] I~ I) I

MAYA NICULESCU

:~._ PRJZONIERI PRINTRE GIGANTI

.. *

Colecii.a .Povestiri ifiiniifico-fantasticeW 57

(C:ontin.uare d~1l nr. irE!ctl1)

PIHZONlERl PRINTRE GIGANTI

La poalele stlnctlor, pe un platou mai rldicat se stnnsesera intr-o inghesuiaHt de nerlescris d inozaurt uria~l, asemenea zrneilo- din poveste, triceratopst-cu colereta osnasa, anchllozaur] invilluiti in [ep}, a carer greutale Ii facea aprnape lrnobili. In mlj'ocul acesfe] cludate adunatur], pe 0 sttnca in forma de cotoana, trona batrtnul Delorme. Sp;i:ate de ploale, stlnclle straluceau in sonre cu scllpir! de diamant. Spectacolul parea rupt dintr-un basm chinezesc en dragoni ~i bogalii IabuInase. Delorme lnsa nu parea sensibil la ciudiitenla decorului, ell uu aparat fotografic in mtna, eiera cufundal inlr·o ncupatie bizadi.... Fotograiia. Dar pentru di animalele erau prea mart ~i prea aproape de el, nu Ie putea prinde in tntregirua ~i de aceea facea foiagra.fii paqiaJe.

La ora clod II surprlrrsese Pablo, profesorul rlicea, dupa cum a v e~ sa povesteasca mai tirziu, capete de expresie, Aceasta SI! petrecea cam in felul urrnator . Delorme lua 0 piatra ~i 0 arunca ell putere in crestetul unui gigant. De obicei anirnalul Ina1ta capu I ~i aluncl profesorul apasa pe declansatnr, ~i caput de expresle era gata. De altlel parea sa se slrnta Ioarte irl largul silu in rnijlocu] acestui rnuzeu palenntologlc.

Anlmulele Sf! hlghesuiall. se catcau in ptcloare, dar tearna le impiedica sa se sfj~ie. De ce SI! spcrtaserh de lnundape acestt mcnstrl greai, unii de aprnape treizeci ~I sase de tone t In mod normal, el nil ocoleau apa, car e le sust.nea greutate<l nenbisuuitd. 0 tnundatie tnseamna insi altceva, Apele se inalta cu repez iclune, suveaiele t1arimli totul in calea 101'. Copacll, ale caror vlrfurl ating nortl, se praviilesc, antrenlnd vegetntia din [urul [or. La rlndul lor, apele sill! caprfcloase , uneorl se retr;lg nespus de repede, alteort dii.lnuiesc multi! vreme, Reptilele urlase erau Inzestrate ell resptratle pulmonata organizata pentru viata ler,;,str.ii. tnstinctul de aparare le Indrurnase uici, PericoluL strtnsese alatur! ieriJivoce ~i carnivore feruce, care acum stateau llnisrite ca mtr-un nou paradis terestru. Pablo Illi dadu searna tii msttnctul V "1 !nvioge ~i rn~celul nu va illtirzia mult, In asernenea imprejurilri, refugiu! lui Delorme nil era llintTe cele mai sigure. Irnensul brahtczaur IH' ar fj avut declt sl inalte pulilI capul pentru a-I in,ia!:il pe supiir!itl:lrul protesor. P able duse degetete Ia buze ii fluiera preturrg. Deio,meintoafse caput

- Hilla! steiga el vesel, arafu'td liornasa adutliitula I:U gestul protector al unul pastor ce-si aratd turma de credlnctost,

3

-Da Silva aes.fii~ura fring-bla ~i .0 arunca. en maiestrie b1Urinulul. eare, dup!i. ce si-c legli. pc sub umeri, se apuca din nou de totograftt, I'ab!o a~tepta. la lnceput ell bunavolnpl, dar, curlnd, i~lpie:rdu rlibdrmlll ~i incept!' sa: .!raga Irillgnia. Se pare eil fikll' aceasta tocmal la 1imp, deoarece un plateozaur, supiirat de prclectiluj pe care H trimlsese profesorul, in5Jtase spre el un cap fioros. Desl era suspe:ndat in aer, Delorme nu pier du priJejul de a-] totografsa ~i pe acest.r, Ajuns . sus, i~i intn.~urJi cu grija. aparntul in anvelepa perfect dall~il ~I se duse ~chiopiilind sa-~I 1mbrilti~eze salvatorul, Fata lui lradia de o bucurte apreape copllarnasa.

- Nil poti jnte!ege bucurla mea, I se adresa el br . .tzi.lianului.

Ace~ti monstrl slnt prjrni] cucerltort al piltmntului, primelefiinte vii, care, ell multe milimtne tie ani 'in urma, au piJrlisit apele ~l all venit sa se stabileasca pe parnlntul .arld ~l pina atuncl nepopulat, Aventura nemalpomenltji a acestor colosl a revnlutionat istoria glohului terestru, Aproape nu-ml vine sa crcd eli am avut Iericirea siH prjvesc in via$ii. ottii Delorme aruncind {I emottenanta privire prlmilnr cucerltort al parulntulul ~j gindindu-se proba.bil la. batrinu.l Cavier ~i ]01 atttea generaijj de savantleare. mat putln nnrocosi, reconstltuisl.'Tii mon~trii din case disparate.

