe eRTe-1 datora stapi- 11U1ui. Miin.ile i se intindeau tlirii vole dupa ochean : ar fi vrut ~i c:ilnsa sa prtveasca, ~i sporavala ink-una, ea care de obicei era aUt de taenia.

- Afil sptrne rnos Trond, messer, EI_ jura eli pata asta nu poate fi altceva decit "hafguful" I, adica balaurul mllrilor I Povestea "dineauri eli. ieri 1\ imlflpta{ in larg, .1:1 pescutt ~i l-a a:uzit rnugind pe 'sub apa. ~i facea niste valurl llTia,~e cu coada. de eta sji-l ras-

1 Haf!!,uf - I(raken = balaur, Termen folosit de Olaus Werrnius f '588-1654), ~i de Burtholinus (l585~1630) pentru II desernna un animal gigantic cue er locui In Iundul mfir il,

to;!rne barca, Nu l-ar fi. erezut nlmern, hlneirr[eles, Wndca. Trond e un mare minclnos, Dar zgnmotele le-arn auzlt en totii, A~a eli de data asta a spus ~i el adevilJ"ul; a soslt halaurul ~i 0 sa ne lnghlta (Ie totl.

In tlmp ce fa1a indruga wrute ~l nevrute, Gaspard allntea in taeere cu ocheanul para aceea intunecata. ,.,Se intindepe Il Iungfme destul de mare, 'mai Inuit de .0 mila - pretal invlltatul-, este u1;0r rotunjit[ Ia un Icapit ~i se arculeste ctudat, Ci.I 0 spinate de halens,

- Ce credett, messer P intrebli fata nerabdlltoare. 0 fi cu adeviirat bata urul ?

- Prcstii I raspunse SCUTt GaS,j,)ard. Da-mi surtileul ~i plWiria. Aslaug ii ,ajut11! sa se tmbr ace, lar el cobol') scara agale il se indrepUi spre farm, unde se vedea adunata 0 multime mare.

lap1:eJe SI! racise in calla !ji piini~oarele erau neatlnse. Lucru mal gray. doctorul Gaspard Barthollnus nic] nu 51! splUase pc och], fl, care JIll lesea W 0 io1:.'i din programul hotiirit pe fiecare zl, ceas Cl.! ceas, i~i parlisise toate deprtnderlle, Dar nicl I1U: era lucru de rnlrare, Doar rru se intim,pta un cutremur in flecare saptarnin!i ~i nu-l e dat orlcaru! geograf sa vada un Ienomen aUt de tnteresant ca aparitla unel lnsule aproape sub ochi] lui .. Clid, fara doar ~i pa3te. era 0 insula, ~i zgomotele ciudate din timpuJ noptii iti aveau restul lor in nasterea el, Inritatul cobora acurn ulita povi:tnitll care ducea Ia schele, Pa~ea eu ochii in parnlnt, adinclt in gIndurlle lui, ,i oarnenli se dlideau la o parte ca sll-i tadt 'Ioe.

- BlIIla dlmlneata, messer, In gin au scotindu-~i plWi.riHe. Ati vazut balaurul s

Sm~115 pe neasteptate din mcditajia luil" lnviitatul tresari; le riis.punse cu vole buni ~i! toarte prletenos eli fill ~tie inca nirnlc ~i merge 53 vada. Atune] mal multi dlntre eel ce 51! intcrceau spre easii. 0 luara InapDl' spre mare, insotindu-l. Enw nespns de cUli'O{li sii,-i .dle plir.erea. Nil era doar fifjtecine messer Gaspard Bartholi:nus, om umblat In ttJ.a'lii lumea, care purta bOlletul.pitirat 301. doctnrilor ~i era pmfesor ,1<\ Academia din Copenhaga, Scrisese el slngur afitea carti cite nicl nu incapeau in dulapul lu] sira IComail. ~f el se mindreau ca vbuse lumina zUei in Bolmo un dirturar ca acesta ~i ea din cind in ctnd ii mal cinsteste cu clte I) vizitii. Venlse acum etteva Iunl sB.-~i vada mama hlimnli ~i suferimla. Mama Ii murisa acurn doua saptlimini, lar el ramascscpe Inc; parea tot nu se indura sa plece, de~i avea sotie Ili doi copil marlce] la Copenhaga, Lurnea vorbea cii tina.ra lui nevasta nu se gindea deert la petreeeri ~i prea putinli. grija. ave a de rnesser doctor. De aceea, pilate, Sf! slmtea eJ mal bine tntre oamenli shnpll db 'lei, care il Iubeau ~i trn.g'eau nadejde eli va ramine mereu prlntre e.i, in casa luifrumoasa I:U doali. caturt, Nlrnenl insa Il'U ar fi lndraznit sa-l' lntrebe ce are de gind.

1 Sin = tltln cu care erau cinsfili preojii ~; caluglirll,

5

- - Ce cr,~df~1 de inlimplarell asta nemalauzita, meSser? lntreba plrgaru] orasului, fi1cindll-~i lee prtntre cament, 5iirtil1du'~i ptntecele IIria~. Era doar singurulin masura sa, stea de vorba ell un c:elatelln de frunte CII acesta, Mare rnlnune 1

- Eu nu cred in mlnunl, spuse zimbind blajin Gaspard, 0 rnlnune e ceva care schimba legile firiii. Un efectclinlia nrnul nu-l poate cunoaste cauza r ~i chiar ctnd ernul IlU cunoa~tc IIceastli CiHlza. ea lnsa exista ~i ponte fi descoperita 111111 tlrziu prln sH1.ruinta lui~i prin rnljloacele stttntet.

Pitgarul d~du din cap II injelegere, de~i nu Intelese mare lucre. - Nu ,credeti ell at" fi mal hlne sa ne urcam in tum? spuse el Iuindu-! de brat \:u 0 miscare totodaHi smeritii ~i curtenitoare, De acotc ne putem da mai bine seama,

Po;njra Impreuna sa urce treptele turnulu] de strajli de unde se vedea ptna departe In larg. Onrnenll s-au imbulzit In' urrna lor ell sa nu pfarda un cuvlnt. Cirrd au ,ajuns pe pla:tforma., se adunara in [urul lor, a~teptllldl1-i sihi rosteasca piirerea. Prirrtre el se aHa ~i mo~, Trend, eare-Lprlvea raut.acios eLI singurul bli ochl, celilalt Wndll-J mlncat de albeaf.a. Ptrgarul itl1pnnnllta ncheanu] siu lui 'Gaspard, care, in gra'btl,. uitase sa ~i-. ia, Privlra rind pe rind pata aceea neagra, alungitii. care semana cu 0 vietate ur:ia~a. ado fill ita in pluttrea ei tara de grilli.

- Crede]! eli. e balaurul j intreba pirgarul lnficrtndu-se ~i stergi:I1l:llJ'·~.i sudoarea de pe Irunte.

Gaspard nu raspunse numaideclt, Privea tacut ~i incordat prin ochean, 0 insuHi? Dadi e 0 insulli noua l' i§i spunea Ill. Fenomenul acesta tara precedent iI ulula ~i pe el. Se gtndea depe acum la eemunlearea pe care 0 va face Ia academre, 1'1 uirnirea pe care 0 va stirnl printre invitt.'lli.

- E 0 insula, hiri! dour ~j poate, zise eI ill cele din urma utapoind ocheanul, Apoi se lntoarse catre oamenl, Ceea ce vi Sf pare o tnlnune, tie balaur Sal] altceva, nu ponte ti decit un fenomen natural. Insula a lost pesemns riditaHi. la suprafata de (I miscars a funduiu] marH, care a prudes ~i cutrerrrurul de astii·noapte. !;Ii doeterul Gaspard urma sa. vorbeasdi [impede, lri:ispicat, potrivindu"}i r.lIvintele, ca de la eatedra Iul din Copenhaga. lnauntrul parnlntului, de la douasprezcce leghe incolo 51': glise~!e Ul1 rnlez de foe, ce lzbucneste uneer] in a'iara prlntr-a cr,apatura a scoartei paminte~tL NLI ~tiu daca rna intelege1.i, se rntrerupse el, vazind. mutrele speriate ~i! uetncrezatoare din [urul lui. lttehipuip·va ell scoarta aceasta P'[mlnteasca, pe care starn nol acurn, e ca 0 plutii deasupra unul ocean de foe. Se tntimpHi.i]lleori ca apelemiirii sa 'piitrund.1i ~i ete in miezul de fladiri~i atunci, acesta, [a rindul lui, se revarsa in afara uetuntnd ~i bubuind, usa cum atiauzit ell totii ,~sta-noapte.

Pemiisurii ce vorbea, se tnsulletea tot mai mult. I se lumina in mlnte tot inteJeslI.I, ~i 0 noua teerle lus fijnj:a.

A avut I!oc asadar till cufrernur, ° prabuslre a xcoartel, tot fundul murii a Iost rascoltt, rldiclndu-se la SLLpralafa 0 bucata din

6

ncel fund. Noi nu vedem ncum rurrnc altceva dectt pamintul eel 11DU, insula ina!lal::i de cutremur, incneie el, mulluRlit- de expilcajl., lui. Totul i 51! parl!a aCURl lesne de priceput ~i Ilrnpede.

Oamenil ll ascultasera In tacere, Se ultau lael nedumerltt, Mo~ Trend zlrnbea rau1ilcios, diml din umeri. Cum sa crezl asernenea povestt, bune de adorrnit copiii? Piimintul are in miezul lui un ocean de foe? ~i noi stam PI' el ~i nlc] nu-l slmtim z Si Iccul lzbucneste deodatil, asn, PI' sub apii ? $1 Dare apa .nu stlnge Iucul ? Astlel de mutturl (I fi spunlnd mcsser doctor Gaspard Bartholirrus studenjllur Iill din Copenhaga P Declt .SH fii doctor ~i sa rnve1i a~a ceva, mal binc rami! pescar prost la Bolmo.

Pirg aru! 11 ascultase si el smertt, iar acurn 51! amestccli 111 yorba,

impaciliitor. '

- 0 fi ~i insula, dadi asa binevoi]! dnrnnla-voastrk sa ne spulIe~i. CII toate acestea, messer, pescartl au fi ei dreptate, E lucrut satanei la rnijloc ... Asculbl,t! numal ce spun acestla, care all in1irziat aseara in Iarg.

Facti semn biitrlnuiui cafe sedea mai Ia 0 parte, Intr-un grup.

IHo~ Trend Armundsoen Iusese PI' vremurl pescurul eel mai bogal al satulul. DaT din cell' trel corabli PI' care le sUipinise. clndva, ramas.ese doar cu un barcaz vechi ~i hodorogit. Avea patirna bauturii ~i tot ce ci~tiga risipea in chefuri de 51' ducea vcsten. Incetul cu incetul; i~i Iroslse toata a verea ~1 acum tr,aia de azi PI' mltne, singunttic ~i inr1iit, pi1.mu:nd norocu! ~i bunao;.tarea ce{orla.lti.

La sernnul pirgarului se apropte in 5ila, tlrlndu-s] picloarele. o datacu el inaintadi ~i ceil alIi doi care eraucu 1'1.

- Apol, nol ce s.a spunern, ca. slntem prostl ~i n.L1 ~tim carte ca messer doctor, incepu el lratjocorlror,

Ptrgnrul 11 tulgera ell o privire minioasd, ~i mo~ Trend urma mal dornol :

- Ce sr.. zit, era 0 vrerne trumoasa, scnln stidii, cum at! vlizut cu totli. $i tocma] rasarlserli stelele, Noi IlU ne tnduram sa ne intnarcem d, era atita sumedenie de pesrl, ca. nlclodata. ~i am mat aruncat virsele 0 datli. ~i asa, pe negindite, lara pic de vint, marea a lnceput sa. clocoteasca marunt, iac-asn, cum tlerbe apa in ceaun. 51 se tlic.usemaiintiigall1:ena.eil~ofral1lll.$ipc.ul.mliro~ie ca sillgele, $1 bares noastra unde s-a pornit sa tremure ~i sa se potlc,ncascl.i. ~i s-o ia in raspar, ca un cal narava~.~i din ape se rtdlea IHi ahur cu mlros ineclicios de pucloasa de nici nu ne mal puteam trage sutlarea. Nu e a~a? Ii lull el de rnartori peeei dol pescarl blUrini de !tnga 1'1., care statcau mL1ti"clatinind din cap. E] facuTIi sernn eli da ~i stuplrll inir-o parte, spre mal multi Incredlntare.

- Intoemal ! Intocrnal usa cum hli'LlL!larn eu, strigii Gaspard. ~I vol ell ati facut atuncl P

~Noi ce era sli facern ? Am pus rnlna pe vlsle ~j nu stiam cum s-o [!Jam dill loc mal repede: nLlJ1JJai ell mugetele care se auzeau pe dedesubt parca se,tineau de noi. Incepuse, pasa-mi-te,. balaIlfUI sa se destepte in "dine ~i sa caste, ~i slav! dornnnlul ea nu

7

ne-a prlns acolo clnd 5-2 rldlcat, eli 1111 mal eram aeum aiel, ea sa va povestim toata tar1i~enia.

- Dar bine, eameni buni, SPOS!! invitatul, nu vede]! til. nu e In mijloc niei on balaur?E tocmat ceva spuneam ell: 0 mi~care a scoartel pamintulul. Jzbucnilld fucul prin vreo cr.lpiHllr.li pe Sill} apa, facea rnarea sa clocoteasca, raspindea vapori suHoro;;i ~i producea zgomotele acelea ciudate, pe care te-am auzlt cu totll. lar mal pe urma s-a tntlrnplat prabuilrea aceea de vstraturi care trebuie sa fj adus lea suprafata: insulalle care I) vedern acurn. Intel'egefi acum ?

Dar oamenii nu lntelegeau deloc. Ceea ee lstorlsise mo~ Trond nrai inainte in g-raiul lor ~i eLI darul lui de povestrtor II se parea mult mai usor de crezut declt trazele intortocheate ~i pline de eu"in1e n.ei»felese ale profesortJlui.

Gaspard oWi. Zadarnic se straduia. I~I dadu seama cit de departe este de sufletele ~i de intelegerea oarnenilor. Se gindi eli. trebuie numaidecit sii mearga pe insula. Numa] la fat a leculnl le-ar fi putut dovedi adevarur spuselor sale.

