Sunteți pe pagina 1din 11

Grupul Pompidou

Implicarea Consiliului Europei n lupta mpotriva traficului i abuzului de droguri se realizeaz prin
intermediul activitilor grupului de cooperare multidisciplinar cunoscut sub numele de Grupul
Pompidou. Acesta a fot nfiinat n 1971 la sugestia preedintelui francez Georges Pompidou i a fost
incorporat n Consiliului Europei n 1980. Grupul ofer un forum de discuii minitrilor europeni,
oficialilor, specialitilor i altor profesioniti.
Grupul a adoptat o abordate multidisciplinar, coopernd cu toate sectoarele implicate n efortul reducerii
abuzului de droguri, cum ar fi: sntatea, socialul, educaia, justiia, sportul i tineretul. Flexibilitatea lui
se reflect prin varietatea de metode de aciune, care pornete de la reele de monitorizare urban, pn la
programele de instruire. Aceti factori permit grupului s ofere bazele unei aciuni coordonate i eficiente
la nivel european.
ACTIVITILE GRUPULUI POMPIDOU
Avnd ca scop coordonarea i promovarea abordrii novatoare, grupul:
sporete eficiena i calitatea politicilor antidrog i dezvolt etica i drepturile omului n aceast
materie;
ofer sprijin factorilor de decizie politici i practicieilor care implementeaz politicile antigrog;
crete influena informaiei tiinifice din domeniul politicilor antidrog i rolul tiinei n practica de
zi cu zi;
ncurajeaz schimburile de experien i dezbaterile profesionale n materie.
Grupul Pompidou se ntrunete o dat la trei ani la nivel ministerial pentru a-i actualiza activitile i
a defini noile exigene i prioriti:
prevenirea consumului de droguri,
reintegrarea social a toxicomanilor i a consumatorilor de droguri,
funcionarea sistemului penal i promovarea cursurilor de pregtire
promovarea cercetrii, n special, a costurilor sociale ale toxicomaniei
probleme de etic.
* LEGEA Nr. 64 din 23 martie 2005 privind participarea Romniei ca membru cu drepturi
depline la Grupul de cooperare pentru combaterea consumului i a traficului ilicit de droguri
(Grupul POMPIDOU) din cadrul Consiliului Europei

Romania prezinta un interes din ce in ce mai mare pentru retelele de traficare a hasisului din Africa
(Tanzania si Maroc) si a cocainei din America de Sud (Peru si Venezuela) spre Europa Occidentala (mai

ales Germania, Olanda, Belgia, Austria, Italia Spania), folosindu-se atat rutele pe mare pana in Portul
Constanta, cat si cele aeriene, direct in Bucuresti. De altfel, tara noastra este in atentie pentru 3 din cele 5
variante ale Rutei Balcanice, respectiv:
- Turcia- Romania- Ungaria- Slovacia- Cehia- Germania- Olanda (itinerariul nordic)
- Turcia- Bulgaria- Romania- Ungaria- Austria- Germania- Olanda (itinerariul nordic)
- Turcia- Bulgaria- Romania- Ucraina- Polonia- Germania (itinerariul nordic)
Dintr-o tara exclusiv de tranzit, cum a fost in anii anteriori, Romania a devenit in prezent si teritoriu
de depozitare, astfel ca herona introdusa in special prin frontiera de sud (de exemplu, pe ruta AfganistanIran- Turcia- Bulgaria) este stocata pe diferite perioade de timp, iar cand conditiile sunt apreciate de
narcotraficanti ca favorabile, este redistribuita spre Europa Centrala sau de Vest, de regula prin frontiera
de vest.
Romania a devenit un cap de pod, care face legatura intre Orient si Occident. Arealul favorabil al
Romaniei, care include toata gama cailor de transport, permite retelelor de traficanti sa foloseasca diverse
mijloace pentru tranzitarea teritoriului Romaniei. Politia estimeaza ca 80 % din drogurile care intra in
Romania ajung in Europa de Vest.
Deschiderea granitelor Romaniei a condus la o crestere masiva a numarului de transport si marfuri
care intra si ies din tara, conferind astfel organizatiilor criminale posibilitati largi de camuflare a
drogurilor si de tranzitare a teritoriului tarii. Pentru efectuarea transportului, traficantii apeleaza la firme
turistice sau la carausi care, de cele mai multe ori, nu cunosc ce transporta, iar alteori atrag persoane cu
situatie materiala precara, dispuse pentru o suma de bani oarecare sa isi asume, in mod constient, riscurile
unei asemenea activitati.
O noua ruta. Romania se afla, de asemenea, pe o ruta de tranzit aflata in plina dezvoltare care merge
in sens invers, dinspre Europa Occidentala si de Nord catre Est. O mare cantitate din substantele chimice
precursoare tranziteaza Romania dinspre tarile Europei de Vest catre Turcia. Romania nu este un
producator semnificativ de narcotice ilicite, spune raportul. Totusi, exista o mica productie interna de
amfetamine.
La nivelul UE, exista in prezent 3 paliere juridice diferite privind lupta impotriva drogurilor:
- Prevenirea toxicomaniei
- Prevenirea si lupta contra traficului ilicit de droguri
- Cooperarea internationala