[nf.e timp, ernil profesorului, ingfu:suiji din c:ale-afara de eresterca apelnr, Incepuserji sa se sfi~ie lntre ei il\tr-o lupta de-e iniemal1l Ierocitate,

- Senor, iI tntrerupse Pablo, mtlne dimJneatli, aparatul va fi gata, Chiar dadi soar retrage apele, nu putem pteca l~e los, !fad di avetl ~i 0 giuna Iuxata, Vol tragI! 0 rad-Ieta rosie, am stabtllt cu Bob eli acest sernual dovedeste en v-arn gasit ~i eli. trebulc sa ne ia C!J hellcopterul Indata ce va fj gata. Sa spctam ca pistalul lie rachete va turretlona. L-ilm film! Intr-IlR toe special.

- Foarte bine l ap;ro!la distrat preleserul, Privirea iH"aziLia:Qu!ui rii.t1ici it! gal:

- Va rog sa nu arlUati pitotulul aceste strii.lucit'lare sttncl, spase e! ell vece stranle.

- Bineinteles. accepta Delorme, 'care era dispus la once concesli, apol se interesa daca iiica lui se, ana in siguranta. Sprijjnindu-I cu bratu.l, Pablo i1 condus€) la stinelle intre care se atla adapostita l·vvnne.

[)upli. cum hauulse hraztlianul, Delorme descoperise ~i e] amprentele ~L cercetindu-Ie, ajnnsess Ia cortcluzla c1l este posibi.l ca acestea sa il.parijina unul iguanodon uria~. Intrucit paleontologla consldera til acest antrnal caraeteristic cretactcuhrl european nil existase pe teritortul Amerlctl. prntescrul le urmarise intrlgat. Ocollnd stincile, alunecase pe 0 piatra ~i ifi luxase gtezna, Durerea 11 irnpied.ica s;i inalnteze. CiiU1.lse un lemn din care, cu greutate, i~i confectionase I) drjll ~j f1im2cll venea noaprea se adaposUse intre stind. In zort, ploala torentlala ~] nelinistea animalelor care dilideau ttrcoale ptetrelor iJ facllseni sa biinuiasd il1:.rndatia ~j se cii~arase pe pledestalel pe care it afiase braalllanul. De atune] Delorme plerduse noti:Ullea timpl.llu.i ~j daci PablD n-ar ii I'cni! sa-I caete, e1 ar fi uitat pcate chiar ~i lie plecarea hellcopterulul stabilita pentru a dema ~i.

In, dupa-!I'I11iata aceea, se inf1mp'fara rnu1te Iucrurl citrdafe. In primal rind, Ia 1iI mare departure de Iecul unda se atlau, cern I fa strapuns de trel rachete verzi, Acest sernnal arata ell pilotul strrslse tnainte de vrerne reparajllle aparatulu] ~i venea numaldeclt sa.-i Ia, Intr-adevar. nupeste multi!. vrerne, he!k.optenll se indreptll spre el plafllJ1d deasupra pa(il.lrii.P;::bla rna] trase clteva rachete pentru II indica po;titia exacta, ~i, curlnd, Bob ameriz3 in apropierea stincilor.

Ploaia continuu sa cad!! rarcfiata ~,i clltlut!. Bob preglti harca pneurnatica ~i se mrlrepHi spre el. Il ie¢ra ill inrimptnnre. Adusese 0 ,!>ticHide ~ampani~ pt111TII a sa.barorlregasitea protesorulus. Yvonne :II imbrati~a feflcitlL Delorme era emoponat. In apr'opierea hellcopterulu] se simte~m In sigurantli. Era sing-uml Iucru CUTe ii [ega de rJvWzatie.

pablo Da Silva nu era in toane bune, l~i lull: Irlnglrla :?i se iJlde.parta ea ~i cum veselia celortal]t i-ar tl ticut rau. SHuda lui dreapta :S~ pierdu in ceatll. Cind SI! lntnarse, auzi vocea proIesoru[ui care spornvaia vesel,

"Aruncam in ele cu bulgal'j de dlamant, ~i ele dNlgutele in data rldlcau capul. Trebtrie sa recun0-1ti, 1mb, cii acest! straDlo~i ai vietuitoaretor de az] eraQ d'elIlnl de asemenea prolectile",

- Diamant I se rr:jra Bob.

parind. It·~i amint! de ceva, Delorme i~i scotoel bllzunarele ~j scease un hulgate d~ marlme apreciabila, Era pro,baoil prolectilul pe tare nu avusese ttmp sa-l Ioloseasca.

- De unde P intreba repede Bob.

\ - De acolo, raspunse profesorul fiicind un gest vag.

_ - 0 fj midi arM. lntervenr Pablo, care se apropiase cu pa~i' marl.

Sub prtvlrea <<.Sl'ra a ~razm<U1ulu!, profesorul lui atitQdinea unut ,colar prlns co 1'!t:1iil ltcinv-atata.

- E diamaflt de prima calltate, ~opti el totusl, rreshntindn-se In stare a liisa sa se strecoare () eroare lntr-un dl,lm'eRiu in care a"ea ~un~t1nie Vasa.