- Cine rna poate duc:e pinli Ia insuHi? lntreba el, Se a~tepta en tcata lumea sa vrea sa-I insoteasd. Dar nirneni nU-1 taspunse.

- Numai acelu, pe insula, ne putem da seama de ce s-a petrecut, starui d.

- Dar mai intii e iasulii Qri nu e? s e aU2i vecea moale ,i tratjocorltoare a lui mo~ Trend. in tlicen:3 care£e iscase. Voi ce ~icefi? se intoarse el spr e pescari, care amutisera de tot, stinjeniti.

- Y-arn expllcat dear toata seria de fenomene, 11 rntrempse inviitatul cu oarecare nerabdare. Ce altceva poate fi"

- $; daca e halaur P intreba rnierns blliiuul. Priviti numal cum clocoteste marea in apropierea lui. Trebuie sa tii smintit Sa te dud pina acolo. RiisuHarea otravita a haigulului se stte Idoar ca. te lmpro~ca ~i la 0 milii departure. Si dacii senate un brat din alea rungi, Iuuurmg] de tot fl re prinde ca in cleste ~i te illghite?

Oarneni! faceiliJ ingroziti.

- Prostii! -se rasH minlos Gaspard.

ea sil-l mal imbuneze, pirgarul ii fagadui sa-i lata rost tit de mr1nd de 0 barca ~,i de un marmar mal inimos, care .sa· I dura sa vada maf de sprospe "millullea". La cuvlntul asta, dodarcrl GaspllId di!tlu din umeri. Dupa ce multurnl ptrgarulul si-sl lua ziua buna, pornt spre casa agale, fr1lmintlnd in miote ,.minunea" tntlmplata.

Tn1r-adevar,el nu credea in mlnunl. Credea in aparatele [ui, in frumoaseie lui aparate de s1ic1i1 ~i metal. Mai credea ~i tn puterea euvtntulu] scris :volumeJe grele, legate in piele de vjfel, care SI! illgtamadeau in rafturt, pe mese. peste tot locul, sl rna] ales credea in puterea erelerulai sao. In stare sa descurce, sa talmaceascli ~i sa dud. mal departe slova moar1li ce zacea in file, ~j in experientele cludate din retortele ~i haleanefe lui de stieHl.

Dupa ce pleease staplnul SaIl, Aslaug se incumeta Sa ia ocheanul ~i sa-l dudi la ochl. Dar. In loc sa se apropie, luerurile pareau eli se

depiirteaza ,'i-,I rid~u de ea. Pihi il'i "edna Helga., care II driga de [ns din pinta, parea arum £it omusculiti in 'gemnlJ~ ol::heanalui. 1I !lisi deoparte, inciudatli, ~r se iliUi. la veeina ,~1ga cu eet doi ochi marl, albastrt. ce-t ~use5'eX"a darL!itl de natura, "cei mal trllm~j ochl din Bolmo'''- spunuu fHicaii.

'Nu ,eobiJri jQS Iii mare jl '0 irnhie veclna, Se PQves1~c; atitea lucruri cindate .. :

- 'Nu rnerg, DUi A.slaug. Am f,o,st rnai devreme, J\cum am treab.li. Adeviru] e di il a~tepta pe Nik.lall'5. care fligadise ,sa vi.na inainte de liturgi1ie, ~i n-ar ii vrut sa n-o gi'iseasdi acasa,

In a,teptarea lui, se alJud sa deretice priu odiii, apropiindu-se cillli fi cind de fere,1lstra, ca sa arunce (J privire neriibdatpare in piata.

Dar Niklaus nu se vedea nicaier], Nedijita ca nu mali ville, Aslaug se rizboi ell salte!ele ~i ell pemele de puf, pe care prinse sa Ie senture pinll le iC1jira fulgi.i. Mai pidi un ;o;.tmp d~ 311a in ti'nglrea nnde fierbea inabu~it 0 halca mare de pore, l'aspfndind! miros pllh:ut de mfrodenlt, SI! invfrti iarprin camera de locr'u it $tapinului, nnde nu avea vote sa ating-a nimle, strmind ~i mal rnult praful dln dirti ~j de pe aparate cu 0 ctrpa trecnta user pe deasupra lor. Aduna 13' un I oc, of1:imd ~i faclndu-~i cruce, merrrranuj de hirci risipite in tfmpu] Rop!iL Si ape! se indirji impotriva pardoselii, la. care nu pusese doctoral Rid 0 eprellste. Freea blue lespezlle eu perja~i C1l I~ie pin a ce striludMi alhe ca neaua, Se inlirepta din ;a[e~i-~i .$'terse b,o:bllan1lle de: sndoare de pe Irunte cu dcsul palmei ..

Era voinica fata, Aslaug! Trligea la lopep in balenierele cere n1011'; aliituri eu mi,dii ~i mlnula C!J u~urinta plasele pHoe de peste.

Cu dtiv3 ani in urma, AsFa!lg rnergea hI pes~oit eu tafil ei ~i cu Ntldal1S, un orfan care crescuse pe Iinga casa lOT lIi-7J zkea tngorlnreul el irrdi. de pe cind erau cO]Jii, Irrtr-n vara, Nikl:H1s se tncmi pe ccorable daneza care pleca de la Bergen sa colinde lurrrea, "Vrealf s.a c1~tig bmi multi. itlfelegi tu? - Ii spusese ef lui Aslaug - c.<I' 5i putern ~i noi TnJglleba 0 gospodarie ... " Aslcaug incOl'iinta.s-e', de~i nu lnle:legea de ce le-ar {f trebuit afi1ia bani pentru gospooari:l Jar. Er311 lii altu rna] saracl decit ei care, sla:vii donmnlul, intemelau un dimin. Dar l$i dlidea_ seama cii. pe Niklau'i il min.a de colo pini. colo un Iel de nelinlste, 0 nevoie de schimbarevcare nu-l iHidea pace. Oftin!!. l\.slaug iI Ili~a sa piece. Astle! ra.mase ea singura sa-~i ajute. tatal baton. Nil era lucru obi~ujt ca 0 lata sa iasa la peseult. SI vceinele cam rJ'rie,au impotriva el, IJnei fl1'mej il e dat sa jeasa, 53 mardi, sil gosl'odlireasc:a, mcidec.urn sa. imbrac-e pan tal oni de plele ~i sa. traga 13 loptli sail s~ arunceplasa, Dar' feteI putln ii pas a deplirerea lor.

Porneau dis .. (fl.:·dimrin-eaf:i{: in larg.. Batrimd ~edea la ctrma, Nicl II-aT fi fbst in stare de mai malt, De !:.inti II mnrisera. trel feclori, 111151 la caste ~iceilalti lflec.ati, ajunsese de tot nevolnlc, Ilslilllg' insa era ua ajutor nepre'[uit. JIlIirlll!a pinzele ca eel mar ince.n::a.t rnarinar ~i arunca volocul cu !lib,ade.

9

Mult! Wiclii venlsera in petit. Printre ei era ~l Ruldklsl, nrgusl". rul, orn cu vnza, care tinea pravalia ~i hanul din Solmo ~i care iIii cladlse de curtnd eliSa nouii ~i inciipatoare, aproape de a doctorului Gaspard. Dar ea iI resplnsese ~j pc el, ca ~i pe cellaltt. In asteptarea lui Nik!aus" intrase in slujba biltrinel donrnne Gaspard, care auztse de curajul fetei ~i voise numaldeclt s-o ia pe tinga dinsa.

Nlklaus se tntorsese in sftrslt. Santi ii cheltulse totl pe drum ~i era chlnult de femU$Ca~i.

I~i petrecea zlua lntreaga pe un scaunel tinga vatrd ~i repara plasele, fkind planuri eu batrjnul,

- La prirnavara, spunea el, sa vede]i la prlrnavara.. ~i ochi] ii stralucea u.

Voia sa puna un catar g nou, sa rep are ~i sa ealfatuiasciP barca veche, ca sa poala merge iar la pescuit, ~tla el nlste loeurl unde e n((mai pe~te de oi bun. Avea sa d~tige bani multi.

_ ~i atuncl tacem nunta, ~i se uita lung Ia Aslaug. Se uita la eJ asa cum se uita un drept-credlncics la stlnta Iecloara.

Trecuse ~j primavara, venise vara sl 1111 se stla ce ginduri an:

Niklaus. Nu le puteal citi in ochii lui verzi ~i schirnbiitoti ca marea.

Aslaug oWL lspravise de trecat ~l de lustrult tot ce se putea freca ~i lustrui in casa, de la stesntcele de argint ~i pinJi la eel rnal prost ceaun de iiert apa, Al'unca jar 0 privire pe tereastrs. 11 vazu pe messer Gaspard urcind ullta spre casll, Se rlisuci in loc sprlntena sl, trrtr-o cltpa , asternu iata de rnasa alba. ca ziipada ~i aduse friptura rumenihi toernal atH cit trebuja. Dar, in !'Imp ce miini.le ei ham ice se ;ndeletniceau cu trebu.rilelor marunte, 0 muncea rnereu acelasi gind:

"Unde-o II Niklaus?"

Niklaus era depute. El a fost ceJdinUi care a pus plclorul pe insula cea noua,

Dupa ce lucrase toaiil ziua la barca ~i se sdi.ldase pe pla]a de la Alstahong, adormise trudit, slngur IT. bordeiul lui din. padure, N-avea hahar de cele petrecute in timpul noptli. De ctteva zjle se apucase eu rnultd tragere de inima sil repare barca, Ii pusese catargul eel nou. Schirnbase citeva sclnduri ~i ii ramasese nurnal sa Ie ciHttituiascli. Era grabit sa ispra.veasdi luuu! inainle de 11 se scula lumea ca sa poata pleca in Iarg eel dlrrtil. Dupa ce trtndavise atrtea lunl, il apucase un dor nespus de larguri, Se hotlirlse ca in dimineata aceea sa iasa numaidecit lapescuit.

Se trezl clnd abia rnijea de ziuii ~i aLergli pe flhm. Se apucii illdata sa-~i ciHflituiasci1 barca. rara illooiala cit, dacll ar fl allat de fapta lui, preotul Conrad ar Ii spus di e paeat sa lucrezl sarbatoare;l, ~i inca. de zlua sfinte.i Margret, dar Niklaus ~tia tii barca trebuie data la apa cit mal curind, ca sa poata lesl cu ea La pescuit. Cum era sli-.!Fi piard1t .bunul dumnezeu salt ehlar sHnta Margret vrernea ttl Nihlaus c1nd erau atit de ocupati sa prlmeasdi rllf?i1e dtept-uerlinCio-\liJorf

1 A cliltMui = a .astupa ell dlti crapatunle dlntre sctndur lle unei cor abll !?i a ]!! unge cu piklldL

I'apta lui va trece ncbagata in searnu, lar el :,Jlnt'ea eli astuzl, ne!{re~it. trebule sa ii,l&l In mare. Sfinta .Mllrgret ii va pu~:~ noroe, Plna. 1.1 sfiq;jtul anulul, avea sa slringii bani destui CII sa cumpere cl leva J,1raj.lni depamtnt, sa-~i cladeasca " casa. nra] frumoasa decita lui .Ruidkist. ~j atune] va putea face JIlu.IIta mare, ell A.sJaug, sil se dUCil vcstca, ~i chlar in casa lu] cea "ouiL Tot framintind in minte gtndurile a~lea,llIcrade zor la barca, Intre tlmp soarele se rldicase de II sulitil pe cer, ~i Niklaus prlvi in [uru] lui lrrtirraindu-si mll.dularele nstenite, MarcIL era toatii sdi.ldatil,in!r-o lumina purpurie, de p'arca apete l-ar ii Iost insingerate. Dar ceva ne1Jlbi~nuit H atrase luarea-arninte : departe, in larg, se ivise II patii lunguiata, tntunecata, f'llidiu\ se fred .. 1;1 ochi, apoi privi iar, Dar nu era 0 parere. Pata eta nemi~caHi ~i piirea destnl de mate, earn ca insula sttncoasa din Iata coastei Alstehong ... Ce poate Ii oare ?,,, - se intrE!Ua Niklaus sl, in tlmp ce se apuei iar de lucru, prtvea din clnd in cind Intr-aeelo. Se grabi sa !'firfe<L.sca ~i c.ilutl:! [U ochll pe ciJlleva care siH Iljute sa puna barea la apa.. Dar tarmul era pustiu, Oamenil truditi de emotllle din tlmpul nnp'[Il se odihneau inca .. Atune I SI! opintl singur ~i trase barca pe nlslp plnii ]a mal, apni sari in ea, Nil mal avea rabdarc .. Voia sa. \lada mal de aproape pata aceea cludata, cafe patta at n tost ,0 balena u:ria~a ec se inciih:ea la soare, dar care ponte ea era 0 Insula, un piimint ttuu, Niklaus 1111 ljtia ce e fri!:!! .. II miua ca totdeauna dorul lui de ceva necuneseut. ".5finta .Margret, Intr-ajutor!" - i~i Meu cruee Iii tntlnse pinza. Vlntnl era prtelnic ~!-I ducea ell iuteaUt lntr-accle. Pata cre~tea vlizind cu ochii, Era tara dear ~i poate 0 insula. Cine arputea crede i1~a minune? Deodafli ii, Iulgerli prin minte lin gind nastrusnlc .. .Eu sin! .eel dint-H care am descoperlt-o, Nimen; n-a vazut-o inca. ~ieiJ sint tot eel di.ntli care 0 sa pun plciorul pe ea. ~i atunci lnsule e at mea, A~a mi-a SpUS IIdata messer Gaspard clnd mi-a povestlt callitorlile unula Columbus". De bucurie rise ell hohot, apoi incepl.l S1I Hulere, Oticlt era el insa. de pierdut in visul Tui, nu se putu sa. I1l1 vada inn.ti~areaneobi'~nuita a marli. Apele erau tot tulburi ~i Insjnger,aie, de~i soarele se inaflilse acum SlLS pe cer, ~i clocoteau mamnt, de parca ar ti avut ioe pe dedesubt, Nik'lal~s arunca plasa Intr-o cloatiL ~l elnd 0 trase alara, 'era tndin:atli ell pe~ti' ca niciodatll.: niste soiuri Ide p~ti necunescute, cu ariploare de Huture, ell clucur] de pasjire 'ii luclnd ca nlste gluvaerurl. flacliul ii desdirca in Iundul lJardi. Vnii enw mortl, aJtii piireau numaj ametiti, se mai zbateau il1di .. Se bucura de pe arum de uimirea pesearilor clnd [e-o ariita mlnunea asta, 0 lua acurn de-a lungu] insulei, cercetind-o cu de-arnanuntlll~i cliuttnd uri loc mai prielnic unde sa poatli acosta. Orlcurn, fa re era cilldata ~i insula astaI SI! arcuia ca 0. spinare de balaur ~i mai avea apoi ~i un git lngust care ducea la un tel de cap rotunjit si ir.1l1tat ca 0 movila. Se lndrepta spre gitlll acela, unde apa era midi. ~i trase barca pe p,llmintul lunecos. Apoi se ridica~i privi in [urul lui, sernet, ca nnjircprictar care-s] cerceteaza mosiile.