Legea 143/2000
Izvorul dispozitiilor penale prevazute in lege se gaseste in Conventia Unica a Stupefiantelor de la
New York din 1961, la care a aderat si tara noastra. In preambulul Conventiei care a intrat in vigoare in
1964, se mentioneaza ca tarile semnatare sunt preocupate de sanatatea fizica si morala a umanitatii,
recunoscand ca toxicomania este un flagel si constituie un pericol economic si social pentru umanitate.
Avantaje:
1. Prin aparitia legii se realizeaza o unificare a tuturor dispozitiilor de drept penal material cu privire
la droguri intr-un singur act normativ.
Lista cu substantele si produsele stupefiante se regaseste ca anexa la lege (Pana la aparitia acestei
legi, lista era anexa la un act normativ extrapenal- Instructiunile nr. 103 ale Ministerului Sanatatii. Prin
includerea in lege, au fost inlaturate dificultatile intalnite in practica judiciara referitoare la aplicarea
fostului art. 312 C.pen.Astfel, au existat cazuri cand persoanele care detineau sau incercau sa
comercializeze stupefiante au invocat in fata autoritatilor judiciare necunoasterea calificarii ca stupefiante
a substantelor sau produselor respective si, intrucat ele aveau aceasta calificare data printr-o lege
extrapenala, erau aplicate dispozitiile art. 51 CP privitoare la eroarea de fapt- eroare de drept extrapenala).
In prezent, legea 143/2000 cuprinde 4 tabele in care suny incluse toate drogurile si precursorii care se
afla sub control national si carora li se aplica dispozitiile prevazute in legea speciala. In tabelele I si II au
fost inscrise drogurile de mare risc (ex. heroina, LSD, methadona, morfina, cocaina, opiul, codeina,
fentanilul), primul continand 76 de droguri, iar al doilea 113 droguri. Tabelul nr. III cuprinde 95 de
droguri de risc (canabis, hasis, diazepam, nitrazepam, meprobamat), iar tabelul nr. IV substantele sau
produsele calificate de lege ca precursori. Precursorii sunt substante chimice ce se folosesc in
laboratoarele clandestine pentru fabricarea drogurilor si, datorita proprietatilor strans legate de producerea
unor droguri, aceste substante au fost introduse sub control national (anhidrida acetica, efedrina,
ergometrina, acetona, permanganatul de potasiu, toluenul).
De asemenea, se mai remarca ca legiutorul a denumit legea ca fiind legea privind prevenirea si
combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, iar nu de stupefiante, fapt explicat prin art 1 litera b
din lege, in care se precizeaza faptul ca prin termenul droguri se intelege plantele si substantele
stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, sens mult mai larg
decat cel al notiunii de stupefiante.