Pablo 100 diamantul ilia miinile prefesoruluj $1 n dotiir! 111. palmit dlthl'du-I ca pe 0 rr;in;ze. apot cu snu fara voi.e iJ sea.pa in apele ce colciUau Ia poalele strnctlor.

o stralucire ciudata fulgera prin ochiipilo.t:ulUl, dar, stifplnindu-se, I se adresa pcliticos. aproape protocolar lui Pablo;

- Nu vee ali sa ahuzez de bunatatea dumitale, dar m-al indatora rrtult de ml-ai ajuta sa cobur CD coarda pina 1a stlnca aceea. In deflnitlv, oric::ne merge' lntr-o mini de sare i~i ia un butgzre crept amintire. Un dlamant este oricum de preferat; continua el

rIzind. .

- Cearda nu mal exista. Adineaurl rni-a cazut tn apa.

- Se pare ell tet ce trece prln mina dumltale catle In apa,

lnsinu'li cu ironie Bob ::;i pled! de unu] singnr si1 cerceteze stincile,

Palll.!} ridk.a din Iil'ilcIi ~t se lIl,'e:L5. pe {I piatrii 1:.11 capul In miini.

Delorme se slmten sttn lenit fnra de Pablo, dar In acelasi timp em uirrrrt de atltudrnea acestor oamenl ::;1 pentru prima data se intreba dad. nil curnva ii cunostca rnai putin dectt ar fi trehuit,

Bob Donald revenl abia peste doua ore. obnslt, en hainele sitiial~ Nu marlurlst llimaJ1ui rezultatele plimMrii sale, dar buza-

5

uarele ilo.ul>til: vaaeau ca i~i adunase destule nilmintiri" din aceste llJ.Curi.

"

'* "

f'lelicopterur arnertza aproape de mlezu] noptli. Era un lntunerle de nepatruns, Clillitoria • recuse Udi aile tncldente. Bob pllotase Incet, aprnape de sol, pentru 3 gasi laMra. CliHitorii hotarira sa doanna ca ~i pina Ileum in cart. Ira pre a tirziu pentru a rnuta Iotollile ~i eehlparnentul pe helicopter ... Pe aparat raminea. ca de obicer, nurnai pilotul.

De aceasta noapte. exploratorij aveau sa-~i_ aminteascli malta vreme.

In preajma cortulul rulsunau citiva scorpluni, care Sf retrilsesera acolo ill n pricina Inundajlel. Aceasta specie a arachnldelor, care se ll1aig-ii5e~te $i In zilele noastre in regiunile ea.de, este pe rlculoasa I nte patur a el flind lnarte ventnoasa. De~i ploaia incetase, Iecul, mal necesar ca oricind, nu SI! putea aprinde, Provlsla de crengi era lmhibafli de aplt llju!at de Yvonne, Delorme instala lanterne puternice in preajma ccrtulul ~i atrasa atentla celur ell urmau sa bel.i de gard1i sa fie cu marl! bagarc de searna.

Profesorul era hntartt sa pliriiseascii a doua zi aceasta regiune in cazul cind condittile atml)sferice ar fi tost prlelnice. Cimitirul de iosile descoperlt octiniouli de Alberti prezenta acum pentru el 0 Impr-rtarua minima in comparatle cu aceasta reglune, care, datorlta climei urnede ~i con stante. permisesa perperuarea unor specn considerate ca disparute de millnane de ani. Era probabll ta aceasta zona se lntinsese nu demult ~i peste locur Ie pe care le colindase Alberti. dar acele meleagurl nu-l Interesau deoearndata pe prolesor, EI inten tiona ca, 0 data ajuns in zonele civllizute. sa Iaca rnai multe cornuntcar l care sa atragf atentia cercurilor ~tiin1ifice. Delorme nutrea dorlnta de a organixa 0 expeditle 1<1 care sa invite savan]l din lntreaga 11Ime pentru a studla viata reptllelor nrlase, Se puteau astlel reconstttul cele mal lndepiirtate faze ale vietll pe p·limint

Pina tirzfu In noapte, Delorme se trudl sa gaseasdi coordonatele geogta!ice ale regiunli in care ii adusese lntimplarea, Inspre ziua adormi rilpus de incerearile ultimelor lile.

*

Yvonne statea rezeruata de peretele cortului. Era de garda.

In al Ireilea ceas al flOptii. vlntul de miazazl venl sa destrarne norfi, Era in iniUtiruea nern1irginila 0 rnaretie indep,lirlata !;i rece, care trona deasupr a ucestui colt de lume, covtrstt de ta.cerea singuditlitiL Un fior Ii dadu 0 senzntle de frig ~I de teama, Noap!ea, vcclnatatca scorplorrilor, vuietele slnlstre ale vtntului care Fat~c.ea Fin piidure Q Iaceau Sa rremure. Cu pa~'i lI~ori intra In cort ca sa-t trezeasca pe Pablo. Braztljanul [II! dormea, Era cu lata spre peretele cortulHi,~i fata nu-l putea vedea decit -din profil, Figura Ii era raya~itii. trupul imobil, teapan - ~i drept, ell bratele atintind in jos ca $1 eum ar fi aVLI.t miioi de plumb. Buzele crtspate repetau in

~oapta ; .