Insula cea noua se intlndea neteda, U.J.a ridid\turi,pe 0 lunglrne de {I mila ~i mai hine. Intr-unele locurl parea f1lcuflt dlntr-o pla:trli.

III

neagrli. ~i ~ldui1ii, care lucea orbiter in biita:i" sonretut fi pe care pi~ dent! ITtI .!>& putea pTinne. iar 'intr-aHele,piciOTul SII: inhmda lntr-o mizga clcioas1i ~i nl'ugrli., pJina de semel ~i de alge, Oifi loe in toe erau I:TOri rnari, in care apa marH nu se zvlntase inca.I'ustiu 51 racere ca la un lnceput de fume. lui Nikl.aus, tara sa. ~tie de ce, i se fatLl! kkii.Nu era nic] rna.car un pescaru~, care sa-l 1ina toviiTii;;ie. Oare de ce oceleau pes:clru~i insula? Urruiirlcl1 ochl] un stol intreg care se indrepta spre en, biitind moale din aripile atbe ; dal', I) datil ajunsl in preajrna ei, !i dlldurli de etteva ori owl, apol, tn Ioe sa se abatii. asnpra-I ell ;:ipete mari, cum he de ob:cei fi S-G Ia -in stliplnire, incepura. sa. fiHiie mai grlibit din arip; §i zburara spre ~lirm fipind a spaimii.

- Cililltorie bona! [e ura NlkTaus" rizind ~i Uidndu-l'e semn ,1:11 milia.

A~adar. nici en pescllru~ii n-avea sa impartii insula lui. Pornl sa"i\'i eerceteze detneniul. PidoOlrele ii lunecau ca pe g'hea~a san Sf' i[lfunrtau pina Ia glezm; lar dIn lee in loc trebula sa sara p-este grnpile pline cu apa, ~ totl!~i, in lnchipujre, (I vedea rna'! irumoas,a dedt gl"adina abatelui Conrad ... ,'pe~te se vede a ij surnedenle. Ad va dadl Ull a<Uipost pelltrubarcj. Cru:i VG:r fi harclr multa, La inceput va 10.11 oament in parte hI cl~tig ~i in cnrind ilii va avea bli..-cile 1m en nameni tocrnitl, 0110 va lace II magade pentru siiratul ~i uscatul p~~telui. Va face nego~ in mare. Co.riibU de departe VQ:J; veni nina aici sa Ia peste, ~i cu banll ci.~igati i~l va dura gospodana. [a1ii, aiel elocul casel s 0 easa mare, ell saUi larga ~i cu Ierestre matte, ea a Jui Ruidklst, Vedea fi easa, ~i livada ou pornl in Iloare, ~i pafUllile grase se intindealJ pina departe sub ochii Iui, $i de ce n-ar fi rnditoare insula ell paminturile lui Gissu:r -Harvendsoen, care a iibutit sa are ~l sa semene secatii l1e c03 .. ta -stearpli de la AJstahong? Nlimohil acesta. i-rl cafe fi. se infundli pki(jI"u1. pare SHe fie foarte manns.

T~i ,i lnchlpula e Aslaug ~i ell: el stapineau tot bel~ugul acesta.

Erau bogati ¢ respectati de 1oatii> lumea. $1 el Ii cumpdra un colan gros de aUT ca sa.-l poarte dumlnlca la blscrlca.

Intr-un tirztu, dupa ce a striib5tut-o in lung ~i ill Iat, s-a rupt ttl flreu de pe j'nsuIa,impodebita de el ell toate kumu~etll'e illdripuJ:rii s-a urcat in barcll ~i a pornit spre coastti.

I.ndJ de departe a vlizut lume multa adunata la schele "i care parea ca-l face semne. Pescarii l-au lnconjurat nerabdatori ~i t.au ajutat s;i lege barea.

- Ai fost pilla acnle, Niklaus': intrebau pe intrecute. $i cum era?

Ce al viizut.?

- Flrcste eli. am fost! se seme[la mtcaul. M-a1i vazut doar ell totii. Ell am fost eel dintii care am pus piciorul pe Insula, asa sa ~t,ti !

- ~i nu te-a 1nghifit hafguful? intreba nlO~ 'frond.

- 0 li fwt adormit, ell Ott mlsca decTt preaputin, glumi Niklaus.

Dar ~i tim!. 5-0 misca, e vai de eel ce s-o gil'si in preajma lui.

J12

Prlnsese din zbor spalma oarnenilcr ~i se glndea eli deocamd.atll e mal cumlnte 8-0 intretinli. No ,dorea sit se mai abatli. ~i altii pe b. insula lul.

- Dar uifati-vii nnmai cit peste a ados, se mira mo~ Trend, Oamenii se imbulzira sa vadi I;li lie mirarii illdelung de bel~llgul aceta de peste, de soiurfle fare, de culnrite gil1ga~e. nemalvazute, ca trase cu penelul, De la Niklaus, insa, nu pujura ana prea mult. ~H HisaIa in plata donrnulul, ~mall ce fire ciudaUi are, cit e de tikut ~i imHi.rafnic uneorl, Ferneile, m schirnb, se adunasera co toatele in jurul luj~i-I prtveau cu tncintare, ea pe un erou, ispiUndu-f ell felurite lntrebarl, Nimeni nu avea lndriizneala sa se avlnte spre lnsula: spusele b!l.trinului Trond. ii speriase, $i iata di bliiatuJ iista,pirpiriu ~i g:iflga~ ell 0 faUt. ptecase singur. Pina ~i Ruldklst vern spre el, plln de bunavointa, saltindll-~i ehimirul plin ~i ii tntlnse mina prietenos.lar Ni1dau~ i-a strlns-e fara du~manie. de~i if ClIDo~tea gindurile cu prlvlre 13 /\slaug. Darel $Ua acurn ca f~i va duce iubita pe insulii ~i 'lor Ii singurii staplnl acelo ~j putln Ii mal pasa de Ruldkist. r~i amintl deodata eli. ii faga.dllise logcdnlcet lui sa treaca pe la ea lnalnte de llturghle ~i porni gdibit intr-acolo tacindu-~i loc printre fernet, dilldo-le nerabdator Ia 0 parte. farli sa. le spuna UD cuvint. EJe se uitarii lung in urma lui, inaJtind din urnerl,

-Pareli. poti sa.. $tii dadl 0 fj ajuns in.tJ-adevar za:n.aticlll asta pina In balaur P tilmicimo~ Trond gindul tutu nita.

Niklaus seindirepta Slue piata alerglnd, Era grlibitacl!ttI 'S-o vada pe. Aslaug, sa-i im,p.arHi.~easdi $i ei toate mlnunliti:iJe vazute de el, ea $i teate planurlfe lui de viitor. Bat« La usa doctorul.l.li Gaspard" dar n-avu rabdarc sa vina si-i des.cbi'dli. ,.A sl aug, - striga el !\,slaug!" S,i :l:glliii nerll.bdlltor dania de tier.

Intr-un tirziu se ivi ~i Asiaug.

- Ttl e~ti. Nlklaus P Ai asteptat mult P Eram sus,la rnesseGaspard. Oamcnli spuneau ca te-at fi dus peimulii. Nu ti-a fnft frIca?

- De ce sa-m] fie frica? Am fost sa Iau in stdplnire insula, ~tH tu ca insula e a noastrd ?

- It cui, a llol'shii t Tu ai frig-uri. Niklaus uite eum it! arde Irurrtea I A.shmg ii bern mlna pe Irurrte ~ipITn pletele imfllfe CLl IDliofie de sora rnai mare. Era mai rnaruntel iledt ea, dar slIflliraiic ~i sprfnten ca un troll I, ~i snb sprineenele imBinate, oehit verei sciipl!~ rau, Fata Ii .limbea liRi~titi, ca totd'tauna, ~i Ii vorbea ea l!nui copll.

- Til trebule s~ te bag; il'll pat,

Niklatlsltid'u din cap C1l indirjire, indepiirtind mina drag-ii a 'Qgodnicei.

- Nil slnt 1:101.00'1'. Mai .binl! asculta ee am sii.~ti spun, Ne-a povestlt odatli messer 6i1spfird desPre n~te tan necunoscute pe care le-a descoperit unn] Cnlnmbus, ~i ne-a mai spus c1i aeela care calca

I Troll = un fel de splridus ill mitologia scandlnava.

lntlia Dara pe un pZlminl nelocult ajunge staptnul lui. ~j atuncl, cum ell slnt eel ~an! am pa~lt eel d[ntiL. intelegl ?

Aslaug nu-l rna] lntrerupea acurn, dar se uita la el cu oehii el marl, senini, uimita ~i putln infrico%,aUL

-. Da I Da! inta.ri .Niklaus. Ne a~teapta 0 viati1 frumoasii, cum nicl nu-]i tnchipul tu.,

Sl, aseztndu-se pe prima treaptii a scatii. 0' trase tioga e1. Incepu sa pevesteascii vlsul pe care-l lacuse cu ochii deschlsl, acolo, pe lnsula: adiipnstul pentru bl1r.ci, loeurl bllne de pescult cum nu se gasesc nlcuIerl.; ~i pesti mlnunafl cum nu s-au mal vilzut niclodatii ... ~j bani mal Jr.ulti decit trebuic, ~j casa.i., 1Ii 0' livadiL.pamin1ul acela namotcs de prin adincur! pate sa fie nespus de rndltor.

Dar Ni!daus se tntuneca deodata. De ce Dare ocoleau pescarusii insula lui?

Cu biirbia in pumnl, Aslaug 11 ascultase fara sa clipeasca,

J)lIca ai vrea tu, Niklaus, it pot intreba pe messer Gaspard; el ~tie toate,

- Ai dreptate, Aslaug, il raspunse el bucures. !lu-te de-l Intreaha.

Eu astept act,

- Tu vii eu mine. $tii mal bine sll-i deslusesti totul, ~j Iata tl apuca de rnlnii ~i-I trase dupii ea lnauntru,

lJreara scara in fugli~i se O'prjrll in lata mesel de Jucru a ioyatatulul, care Il masura tacut, dupil ee i.\,I scoase ochelarit,

Stateau stlngherl]! toarte, biiiatul cu ple1ele lui lnelate ~i rliva~itet cu clt licnjli care i se llpeau umezl de ttmple, eu pjelita alba ~i gene lungi ell 0 lata. Fata Inalta ~i hlne legala, cu ebipulei senin, dliltllit ell malestrte, ca al sflntelor din biserici. Messer Gaspard nu se mal satura sa-i priveasca, bucurlndu-se de trurnusetea lor, "Ce tineri slnt l" - gindi el. $i le plzmui tineretea.

- Ce vrett voi? tntreba el ell bltndete, fiinddi nici unul nu se tncumeta sa vorbeasca.

- Spune tu, Nlklaus, 11 Imbie ea dindu-i cu eotul.

FllidiuI j~i ]ua inima in dinti ~i tncepu sa povesteasca tot ce vaz[lse el pe insula. Pe maSlfra ce vorbea, tearna ~i sttrrjeneala ii piereau ell. prln farmee. Ochll Ii straluc,ellU', fiitea lRi~cari largi care parca clopleau in vazduh cele povestlte de el,

- ~i asa, eu fiind tel d.intii acolo, insula e a mea. Am vrut numai sa ~tiu data era adeviirat ce ne-al povestit odata despre Columbus, Dnrnnla-ta estt Oint'! eel mai tnvlitat ~i ...

_ Niklaus, iI intrerupse zimbind Gaspard, nu stnt omu] eel mai invalat, totust Tfl pot spune ea al ~i nu ai dreptate, Dupa "jus gentium", eel ce pune intiia oara picierul pe 0 insula pustie, acesta fiind mat Intotdeauna dipitanul unei corabli, ocupa tntr-adevar insula prin .,jus prlrnl occupanti". Dar nu 0 face pentru el , corabla fUnd a regelui, o lace pentru regele ~i tara lui. rnlelegi?

Niklaus iI priv] fara sa raspunda,

- Cit despre [nSIlI a asta noua, e greu de spus daca rnerlta 5-0 ia in stilpinlre regele, E jotu~i till pam'int care tine de Scandinavia, de [inutul 'Bergenhus fi auevele iI vel putea face sa inleleaga pc lspravnlc, (':1 ~i pe pirgarul nostru, de aitfel, eli insula iti apartlne durnitale,

- Las' pe mine, messer, cii. ~Hu eu CUIn sa-Illf apar dI'eptul, attt vreau nurnai sa ~tl.u : dadt e dreptul rneu ?

- Da ,I 1111, zlmbl lar irnpaciultor inv1itatul, caruia ii pllfcea illtlacararea Unarul,ui, din punct de vedere al dreptului natural, ai dreptate, 'oar rnai mare peste dreptul dumitale natural este regele, care hoUirli11elimilele lui. fnteleg!?

Niklaus facu un sernu eu capul eli. lntelege, ca. e patruns de adevarul acesta. Dar tot ce spusese Gaspard trecuse ca apa peste 0 piair;" EI nu rejinuse nbnlc. ~tia dear am eli trebuie sii se dud!. III slra Conrad ca sa·, tntrebe ~i pe el daea poate lua in staptnlre insula.

- Oare ai putea sa mll dud ~ii pe mine pe insula dumitale?

Trebule negrestt sa ajung' acute, spuse in cell! din. urrnii Gaspard.