2. Pentru prima data, legea face o interpretare legala amanuntita cu privire la intelesul unor termeni
si expresii cuprinse in lege, precum: substante aflate sub control national, droguri, consumator,
consumator dependent, program terapeutic, program psihologic si social, circuit terapeutic, livrare
supravegheata, investigatori acoperiti.
3. 41 de modalitati, 10 infractiuni- incercare de a acoperi intreaga plaja de fapte prin care s-ar putea
incalca regimul juridic al drogurilor.
4. Sunt prevazute masuri de natura medicala ce se pot lua fata de consumatorii iliciti de droguri
5. Cuprinde o serie de dispozitii procedurale care stabilesc conditiile de desfasurare a anumitor
activitati, specifice in combatarea traficului si consumului ilicit de droguri, exclusiv pe baza autorizatiei
emise de procuror.
Infractiuni:
1. Traficul de droguri de risc si de mare risc
2. Traficul international de droguri
3. Detinerea de droguri pentru consum propriu
4. Punerea la dispozitie a unui spatiu pentru consum de droguri
5. Prescrierea de droguri de mare risc si eliberarea sau obtinerea de droguri de mare risc in mod ilicit
6. Administrarea ilicita de droguri de mare risc
7. Furnizarea de inhalanti chimici toxici unui minor
8. Organizarea, conducerea sau finantarea operatiunilor privind drogurile
9. Indemnul la consumul ilicit de droguri
1. Art. 2: controverse- o opinie: doua infractiuni diferite: traficul de droguri de risc, prevazut de art.
2 alin (1) si traficul de droguri de mare risc, in alin. (2), pentru ca exista o diferenta semnificativa intre
aceste infractiuni, in special in privinta obiectului material, dar si in privinta tratamentului sanctionator
(posibilitatea unui concurs ideal)
- o alta opinie: alin. (1) forma tip
alin. (2)- forma agravata

Cultivare- cultivarea de plante ce contin droguri este permisa in Romania, dar numai in baza
unei autorizatii eliberate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Este permisa
cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca
sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop
medical si stiintific si numai cu autorizare. Cultivatorii de canabis si mac opiaceu autorizati au
obligatia de a insamanta terenurile detinute numai cu seminte din soiurile inregistrate in
Catalogul oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania sau in Cataloagele
Comunitatilor Europene, produse de unitatile autorizate de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, prin autoritatile teritoriale de control si certificare a semintelor.
-Obligatia agricultorilor de a distruge plantele care ar putea creste in mod spontan pe terenul

respectiv, suportand totodata costurile.


Producere- crearea unui drog (cuprinde si notiunile de fabricare, extractie, preparare sau

conditionare, dar s-a dorit evitarea unor interpretari)


Fabricare- activitate organizata, de tip industrial, care presupune un proces tehnologic,

numar mai mare de persoane si obtinerea unei cantitati mai mari de droguri.
Experimentare- testare sau incercare fara drept a unor substante sau plante ce constituie
droguri. Medicamentele noi nu pot fi folosite in tratarea unor afectiuni la om, decat dupa ce

au fost omologate de forurile competente nationale/internationale.


Extragere- fara autorizatie, chiar si pentru consum propriu, reprezinta o operatiune ilicita.
Ex.: extragerea opiului din capsulele de mac, extragerea hasisului sau a uleiului din planta de

canabis sativa.
Preparare- amestecarea anumitor substante, dand nastere unui drog. Prepararea de droguri ca
infractiune nu trebuie sa fie confundata cu amestecarea unor produse care, consumate, pot
avea efecte asemanatoare cu cele ale unor droguri supuse controlului national. De ex, alcool

cu medicamente neuroleptice sau barbiturice.


Transformare- cu ajutorul unor reactii chimice la care se folosesc precursori, un drog este

transformat in alt drog.