"Trebuie 51-J ueid pe omul aeesta, Tre'bule...,''l

6

Yvonne ramase inmarrnurtta, Farl( s-o vada, Pablo 'l~i desfacu sacul de vola] ~I scaase din el 0 cutie, Pr ivlrea 1I aluneca pe capacu] lucius. Ochii i se inl;eto~ara, fig-ura I se destinse de 0 umbra de. duiosie, Parea ca un gind bun, 0 arnlntire luminoasa reusise sa ~tearga din mintea lui ~roaznica hotarire. Pablo desfacu cntla ~i scoase din ell, un [lacen verde. se' uita III, el cu 0 umbra de regret • Prlvlrea Ii r1itlicl in gol. Din ram a allrit1i ii surlrlea hlitrinuJ profesor dilare pe ur.asul brontoz aur. Dedesubt, intr-un drlig, era attrnat halatul alb pc care iI lmbracase Yvonne cu 0 ;o:i [nalot·e de

3 porrrl in cdutarea tatalul el. . .

Pablrr desfacu naconu]~i-i lngreapa eontlnutu: irrtr-un col] 31 cortului. Apoi puse llaconul III, lac dupil ee-l infll~ura Intr-o batista.

\ vonne lesl pe ncslrntlte.

Peste clteva minute, Pablo vent sa 0 sehimbe. Figura lui nu trada nicl oboscala, nki tnlburarea pr n care trecuse. Incerca slH vorbeasca, Fata eVlta orice di5cll~ie,lnira In eort sl, trligind perdelele, se indrepta cu past siguri spre rucsacul lui Pablo Da Silva. 11 desfacu ~i SC03se cutia pe care [J vazuse in miinile lui. Era un ambala] de r.i~iDa slntetch Iucrat ell atita arts, tnctt, chiar daca. ar fi stat ill apa, umezeala nu ar Ii putut p1iJruml:ein interior. Il deschlse cu u.,urinfiL Spre mlr area ei, inihmtru nu se aflau rnasinl lnfernale, ci n rnsernnata doza de fiole ~i Ilacoaae pastrate In perfecta stare. Citi E'lchetele, l'\\ajoritalea ruedlcameute.or erau pe baz3 de chnlnli ~i proveneau de la 0 cunoscuta Iarmacle din Rio. In cutie se mal afla i'lljlaturi!a cu grijl!. 0 hlrtie ee purta drept antet numele lui Adam Cobra. Yvonne cunostea pe acest medic celcbru, care era in acelasl tirnp dlrectorul Instltntntu] de boll troplcale din capltalu Br aztllel, Pe aceasta retcta, rnedicul dcscrlscse 0 serte de simptome ~i pusese diaznosttcul . friguri tropicale. Urrna 0 in9iruire de rncdlcaruerrle ~i rncdul cum trebulau admlnstrate, l'I\edieamentele din cutle corespundeau cu cele prescrise,

Pablo Da Silva nu aratase niciodaia slmptome de friguri. Flaceanele erau de altlel neatinse. Pentru cine procur ase oare br azillanul aceasta ins ern naHi cantltate de medicamente P Tntr-un colt, YV[)Jln~. gas I Ilaconul pe care Pablo il varsase. -Pe eticheta verde 5e allu sernnul prin care tuate Iarmaciile din lurne nc'eazi!. otrava, Dedesubt, ell Iitere mari, citeva initiale CNK, icnnula cianuret de potasiu, Tuhul era gol. Pablo varsase otrava si pastrase ntste rnedicamerrte innlensive, Yvonne se gindl eli brazllianul ptiri:isise lntenriile uclgase. Era GbL~m!itli sit ia oameni] asa- cum slnt sl nu diulii ~ii piitrund5. maJ departs taill,~le domnujn] !Ja Silva. A~eza lucrurile Ia Iocul lor ~i se cHldi Iitli~t til.

A dona zi, pe la orele nOlla, un om scruta eLI lnslstenta cerul ~i orlzuntul. Aced om era Pab!o. care facuse ultima garda? Nicldecum, Era prufesorul : blHrinul Delorme. care de 0 jumatate de a,ii se plimba huirrtac in cort ~i in afnra curtulul, Ce se tnttmplase P Delorme nu-si putea inchipul nici in ruplul capului,

Dupa ce se trezse dinlr-un somn toarte arline. constatase dear cl hellcopterul "Amaron" nil se rnai alla pe Iecul unde iI Iiisaae ier] noapte ~i IlU se afla nlcl 1naltil parte, De asemenea, Pablo 011..

1

.... ~

Silva. fi toate I.DCludle lui dispifUsera. fara urml. Ce elJnc:luzi.e· putea trllge dln aceasta SHll3fie? In nrlee eas nu una imbw:uriltoare.