Niklllus:1ilmbi lrnpacat, Messe.v doctor zlsese "insula dumitale".

Afadar, recunostea dreptul lui,

- Fire~te eli da ! tlispunse eLI voie buna. Orlcind doriti. ACUll1 ar fi prea tirziu. nar mUne de dj'mineata .•.

G.aspard:inCllviintii. Hotariril sa piece chiar in zori. Niklaus i I sfatul' sa incalte nlste cisrne groase. Nu e user d.e umblat prin namoild acela clisos. $i, zimbind, arli.Hi spre incaltarilelui, pe care norolul se urease plna mat sus de gl'ezntL Dar Nilda'lls mai voia ceva, f!j/ framinta dicilllita de plele in miini. 'Gaspard i.I privl tntrebator ,:

- Mal vret ceva z

- Oa! !iii glasul iHicanlui ~ovii.i. A~ fi vrut 5-0 Iuarn ~1 pe As[allg

en nei, daca rnesser doctor Ing-aduie.

'Fda S8 nita la el, flira un cuvint. Parea mal degraMi speiriatii dectt bncuroasa. Totusi rnuljumi dodornlui ;;iie~1 urmata de Niklaus, Dar se opri Inslnte de II cobor] scara.

- Ce sa dil1Him noi acolo, Niklaus? [I lntr eba cu teams. Las-e focului de 'insula I Ai, "azul. ce II spas rnesser Gaspard'.

- Ce ~m tu ? 0 lntrerupse 1')1. 1I15111a va Ii a noastra, !iii sa vezl ce feri:cfti 0 sa tim amtndol acolo,

Ell. nu-t Tas:punse Indatii, Ochii lui incerdinafj" prlvirlle lui an:atoare ca in friguri nu-l pHic.eau. Insula aceea parea i.T vrajise.

- Dar ce ai? Dee ce fi-e te.am.a.? starul el ~i-i hla mlna lntr-ale lui, care erau fierbin!i ~i uscate,

- Stiu ~i eu P Dadl. totusl ') fi un balaur adormlt?

- Ai innebunit? strigael minim;. Pardi ai fj mo~ Trend. Auzi!

Baiaur I Eu urn fest acole, No e nlci un balaur, Dar clnd vazu cit ochii ei lucesc in Iacrlmt, se imbJinzi. tt mingiie mtna, Mergem mllne in zori. Ai sa vezi ~! tu cti nu ai: de ce sa te teml, Doar merge ~i messer doctor, care e om invajat ~i lin se ia dupa neroallle oamenllor,

115

Fad. sa mal lI~epte Tispunsul et, ji, prinse capul lntre mHni ~i 0 samta lung pe g-urii.. Apoi fugi. ~[ Ashl11g rimase sa priveasca ill unTIa: lui offind.

Flacau! tnlc.1lI iar plio p.iatiin goa.ns.. ferindu-se sa au fie oprtt de cineva, ~i SI! Indreptli spre casa de platra, pltita In umbra, blserlcil, unde locuia preetul,

Sin Conrad era insa la biserki :;oi slujea Iiturghta,

- Stintia-:s..a a, pas eamenl sa te caute. Ar fi vrut sll-ti vnrbeasca.

Dar AU te-au gasH rucaie,i. ~I Frida, batrin1 ingrijjtoare, nnmal isprii. vea rot pOV~lldu-i 1,IIi NIklaus arnauuntele intimpliirilor din acea dimineata de nenitat,

~ Uite asa cum if! spuneam, ztcea Frida,giliind putin, diel era gr-asa tare ~ suferen de nirlui, sin Conrad nici 911 se trezise ineii. fiindcli era. obosit de noaptea asta nedarmita, ~i ce sa, vezi? Ne pomenim cu 0 ceata i'ptrea.gi .de feme.i. Femelle acelea DU aveau astlmpKr. In timp ce barbatli stateau La schel.i SIIU se urcau in turn ~i se sf..-tulau O! tllfi"i pri"viod ill larg, ele alergan de colo pina CQla, CI.ItillC'ii dupti ele, ca sa auca vestea eelor ee nu¢iau inca de mlnunea Inthnplata ~i sa se bucure de uirnlrea lor. A~a--s femei'le! N-au -o'dihllii. LimlJa no ie o.bose¢e nkilJdata in gUl'li, chiar dlac! 11: ebosesc plcinarele, Of! Of!

Niklaus se ulta La ea, plio de nerabrlare; ar fi vrut sa scape mal lI'epetie, dar gura U mergea ca 0 rnelila. fi el ahla gasi otlip'l potri;vila ca &-0 Intrebe e

- ~i ce vmll sira Conrad cumlJle?

- Ape], stili sa \rai! Sfinpa~sa 'lUi se sculase .. illl:ll din pat, ~i

Iemeile s-au Imbulzit, m-au dat la 0 parte ~i all Inlrat peste dinsul, asa cum 51! aila.

~ Parlnte t Sira Conrad! tipaUi care mai de care, de-ti luau au"j;uJ. 8alaur:ul! Fapta Necuratelai, insula! Niklaas a fost acnlo de l-avazu], Dar era adormit.

- Pe cine l-a vlizut? Ce balaur P Ce tot 1m! clntati?

Bretul om SI! zapoii!tise de tilt, dar, vii.zind cit nu scapa lie ele, se inflifura in pUma ~i CObOFi din pat. Leau Iuat srniruitele aproape pe sus sa-I dud jos la schele, E! se impotrivea cit putca, "fiafguful. balaurul !" ~ strigau ele ~i zed de brate se intindeau sii-i arate Incotre se alia .. ,,$i cine zice]! di a fost acnlo ?" ~ incerea el sa se liimureasca. "NikJaus". ".~i n-a pati1 nirnic?", "Nimic, e bun: 1;dr,aviin". Ctnd, in sfir~it, a izbutit sa intcleagii despre ce e verba, sira Com-ad ~i-a Meut cruce, apot a rrnpreunat miinile.

"Pifi pe pace - le-a spus -. cbiar dndi. ar Ii un halaur, nu va face nlci un Tau dadi va rugali domnulul, l;ji lonas a s"liJ1i~luit tret zlle ill plntecele seolutul $i a ie~it 1eaffir de-aeclo, Voia domnului!" Pemeile se ultau mute ~i smerite La :s.flnfia-s.a, care Ie vorbea ca la pl'edldi, uitind cil e inf.a7ura.t in piiturii ~i poartli inca scuha de tina pe cap, La urmii~i-au fiicut cruce ~i au oftat w:!uraie': nOacii ztce sira Conrad til. nn ne hce r1tcI Lin .. 1m i1.-:o1 ~~a trebnie ri 1'e" .• JJY"t!e

t t

17

e NiklalH? - intrebii dlnsul Iilllpa JlCeea.Vrea.\l, d-I viid numaidecli·'. S-au repezlt i<lra,i cu toatele, "Niklaus a Iest jos In schelii, dar a plecar'. ,.,CiBiati-1 - SJlIIse SiTII Cgnr.ati - ~i adlll:efj-mH net", Ele s-au im:n'nat ~ au plecat ,in sfir~it. ltii du-l sa see iJllhrace, C3JH lolimiase pentrn litmghie. hum stat "$i-l ..a~teaptii, eli tl'elllHe sa SOStla-sm1 lntr-o cHpli.

Ni1<tms offii. Clil!:a aceea se lungea La nesflrslt, 'f1 mlit~a Frida o ump!ea: CD sporeviliala ei nHinccia.tiL EI i;;i apinti Ilchii pe nn erncifix IDrreg:rit, Iar grn dn 1 ii lug! departe, :pe insula llli, impodnblili cu toate fruTIl'UlletHe. N i ci :n-.au:z.l dna ,i:rrtrli preetnl,

- Ruua dim'ine$, N dims, zise aeesta intinzimlu-i mina.. Sa t'l"ait;;ti, b1iiete! A.m a.uz1t 00 isptavli imlrazneata ai lJiptult wdizi. ~i indi. singur, singure1! Hal, jJove&lefte-mi ;;1 mie minunea,:pe I:ID"e 11illITII i TIl ai "hI! t..o de n::p:rCtape.

~i Niklaus povesti de-a fir-a-par t03tii dLiitOTill lui pe jngvUL ~e1ft1il 11 ascnlta tac11 t, g'lnititnr.

- Sira Conrad, .se m1mgupRe lkQI!ati l'IlildllWl, &de p;atdi ar fi stat pe di:rbunl -RjJLiaJ ~i, en lVr.ea u sa tntreb [(I] lucru. Cum !!I-lOII "PIIS, eu am fast eel iHn:t1.i care am llllS pir;ioTul p:e insulil. lfbatl1 mmea 0 ~tie. Atune! insula e a mea, no e a!j!a?'

~ Cumai Sfl-D_S P 'U-esatj preotul orlill .girulurfle lID.

- Insula 1 Messer Gaspar II pOVf!stit mAl 1I1lrrnnTt, irrtr-un WITP de 1ll!'Scari, cum a c-IJcerl't un SeIDo.T Colllmbus nil!;ih~ inslf.le flimlI:ii a, fast eel dinti]. Eu tot asa am debarcat prlmulsl vreau sa 'pastr-ez ;:I1.l>u]a asta pentru mine, fHgddi. pini ~i barca era a. mea, nu II reg-elm, eum I) fl 1est a lui C0iumbus.

Alita nevinovll:tie iI finn pe prent ~5i lrirnbeasca.

- "Niktans, spuse ei, TIU I:.r-ed cil insula 'IH p'utea Ii II til, .Iadi,' hinemteles, e verba ~e 0 hlS'alli. Ma tern in~a eli tu te-at tnselat, Ai Iuat balaurul drept Insula, 'Eu acnm treln:rie sa plec Ia Fantelt, SH-I i-TI~tTilttB: pe episcop. E UTI fapt prea rnserrmat. Trebuie cillar pr easlfmj[a-sa sn hot8:ra:sdi ce IIV'e'm de fjh::nl. Preotul vorblse Ct1 jumatate de glas, maT rnnlt' pentru sine, uUindu-1 pe 'NrkJaus. Apoi ileudatil i'ji aduse amlnfe de el. Cit despre celtila1te, mai stam noi de yorba la tntoareerea mea.

~i, riilic1ntlll-S'e hi piciOlue,cu !l11 ztrnbet blajin, ii fiieu semn sa pIece.

Cind ajunse l'Teatul Conrad Ia Fantott ~j se infliii~a Ia palatnl ~pisj:DPJ.jlu'i, mon~-eTIlm-n[ Gufumrnfli 51: edilmea inca dupa prinz sl -ponmc!5e en strii~rncie sa nu fie trezit. Zgumotele de peste noapte, care aci Iusesera mal putin lntlorateare, ii tnlburascra totusl souIrml.

In nl!.lIbiiarea lui, preotnl impiiri'ii.j:i vtearuful vestea minunii iar

altl cl~rjci se ailunara indat1i til jur.n lor. '

Chlbzulra eu totii sl hQtaT.ira cii asemenea intimplare - fie ca e 0 ins.u!1i fvita peste nuapte din ocean, lie eli e balena Irria~a lasconlus - nu e 0 Inrlmplare de lliJ.I:ruce z:i ~i ca pot Iua ilsttprli-Ie rnarca

raspundere d~lI.a. tntrerupe sornnul prea-sftnttel-sale, ca siH dHcii vestee.

Vicarul catedrala] rnergea ibainle, vola sa aiba el plilcereil de a duce vestea rnonsentorulul ~i de a se bucura de almirea lui. 1'n urma venea pr entul Conrad, cu ceilafn clerici, inghesuindu-se care mill de care sa nu plardi ntmic dill prlveliste,

~ "In nornlne Del", lncepu sa psalrnodleze vlcarul JinglL pam! en columne sculptate in care era xulcat eplseopul,

Dar mal rnult nu zlse. Si astepta, A~tept8.u:;i ceilalt] Intr-a HieNe smeritiL Monseniond deschise rnni int1i un sirrgur och], cu care prtvi posornortt ~i ursuz tmprelur, Era suparat ~i era gata siH inchida la lee, cind vazu linga patceata de preDtl. care-t pindeau, Mo.rma! ceva, gata sa adoarma !;1I, dllf cei1alti nu-l diidura ra.gaz.

~ Monsenlore, {I veste mare, 0. veste nemaiauzita! Mirabile visu I, S-a intimplaJ 0 miflune ...

~ Cum? Ce mluune P tntreba eplscepul inca buimacit de sornn. -5i se uitli pe rind cu asprime la totlce] de fat:ii. Numai eli tigura Illi trandaHrie ~i rototete nu lzbutea sa !i,e aspra; cu coljurlle gu:di Hisate in JDS, atata rna] curtnd ca un cl)pi!a~ gata Sa pllnga..

-Ce fat sl,mne!;? se vaitii el ~i clisca lung.

- Prea-stlntlte, ~titi, cutremurul de asfa-noapte a vadit ell ade-

varat vola domnulul. Nu dcgeaba 11 numesc grecll "tbeomenia", adicii minia lui dUl:nnezeu ... Yicarul nu pierdea nici UII prlle] sa-~i arate ~t1inta lui. de carte.

~ Ce vre.1 sa spul 11 11 tntrerupse eplscopul nerabdiitor.

- eli s-a intimplat 0 adevaraUi mlnune. lata, ahatele Conrad dr la 801mD ne-a adus vestea, ~i aci vicaruj it trase pe preet mal aproape ca sl'i-.F vadll rrrensenloruf. Dar acesta nu-l arun:di. uectt 0 privir;e ineruntata ~l far.a bunavoillta. Ce-o Ii nascoeit oare preotul asta ca s,11-1 trezeasca din somnul lui dulce de dUpa-al11faza?

~ Un balaur, prea sfintite l se repezl sira Conrad. La no] s-a ivit ill largu] madi un balaur. Unul care l-a vazut de aproape tille Tnorti~ ca. ar fi insula. Dar to.ata tumea crede eli e balaur,

~ Ce insula? Ce balaur? Nu inteleg nlmic l ~i enlscopul privea nedurnerit dnd! Ia vicar, cind lapreot. Verbeste mal Himurit!~

~ Dar tocma] ac] stli greutatea: cii nu stlm liUnurit. Oamenii ~il1t inspaimlntat. eel mal multi au spus eli e balaurul marllor, ha'fguful, cafe s-a ridicat I.a supraiata; eli lui i 5e datoreste ~i cutrernurUI. Este 0 Intruchlpare a satanei - zic ei din. prlclnn 1I11rD5ului de pucioasa care rna] staruie ~I Ileum. De frkli nu mai lese nlrneni in larg.

