1

Tema: 2. Structura controlului economico-financiar

=O1= Principii ale organizarii controlului
Cele mai importante principii ale organziatii si functionarii
controlului economic financiar sunt:
principiul prevederii si organizarii activitatilor economice-sociale:
conform acestui principiu activitatii economice pot face obiectul unor
actiuni de control numai in masura in care sunt bine organizate avind
stabilite anticipat atit cantitativ si valoric cit si calitativ modalitatile sau
parametrii desfasurarilor. In cazul unor activitati pt care nu sau stabilit
dinainte sarcini precise controlul ramine fara obiect facinduse o
informare deasupra realitatilor.
Principiul autonomiei competentei si autoritatii controlului: pt a
desfasura o munca cu adevarat efectiva organele de control trebuie sa
fie relativ independente fata de unitatea sau activitatea controlata, astfel
incit sa poata actiona nestingherit in virtutea sarcinilor si atributiilor pe
care le au. Excluzind raporturile de subordonare directa autonomia
implica intr-o masura mai mare responsabilitatea organelor de control
pt calitatea verificarilor efectuate.
Calitatea muncii de control este influentata direct de competenta
profesionala si juridica acelor insarcinati cu aceasta activitate.
Competenta profesionala este asigurata prin nivelul de pregatire,
volumul de cunostinte sau priceperea organului de control la care se
adauga unele calitati personale sau dobindite prin experienta de ex:
reprezentare prin capacitatea de analiza, puterea de selectie, spirit de
orientare etc. In schimb competenta juridica sau legala consemneaza
sfera de atributii recunoscute de lege si dreptul organelor de control de
a actiona in cadrul acestora. Competenta juridica este strins legata de
autoritatea controlului reprezentind dreptul legitim, puterea organului
de control de a dispune masuri obligatorii in sarcina unitatilor sau
persoanelor controlate si de a aplica sanctiuni celor vinovati.
Principiul adaptabilitatii controlului la structurile organizaatorice si
functionale al unitatilor sau activitatilor controlate controlul eco-fin
are in toate cazurile un obiect bine precizat exercitinduse asupra unor

unitati, sectoare sau compartimente si avind sarcini complete. Este

necesar ca formele si metodele de control sa fie suficient de simple sau
elastice pt a se adapta cu usurinta la specificul activitatilor controlate, la
formele lor de organizare sau desfasurare.
Principiul apropierii controlului de locurile unde se iau decizii si unde
se concretizeaza raspudnerile pt administrarea patrimoniului aici se are
in vedere faptul ca activitatea de control eco-fin este o latura
inseperabila a conducerii economiei, iar raspunderile revin in primul
rind unitatilor economice si organelor ierarhic superioare. Controlul
trebuie efectuat mai intii din interiorul unitatii de catre organele de
conducere si de organele specializate proprii sau de la nivelurile imediat
superioare. Controlul direct exercitat de persoanele cu atributie de
conducere asupra locurilor de munca de care raspund nemijlocit este in
masura sa contribuie efectiv la instaurarea unui climat de ordine si
disciplina, la prevenirea pagubirii avutului statului. Practica
demonstreaza ca este mult mai avantajos de efectuat controlul propriu
decit sa astepti interventia unor organe de control din afara.
=O2= Structura organizatorica a controlului eco-fin
Sistemul de control eco-fin in RM este organizat si functioneaza in
mod unitar cuprizind urmatoarea structura:
Controlul de stat, controlul propriu, controlul independent, controlul
obstesc, controlul cetatenesc.
Controlul de stat asupra activitatilor economice sociale la toate
nivelurile in RM se exercita de: Parlamentul RM; Guvernul RM; Curtea
de Conturi, CNA, Ministerul Finantelor prin organele subordonate lui si
anume Inspectoratele Fiscale, Inspectia Financiara, Depaartamentul
Vamal; Banca Nationala; Inspectii si inspectorate speciale.
=O3= Controlul Parlamentar
Controlul parlamentar ca organ suprme legislativ exercita cotnrolul
concomitent cu atributiile legislative cu ocazia dezbaterii legilor
corespunzatoare despre bugetul de stat si legile co continut economic.
O seama de atributii de control sunt atribuite princomisiile parlamentare
sau prin activitate periodica alcatuita si aprobata de Parlament. O forma