Speranta de csre se agllia Delorme era ca pilotui Incercase UD zbor de pro.bli. Acest Incru nu IHI1!a ins! njcj 0. ratlune, Aparatul zburase ell 0. d in IIrma in tOlld[tii muttruuttoare, Dar dad ... Delorrne se repezjjn cort, Profesosul se considera singurul posesor al unnl secret ioarteJll"etios. Ineerelnd slli g.a~eascii coordonatete f~{),grafic.e ale regitmij in care se aftau, ajunsese 13 convmgerea cli iUnera rul de plecare pi! care i-l comunlcass lui Bob in clipa e:~lllirii lor nu era satis·Hic1i.tm:. Aparatul at fi trebuit sa treaca prtntr-o reglune renumita pdn goillri de aer, Llpslt cum era de aparate de bordo helicepterut n-ar fj putut hee un zbor aproape de sol in asemenea condttll, N-ar Ii putut tnfrunta nlc] Iurtunile de ~ipa~a--djn muntH CordilierL

Calcule!e profesorului SE allan pe mlisufiL Nu i Ie IUASeI'lL, dar erau raya~i1e. Clneva, probabll Pablo Da Silva, Ie cansultase. In ce scop >

Biil'finul i~i sprijinj fruntea 111 miini. Yvonne dormea ... Se gindea

cu graaza la diF3 dod ea se va trezt, Ce putea sa-t spuna? -

o hoare de vint umfla plnz ele cortulul, Din tabloul prefesorulul se de:sprinse 0 Ioaie de hlrtie care, dupa ce se rot! de citeva OIi. cazu pe masuta din lata lui. Era seris!!.. Ochli blitrlnulul 0 parcursera eu avl ditate.

"Nu vreau sa Hu diutat. Civilizatia in eare vreti sa viintoarr:etl rna il1spaiminta mai mult declt jun[Ya. In pa.du.rill! mele I1U exist! Iacomte ~i ura. In ele rna stmt ell adevarat liber, Va urez s'li. dillHoriti in depl1nli securttate";

Biletul purta ~emnli.tura lui Pablo Da Silva. Sa fi fost oare 0 e1uma sinistrii ?hi arnintl de mina citl(!atii CII care Pablo ii ceruse sa 1111, arate pllntulul sJjndie de dlamant ~i de proasta Ju] dlspozttle dupa ce el. Delorme, di.lcase aceasfa opreli~te. Oare aparentele neln\elegeri dlntre braztllan ~i pilot fusooerli simple lnscenerl pentru a-l in~ela pe profesnr P Sau cei dol, rlvall la lnceput. se tntelesesera pina la urma 'sa piece irnpreunli pentrua se tntoaree apol sa explnateze diamantul ~i rnetalele prettoase P Delorme blestema clipa in care it ermoscusepe Pablo ()a Sllva,

PADURE NESflRSITA. URMARIT! DE TIRANOZAUR.

TNS.EMNARI DIN JUR.NALUL PROFESORULUI DElORME.

o POVESTE DESPRE UN .M.AMUT .

,.

Soarele, rasarlse de multe ort ~i tot de atltea ori plecasesa IUm!neze alte meridiane de cind eel dol clil1itorl raUleeau cautind 0 iesire din aceasta lurne vierdutii ..

Indolt sub greutatea rucsacului, dezniidlijdu.;t, rrint de oboseala, Delorme pa,?ea meeanie, UI1 pas fnainteaaUut pas, Fleca!e pas 1,1 noua stortare,

Cutreterau acum Q reglune mal inaWi din care dlsparusera ierbivorele gremtie. Saurtenii tercel lnzestrajj cu mal multi! agilitate se mal aventurau insa pe aiel, ta.dnd sa rasune paminlul de salturtle IQr grote'iotl. Un asernenea zgomol ra-suna acum in urechlle prolesnrului, Din spatele ierburllor aparu, eu viteza unui Iulger, UII dra-

gon. Mon5tfrul sarea~ aut de ''''Pede pe pici.o'arel~ din spateindt Delorme abia IIVU ii'tllfIul sa. ,prlnda rnlna tlicel sale sl- sa Q ropa La fuga. Bes1ia ii urmarea, 5e slmteau lIarasip de puterl, Delorme se .impiedicii.

- fugi T fi str;gil. el Vvonnei ~i i1!.to.arse prlvlrea eurtoasa dilfe Imm.si.ru. Ramase pietrineat. DrllgoBul pl'eglUu un ultlm elan. Zece metri d1ntr-·1) .sing-era sliritura. Era I} 1Qpir!ii urill~iI: de specie necunoscutli. Remarcii C11m Hilcile ei tremursu respingator. cum Il rnlrosea cu avldftate. Dintii lung] ,~j ascu'[ttl dantllneal! teroce, 0 lirnb1i. despicatil, galbena ~i neobisnuit de lunga se prolecta catre eI a_mcninta- tnare, Ochl], de obieel stupizi, striiluceau de pofta. Dral!'ol1ill ezitli 0 dfpil, apoi dispre:ruindtr-!j:i victirna se in1Qarse hruse ~i dis.piiru in tufe, Pesemue avusesera sansa sa-l intilneasca Intr-un moment clnd flU 1:(,01 mlometat, Gel !lei i~i aruncara a privire in c-are se putea clti Illmire sau deznadejde. Apei pa~irl mal deparfe prin jung-Ia aceea mal odioasa decit 0 cRmerli de taMar ....

".

... ""

De clnd dura acest calval'i' ctte ~i1e de mers lstovrtor, ctte nopti ell somn chinuit de seuzatla continua eli ofortii nefasta ij pindeste C1! rabd'are iJ;lUmanli din mijlocul junglei?