~ Dar pardi spuneal adlncauri eli II Iost cineva pina acolo, i.1 intrerupse episcopul,

- Un singur OlIl S-a incumetat ,sa se ducit 1::1 zice cit ar 1, (I insul,a. Dar cum sa te poti incredinta ? Ell biinuiesc di. ar Ii cam sminttt ~i mal slnt ,~i altli ca mine.

~ Ai vorbit cu e.I? Vreau sa ~titl tot, spuse episcopul,

1 Privel.i~te minunatfi l (pI;: l~til1e~te).

]8

Sir" Conrad povestl atune! ell de-arnanunlul ce allase de ra Ni. klaus ~l toate inlimplllri1e de necrezut din dlmineata ace ea.

- $i dumneata ce crez i ? intreDii. eptscopul.

- Eu cred ca ar fi mai hine sa sustlnem cil e balaur. lit predica

mea de az i le-arn vorbit oamenllor de seolul biblic. Le-am spus eli dumnezeu I-a trirnls din nOLI ca sa-T pedepseasca pentru pacatele lor. lJar eli datil el se Intore la adevarata credinta eLI tot sulletul, 'lor 'fi llIintui!i. Pnate ea ne-am putea folosi de teama aceasta supersti!ioa.s:l en slH readucern ~j pe eretlci in slnul blserlcll,

- M.da I rnermal Incet eplscopul. Superstltic ..•

- "Superstilio est Jgnorantlae Hli.a" I" se avintii vicarul.

Episcopul iI fulgera CUD privire, iar vlcarul j acu,

MO!lseniorul Gudrnund i,i I11:II~cli. flira milil huza de [os, ceea ce era sernn eli ar t,ugeta adlnc,

Preotul Conrad avea dreptate. Timpurile erau grele. Credlnciusli se mollpslserh cu totii de erezlile lui Luther ~i nlmic nu-l mal oprea sa treaca ta noua credinta, In curtnd blsericile catolice i~i 'lor inehide portile, ~i slujitorii lor vor rarnine pe drumurl, in timp ce reforrnatii in!iin.teaza peste tot noi Iocasuri de cult. 0 minune ell aceasta intimplata tncrnal in eparhla Iu] elm dar al proniel ceresti - glndea eplscopul - ~i care trebule Ioloslt cit mal blne, Curnlnte nu e ca spalrna oarncnilor de balaur sa fie intrefinuta de preotl, Cad da.('a se va atla lntr-o zl adevarul - ~i se va aria fiid dear ~i poate -, prestigiuL bisericlt catolice va fi lovit afit de crunt in tot tlnutu] canu se va mai putea ridica.

o insula !lOUa, e cu totul altceva : 0 insula ivita astfel e 0 mlnune a lui dumnezeu, Mai 10m, insula trebule slintitiL Proceshmea fiicuta cu fast va atrage multlme de credinclosl, Apoi pe ell s-ar jiutca ridiea 0 biserica. Dece IlU? 0 biserica tnchinata, de plld.li, sflntel Mar,gret, fiindci!i insula s-a ivit tocmai la siirbli10area sflntel. Apoi stinta va incepe la rlndul ei sa fad!. mlnunt, ~i insula va ajunge un loc de pelerlna] vestit, Lucrlnd ell chlbzulalii, venlturile eparhiel put ajunge urlase.

Ochl] Il slrlilucira ~i 11 zirnbi lui slra Conrad,

- De bdaur Did nu vreau sa a.ud'" spuse el. E" desigur. 0 insulii. ~j insula trebuie sfintitti, Voi oficia eu insurnl slulba peste trel zile .. Avem in vreo biseridi de-a noastra 0 statute a -stintei Margret? se "dresa el clerlcflor.

- Este un altar al sfintel 11'1 hlserica veche din Fantoft, se grabi unul dintte ei sa-,j ras pnndll.

- Minunat! Ridic! de acoln sta.tuia, porunci el vicarului; 0 vorn duce inprocesiune pe insula, care 1i va fi. inchinata. Puterea sflntei va Indeparta duhurlle rete, ~i oamenli VOI merge in pelerina] Ja biserlca ee 0 vom Itlalta, asa cum se merge. la Rorna sau la sftntul rnnrmlnt,

Preatii primira vestea cu un murmur Iingll~itor ~i respectuos,

is

I Superstitia e filca nestiintei.

I ~ !

I

- Piall. atuncl, coniiDUll. epis.l.:Qpul pri'Vind spre slra Conrad, vei avea grija ell Insula sa tie ceiiuiatii ~:i ca sa. Sit dlllee (I cruce iI,Clllo unde VII Ii altarul sIin1uluii Iecas, ~i IIstiel lnsula va intra in stiipinirea bisertcll, Cere-l vkamlui tllt,! bani! de care ai nevoiepentru IJreg-ll.ii.rea prccesfunli, Sfituieorte-t.e cu eI in erice privinfii.

Slra. Coo:ra.d se tnclini. facilld sernn eli. II Injeles. Episcopul H lntin.se pri:etenQs!Ulna lui grilsu~li, iar »reat!.!l sii.ruta CEI smerenie inelul'.

- Stnt multurnlt de- dumneata, S~uje.~ti lie domnn:! cu multa rlvnil.

Imi voi aduce aminta Ia vreme, Deci na-am injeles : peste trei zile, adicii dltfl'.linJci,voi velli la &1nw ell sa merg pe insulii. Ptegate~te tetul sa tie la in:iH~ime.

La acest .. cuviate, sira Conrad mai flicu (I plecaclane ad:incli ,i ie~i urmat de vicar.

EpiscDPU~ Gudmund Iii frecll, milnile multumit, Seg:indea 13 uimlrea arhieplscopulu] Theobald cind VII ana foa-tiL povestea asta, TTUIasul aceta nesuterit 3 prins de veste acum un an di Intr-o eparlrie de a lu.i 0 fernaia nascuse clnct g_emen:i. A iiicllt ilita vilvii. CEI gemenii lui elt vestea a ajuns piM la Copenhaga, I-a botezat in catedrala din I'lidaros ell mare.pnmpa ~i it !JI;lI!S tuturara di 11 ia sub 1J1a1ta sa ocrotire, Dar ce mal Tnsemnau acurn flietii gemeni. ,CIl care 51: fiilea arhiepiscapul, pe lillgli acel pamint al fii.gll.drtinte.i des·coperit de rnnnsemoru1 Gudmund?

ta tntoarcere, sira. Conrad f! gasj l!-e Nikti.Uls ~eziJlIt pc treptele de la poarta, Nil rna] avusesecuraj sa infrunte llrnbutla lJUrfnei Frida 111 Sf: a1}eza5e in druaiut p reotu lui. ea sa nu- piarda prfleju! Ife a-I vQrhl'. A.ftep.~£e muUe. ceasuri, ~1 nollptea se las.ase d"e muTt dod auz:i p.ortita scirtiind. dllj,la C'E se oprtse 0 earIl1ii.. Tresllti ~ slhi tn pkioare.

- Ai venit iar, Nik[aus? intrebi preetul. Nu prea am vreme sa s1au de- vnrha, Am atitea treburl til nn-nti vB:d caput Il facu 1otu~1 toe s:a intre.

- Ce-a spus episcopul, palilnte? intrebii el, .In tinrp ce slra Conrad se aseza trudlt intr-un jilt. Ce e en insula mea? Eu he ruearte de om 1.lentru ea. In odli ii stralucea ol',otiirtre, in daratnicii.

Preo! .. ! i~i mtngiie biiJibla tncurcat,

- [nsu[a asta, pot sa. P-o. spm acum, famine II bisexkii. Va fi sfintitti in zlua de duminidi, de Insusi monseniorul 'Gudltlun.i ~i mal tiraiu se vJt cl3:di pe 'i?;a un, loca,J de ru.g;~luil. im:hinatsfiHtei Mar· gret,

- Elm-, du-I,Ja dreptuj gin.tU6ft e insula mu.:! stri:g_li. Niklaus dezruitl.~duit. A,a [lii-a S(l!1S messer' :UiI!!.pant ~lJ el tti.email hbie.

- iJ,fiz<!e dl! al di'e¢aie" d'ar sfi5ltia·u ,tpi«otnd II! ItIntarit aJtfeJ. lmmla. Lnfel.egj tn, III:J ioI!i. dli:5C1lp~t--o ca If!! oriee far'd_ -cumm::nt;;.. d ea s-a nascut dill ape, printr-o mlnune dumnezeiasca. $i 1m ro~ sfinp.t lro fi inalpt iin m1floc~1 ei, ca sa atnmteascif eameni.1'O.1" aceasta minune.

20

NiklallS pali Ja ta1ti fi se Ibi! moale pe scaunul pe care-t tmpinsese bai.riJ1!L slujllic.~ adlneauri. freotl11ui ii fu mllii de el,

- Frida, porunci eI, ad'll, un pa,harel de raehju de Ia dilugiiri.

Clnd Frida se infiiti~li ell rachlul, U lui ehlar el de pe ta.va ,I l-! In'Iinse.

- Bea, baide. ~i, Jlu-ji bee inima rea. Rad1iul asta de burulenl alina toate sulerintele. $l-~i tu;na !$l el uri pahltrei. Iti f.igaduiesc sa-i vorbesc de tine monsenioruloi Gudmund in ziua procesiunli. Peate sa-ti dea invoire sa pescniestl ~i tu pe acele Iocuri, poate ehiar sa-ji faei 0 colibi pe insul:a blserictl, Deoeamdata 3VI!m insa mnlte de pus la cale. Tu esti ajutorul rneu de acum Inainte, Tu veoi merge din nnu pe insulii !,'i vel pune 0 cruce acolo unde se va stuji dumiTlidi., Ca'lItii decl locut eel mal potrlvtt, $i masoara luadu!I'ile, sa stim un de poate acosta corabia cu monsentorul Gudrnund, sii nu pafim vreo ruslne, Daca e nevoie, ia ciliva oamenl cu tine, Mai vorbim JlO; mihte. Acum sint tnldit de drum. lj:i, sculindu-se in pkioare, sira Conradi U UCIl semn Illi Niklaus sa piece.

A dona ;zi, de dimineafa. G:ls{,ani pomj spre larg in barca lui NikJaus. Aslaug ii lnsojea. Vremea se vestea Irurnoasa, Adia lin vtnt ~t diru(Jr-e miaz:lizi, care Ii ducea tocrnat bine .intr-acolo.. Niklal.ls se indrepta spre insula. Piirea ursuz~i sup.iirat, nu ca de oblcei. Invaptul il inrreba ce are.~i fllidiill H povesti pe scud toate cere aflate de I Ii preot de en se ara .

Doctorul Gaspard sta ill picleare, prlvea tinta inainte ~i-~i rasucea ndini~tit fuiol'ul bllrbiL nUn stlnt loca~ I Hm I pufuea el mini os, Pinii. ~i pe insula asta stearpa trebuie sa puna .gheara papistasii, E:i nicl nu ~1iu inca dad. e un pamint ca toate celelalte san vreo altli duda1Jenie, dar vor sa exploateze mlnunea, Pe de alta parte. nici unul nu se 111- eumeta sa villa sa vadli 121 bta loculut care e adevarul".

Nlklaus i~i duse barca eatre seobitura din mal~tiuta de el, Se desciilfa ~i sari if! apa, care-t venea pina la genuncht, La tel facll ~i Aslaug. Trasera bares pe Iundul de namol cllscs, apoi U ajutara pe fizician sii cohoare, Acesta Sf uita ID [urul sau eu luare-amlnte, H isbi ~j pe el forma ciuda.ta a Insulel, Se alungea ca IiTl trup uria§, putin cocosat s! rotunjlt, apoi se subtla Intr-un fel de git ~i SI!: liitea jar tntr-o movils mai inalta, care a. fi Inchipult Inarte bine capul unei dinanU. 10 lLili tnalnte nerabdator alutrecind prln mocirla eleioasa. dar cercefind totul tu rnulta hagare de searna,

- Vezi hi. As]aug, striga Niklaus [intnd-o strjns de brat, ad wean sa dlidesc ad.al'ostul blircilor, fiindea nu peate ajunge Iluxul, Nici nu 50e poate inchlpu] IDe mal hun de pescuit ca insula asta, Aci V3 Ii usclitorla, ~j IncepLi sa le <Irate cu gesturi largi tot ceea ce eJ vedea aievca : casa ~i pa::1!lnile. ~j pomii. Gaspard dauea din cap ~i Incuviinta cu hlinde]«, fiar i~i vedea de treabd : lui un pumn de n:.1- mill ~i-l pr lv] de aprnape, lramintindu-l ill degete ~i rnirosndu-I. Intre timp, flaLiiIll trancanea intr-una, Aslaug se ulta uneort pe furj~ III lei: b~iatul Ii era drag'. dar Inchlpulrea lui prea 10 lua razna, Ea. nu

.2'11

vedea in fafa ochilnr dcclt 0 Intindere pustle ~i rnoclrloasd, atit de 1~sli~ ~,i d~ ~o~€mor.Wll C? ti SI! f~ingea }ni~a de jare. Cum, ?uleall ff aCI Iivezt $1 pa~lIm? Orlcum ar [f 'iGst, lntlnderea asta era a :Iflsulii, lara doar ~i poate, Cu toatii. formaei cludata n-avea nimlc .insplHminUHar'sau mistertos in ca. Gaspard culegea de zor pieirieele ca un 1:1)IJila~ lara millte - gindi Aslaug.. LU3 Iel de fel de Ierburi de prln bJIII ~i mocirle, umplea Ilaconne ~i glilefele.

- Cum vi se pare insula mea, messer P intrl'.bii Ntklaus,

- Balete, spuse el tntr-un tlrztu - vazindi ca fi'i1ciiul statea ti"icu1

in fata lui, a~teptind rlispuns -, la ce bun sa-p mal fad vis uri ? In siugur mi-al spus di se va cladl ad 0 biserlca, ,

Nlklaus il privi cu rllutafe,

- Ei~i-apoi?' N-au dedi. sa-~i cladeasca blserlca, Le dau vole.