de control exercitata de Parlament sunt si interpretarile deputatilor

facute la sesiunea parlamentului, guvernului sau ministerelor si
departamentelor respective si prezentarea de acestea raspunsurile oral
sau in scris in modul stabilit de parlament, deasemenea si raportul de
activitate a guvernului republicii prezentat cel putin odata pe an
Parlamentului RM.
Controlul Parlamentar cuprinde activitatea organelor de stat, acte
normative. El se exercita fie direct de intreg Parlamentul, fie prin una
din camerele si forma de control cum ar fi: controlul exercitat prin dari
de seama, rapoarte, programe prezentate Parlamentului; controlul
exercitat prin comisiile parlamentare; controlul exercitat prin intrebari.
=O4= Controlul Guvernamental
Guvernul RM promoveaza in viata legile republicii si exercita
controlul asupra hotaririlor, stabileste functia Ministerului
Departamental si altor organe, coordoneaza activitatea lor si exercita
controlul asupra ei, coordoneaza si exercita cotnrolul activitatii
organelor consultative de autoadministrare locala, realizeaza
programele privind dezvoltarea economica a republicii, elaboreaza si
adopta hotariri in vederea transpunerii in viata. Unui control riguros din
partea Guvernului sunt supuse proiectele de legi privind transpunerea in
viata a politicii republicii in domeniul finantelor, creditelor si circulatiei
banilor, proiectele de legi cu privire la bugetul de stat al republicii si
exercitarea lui.
Guvernul RM promovind politica republicii in domeniul preturilor si
sistemului de preturi; politica vamala si financiar vamala concomitent
efectueaza si controlul respectiv in aceste domenii. Guvernul RM
exercita controlul asupra activitatii ministerelor, departamentelor si
altor organe subordonate lor. Prim ministru poate cere dari de seama
fiecarui minister sau departament de control. Guvernul RM are dreptul
sa anuleze actele ministerelro si departamentelor daca acestea contravin
legilor republicii, hotaririlor, dipozitiilor guvernului RM, guvernul sau

ministerelesunt obligati sa prezinte rapoarte solicitate de catre

Parlament. Guvernul prezinta in an un raport in scris fata de Parlament
depsre activitatea sa.
=O5= Controlul Centrul National Anticoruptie
CNA este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat n
contracararea infraciunilor economico-financiare i fiscale, precum i a
corupiei, i activeaz n conformitate cu Legea cu privire la CNA
nr.1104-XV din 06.06.2002. Centrul i desfoar activitatea pe
principiile: legalitii, respectrii drepturilor i libertilor fundamentale
ale omului, oportunitii, mbinrii metodelor i mijloacelor publice i
secrete de activitate, mbinrii conducerii unipersonale i colegiale,
colaborrii cu alte autoriti publice, cu organizaii obteti i cu
ceteni. n atribuiile Centrului intr: prentmpinarea, depistarea,
cercetarea i curmarea contraveniilor i infraciunilor economicofinanciare i fiscale; impiedicarea corupiei i protecionismului;
impiedicarea legalizrii bunurilor i splrii banilor obinui ilicit;
asigurarea desfurrii evalurii riscurilor de corupie n cadrul
autoritilor i instituiilor publice prin instruire i consultare,
monitorizare i analiz a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de
corupie, precum i coordonarea elaborrii i executrii planurilor de
integritate. Atribuiile Centrului snt exhaustive i nu pot fi modificate
sau completate dect prin lege.
Efectuarea reviziilor economico-financiare snt dispuse printr-o
autorizaie n scris a conductorului CAN sau a conductorilor
subdiviziunilor teritoriale, precum i a adjuncilor acestora.
n dependen de volumul de lucru i perioada supus reviziei,
conducerea Centrului sau a subdiviziunilor teritoriale va stabili
termenul pentru desfurarea reviziilor, ca regul - 15 zile, iar
pentru ntreprinderile mari - o lun. Termenul maxim de efectuare a
reviziei nu poate fi mai mare de dou luni. Prelungirea termenului
reviziilor, dar nu mai mult dect cu dou luni, i sistarea reviziei se va
dispune de conducerea Centrului sau de efii subdiviziunilor
teritoriale, n fiecare caz la prezentarea de ctre efii echipelor de