"Patrw:ed de zi:e- scrle profesnrul in [urnalul sao - am mers nurnai prin padurt, prln IlIfi~uri ~i desi~uri. Ramurile se lncolaceau in jUi"uJnos1.'l"u lncerculndu-ne, .stnngiodu-ne en un rnecanism dia.bolic. Trehuia sii ne creim drum tilnd ramurl ~j frunze, in timp ee eram incii.n:ati ell pever], .~ asta pc 0 a.r~iia dogoritl}a:re. Au fest zile clnd ne eanslderurn ferh:.iti ea strlibate.am I) sota de meiripe ora. Seara trebula sa gii!;iro puterl pentru a. pregati 0 Uefi:uTa~i a injgbeba un a llii pcsfd in c.raci ~ i marJicini ~ u .,'

. . .

"Merell acelasi aspect dezniidlijduitQjJ" - nota protesorul osiptamina mal tirziu -, aceeasl plidu.e cn copacl prtivllii"i sub care ne fulfil sau ne difa.ram, acelasl pamint ln~elator. Lumina zllei patrunde arareon sub bolta padurll virglJ)e. Noroiu] ne ajul1ge a.desea pjM Ja brtu, lntunectrnea ~i Infricn~atoarea singprlitate a acestul regatal

groazei De mistuie volnta. .

Oare rnergem tntr-o dlrectie hUlla? •. "

"A.zi drumu.1 a fltst deasebit de anevelos, Yvonne s-a gjlJTtit raIl ~i a trebuit Sa abendeneze rscsacul, Prtntre alte'e, cuprindea hagmente ~i placi totogratice, pe bazaca.rora a~ fi putut davedi ea dlnozaurienil posedau oase umplute cu aer (ease pneumatieej , asemanato-are acelora ale p.asii.rilor. A.veam~l material'! care dovedcau di tn ceea CI! prive~te organizafja intemii, dfnoza.urienii erau lnfer.or] CEll. codtlilnr de azi, care pnsedji D iHima dota:tii ell patru c:.ndUiti ~ pla~ mini cornparttmenlatl. Am stabiJit eli oIgani~mul perrnitea acestor anima!e sa triiiascii. clr ca 1..200 de ani. Yvonne a fo~t foarte contrarinti! 1a girulLd ca brontoznurul pe care rn-a fotografiat Pa:!Jlo Da Sih-a a Iost centernporan cu Dalite, Shakespeare. ~i vocthe .. :

'" ~..

.,.'. Noi, eKponentii [nrrtil c'iviiizate, -scria Oe.:Ol"ine intr-o aWi zi - venim In regiLmile vir~;ne ale g!Oblllui minati de pasiunea cu, noa~terji. UUE'orj se intlmpla lo'a ne t'lltaziem ]11 lata I!atllrii salbati~e,.

9

dar dadi vreun accident nr forfead. sarli.minem a.cl ne slmtlm nenorodp.. 0 data cu terminarea alimentelor ~i plerderea echlpamentului, ne pierdem siguranta de sine ~i cchtllbrul moral, Mi S-a intlm. plat intr-a alta trnprejurare sa prlvese cu adrnlrat.e In!ligenii care reuseau sa-~j procure hrana ell JIlijloilce prlmitlve acoln unde eu, dotat cu anne moderne. N3LU pe ca le sa pier de foame. In sitnatta in care ma aflu, un sdlbatlc ml-ar Ii n111i folositor ca zece savan]!",

Uzind de 0 voint5. neob.snulta, Delorme tncerca sa se acumodeze cu imprejuriirile 1n care era siltt sa. ~·ic1uiasdi..

"Forts de II trai prjvat de contort, expus toarnel ~i frigUlui, aproape de rncarte ~i de primejdie: te face sa te slmti legat de pamint. Trd.rn ca niste anlmale ~i totust lubirn 'IIiata. Gtndurt!e noastre se indreaptii tot timpul catre umanitate. Dorlnta ferma de a comunica desccperirlle noastre ne sus [ine votnta de a invlng e greutatile. Peste tot a domnit natura salbatlca. Clvlllzntia au creat-e oamenii prln in. teligenta IQr ~i aiel vorveni narneni care sa construiasdi. En am descoperit aceste lncurl, N u erarn pl'eglitit pentru (I asemenea exper.enta, Tot ce pot face este sa· semnalez existenta [or".

Noua stare de spirit se Hlcu simtita In urrnatoarele Insernnjir] all! prdrsorului. De aiel Inculo, cele mai tragice inUmplilri sint privite ell 0 umbra de urnor, cu 0 raza de optimism.