Oferirea de droguri- da altuia, in mod gratuit. Nu conteaza scopul.
Punerea in vanzare- activitatea prin care o persoana introduce in circuitul comercial droguri,
de regula prin intermediul unor distribuitori ori prin introducerea lor in anumite localuri

publice sau private pentru a fi vandute


Vanzarea de droguri- transfer catre consumatori sau intre diverse paliere ale piramidei

traficantilor de droguri, contracost


DistribuireaLivrarea cu orice titlu- furnizarea sau remiterea la o anumita adresa, in mod gratuit sau cu
titlu oneros

Trimiterea- fapta persoanei care, fara a face comert ilicit cu droguri, le trimite prin posta sau

alte mijloace unor persoane, pentru ca acestea sa fie introduse in traficul ilicit.
TransportulProcurarea- gasirea si furnizarea de droguri pentru consumatori si dealeri.
CumparareaDetinereaOrice alte operatii privind circulatia drogurilor- orice alte activitati cu droguri prin care se
pune in pericol sanatatea publica sau a consumatorului
- Exceptie de neconstitutionalitate (2004): ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor
S-a reprosat ca textul de lege ar incalca prevederile art.1 alin. (3) din Constitutie, pe
considerentul ca legiuitorul nu a definit ce se intelege prin alte operatiuni, respectiv in ce ar
consta latura obiectiva a infractiunii de trafic de droguri in aceasta modalitate normativa, fapt
ce ar contraveni principiului legalitatii incriminarii. S-ar lasa loc astfel liberului arbitru al
organelor de cercetare penala, incalcandu-se si principiul separatiei puterilor in stat.
=> Respinsa ca neintemeiata: numai din ratiuni de politica penala s-a ales aceasta
formulare. Stabilirea in acest mod a cuprinsului normei de incriminare reprezinta un aspect de
tehnica legislativa, de competenta exclusiva a legiuitorului, care nu este de natura sa aduca
atingere prevederilor constitutionale care consacra statul de drept.

Legiuitorul roman nu incrimineaza consumul de droguri ca infractiune distincta, in schimb


sanctioneaza detinerea de droguri, indiferent de cantitate si de scopul pentru care se face, inclusiv pentru
consumul propriu. Prin incriminarea distincta a detinerii de droguri pentru consumul propriu in art. 4 din
Legea 143/2000, legiuitorul roman a inteles sa sanctioneze mai bland pe detinatorul dependent de droguri
care le foloseste pentru sine decat pe detinatorul de droguri care le trafica.
5. Prescrierea de droguri de catre medic- 2 opinii cu privire la elementul material. Intr-o opinie, se
sustine ca obiectul il constituie reteta prescrisa de medic si nu substantele stupefiante prescrise. Intr-o alta
opinie, il constituie drogurile de mare risc supuse controlului national.
6. Administrare de droguri de mare risc- actiune prin care se introduc in corpul unei persoane
droguri, prin injectare, prizare, fumare, inhalare ori prin ingestie alimentara. Administrarea poate avea loc
cu sau fara consimtamantul consumatorului.
7. Furnizarea de inhalanti unui minor: stabiliti prin ordin al Ministrului Sanatatii. Inhalantii
chimici si solventii organici cuprin un ansamblu de compusi puternic volatili care actioneaza ca depresive
ale sistemului nervos central. (ex. lacurile pentru mobila, vopselele, adezivii, acetona)