revizie (revizori) a unor rapoarte argumentate cu indicarea volumului

de lucru efectuat, a volumului de lucru care urmeaz a fi efectuat, a
cauzelor neexecutrii n termen i a timpului solicitat pentru
finalizarea reviziei. Perioada sistrii reviziei nu se include n
durata efecturii reviziei.
=O6= Curtea de Conturi
Curtea de Conturi este instituia suprem de control financiar ulterior
extern asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a
resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. CC a avut i
unele atribuii jurisdicionale n domeniul financiar. Ea funcioneaz pe
lng Parlament, dar i exercit funciile n mod independent, n
conformitate cu Constituia i celelalte legi. Curtea decide n mod
autonom asupra programului su de control. Nici o alt autoritate
public nu o mai poate obliga Curtea de Conturi la aceasta.
In exercitarea atribuiilor sale, Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele
domenii: a) formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat, ale
bugetului asigurrilor sociale de stat, ale bugetelor unitilor
administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurrii obligatorii de asisten
medical, inclusiv: - formarea, utilizarea i gestionarea fondurilor
speciale, precum i a fondurilor de tezaur public; - formarea i
gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale
pentru creditele interne i externe; - utilizarea de ctre instituiile
publice a granturilor i finanelor alocate de donatorii externi pentru
realizarea programelor la care particip Republica Moldova; - utilizarea
alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i altor forme de
asisten financiar din partea statului; f) utilizarea resurselor creditare
i valutare ale statului; g) inerea evidenei contabile i raportarea
financiar; h) activitatea altor organe de control/audit financiar public,
precum i a sistemelor de control intern etc.
Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele entiti: a) autoritile
administraiei publice centrale i locale, alte autoriti publice; b)
instituiile i organizaiile finanate din bugetul public naional; c)

agenii economici al cror capital social este de stat n ntregime sau n

al cror capital social cota statului este mai mare de 50% etc.
=O7= Centrul organelor financiare. Ministerul Finantelor al RM
Min Fin al RM in conformitatea cu regulamentul depsre acest minister
aprobat prin hotarirea Guvenrului RM din 19 feb 1991 este un organ
eco-fin central al RM care efectueaza dirijarea generala a finantelor
republicii aplica in practica politica unica in domeniul finantelor a
bugetului a impozitelor. Sarcina principala a Min Fin este asigurarea
controlului privind indeplinirea angajamentelor financiare fata de stat,
respectarea regimului de economie, asigurarea integritatii patrimoniului
statului din partea asociAtilor, intreprinderilor si organizatiilor;
efectuarea controlului executarii bugetului de stat republican sin partea
ministerelor si departamentelor RM.
In domeniul contabilitatii informaticii de gestiune si al activitatii de
control economic- financiar- revizie Min Fin efectueaza controlul
asupra modului stabilit de a tine evidenta contabila si intoccmirii darilor
de seama privind exercitarea bugetului asupra controlului, asupra
organizarii juste a evidentei si gestiunii contabile cu rpivire la
exercitarea bugetelor locale la toate nivelurile, efectueaza controlul
privind respectarea legislatiei financiar bugetare a utilizarii efective a
alocatiilor bugetare, deasemenea a devizilor institutiilor finantate din
buget, efectueaza controlul privind sporirea calitatii si eficacitatii a
actiunii de control si revizie a institutiilor financiare.
Min Fin are dereptul de a inainta conducatorilor de ministere,
departamente si altor organe de stat, de intreprinderi, organizatii si
institutii indicatii obligatorii pt inlaturarea lacunelor si abaterilor
privind disciplina financiara in contabilitate in darile de seama si sa
ceara informatii privind executarea acestor indicatii.
Min Fin a RM efectueaza controlul eco-fin prin intermediul organelor
respective subordonate lui sau a subdiviziunilor care intra in
componenta sa cum ar fi: serviciul fiscal de stat, Garda Financiara pin
ain 2002, Inspectia Financiara, Departamentul Vamal.