E loc destul, Dar insula tot a mea ramine .

. lnvlitatul iniiltli umerii ~:i nu-l mal raspllnse. Era gdibit acum sa pIece sa cereeteze tQata reeoha in Jjni~tea c&nal'lltel lui de hl'l:m.

Dar Nlklaus trebuia mal lnHi sa coboare crucea pe care t-o dilduse preotul, 0 rncarcasera in barca lul, dar nhnenl nil votse sli-l tnsoteasca, Si m.diul se lupta -tara. sper 5-0 traga afara. Aslaug sari sa-l ajute, o luara pe umeri, tncovomdu-se sub povara ~i poticrtlrtdrt-se prtn moclrla alunecoasa. Au tirlt-o pina In rnovija care se vedea spre rnarglnea insule], de ai fi zls eli. e un cap, Capu] Halguiulul, Acolo, in [imp ce Niklaus sapa de zor ~i 0 intepenea., Gaspard s-a asezat mal la 0 parte sa se odlhneasca, Piiminful acesta ant de ctudat fvitdfn ape -cugefa el -" din toatli rnultimea oa.menilor, nu se gasirli decit un nebun, Ill] invafat ~! 0 Ierneie sa se incumete sa-l cerceteze, in vrerne ce sHnfiiJe lor stau la mal ~i ne dau binecuvtntarea.

Gaspardavllscse dreptate, La sehelii astepta slra COnFad, pllrnbindu-se ell pasi marl, neriibdaJor. 11 privl cu ulmire pe In driiznetll I ciilator, apol n salutli cu mult respect, ~i illva.jatul if raspunse cu vOie bUlla, aratindu-i recolta lui, pUl'tat1t in bratel:U mllltta grijli de cd dol tined.

- Ce spline rnesser doctor de rninunea asta? if ispitl preotul,

- E intr-adevar un tenomen tarlsslm, minunat, dad. vret], nurna]

prln faptul d nu e dat 0,[1I:ui ~i oricind sa-l vada. J:areu pot spline d slnt bucuros eli. am putut culege observatii de 0 [nsenmiltate covir~Hoare pentru academia noastra.

Prevazator, i~i in.vlHuia vorbele ca. tntr-un fel de c.eatii.

- Hm l Da f Voia, d'omnui.l.li! intlmp,1nll preotul, Duminidi VOIII face 0 procesiune pe insula. Va slu]] chlar munsenlorul GudmUlld, S II Lise preatul,

Gaspard didll din cap, dar se ferl sa-~ispu:nli gindul: "PrQcc.siune I De asta all oamenll nevoje l Dupace mal 111m i-a Hisat sli creadli in balaur t" Saluta PI! preot ~i pornl spre casii in urrna hli. Aslaug,

fn dhninea1a aceea d'e pomina, oraselul Bofrnn imbr~tasehailla de sarbatoare. ~i Urea intreaga parcil se preglitise ~i ea pentru marta

22

~llljli{l a. silntirii. Niciodatli marea nu se rasfiitase- mal lenes sub mingiit=I'ea soarelui tlerb[nte. 1'05111a SI! intindea intunecatli ~'i pustfe,

- Maml1! E tirziu. S-a aduna! toata lumea in plata. ~i noi clnd mergern P [lpn micul Ole prlvlnd pe fereastra in piiatii_

Nu mal avea asttrnpiir. Maidi-sa II imbrl:icase cu hainele cele noi ~i Ii fagaduise eli. VII me:rge~i el pe insula, cu m1HD~a Aslaug, dad e curninte.

o rnultlme veselii ~i [Iest.ritli urrrplea ptata. Culorile vB ale ~orturilor de matase, salurtle ro~ii, verzl, albastre, scutitele de horbota alb.l scrobitii luceau vesel ~i se amestecau printre snrtueele ealeall ,I negrc ale barbnttlor. Un Irearnat de glasurl ~i de rlsete rasulla in vlizdull. Oamenii l~i ultasera spalma. II. tnctnta sarbl1toarea de: azi.

- Uite pe matusa Aslaug! ~j Ole se repeal lnaintea ei zburdind.

Cu pasul e.i Ialn ic, Iata se lndrepta intr-adevaj- spre ei .. Era glWtil til 0 rochle Iarga liliachie, ell pieptar de catltea neagl'a strinspe tmp. de sub care se vedea cama~uta subtire ,1 cu mineci largi §i crete. COOl' dele el balale ~i grease dt a partmade corahle erau Impletite ell panglici coloratesl ii ajungeau pina aproape de geuunchi ..

TI lua, pe micul Ole de mlna, 0 sarutii pe Trude, care diminea acasli C~I ccplit eel rnlcl, ~:ise pterdu in multlme, U ca.uta pe Niklaus. Nu venise de dirnineatli la ea, aliia cum. Ii. fagaduise in ajun, Aeum ea i~i crola drum printre 'Iurrte zimblnd §i dtnd blnete tuturor, dar in sutletul 1.'1 staruta 0 mihnlre.

- Ce frurnos e I spunes Ole incintat.. Nicl de zlua regelui n-an fast atltea steaguri.

In Iata lor se inlHta blserlca de Iemn i:nnegrit, ~i turnurile ei aseutite se infigeau arline in ulbastrul cerului, Flarrtur] ro~ii ~i ghirlande Impodobeau pertalul ~i filfi'iau, in biitaia vtntului, L .. capatul dlmpotriva era casa lui rnesser Gaspard, singura casa ell doua eaturl din Botmo. De la locul el, Aslaug privl cu mtndrle tntr-acote, Aveainfl1- ti~are' arli:toasli. Fata scosese taate salurlle ~i covoarele ~i Ie atlrnase I'll! Ierestrele deschlse, Oar nlcl celelalte case ~l dughene din piata nu se liisasera mal prejos, fJecare3.veil mdcar 0' cirpa to~ie agatata in chip de sttlag sau vreun macat Irumo s, sau citeva crengi verzt ell care sa. se Impodobeasca. Da! avea dreptate mlcul Ole. Asemene:a zi 1111 mai cunoscusera locultorll din Bolrno, Insusl eplscopul trebuia sa soseascd dintr-ocJipa. Intr-alta cu un tntreg alai de preojl, Sira 'Conrad se ~i dusese in tntlmplnarea lui. Numai mos Trend, Intr-un grup de pescari, ariita suparat.

- Nil mergi pe insula? il neeiijeau oarnenli.

- Eu nu am ce cauta aeolo! se rlistea e1. Data sinieti nebunl ell

lotii ~i aveti pofta sa va InghiHl h alguful, sa vii tie de blne, Ell 0 sa va Iae 0 slujba de pomenlre,

- Dar nu enid un hafgllf, mo~ Trond, il infruntau oamenii. Doar a spus-n eplscopul nostril. E 0 minune a lui dumnezeu. 0 insula neua. Au 5-0 duca pe sfinta Margwt aco!o In proceslurte.

23

- Am v,but ell' jeri, SP1J5e c1l1na, clod desc.a.rc!lu siatuia de piatra .~j I) pJJJteau in biseridl. Uite, era (I stidale ,cit mine de. mare fi 1{1ea; ell de abla 0 duceau patrn oamenl,

In clipa aceea, un freamii1 treeu prln muljlme, rlisplndindu-se dill om in om.

- Vine 'fpiscopl1l !

Lumea se timizui intr-o parte ca sa. facii. loe caretel aurtte ell patru elli albl. In fundEiI el, eamentl VaZuta un omulet ro·tofej ~izimbitor cu rnina ridkati'i in semn de binecuvintare, iar ling-a !!'l fed!!a tillar preotul lor, slra Comad'. Dupa Cl!r,eta venean ~i alte buk; "i trburl de tot Iclul, In care se inca.naserii toti clericf din fmloft,tare fli:l::eliu alai episcopulpj.

Cfopotete incevura sli SUIre, ala;ul se opri lrr lata sacrlstie], Ad urma sa se tad ceremonia schlmbarl] vqminte1or,!,>i apol, dupii I) sc:urtli slujbii, trebuia sa pom.easdi. prQCeslUl1U spre lnsulii .. Biserica gemea. de lume, Oamenll I1U Sf mal siitlmru prlvind la eptscopul 00,[, care ~edea tea.p'an in [iltnl lui. Ei I Nu 11 e dat Otiwi sa vada de aproape chipul eel sfintit. Dar cind a inceput schimbarea vesmlntelor au fost ~i mal uimlt], mal ales Iernetle, care se mlnunau de odJijdiUe gre1e, mtriate in anr, pe tare le [Ineau diacoflii smeriti pe brate ~i Ie irrtmdeau pe rrnd rual-rnarelui lor ..

Messer Gaspard privea ~i el din Iocu] de crnste, unde fusese po(tit, ~i chipul lui cuvins ~I neeltntit era de nepatruns, "lata - gindi e!- episcopul imbraca [n elrpa asta lID stihar alb ca zlipada, slrnbnl al nevinovatlei ~i care trehuia deci sa-I amlnteasca sa dud 0 viata fiid de prihanli. ~i blamiil'a-i Inngli pnrpnrie e milnstenia ~i dragustea Inlocafa pentrn aproapele san, Mitr:a care-i inciuge Iruntea are dona coltl.lri unite cu un smgur nod, ceea ee tnseamnf .eli trebuie sa U1Ieasca Intr-Insul ~tHnla noalul ~i vechiului testament. Minu1ii'le pe care ~i te-a 5£05 adlncaurl mata eli rniinile trcbuie sa-l drnina nepatate de alingerile lume~ti,iar tclagul ee i se iil1inde 1.u:ume semnillgrijri nelncetate ce trebuie sa. aib!; de turma D~ care 0 pastoreste. Crnc'ca de pe piept 'lfiide~te victoria pe care a 3VUt-O asupra patimilQT omenestl, Dar Dare i~ mal aminte~te mnrl'sfniDwI Gudmund de toate aceste simbelurt ~ din-fe' prerepte? te-a uitat de mult ~j se sCllfandli ln motirfa pacaielor lara de tmma, nici rnsine'", Cam asa fikrzma Gaspard ill L'oltul Sail, amiotindu~i die invati!Urile maestralnt Sall Bnrsmus.

Lumen, in schimb, se mlrurna ~i se dcstata la asernenea privelilte. - Matu~a A.&laug, se auzi deod'atl'i 0 vc£e arginti:e in tlkerea ad1J!€2. din biserica, en Vieau sa rna, ~ac episcop c:ind 0 sa fill marc.

Qamenii irrtoar:reri capul, zimbind, spre micU'J Ok. Aslaugse m~i ell foeLlI ~i-1 strinse de mina, fiidfldu-j semrt 5.3.. tad,.

hI slir~it, epis.copul i~i din blserlca, In suaetele clopotelor, Inennjurat de tilt alaiul de prroti, ~i se opri ell lata spre portal a~1epHnd. In urrrra veneau ~as~ diaconl zdravenj purtindl statui a sfintei sub uJI uranlsc de catltea purpurie. Mantiaei ,albastra stralucea lnstelata, Iar

24

Iii pkioarele ,el se incoiiLea balauru] ca un tilne credlnclcs, Fete tinere, (11 ,alb hnltprllntaCl', presi;icall flori' in ,ca.leaei, ~i copiij din CQr intonan Itnn de slavii. Se alciUuJ corteglul, Jar prueeslunea se urni fl]cef spre schele, Preutil eadelnitau, ~i rugl!.i::iunile 51: inUttau &pre cenu:i 0 daHi cu Iumul de tamlie,

Oamenlt erau ell to1'~1 vojo~i c11 temerflc le fuseserli, spulberate" ~i eel vj£stnkl, se bucurau la fel 1:11 coplti, de "int, de SOMe, de' clntece :;i de priveli~tea oemaivizuta. $i mai ~1iau eli. Iatntoareere U asteptau in piatli dQuii butoele ell bere daruife de pirgar.

La malul ma.rfi, procesianea s-a nprit. La schele astepta 0 baleniedi frumos jm~odobWi cu stegulete ~i Hamur], -pe careau fast ureate teate prapmile sitnte. Eplseopu! Sf imdreptli. spre ea. Jnainte de pteeare Mne£'uv)nta baIi:Ue cuu.n gest Larg, cbemind ocrutirea cerulul aSuIJr:J. lor. sa Ie apere de Iurtuni ~iil.be1i~ti.Apoi pali'i -greol pe podetnl de sclrrdur], ajutat de dlaconi, care-t a~ezii pe 0 banca anume Impodobitii eu perrl'e ~i eovoare. ~i iutre timp Irrcepu !1nbarcarea sfinlei, care se flieu cu cea maf mare grijll. Pe rind se adunara :;i preojii, ~i fruJlta~ii odi:~elului. Apoi marlnarl] ridicarli ancora. In timp ce corabia se des. prlndea Incet de mal, luruea 5C repezea 130 bltrd. Luntre, bareute ~i tarca:.!:e, tot ce se gasea la scheHi, tura cotropite lntr-n clipa de 'mudtime. Coral7iacu sfirda se ilep.'irtase u~llr, iar pina ia ea mares mJ~una de ambarcafhmi de tot telul, flecare impod.obiti ell stegulete, ~i atlt de inghesuile ea ",iei nu SIl, ma.i puiea wi apa ptintre ele, ell ehlote ~i rtsete. eamenl] diutau Sa Ie desprindli unete de altele ~i sii~i ta zborul pe UTmacorabiei"

Aslaug ramasese pe maltinilldu-I pe m:iI!:ul Ole de mina. In zadar it eantase pe Nlklaus, Nil!laus nu era nicaieri. Se vede cil: plecase mai devreme, Barca lor nu se vedea la schele, Aslaug oWi. ~i n-ar II ijpsit mult sa j,zbucneasdi ln plins, ca ~i mi:1:U1 Ote, cafe vedea eLI deztladejde bl:hti!e cum Sf. de:priirtllu.

- Daca tlHkul nreu nil era plecat la pescult balene, se Ungula el, am Ii tost eel dlntli pe insulii.