8. Fapta de organizare, conducere sau finantare a actiunilor prevazute la art. 2-9 din Legea nr.
143/2000 constituie o infractiune distincta si nu o forma agravata a infractiunilor prevazute la art.
2-9 din aceeasi lege. (RIL Decizia nr. 38 din 22 septembrie 2008 cu privire la aplicarea dispozitiilor art.
10 din Legea nr. 143/2000)
Organizatorul este persoana care angajeaza oamenii necesari si asigura logistica pentru procurarea
drogurilor si plasarea lor consumatorilor printr-o retea de distributie. Conducatorul este seful de la
varful piramidei, care ia toate deciziile necesare pentru reusita traficului. Finantatorul este persoana care
pune la dispozitie resursele materiale necesare derularii unei afaceri ilicite cu droguri.
Odata cu intrarea in vigoare a NCP si a legii 187/2012 privind punerea in aplicare a acestuia,
legiuitorul a optat fie pentru incriminarea unor infractiuni prevazute anterior de legi speciale in capitole
distincte ale NCP, cu abrogarea expresa a textelor de lege corespondente, fie a apelat la alternativa
pastrarii cadrului legislativ in vigoare, cu amendarea corelativa a legilor speciale, lucru impus de noua
politica penala. In ceea ce priveste materia traficului ilicit de droguri, alternativa aleasa a fost cea din a
doua categorie, in sensul mentinerii in vigoare a dispozitiilor legii 143/2000, dar cu modificarea acesteia,
fara insa ca modificarile sa aiba influente majore asupra legii in ansamblul sau.
Modificarile aduse legii speciale nu schimba structural constructia sa de fond, nu intervin pe normele
de incriminare sau in continutul constitutiv al infractiunilor prevazute, nu se aduc modificari clasificarii
drogurilor prevazute in tabelele anexa si nici nu sunt realizate schimbari in materia cauzelor de
nepedepsire sau de reducere a pedepsei.
Cele mai importante amendamente vizeaza in principal regimul sanctionator aplicabil infractiunilor
din acest domeniu, in sensul reducerii pedepselor, pentru unele dintre ele intr-o proportie semnificativa.
1. Traficul de droguri de risc si de mare risc (art. 2)
alin. (1): 3-15 ani si interzicerea unor drepturi => 2-7 ani si interzicerea unor drepturi
alin. (2): 10-20 ani si interzicerea unor drepturi => 5-12 ani si interzicerea unor drepturi
2. Traficul international de droguri (art. 3)
alin. (1): 10-20 ani si interzicerea unor drepturi => 3-10 ani si interzicerea unor drepturi
alin. (2): 15-25 ani si interzicerea unor drepturi => 7-15 ani si interzicerea unor drepturi
3. Detinerea de droguri pentru consum propriu (art. 4)

alin. (1): 2-5 ani => 6 luni- 2 ani sau amenda => 3 luni- 2 ani sau cu amenda
alin. (2): ...... => 2-5 ani => 6 luni-3 ani
4. Punerea la dispozitie a unui spatiu pentru consum de droguri (art.5)
3-5 ani si interzicerea unor drepturi => 3-10 ani si interzicerea unor drepturi => 2-7 ani si interzicerea
unor drepturi
5. Prescrierea de droguri de mare risc si eliberarea sau obtinerea de droguri de mare risc in
mod ilicit (art.6)
1-5 ani => 1-5 ani si interzicerea unor drepturi
6. Administrarea ilicita de droguri de mare risc (art.7)
6 luni- 4 ani=> 1-5 ani
7. Furnizarea de inhalanti chimici toxici unui minor (art.8)
6 luni- 2 ani sau cu amenda => 6 luni- 3 ani => 6 luni- 2 ani
8. Organizarea, conducerea sau finantarea operatiunilor privind drogurile (art. 9)
limtele maxime sporite cu 3 ani=> majorare cu o treime a limitelor speciale
9. Indemnul la consumul ilicit de droguri (art.10)
6 luni- 5 ani => 6 luni- 3 ani

Agenia Naional Antidrog a luat fiin n anul 2003, prin instituionalizarea cadrului de lucru al
Comisiei Interministeriale Antidrog i crearea unei structuri guvernamentale moderne, care s
rspund cerinelor europene n domeniu. Prelund atribuiile deinute de Comisia Interministerial,
noua instituie urma s asigure la nivel naional coordonarea unitar a luptei mpotriva traficului i
consumului ilicit de droguri, pe baza unei strategii naionale, context n care, i revenea i misiunea
de a asigura elaborarea, dezvoltarea i promovarea politicilor n domeniul reducerii cererii i ofertei
de droguri.
Prima Strategie Naional Antidrog (pentru perioada 2003-2004), elaborat de Agenia Naional
Antidrog, a venit astfel n ntmpinarea unei dificulti acute n planul coerenei decizionale i al
unitii de aciune n domeniul combaterii i prevenirii consumului i traficului ilicit de droguri,
dificultate resimit n perioada funcionrii Comisiei Interministeriale Antidrog. Totodat, prin