7.1 Control fiscal si evaziune si fiscala

7.1.1 Importanta si necesitatea controlului fiscal
7.1.2 Evaziunea fiscala si formele ei
7.2 Inspectia financiara
Principalele sarcini i obiective Serviciul control financiar i revizie
este autoritate administrativ de specialitate din subordinea Ministerului
Finanelor i efectueaz inspectri (controale) financiare.
Misiunea Serviciului control financiar i revizie const n protecia
intereselor financiare publice ale statului prin exercitarea, conform
principiilor transparenei i legalitii, a controlului financiar centralizat
al Ministerului Finanelor privind conformitatea cu legislaia a
operaiunilor i tranzaciilor ce in de gestionarea resurselor bugetului
public naional i bunurilor publice.
Viziunea Serviciului const n crearea unui sistem de inspectare
(control) financiar performant, orientat spre examinarea semnalelor
privind eventuale iregulariti n gestiunea conform a finanelor i
bunurilor publice, i verificarea oportun a domeniilor cu riscuri sporite
de fraude n scopul identificrii acestora.
Principalele obiective de dezvoltare: planificarea activitii de
inspectare care s permit verificarea domeniilor cu grad nalt de
eventuale fraude i iregulariti; modernizarea procedurilor, practicilor
i metodelor de inspectare financiar bine concentrate asupra
domeniilor cu grad sporit de risc; monitorizarea i supravegherea
continu a activitii de inspectare (control) financiar n scopul
asigurrii calitii; dezvoltarea i implementarea controlului intern,
inclusiv a managementului riscului, cu scopul sporirii transparenei i
prevenirii corupiei; mbuntirea comunicrii externe n scopul
asigurrii finalitii rezultatelor inspectrii financiare (tragerea la
rspundere i recuperarea prejudiciului cauzat statului) i, de asemenea,
n scopul educrii disciplinei financiare i prevenirii fraudelor i
iregularitilor.

7.3 Supravegherea si controlul vamal

Controlul vamal serviciul vamal al RM infaptuieste in numele Min
Fin, politica vamala si financiar vamala a Guvernului concomitent
efectueaza si controlul respectiv in acest domeniu, totodata asigura
securitatea economica a statului si conduce nemijlocit activitatea
vamala in RM. Serviciul vamal raspunde in fata Min Fin pentru
intreaga activitate a sistemului vamal, emite decizii, ordine. Misiunea
Serviciului Vamal const n promovarea politicii vamale, n vederea
asigurrii securitii economice a statului, prin facilitarea comerului,
securizarea traficului internaional de mrfuri i mijloace de transport,
asigurarea respectrii reglementrilor vamale, perceperii drepturilor de
import i export, lupta mpotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei
administraii profesioniste i transparente, care implementeaz
standarde internaionale n vederea simplificrii procedurilor de
vmuire i protejeaz societatea aplicnd uniform i imparial legislaia
vamal. Serviciul vamal are urmatoarele atributii principale:
organizeaza, indruma si controleaza activitarea vamala; exercita
controlul si supravegheaza pe intreg teritoriul national al respectarii
operatiunilor de import export si tranzit; ia masuri de prevenire si
combatere a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal;
participa impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale la
elaborarea proiectelor de proceduri, regimuri vamale si aplica
prevederile legate de tariful vamal de import al RM; asigura aplicarea
prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele
internationale la care Moldova este parte; verifica modul de declarare
de catre titularul operatiunilor vamale sau de ctre comisionarul
vamal al drepturilor cuvenite bugetului de stat; stabileste formele si
instrumentele de plata si de garantare a platii taxelor si drepturilor
vamale in conformitate cu normele generale de decontare a veniturilor
statului; coordoneaza, indruma si indeplineste sarcinile ce revin
unitatilor vamale pentru prevenirea si combaterea traficului ilicit de
droguri, arme, explozivi, obiecte de patrimonial cultural national;