"ToaUi noaptea a plouat neintrerupt - continua Delorme Insernnar.le. Nu rre-arn putut udihn] deloe. Bubultul tunetului producea eiecte Iugubre sub bolta paduril virgine. In zorl am simpt un puternlc miros de fripturii. Neam lndreptat automat Intr-aenl«. Un enpac fulgerat lovlsc in ciidere I) reptiHi ierbivors , stngura pe care am inJfnit-o In ultirnele ztle, Cum eram Iihnifi de toarne, n-am stat muIt pe ginduri ~i ne-arn ales cite 0 portie zdraviina. Cu aceasta ocazie ml-arn adus aniinte de 0 lnfirnplare care a prndus multa vilva pe VTI!murl. Til insula Lyakowsc, alunecarea ghetarllor a Hicnt sa ias:l la suprafata un rnarnut care prln congelare se ccnservase perfect. Ger. cetatcrul Valasovici.care anurrtat venise la Iata Iocululvcnnstatit ci maruutulul n Iipsea trompa, S~ intimpl3.se un lucru destul de haziiu; marrrutn] a paTut atit de apetlsant sal1lcez;lor, incit bral'ji pescari polari s-au os Jliitat din trompa lui fad. sa le treadi pr ln rnlnte cit animalul decedase de eel putin un miticn de ani.,"

lJNEORI a URr.tA DE 01\1 PO..\TE DA NA~TERE

LA CHE MAl BIZARE COl\lENTARII. UN au ... BUCLUCA$.

LA UN PAS DE ,uOARTE. 0 fNTllNIRE NEA$TEPTt\TA

Jaraticul mocne a cu sclipiri aurii. Prin aer plutea un mires putred de trunze descompuse, de umezeala ~j un parium user de fieriunl. 'I, onne trebalula in juror toculul ~i prtfea tulhurata, Profesorul mediia .. In Iata lui, lnlr-un cere pl! care II fiicuse zgiriinil piirntntul, se a Ta 0 urma.; 0 urma de om. Nu putea exista ntcl un dublu, talpa, gr a'1i a p.ciorulul se intipiirise in pa:11!ntul moale.

Apartinea aceastli arnprenta unui frate al prirnilnr o ameni, asa cu u anlmalele pe care. le intilnisera erau alcatuite dupa chipul ~i a emana.rea eelor din era secundara ? Dare, dupa atitca descoperlrl nCllbi~nuHe, protescrulul II tusese dat sa rezotve problema atrt de centroversata a umulul american?

[10

L'

Problema aceasta framiotase rnulta vreme lumea ~tiintlfjdi a paleontologtlor, antropologtlor ~i llngvlstilor. Cu rare exceptii acestla dlzusera de :Icord asupra. fapturui eli <Ipari'fia amI/lui nu se produsese pe acest continent ~i admitean ptn.a la noi desccpertr] teeria populiiril Americli de Sud de catrs popuare venite din Asia ~i Arhipelagut Ma!aio-Polinezian. La acea sta concluzto contribula rna; ales lips a ornulul 'vosil american ~i de asernenea !ipsa Insilclor de anlropoide, cafe prin evolutle ar fi pntut da nastere un Of filllte dotate IW r atiune,

Delorme reca r-ituHi in gilld oplnflle exlstente in legMurii cu aceasta problema.

Se stabilise cii America Ile Nord a tost in general populata de aslatici cu carecare lnflueute malate-poltnez.ene, eli America Centrala si de Sud cuprind 0 mare parte de popoare de aceeasl origin~. dar ell. lin doz.a] din ce in ce mal mare lie rnalaio-pullnez leni ~i. In sltrslt, cli in America de Sudse ami rase de origine austraf.ana. Continentu.1 american esteillsa greu de abordat, separat mnd ue alte lum] prin imensitatea oceanelor. Se dusesera I,ungi dlscctil ClI pr.vlre Iii posibilitatea omului primitlv de a atinge Lurnea Nouli ~i se ajunsl!se La concluzia ca aceasta poslbllltate exlstase ~i eil doua cal Iusescra deschise mlgrajiuntlor : 0 cale terestra $1 0 alta rnarltima.

Coltu! de nord-est al Asle! !Ii eel de nord-vest I'll Arner.eit de Nord sint aproape unul de altul, Dlstanta dlntre Capul Degneff din Asia ~i Capul Prince de Galles din Alaska poate fi parcursa IntT-1) 1.i !I.e I) ambarcajiune ell pluzc, In mljlocul canalului se aWi lnsulale Dlomede, asa indt vederea te poarta In permanenta de la un p~mjnt la altul, Aceasta conditie perm.tea rrecerea de pe un continent pe altul a unor oameni care on aveau cuaostlnte speciale de navi~atie. De-a lungul Tstorlel au mal existat de alttel popoare care, fara sa tie vestlte in aceasta arta, au traversal canalc. mhraltaml, de pildii, ,a fost traversat de vizigafj ~i maurl, jar Bcslorul de. persl ~l turci.

In afara de aceasta, tn sezonul de Iarna canalul este in intregime lnghetat. Maurice semnaleaza eli vulprle ~l lupii iI traver seaza In aceasta epuca ~i conslderf ell namcnll tl pot trece cu pidorul In circa patru ztle.

