Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 3
Curs 3
FILOSOFII?
Spre deosebire de filosofii greci, cei romani,
mai ales n perioada imperiului, nu-i
revendic rolul de conductori, ci i pun
nelepciunea n slujba augustului sau a
oamenilor politici.
Muli dintre nelepii romani, dei angrenai n
politic, i asumau rolul de consilier.
Cato cel Btrn (240-149 . Hr.), Marcus
Terentius Varro (116-27 . Hr.), Columella i
Marcus Tullius Cicero (106-43 . Hr.) au tratat
n scrierile lor cu precdere problemele
agricole.
CE DOREAU ROMANII?
OCUPAIILE
OCUPAIILE
Fiecare regiune din Italia era specializat ntr-o anume industrie:
iglele provin n cea mai mare msur din Venafrum, obiectele de
fier, din Minturnae, tot ceea ce nseamn obiecte de olrit, din
Arretium, obiectele de bronz, de la Capua, obiectele de
mbrcminte, ulcioarele i ncuietorile, de la Roma, lna i
obiectele de ln din Apulia.
Minele, exploatate la suprafa sau n galerii, erau n proprietatea
statului i erau fie arendate publicanilor, fie cedate unor ceteni.
n orice caz, munca n asemenea locuri era foarte grea i era
prestat de sclavi sau de persoane condamnate.
Minereurile erau exportate n diferite locuri specializate, fiecare n
parte, n producia unui bun.
OCUPAIILE
Comerul: Celebra sintagm Toate drumurile duc la
Roma are nu numai nelesul cu care am fost familiarizai
nvnd istorie, dup care romanii fceau s curg la
Roma toate bogiile rilor cucerite, ci are i un sens care
pune n eviden statutul de mare putere economic.
Cetatea legendar a constituit un reper foarte important
n recunoaterea supremaiei politice i economice a
romanilor, dup cum au constatat i istoricii: Roma a fost
ntotdeauna
un
important
centru
comercial.
La
nceputurile istoriei Romei aici se ntlnesc negustorii
greci i etrusci care fac schimb de mrfuri cu popoarele
din Italia central. Devenind ncetul cu ncetul stpna
Italiei, apoi a lumii mediteraneene, spre Roma converg
mrfurile cele mai variate, pe pmnt sau pe mare.
Tranzaciile n economia roman, cu precdere n secolului
al III-lea . Ch. i secolul I d.Ch., sunt dintre cele mai
neateptate: de la achiziionarea necesarului vieii i pn
la vnzarea/cumprarea de sclavi.
BANII
CREDITUL CU DOBND
Dei creditul cu dobnd era uzual n Roma antic (mai intens
STATUL
FINANELE PUBLICE
Finanele erau coordonate de Senat; cenzorii, dar i
IMPOZITE I DANII
Conductorii romani s-au concurat nu numai n
Scriptores de re rustica
n concepia autorilor
romani:
agricultura era cea mai onorabil ocupaie, preferabil