nfiinarea Ageniei Naionale Antidrog, s-a creat pentru prima data posibilitatea abordrii
problematicii drogurilor din perspectiv interdisciplinar, n acest sens, colectivul noii instituii
reunind medici, juriti, psihologi, sociologi, asisteni sociali, farmaciti, chimiti, specialiti n
domeniul educaiei i al prevenirii criminalitii etc.
Cea de-a doua Strategie Naional Antidrog (pentru perioada 2005-2012), prin care Guvernul
Romniei consider lupta antidrog ca o prioritate naional, s-a elaborat n concordan cu cerinele
europene n acest domeniu, fiind din acest punct de vedere racordat la dimensiunea internaional a
fenomenului, dar i la specificitatea naional a acestuia.
STRUCTUR I FUNCIONARE
Agenia Naional Antidrog are n structura sa organizatoric: Conducerea Ageniei,
Compartimentul Documente Clasificate i Secretariat, Compartimentul Control Intern,
Compartimentul Juridic, Compartimentul Relaii Publice, Compartimentul Centrul Naional de
Formare i Documentare n domeniul drogurilor, Compartimentul Comunicaii i Informatic,
Serviciul Analiz Strategic, Planificare i Politici, Serviciul Financiar-Contabilitate, Serviciul
Logistic, Compartimentul Resurse Umane, Structura de Securitate, Serviciul Reducerea Cererii de
Droguri, Serviciul Monitorizarea Reducerii Ofertei de Droguri, Serviciul Observatorul Romn de
Droguri i Toxicomanie, Serviciul Precursori i Serviciul Relaii Internaionale i Programe.
Relaiile n cadrul structurilor organizatorice sunt ierarhice, iar cele dintre acestea sunt
funcionale, de consultare i colaborare.
Conducerea Ageniei Naionale Antidrog se exercit de ctre Director. Acesta este coordonatorul
naional al activitilor de reducere a cererii i ofertei de droguri. Directorul Ageniei este ordonator
de credite i reprezint Agenia n raporturile cu celelalte autoriti publice, cu persoanele juridice i
fizice din ar i din strintate, precum i n justiie.
n cadrul Ageniei funcioneaz structuri regionale, fr personalitate juridic, care au n
structur unul sau mai multe centre regionale integrate de prevenire i asisten/centre de asisten
integrat n adicii, n funcie de tipul serviciilor acordate consumatorilor, i a cror organizare se
stabilete prin regulamentul de organizare i funcionare al Ageniei.
Un centru de prevenire, evaluare i consiliere antidrog sau/i centru de asisten integrat n
adicii este prevzut cu cel puin 3 posturi, corespunztoare specializrii n unul dintre domeniile:
medical, psihosociologic i al asistenei sociale i, dupa caz, i cu posturi corespunztoare
specializrii n domeniile prevenirea criminalitii i educaie-nvmnt.
Potrivit prevederilor legale n vigoare, ministerele i instituiile publice centrale i locale, cu
responsabiliti n prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri i al asistenei
consumatorilor, precum i furnizorii privai de servicii pentru consumatori au obligaia s furnizeze,
la cererea Ageniei, datele referitoare la fenomenul drogurilor.