urmareste in cooperare cu celelalte organe ale statului cazurile de

spalare a banilor prin operatiunile vamale; incheie pe baza de
mandate acorduri de cooperare cu alte administratii vamale privind
schimbul in domeniul combaterii fraudei vamale; controleaza
mijloacele de transport incarcate cu marfuri de export, import sau
aflate in tranzit si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora;
controleaza pet imp de zi si de noapte cladirile, depozitele, terenurile,
sediile si alte obiecte si poate preleva probe pe care le analizeaza in
laboratorele proprii in vederea identificarii si expertizarii marfurilor
care fac obiectul operatiunilor de export import si de transit;
efectueaza investigatii, supravegheri si verificari in cazurile in care
sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre
persoane fizice si juridice; exercita control ulterior la sediul agentilor
economici asupra operatiunilor de comert exterior efectuate pe o
perioada de 5 ani de la data desfasurarii acestora, urmarind
respectarea reglementarilor in domeniul vamal.
regim vamal totalitatea reglementrilor vamale care determin
statutul mrfurilor i al mijloacelor de transport n funcie de scopul
operaiunii i de destinaia mrfurilor;
control vamal ndeplinirea de ctre organul vamal a operaiunilor de
verificare a mrfurilor, a existenei i autenticitii documentelor;
controlul ulterior al declaraiei vamale; controlul mijloacelor de
transport; controlul bagajelor i al altor mrfuri transportate; efectuarea
de anchete i alte aciuni similare pentru a se asigura respectarea
reglementrilor vamale i altor norme aplicabile mrfurilor aflate sub
supraveghere vamal;
tarif vamal catalogul care cuprinde nomenclatorul de mrfuri
introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum i cuantumul taxei
vamale la aceste mrfuri;

Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal i const n: a)

verificarea documentelor i informaiilor prezentate n scopuri vamale.
b) controlul vamal. c) evidena mrfurilor i mijloacelor de transport. d)
interogarea verbal a persoanelor fizice i a persoanelor cu funcii de
rspundere. e) verificarea sistemului de eviden i a drilor de seam.
f) Controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor
libere, magazinelor duty-free, altor teritorii i spaii unde se pot afla
mrfuri i mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se
pot desfura activiti supuse supravegherii vamale. g) efectuarea altor
operaiuni prevzute de Codul Vamal i de alte acte normative.
La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de
control care nu prezint nici un pericol pentru sntatea i viaa
oamenilor, animalelor i plantelor i care nu cauzeaz prejudicii
mrfurilor i mijloacelor de transport.
Regulile de efectuare a controlului vamal sunt stabilite de Serviciul
Vamal.
Documentele i informaiile necesare efecturii controlului vamal
Persoanele care trec mrfuri i mijloace de transport peste frontiera
vamal sau care desfoar activiti aflate sub supraveghere vamal
sunt obligate s prezinte organului vamal documentele i informaiile
necesare efecturii controlului vamal.
Lista documentelor i informaiilor, procedura lor de prezentare sunt
stabilite de Serviciul Vamal n conformitate cu legislaia. Pentru
efectuarea controlului vamal, organul vamal este n drept, n
conformitate cu legislaia, s primeasc de la bnci i de la alte instituii
financiare informaii i certificate referitor la operaiunile i conturile
persoanelor care trec mrfuri i mijloace de transport peste frontiera
vamal, ale brokerilor vamali i ale altor persoane care desfoar
activiti
aflate
sub
supraveghere
vamal.
Organele de drept i de control, inspectoratele fiscale furnizeaz
organelor vamale, din oficiu sau la solicitarea acestora, datele necesare
efecturii controlului vamal.