- Nu mal plinge, pulule l Mergeti ell mine, spuse 1.111 c-1as voina in spatele lor. ,i\slallg se Intoarse uimlfa ~H vli.;m pe Rurdkist Zimilea !arg, stidirrdtr'!ji drrrt1i de siHD~HiciIiBe., fi-~i pipi.iia ca. totdeauna enimiml plln.

fata se simjea aut de parasitli, de J11ihnitii. in mijlecul veseliet eeIorlalti. incit Ii z'lmbi ~i ea, bueuroasa eli i,ntllne~e un prieten ..

- Cum se face di qti singura'/ Uncle ti-I! lugodnicul ? jot'reba el c.uputina fautat~.

- Nikla:!Is a trebuit sa pleee mai devreme, A~·ea I) mwjime de treburl, raspunse ea. CD mindrle,

- Atunei, rnergett cu mine, nlJtari el, Ce noroe sa va. lntilnesc !

Dar seIerl sa. spunaca vazuse ptednd barca lui Niklaus In 2lori ~i tii peel!. Q ptodise de departe pilla. a .. b:ut-o cii: ramine singmlt lata, barcazul meu e acole, va a~te.aptlt ~i, tara sil mai a~tepte ra.splllJ'S, 0 hla de brat fI 0 trase Intr-acolo.

t

Era nou-nou] barcazul lui Ruldkist ~i era vopslt lntr-o culoa re Irumoasa, ve,r~1 Cele doua catarge erau lmpodoblte CLI· stegulete. Nu semana, deloc ell barca lor veche ~i cirpiili, care lua apa pe Ia toate tncheleturtle. Pe band era asternuta 0- pa1urli. A.slaug se a~eza ell rnlcul Ole lil1ga ell. B,iHeta~;u1 era in culmen lerklrii. Pipaia totul ell mtnujcle lui, :~i ochl] n strlilucenu.

Ruldkist desfacu par ima. Barca se desprlnse U~(larll de la Firm.

- Mal ~m sa. rnanevrexl, Aslaug! intrcba el, in timp I:C 11lIinde:\

pinzele,

Aslaug zjrnbl cu rnihnire. "La ce bun sa ~tie?" - Maide. tine ctnn~. t

$i bare a porn! ca sageat.a pc urrna celorlalte ~j le ajunse in curlnd, Ole ciripea vesel, punlnd tot telul de in'trebiiri Ruldkist ii ras-

pundca, did Aslaug nu parea do mica sa. vorbeasca .. 51' LlitaTa in [urul lor. Pinii departc lUI era dcclt 0 forfotealli de bard, 0 Ilnturnre de culorl pestrlte, un murmur d.e clntece, care acuperea 'fo~netul valurllor, Praporele [esutc ell aur de pecorable filf1iau vesel tn biitala vlntulul.

Tlirmul rlimlisese pustlu, Se z areau dear striijile in turn, Iar pe chei umbra lui rnns frond SI! frarninta neputlucloasa ~i se fdcea tot mal mica.

Aslaug' avea obrajil Imbujora]! ~i resplra cu nesat aerul imbatlitflT al largurilor, care-i llpslse atita vreme .. Asteptn eu nerabdare slujha de pe insulil: pamintul acela va fi atuncl sfintit sl tnchlnat sfint1li Margr~t. Rug-at:i,unile vor alunga dllhurile rele care-l [inean PI' Niktaus In stiipiElirea. lor. Cerul era senin, marea lini~titl:i,~i pe Jubltul ei 11 va aria desigur acolo PI' insuHi.

Call1.toria nu litlu mult : dupa vreo doua censurt emu In aproplerea lnsulei.

~ I\Ilai avem rnult ? intreba monscnlorul Gudmund,

- Ajungem in data. i se raspunse. NlI mal avem niei 0 jmnlitate de milil.

Eplscopul oUii usurat. Bietul om nu punea bucuros picinrul pe fI corabie pentru ca sulerea curnpllt de diu de mare. ~i acurn, eu toate eli I1U erau valurl mario se inga.lbcnise la fata.~i, de sub mltra grea, care-I apasa fruntea ca un cere de fier, hroboane de. sudoare oj se preIingeau pe obrajl, Ar fi vruf 5-0 scoala s au rnacar 5-0 rid ice put!n In sus" dar nu indraznea. Se gindea eli ar strica de tot solernnttatea cllpel, In jurul lui se alcatuise corul; care intona lmnurl de slava pentru sfinta Margrei. Cei din blLrd inaltau ~i ei glasurile, insofind eerul, Vazduhnl era plin de ctntece, in rnijlocul marH, sub cerul senln, ele erau de 0 rnaretle neinchlpuitil. Adla 0 beare dulce, care 51' [uca prlntre flarnurl, printre florile ~j valurile albe ale fecioarel,or ~i cuteza sa mlste plna _~i raldurlle llrele ale mantle! episcapulul,

i'I..slaug avea mereu ochii atintiji lnainte. Era nedibd1ttoare sa se vada ajunsji pe insula. Pata cea ill.tuneeat:i c.r.e!iltea treptat : acum se ;n1in.dlta lu.nglliatii _,i cocD~aUi ca 0 spinare.6arcazul lui Rnid.kist,. ell pinzele no! ~i pr ea putin indirra.t. 0 luase binlsor inaintea celortalte ~i

26

in curind au Iost destul de aproape ca sa zan:asca, un ornule] care II! Licea sernn ~i care sari ~i et Inlr-o barca, pornind in Intlrrtplnarea lor. ~ Nikluus I shiga Aslau[. bucurnasji, sl incepu sa fimie 0 nairall1a illbii.

indemnati de strig1itul el, pdvirii fi altH mtr-acnlo. Era iolr·adc. var barca lui Niklau:;, numal elt, inloc. sa se aprople, acum pa,rea ca se depiirteaz.a. Se lndrepta din nou spre insulii ~H 'vazufli sarind pi: rna] pI! ornulejul de adlneaurt,

De uim ire, Aslaug ramase tncrernentta, De ce fugea Niklaus P Nik!lIus fugea de e1 en adevarat. Trasa barea !in scobltura ~tiuta de el :,;i pornl cu pasl marl spre capatul Insulei, repezfndu-si bratele in toate partlle, lara rest, ca un Je§it din minti.

1:.1 venlse pelnsuHi. singur, cind abla rnijea de ziuit A~a ii porunclse slra Conrad, cerlndu-i sa masosre Iundurtle ~i sa gaseasdi locul eel ma] prleinte penrru dellarcaTe. Lasase yorba unui biljeta~ s-o vesteased pe Aslaug de plecarea lui grabnidi. 0 ruga sa-I lerte ~l sa vinll cu messer Gaspard, 11 mlna ~i un gind. nedesluslt : s.i1 He ;iar el eel dlntli pe insula, pe lnsula lui, s-o aper e de cotroplteri.

MliSllrase Iundurlle ~i acum astepta, Vtl,zlI de departe Ilotila de hard cu baleniera episcopulul tntre ele, leganindu-se greoaie ca o do~d in rnijlncul puilor, ~i porn! indati!. in Inthnpinarea ei, asacum Ii porunclse slra Conrad. Dar, aproplindu-se putin,. ochiul Jul ager zarisc in frunte barca lui Ruldklst, Cunostea el Ioarte bine barcazul acela nou vopslt in verde. Cu ulmire ~i cu cluda 0 descoperise pe Aslaug. Nu incapea Did 0 ind'oiaHi. Ea era, eli un cap mai (l1am!. decit emuletul de li:ngaea, avea costtele balaie ~i eu mlna filfiia 0 natrama.

latii eli ~i Aslaug il parasea in Imprejurarea asta grea. Venise cu Rui'dkist! Sa ramina cu Ruidkist.! Minios, Intoarse bare-a in loc ~i se i.ndreptaiar spre insula. Nu mai voia sli-iintimpine. N-aveall decit sa se tmputmofeasca ~i ei, ~i episcopul cu sfinta lui C1I tot. Furia lui era Ia culme. Strmgea pumull neputlncios ~i scrtsnea din dinti .. Ar fi vrut siH vadspe toti nimiciji, inghititi, de balaurul, de halguful batrinului Trond .. $i, odata ell el, pe Ruidkist, ~i pe Asla'llg, necredi,ncioasa Aslaug. Gura lui bolborosea blesteme cumplite ~i ameniatart. Dar Le va araia el tuturor. Va merge la rege 'CLI [alba fuj, ~i regele ii va da dreptate. Nt! se pulea sa nu-l dea dreptate. Nil va Hisa paptstastlor un pamlnl care era in primul rind al lui Niklaus, biet pescar sarman, carepasise eel dintii pe el, dar care era, bun intcles, ~i al martei-safe, mnddi primen da.rile euventte pentruel, Va merge chiar asta-seard la rnesser Gaspard sa-i Intocrneasca 0 jalba frumoasa pe latflle~te.

eWi vrerne va fi stat Nlklaus adtnclt in gindurile sale posomurlte, niei el nu-si dadu seams. Oar deodata i se paru cii aude un tel de vuiet lndeplirtat; Venea turtuna, Se uitli in jurul lui ell trezrt din somn. Fata marii se scblmbase. Toata era numai lin clocotde spume ;, cerul rilminea totu~1 senin, iar tunetele ntr pareau ca. vin de acelo, Ci din adine-uri. Se jntctean ell fleee cllpa, prefacindu-se pina la urma Intr-UII Iel de muget tnfrlcosat. Niklal[S se innora. Nu era lucru curat cu insula 1111.

28

Plimintu'l parcii ii hlgell; de sub prcroare, Pesdinl'1il [I dade-au oeol, eu tipetele lor ascutih:, vestltcare de furtuna, ~i zburau apo] spre ccasta. \faluti mati se repezeau acum ~i muscau dfn mal, de~[ nu Era inc-a ora Ilaxulul, Nlklalls alergii spre scnbitura unde-sl trlisese el barca, Dar barca nu mai era 111:010. Apa se In .. olbura in virtejurl amejltoare. Deodati, pamrnful se cutremnra sub el aUt de tare eli II zvirl! pe 0 cnasta.i, N-apudi blne sit se ridlce in genuncru, ~i. ill fata lui, insula se despic1i, in doua. Un hau. se ciisdl napraznlc, prln care zbucnira apele turioase, Se agat!i. la vreme de HiUl:hea prapastiei. ca sa nil lunece in adinc. Cruceal De-ar ajunge la cruee I ell Ilorul rnortll in. sufiet,porni sa 51: Umsdi pe pintece, ajutlndu-se cu miinile §i Ierlndu-se sit nu cada in vreo crapatura dintre ceie care se deschldeau la tot pasul, "De-a~ putea urnl erueea din, loc, ,i!~ pune-a, pe valurl ,i ar putea sa ma tina deasupra, G:lIldurile j se invalmalieau. "Nn rnor ... n-am sa mOT ••• eel din ba.rd au 5:;' wit caute .... eu ... Aslaug_."

Dar blirc.Lle I1U se mai vedeau .nlcaleri, era slugur prlrrtre talazurlle JlI'Unde, in:;T.l'irl)olirea aceea Il~.)fazflidi desflr~U de Ilime.

In sflr~.it, Nlklaus ajunse la cruce ~i 0 lua in brate, inde~tat. Dar tocmai in cllpa aceea, pamin(u} se- surpa, UTI val urlas se inalta, ea impins de jos it! sus, ~i se rostogoH peste truce,izbiruf-o fn plin ~i p.rinzIndll,-Jpe Niklaus dedesubt, Levit, lnstngerat, el lzbutl totusi, Iuptind din rasputeri, sa rna] iasa .0 data deasupra apei, Ocbii lui impruenjeniti de ceata mor [il rna] p.rivira 0' data trnprejur : nu vli:1.u, dectt ape rele, spume, talazurr lnvolburate, Insula n11 mai era, In tunete "i rmrgete groamice plerise, NjkJaps inchise ochll, Un vlrte] it sorbl cu crueea dlmpreuna ~[-J trri lnadine. Blestcrnul lui se hnpllnise,

Barcir,e pe care nu Ie mai puteavedea Nildaus nu erau prea departe; In voiesla IIIb~teascli i~i urmau drurnul lor spre .insulli, clnd dendata tunete Insphlmtntateare au cotroplt vazduhul plin de tlnte.ce. ferneile i~i menra cruce sperlate, barba1ii strinsera clrma In purnn ~i privirtt in sus, cercettnd norii ~i adulmcclnd vintu1. Dar vintul era. slab ~l cerul senin ~i albastru COl rnch:ia slinte; Margret. Tunetele se intejeau totusl, se impleteau intr-un vuiet am eniIltlitor. Marea toaU" fierhea irrspumata, plica de berbccl, nee. sa fie ?" - se intrebau oarnenll ing.rijorati, de Ia (I harcli la alta, Dar lata ell. aeolo, departe, 50e in:timpla cella neoblsnult; Pata cea lntunecata pardprinse.se vlatii. SI! clatlna, se scutula. ell di.n somn, pare_ll cii porneste spre barei sa le inghlta.

- Vine! V;ne hafguJul!

Spairna era Ie: ,culme. Femeile iji pnnsera strins in bmte COpl1', care tipall ~i se gbemuira la 'fund. Barh,2!ii Iuptau din greu sa tntoarca bardle, sa fuga din fataprapadului.

011 glemmis ei 1 Maid prea-curata, nil ne lasa l se tlnguiau hletele mame Ingrozite.

Valuri marl se napusteall asupra lor', acopertndu-le boeetele, Marea parca se revarsase din matca ei ~i se repeaea in, puhoale de lIpa care ckcaleau. BirdIe to!lte saltau ca niffe coji de n,ucll fi se tlueau anevoie printre virfejurt. Balaurut, dupa ee se rniscase greQi ~i arnenlnjator, seTnvalulse in trirnbe de spuma. Nu se mal za.rea llecJt crucea aIba de la care Aslaug nlJ-~i Iua Genii .. ~i piru deodaHi cii 0 gu.ra llria~a ~i neagra s-a deschis inghifimi-o. Pe loeul unde fuse-semaiimlinieinsula.senapusteallaeumvaluril:are.5Ii:;ridic.au pina Ia cu. ciocnindu-se tntre ele 5i mugind.