ATRIBUIILE PRINCIPALE ALE AGENIEI NAIONALE ANTIDROG


a) elaboreaz, pe baza propunerii instituiilor cu atribuii n domeniu, proiectul Strategiei naionale
antidrog i planul su de aciune i le supune spre aprobare Guvernului;
b) asigur coordonarea activitii desfurate de instituiile, organizaiile guvernamentale implicate n
realizarea obiectivelor prevzute n Strategia naionala antidrog;
c) colaboreaz cu organizaiile neguvernamentale n scopul realizrii obiectivelor prevzute n Strategia
naional antidrog;
d) monitorizeaz activitile desfurate de instituiile publice cu atribuii n implementarea Strategiei
naionale antidrog i evalueaz ori de cte ori se impune stadiul realizrii acesteia;
e) colecteaz, stocheaz, proceseaz i analizeaz date i informaii cu caracter personal i statistic n
domeniul su de competen, n condiiile legii;
f) efectueaz studii, cercetri i analize privind evoluia fenomenului traficului i consumului ilicit de
droguri;
g) ntocmete anual, pe baza datelor furnizate, raportul naional privind evoluia si nivelul traficului i
consumului ilicit de droguri, pe care l nainteaz, prin Ministerul Administraiei i Internelor, Guvernului
Romniei i organismelor internaionale abilitate s asigure aplicarea prevederilor conveniilor
internaionale, n conformitate cu acordurile ratificate de Romnia;
h) ndeplinete rolul de punct focal naional n Reeaua european de informaii privind drogurile i
toxicomania (REITOX), conform Regulamentului (CE) nr. 1.920/2006 al Parlamentului European i al
Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie;
i) stabilete indicatorii i criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor n baza ghidurilor i
recomandrilor europene, n vederea furnizrii de informaii comparabile cu celelalte state membre ale
Uniunii Europene;
j) gestioneaz anual Acordul de finanare cu Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanii i
asigur implementarea acestuia;
k) gestioneaz sistemul de nregistrare pentru Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri;
l) furnizeaz, prin structurile teritoriale, servicii integrate de asisten medical, psihologic i social,
precum i servicii de prevenire;
m) elaboreaz, fundamenteaz, implementeaz, finaneaz, monitorizeaz i evalueaz programul naional
i programul de interes naional de prevenire i asisten medical, psihologic i social a consumatorilor
de droguri, precum i alte programe n domeniul reducerii cererii i ofertei de droguri;
n) monitorizeaz operaiunile cu precursori, conform legii, i constituie punct naional focal privind
precursorii de droguri;
o) asigur legtura cu organismele i organizaiile internaionale i europene cu atribuii n domeniu,
precum i reprezentarea n cadrul acestora;
p) asigur schimbul de informaii n cadrul Sistemului european de avertizare rapid timpurie (EWAS);
q) propune, prin Ministerul Administraiei i Internelor, modificarea legislaiei n domeniul su de
activitate;
r) acrediteaz i implementeaz programe de formare n domeniul reducerii cererii i ofertei de droguri;
s) particip la aplicarea dispoziiilor privind regimul juridic al plantelor, substanelor i preparatelor
stupefiante i psihotrope, prin personal anume mputernicit, potrivit legii
t) exercit i alte atribuii n domeniu, potrivit legii.

Convenii internaionale

Ratificate la nivel naional prin:

Convenia unic asupra


Decretul nr. 626 din 1973 pentru aderarea Romniei
stupefiantelor din 1961, astfel cum
laConventia unica asupra stupefiantelor din 1961 i la
a fost modificat prin protocolul din
protocolul privind modificarea acesteia;
1972;
Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992 pentru aderarea
Convenia naiunilor unite din 1971 Romaniei la Conventia asupra substantelor psihotrope din
asupra substanelor psihotrope;
1971 i la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante i
substante psihotrope din 1988;
Convenia din 1988 contra
traficului ilicit de stupefiante i
substane psihotrope;

Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992 pentru aderarea


Romaniei la Conventia asupra substantelor psihotrope din
1971 i la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante i
substante psihotrope din 1988;

Convenia cadru WHO pentru


controlul tutunului, adoptat la
Geneva la 21 mai 2003;

Legea nr. 332/2005 de aderare a Romniei la Convenia


cadru WHO pentru controlul tutunului (M.Of. nr.
1088/02.12.2005);

Convenia de cooperare
Legea nr. 214/02.07.2007 de aderare a Romniei
poliieneasc pentru Europa de
laConvenia de cooperare poliieneasc pentru Europa de
Sud-Est, adoptat la Viena n data
Sud-Est (M.Of. nr. 475/16.07.2007).
de 5 mai 2006.