Documentele necesare efecturii controlului vamal trebuie s fie

pstrate de ctre persoane nu mai puin de 3 ani.
=O8= Controlul bancar
Controlul bancar se exercita de BNM si de bancile comerciale. BNM
in limitele competentei sale stabilite de legislatia RM emite acte
normative obligatorii pt toate bancile si institutiile bancare. Sarcinele
principale ale BNM sunt:
1 Controlul asupra lichiditatii adica capacitatea de a se transforma
in bani si credit ;
2 Stabileste reguli unice privind bilantul bancilor comerciale,
tinerea evidentei si efectuarea controlului in acest domeniu;
3 Exercita controlul in procesul efectuarii operatiilor bancare
privind justetea doc prezentate si altele.
4 Respectarea de catre intreprinderi a regulilor de decontare sub
diferite forme;
5 Controleaza starea creantelor, creditelor, lichidarea creantelor cu
debitorii si creditorii rpecum si luarea masurilor respective fata
de lucratorii intreprinderii.
Analizind darile de seama a agentilor economici, organele bancare
exercita controlul privind lichidarea creantelro cu debitorii si creditorii
in termenii stabiliti precum si luarea de masuri respective fata de
lucratorii agentilor economici de stat vinovati de nelichidarea la timp a
creantelor.
=O9= Inspectiile specializate de control
Un loc important in sistemul controlului de stat il ocupa Ispectiile
sppeciale de control de stat care au menirea de a activa ca organe
intermediare intr-o arie speciala. Din inspectiile speciale de control fac
parte:
1 Inspectia de stat pt controlul calitatii produselor;
2 Inspectoratul comercial de Stat;
3 Inspectiile pt protectia muncii;
4 Inspectoratul pt contructie;
5 Inspectoratul sanitar de stat;

6 Inspectia geologica si minera.

Inspectiile de stat au dreptul de a cere datele necesare, documente, dari
de seama statistice pt efectuarea anlizei a activitatii agentilor economici
si intreprinderilor industriale in domeniul repsectiv. Cea mai raspindita
forma de control utilizata de inspectiile de stat este controlul la fata
locului care permite de a studia in complexitatea ei, de a reactiona
operativ la abeteriel cosntatate si de a lua la timp masurile necesare.
Scopul principal al inspectiilor de stat consta in acordarea aportului
calificativ, organizatoric si tehnic la obiectele controlului, de a inlatura
si a exclude in viitor abaterile care au fost constatate. Inspectiile de stat
au dreptul de a da indicatii obligatorii la ivela ain temrenii stabiliti de
ele.
Un rol important in activitatea Inspectiilro de Stat il ocupa dreptul de a
elibera agentilor permise prealabile respective pt a efectua unele
operatiuni cu sunt: permise ale inspectilor de stat tehnice, sanitare,
antiincendiare, pt punerea in functiuni a mijloacelor fixe, permis
privind controlul produselor agricole. Eliberarea permiselor prealabile
elaborate de Inspectii de Stat este o forma de control anterior.
Inspectiile si inspectoratele efectueaza controlul sistematic si competent
asupra diferitor laturi a activitatii intreprinderilor si organizatiilor.
Cele mai raspindite sanctiuni care se utilizeaza in practica Inspectiile
de Stat fata de agentii economici ce incalca actele normative si
regulamentele in vigoare sunt prevenirile in scris si amenzile. Unele
incalcari comise de agentii economici a regulamentelor pune in drept
Inspectiile de Stat respective de a lua decizii privind inchiderea
temporara a unor sectii, intreprinderi, intreruperea activitatii serviciilor
etc.
=O10= Controlul propriu
La intreprinderile mixte si pe actiuni, la bancile comerciale, burse,
organizatii cooperatiste, obstesti, odata cu alegerea organului de
conducere se aleg si organele de revizie. Organele de revizie proprii
efectueaza controlul disponibilitatii valorilor materiale si banesti,
inregistrarile veniturilor, respectarea normelor de cheltuieli.