- Niklaus]' strlga Aslaug prmtre hohote de p!ins. Dar nimenl 0-0 mal auzea, 0 gro-azli. nespnsa Ingheta inirnile oamenilor, Ha[gufu! venea spre d pe sub apa. Se ap1ecau pe "isle, tacu.ti, lndirjip. 1'.!Jiscopul 51! ingii.lhenise la tati ea un mort intre pernele lui f,*ii, ~i degetele i se zgircisua Intr-a hineeuvirrtare ce DU mai avea rest,

In spaima lor, uitaserd cu totii de sfinta. ~i, deodata, 0 vii.zura cllltill.indu-sl!lpe soclul el, gata sa se prabuseasca. Sariri sa ,I) sprijine.

Citiva rnarinari, care siringe41Ll, pinzele, se .apropiarll: fi eE de statula de piatra.

- Sflnta asta IHI e huna la nlmic, spusera el, Uite c.i nil ne-a Ilutut apara de balaur, Ne ingrelmeaza barca de, pomanl. Doar [1-0 sa pierim cu totii din. pricina ei! ~i> de-Qda:tii., ;!;eci de :hrate se lnfins~ra ell dusrnanie ~H facura .. jnt in mare.

Gaspard SI! illde~tase cu 0 minli de catarg ~i nu Illsase ocheannl nici 0 ,elipii. Din clod in cind, it ~terg~l!de spuma valurtler care n izbea in obraz j vazu.s.e bine cum insula se datinase', se eutrernurase ~i apol se despicasa in doua, prabuslndu-se inghititli de oviltoare, ~i luind tll ea pe Nlklaus agatat de cruce.

- Oare ce s-a Jnttmpilit P tndraznl sli-! tntrebe, fihtit de spai'ma ~i cu dintii c:1iintlmiud, slra Conrad.

- Ceea ce am num.t noj insulii fi cei n~titltori haJau~ a dfSopll~ rut" E un tenornen co tntul deoseblt, Ii raspunse el jntr-un tirzin hd sira Conrad.

Da:r "i pescartler din bard le revenisf! graiuJ, iI.tl1m, cit 51: d'epartasera de l(lwl pnmejdiei ~I lIedean ta..FmllJ apmllpe.

- .L~afi va.zut? striga unul biirbos en speie largi. EI era, Hafguful!L-au tJ"ezit din somn tin1ecele alea afmisite.

- Da, inUirea lingli el unul spin, iremurind jnca ele sparma.

Maj inti1 s-a seatarar f'i apojl a pilTJlrt-o din }EJ.!: ~j am vizul cum s-a C3scat I} gurii pria~a" care a lnltlijta1 crueea ~,t II tras-o in adine.

Feml!ile,ghemuite la tundul barcHor,. ascultau tRgl'ozite. U se naziirea ca viid ni~te hrate fungi carl'! se mi~di pe deasnpra apei, !lata sa Ie lnJ1a~e ~i pe ele.

Oarnenii tac:eau iar : hrptau cu Indlrjlre sa ajlinga in port, care pleclndu-se dirt rasp uteri 'pelopefi. care tinind inde~tat ctrma sail llOtTivind pinza dupa vtnt, Zareau acum strajlle din turn ~i 0 mogH· d.eata carealerga de colo piol! colo petal'm. Era, tara indoiala" mo~

29

Trond. Efa'lrl scJipalL ~i peste putinii vrerne, barcHe se flnbtlllira. pe IJ rrn a cora bid, I a schele,

Dar ce [alnica era lntoarcerea aceasta l Nim1c nu riirnasese din \'eselia sl Increderea cu 'care pornlsera, Praporele se svtrcoteae ude, bicluite de vint. ~a]urile femeilarvIrurnos vopslte, se infli~urau umede, triste pe umeril lor, jar bonete!c de horbofli saobitii atirnau pleostlte lile-a Iungul obrajilor paltzl.

- MuItumescu-ti tie, maiea prea-curata, di ne-al rntntntt, ~opteau Iemeile, flicindu:-~i crnce, in timp ce bllrbatii Ie aj1l'tau sli eoboare, Corehia rnonseulorulut Gudrnund I~i Ihase pinzele ~i podoaba el de steaguri de toate culortle nu mai era acurn declt oaliwliitura de zdrente murdare ~i ude,

_:_ He! He ~I ridea rnos Trend cu rtsul lui rautaclos, Intimpinindu-i PI' marinari. V-a prlns furtuna I A vrut hafguful sa viiprimeascii cu clnste pe vol ~I pe sftnta voastra,

Mal devreme fugise ~i el, ingrozit de puheaiele care nav,aleau ineclnd schelele, dar de cum se retrasese apa, venise iar sa pindcaseii intoarcerea. Nu banuia nlci pe departe celc Intirnplate, dar se bucura ell un nebun de cblpurlle schlmonosltede spaima,de halnele ude ~j ponoslte, Se strlmba pin-a ~i la epistop,care era dus pe sus, en (J papu,a. mare ~i aurlta, Mo~ Trond iI privl lndelung, rlnjind Ia odiijdlile patate ,I obrazul piirnlnfiu sub mitra strimbatf pe 0 parte, ca plilliria unui om beat. Diaconll tl suira in careta lui cu cal albl, care pornl in data spre fantolt ..

Intre tlmp tot alte biircl trii:;reau Ia schele, ~L lumea se grabea

sa coboare. .

- El, povestijl-mt ,i mle rninunile de pe Insula voastra, Cum a fest slujba P ~i ell a flieut sfinta?

- Ce insula? Nu rnai e nlci 0 insula ... Halgulul.; Ai avut dreptate, mo~ Trend ... S-a sculuudat cu cruce cu tot ... l-.a inghltitpe Nlklaus.;

Pescarl] PI' Intrecutc se repezeau sa-i povesteasca, Incon[nrlndu-I, La asta chiar eli nu se asteptase biitrtTlul; rarnase 0 clipa lncremenit, dar pe !!Irma bucuria lui se dez.liint!!li na.'prasnicii..

- A~lI, vezi ! Afi vrut sa-I pacalifipe ha lgul, Sa-i pune]l bolnitii, mttitelul de 1'1, ~i sii-l legati CII panglicuje ~i sa") presaraficu tlori ca pe nil mire. ~-ati dus ~i 0 mireasa tntr-o CU!1ca de aur, ~i uite ce a facut el cu rnlreasa voastra ~,i cu fioncurile !1i cu lumlnarlle sfintite ~i 1:11 clopotell vostrt, Ha! Ha I ~i risul lui aruenlntater se amesteca in vuietul valurtlor,

- Are dreptate batrtnut, ziceau oamenii departinrlu-se. De toatc astea nurnal poplt slnt vlnovati, Ei ne-au dus acolo orbeste sa Ill' dca pradli. hafguiului. ~i un de le st! putereas Ga nicl sl'inta [or ~i -nici macar episcopul n-au lost in stare sa potoleasca mlnja balaurului,

Nu se indurau sa se rlsipeasca pe la casele lor. Me.geau to]] in ceata, intiirita~i Ioarte de lnttrnplartle pe care I'I! triiisera ~i cliutin-d IUD vinovat pentru spalma lor.

30

Se pomenlra ell 10lil in platii. Ferestrete easel lui' sira Conrad sc vedeau lumlnate. Oamenii se oprira nehoHirlti in fata lor.

Un fHldiu vlnjos cu pll.rul roscat 5C urea pe gard.

- Preotul asta e un minctnos fara pereche, frajilor, striga el. _ Nu it pus el in predlca lui eli asta e balaurul eel din bibBe? $i apul, dendata, a intors-o ~i ne-a padilit cum ca ar fj insula ~i sa mergem la sllntlre, Numai. el e vtnovat de moartea lui Niklaus.

- AI'a. c j strig,ara oamenll, Ne-a Sp"S eli n-a¥em de ce sa ne ternern, eii sfinta e cu nolo Haidem sa ne ratuim cuel.

Dar .si.ra Conrad auz ise glasurjle lor ~i le-o lua tnalnte,

- Stali, oamenl bun;, zise el ie$ind in prag. Ce v-a apucat?

Venip-vii In tire [ Ell v-arn spus doar eel. dintii eli. e baJaurul, seolul bibllc, ~i eli trebuie sii va ruga]] dornnulul ca sa va mintuie de el. Vioa e a lui rnesser Gaspard, care ne-u amigit pe toff, fneepind cu rnonsenlorul Gudrnund, aratindu-ne tot Ielul de dovezt cum ell ar Ii insula ~i nu balaur. N-aveti decit slH cereti socoteala de cele intirnplate.

Oarnenil il ascultara tacuti, sovalnd, Avea dreptate preotul. tnvatatul era vlnovatul eel. mare.

- Lasli cil nlcl tu nu esti mal breaz, indrugi mereu la mtnciunl, 11 i:nfruntii vHijganul eel. roscat. Unde va c puterea eu care vii Iliudati atita? Dece n-a Iacut s!inta voastra 0 mlnune sa-l scape pe Niklaus? Mai bine va zvlrleam pe toti in mare cum am zvlrltt-c pe ea. Bine a spus Luther al nostru, care e spairna popllor, eli. de Ia papa ~i pina. Ia episcop sap; zvirJim pe toti in mare, sa sea pam de ei,

Preotul nu-l raspunse, Era galben la falii. ca un mort ~i se cllUirta pe plcloare, gala sa se prabuseasca.

- LasiH, Bjoergulf, ii zisera oamenii. Nu-ti mai pune mintea ell el ... Haidern sa nu pierdern vlnatul eelalalt, mai de pre], Te pornene~ti eli 0 ti dat bir cu fugitii.

Dar Gaspard era in ca:mara lui de lucru. Incerca sa-i spunii un cuvint de rningtlere lui Aslaug, care pling~.a cu bohote.

Ciud Ii auz.l pe oament zgUtiind usa, el se aratli la Iereastra ~i Ie ztrnb: prfetenos.

-Bine-afi, venit ! ~il ell vrearn sa stau de verba cu vot, PoUili sus! Aslaug va deschide indata.

Oamenii se repez lra pe scad, buluclndu-se, Urnplura lntr-o elipa odaia -?i sala; dar de cum pa~ir1i tnauntru i~j pierdurliindrlizneala. Priveau lIimit! la lucrurtle ciudate ~i rrecunoscute din jurul lor. Apoi se uitadi ell mira [a Aslaug, care avea oehii pltnsl ~i-~i framinta in nestire sortul in miini. Folosind tacerea lor, invlita\u) tncepu el sa vorbeasca.

- Unul de-al nostrt a plerit astiizi ~i-I plingem din toatli lnlma, Am trecut de alUel ell tOfH prlntr-o prlmejdie de moarte. Dar catii acum sa tragern inv5.tatura din aceasta grea lncercare. Spusele mele s-an dovedlt adevllratc. Pamlntul eel nou ridicat la tata marii s-a scurulldHt clliar dinainfea ochilor nostrl, prlnrr-o mtscare Ia Iel ell

eea dinti!. $1 iati!. milrrurille culese de rnlne pe acest pJi.mlnt, care ara.tlicii tearna voutTli. n-avea rest, Facu sernn 1J.Ji ~laug sa se aprople. En Ii tntinse 0 cutle pUnicu Ducal,ele de piatriL

- Vedeti ad tot ce se afJa pe Insula care a pierit. Buciitile acestea de rod. ~oara ~I POI03Sii. nu sint declt tuf vulcanic. ~l cenu~:i intarita de apa in care a stat. lata ~i .scoid care erau pe fundul marii !j.i au fast ridicafe Ia suprafa~ii. 0 data. C{I insula. Venili mal aproape ~i priv[li.

Dar oarnenfi priveat.l til nelncredere ~i du~manie.

- Lasa mofturile astea l spuse r!ism Bjoergulf, Ne amllg~ti en scolcl ~I pletrlce'le, parc1i.am fi copll, De unde ~tiIIJ no! eli. Ie-al luat de pe insula? Poate ea le aveal de mai lnainte in camara asta de vdiJitor. Priv!:fi munai! 'RWidi 0 birdi de pe jos, 0 tellstii de om ! ~iaUe[e multe Ire tmpiedic! de ele, $:1 uite coLo scheletul I. He ce De dezw-opi mOI!ij? Ce fad cu ei ?

Oamenii 11'1) il.prE)piari amenint'Jtori, stringilld pumnii. At.um nit! faptuJ eli Aslaug era de lata nu-l mal putea opri,

- Im1 sjujesc sa. due mal departe cercetartlc mele $i s.i pot venl in ajutorul oarnentlor, sa le ann sufenlltele.

- MiJlte! Totul aci e "umal mi.IJciuna ~j vriijitorie! ~i vlajganuJ roscat apnea un ceaslov pe eare-] arunea in mijlocu] aparatelar de stidii.. AJtii Ii urmarii piMa. RasturDJ}rli gto.bul, sparsera aparatcle. Apui s.erepezi1'i mai illrlirjiti spre Gas,pard. Dar eredincleasa i\slaug veghea. Vazll primejdia de care invatatu! - mtnat de dorinta lul de a-l lumina pe oarnenj - nu-si dadea inca searna, Cum se alla aparat1I de masa lungii, ell e rui~care dibaee, ell su:fHi. in; 1 umlaare, Apoi II apueii pe inviifat de mi.na ~H tr.aseatarli, pe u~ita scundi care S6 dcschldea In peretele de linga .masa,

Urma 0 inviiTma~ealii cumpliili. Oamenll dfhnlau pe tntunerlc; 'ItlJurind, atunecind unii peste. a!tii, priniTel:;obori ~ hi rei rislpite. Pina. La urrnii, unul sdipari urt amnar !ji vbura atuncl di Gaspal'd a dlsparut, lWinia 101" era la culme, Unde a pierH b'lesiematul de vrajitor ~ Sa cercetam peste tot locul,

Ba mal bine sa. dam foe easel. Trebule sa fie aSC!U1s prfn vreun

cotlon.

Foe r Foe! Sa piaTa culbul vraJitarului!

Dlidurti foe hrtsoavelor. veehi ~i ca.rtilor, apol cobortra ill grab a.. o viJ!,I,1l.taie cumplltd se inllltJii pinli la cer. Dar Gaspard nu mai em. acelo. Ashug ~i ell el coborisera pe o sdiri~a de fringbie in gri5.U1n\1 din dosnl easel ~i se prerdusera in noapte,

( U rniare in. lUI. mum! uiiior )

S-ar putea să vă placă și