Comisiile de revizie se aleg la adunarile generale, conferinte, congrese

sin membrii intreprinderilor mixte, asociatilor pe actiuni pt o perioada
de 2,5 ani si cuprinde un numar variabil si obligatoriu impar de
membri. Comisiile de revizie controleaza activitatea gospodareasca si
financiara a organelor de conducere, inregistrarea veniturilor realizare,
respectarea normelor de efectuare a cheltuielilor si respectarea modului
de pastrare si gestionare a bunurilor intrperinderii, organizatiilor
cooperatiste si obstesti. Comisia de revizie isi alege un presedinte ce
participa la sedintele consiliului de conducere, este obligat sa prezinte
adunarii generale a congresului rapoarte privind activitatea
organizatiilor, iar cind se descopera infractiuni este obligat sa ceara
convocarea adunarii generale pt discutarea faptelor scoase la iveala,
stabilirea masurilor respective.
Obiectivele Controlului Propriu:1. Asigurarea unei activiti ct mai
profitabile. 2. Evitarea oricror forme de risip i pagube, care ar putea
diminua profitul. 3. Dezvoltarea i diversificarea activitii n
perioadele urmtoare. 4. Respectarea riguroas a legislaiei economico
financiare i fiscale, evitnd astfel, plata de amenzi, majorri i
penaliti. 5. Cointeresarea maxim a salariailor la rezultatele
activitii. 6. Asigurarea, n ntreaga activitate, a unui climat de ordine
i disciplin n munca salariailor.
=O11= Controlul independent
Controlul Independent este exercitat de organizatii sau persoane
experti care au fost atestati de Camere de Auditing din RM in urma
sustinerii examenelor si eliberarii certificatului de calificare.(Legea cu
privire la activitatea de audit). In procesul efectuarii controlului,
auditorii sunt obligati sa analizeze starea si autenticitatea evidentei
contabile, sa stabileasca corespunderea operatiilor eco- fin cu legislatia
in vigoare. Expertii sunt obligati sa prezinte opinii cu privire la
autenticitatea documentelor conttabile si a raportului financiar. Expertii
folosesc diferite metode, procedee si forme de control.
Organele financiare si alte organe de conducere au dreptul sa antreneze
expertii la revizii si verificari; in urma controlului ei intocmesc un aviz

cu privire la legalitatea evidentei contabile, autenticitatea operatiunilor

controlate si alte obiective prevazute in contract. In baza acestor avize
se intocmesc procese verbale in care se arata starea evidentei contabile,
autenticitatea problemelor controlat, aprobarea sau repsingerea darilor
de seama privind activitatea anuala. Daca se respinge darea de seama
anuala intreprinderea timp de o luna repara neajunsurile si prezinta
rapoartele financiare spre confirmare.
Expertii sunt obligati sa ellaboreze recomandari privind imbunatatirea
activitatii intreprinderilor si compensarea pagubelor.
=O12= Control obstesc al sindicatelor
Activitatea de control a organizatiilro sindicate este indreptata in citeva
directii: respectarea de catre agentii economici a normelor privitoare
la tehnica securitatii si protectiei muncii; verificarea modului de
functionare a cantinelor si transportarea lucratorilor la locul de
munca; construirea si repartizarea de locuinte lucratorilor; incheierea
si respectarea contractului colectiv; inccheierea si respectarea
contractului de munca de catre conducerea intreprinderii; controleaza
modul de folosire a fonsului asigurarilor sociale. De organele sindicale
iau parte la elaborarea normelor de salarizare a muncitorilor si
respectarea acestora. La rezolvarea problemelor in legatura cu folosirea
de catre muncitori a asigurarilor medicale, a dreptului la odihna la
folosirea asezamintelor sociale a intreprinderii.
=O13= Controlul cetatenesc
Conform Constitutiei RM fiecare cetatean este dator sa contribuie la
conducerea societatii la prosperarea economiei republicii. Cetatenii nu
pot fi pasivi fata de incalcarea legislatiei, de sustragerea de unele
persoane a avutului statului, cit si la locul de munca atit si de alte
imprejurari. Cetatenii au dreptul sa prezinte oral sau in scris orgenele
respective despre incalcari, fraude. Persoanele cu functie de raspundere
a org adm si de conducere sunt obligate sa reactioneze la toate obiectiile
cetatenilor, iar in cazurile prevazute de lege sa raspunda ins cris
cetatenilor despre masurile ce sau luat pt inlaturarea lacunelor,
nelegiuirilor etc.