Mai [os de strlrntoarea Bering, insulele Aleute tormeaza UI) fel de punte care laras] ar fi putut servi ca drum tntre cele dnua continente, Se pare c:a aceste ,drumuri ale norllului au fast tolcslte de papnarele alungate de pe paminturile Aslei de vreun catacllsrn sau pornite in cautare de terenurl mai jmbe[~lIgate. Drama care le-a in. dcrnnat sa piiraseascli. locutile natale nu mal este cunoscuta astazi, dar arnlntirea mati lor peregrtnarl mal dlilnuie ~j Ileum in tradltia indlenllor din nnrd-vestul Canadel, care povestesc despr e 0 migTlltie dinspre nord-vest pe cale marina in timpul ciireia zllele erau scurte, Alllturi de folclor" ~mnta II confirmat ~i ea contactele dintre cele douii cnntinente .. Antropologia III rernarcat structura mongoloiila a rasel in. dlene, botanica a gasit till indiciu in burnbacul CI1 '26 ctomozorni cul, tlvat in America, burnbac ce pare a fi relesit dintr-o Incrucisare a acelula asiatic CII trelsprezece cromozoml ~i a aceluia lndigen slilba. tic: tot cu trelsprezece crnmozoml. S-au des CIlji! erlt, in stir"i:t. Irapanle asemanari lntrc arta indiana ~l cea din extr ernul orient si 0 oarecare Identltatsa rtturllcr mlstlce, printre care cornunitatea eultulul sarpelui Inaripat, cunoscut in China sub nurnele de dragon.

JIll

rn ceea ee prrveste America de Sud, prnbterna UIE: ell mutt mal eompl.catll. Est!! greu de presupus eli anumite populatlt ar n strabiitut inUnder.iatlt de ·considerDi'bile aproape de la un pol 1<1 altu! pentru a vent sa populeze contmentut sudic, In atara de aeeasta, sematolcgte !jll etllograna consldera ca mnnercase rase d.n America de Sud stnt Inrudlte unele ell malate-potines.enlt, altele cu ausrru, Henii, Or, dad malale-pnliaeajerrit all Iost navtgatort iscusltt, austraIleni] nn au excelat n.cindata hlB.cest dorncnlu. Mal rnult declt atlt, Daca prezenta UTiOr rase asemdnatoare pe duua cuntlrrente dlferlte poate duce la presupunerea folosirii unei ciil terestre sau maritime, prczerrta uno, animal~ iderrtice pe tete doua paminturi presupune intrebu.ntarea arret cal excluslv terestre, Traditia orala a peruvlenllor Iumfzeaza in acesr sens amanunte lnteresante.

Preotul Cobeltu de Balboa lstnrisesta cil papoarele salbatice de pe cnasta povestesc ca stratrunll lor au viizut venind dinspre vest un mare numar de. vase conduse de UTI ~e1 numi t l\Ja.y~al1lp. 5e pare eli acestla reprezentan on popor deja ergaulzat. Nayiamp adusese cu sine 0 searna de' concubine, de servitori ~i Intendentt, El constitui pe coastele Am~cii 0 arezare temelnica, inlEta un palat ~i construi case. Se crede, til urmn~ii lui au fast infrint,i de chimus], dar Interesanta este ideea venlrlt pe cale maritima a unor oamenl deja civ:lizari. Ace:astii idee a fest conrtrmata !jl de Anello Oliva, care prerinda eli a obtinut informaFI de la un gardian al cordeletelor innedate numit Catari, citat -fi de alti eroniearl. Acesta povesteste ca. oarnenll ftonifi de potop au descins pe coasta ecuaturiala a eominentului Slld-amencan .. Unnl dln grupurtle lor era condus de un capitan numit Tumbe, care 5e lnatalase in apropierea golwlui Guayaqurl, unde iRfiinle.aza orasul en acela.si 'nume, jar fiul san, Quitumbe. patrunde in Cordlllerl ~i ri{fica' pe platou orasul Quito. 0 veche legendii povestests desp: e schimharea cllrnet de pe coastli, odmioara ferriUi, sl devenita arida in urma unei rreglijen1e a lui Pachacnrnac, zeul nevazut al peruvienilor,

Teate aceste povestirt Jncomplete ~i greu de Iegat Intre ele con. firm.au ipoteza modern a II scuYumliirli unei re!61ffii, situate intre Australla ~i Lnrnea Nona, unde s-ar :I:l dezvoltat 0 civilizatie avansata a carei vestigii ar fi statuile din Insula Pa!jtilor sl uienotitul din insula Fidjl. Aid proleserul i!ji aminti de inscri:ptiile descoperite de Pedro .!'Uber!i.

Aceste lnscrtpttt scrise cu sernnele Iolostte de vechii Iocuitort ai Insulei Pastilor tJ uirnisera de la lnceput pe Delorme, intrucit ~Hinra considera .eli s:ngurul scrts cunoscut de vechii peruvienl fusese "f(lpu", scrlsul corde'etelor Innodate, Paptul ell. un sailem Incas fo1osis!! sernnele dn Insula Pastilor dovcdea, daca IlU 0 origine comuna, eel putin contacte mal Insernnati, dectt cele cunoscute pin a acum de lstorie.

Probele care atestau ccntactele intre indigenii din Pnlinezia ~i eel din America de Sud erau numeroase. J\'\uUe cbiecte, cum ar fj propulsorul. tla.uh!l lui Pan li'i cordeletele tunodate, SI! gase£L de 0 parte ~i de alta a Paclflcalui. Frapante stat ~i ;!.semanarile Intra limba maori ... ~] kidua *"'. In sfirslt, arheolagil au descoperlt a~ezarl funerare situate

* Limb a pepulatiel polinezfene din Noua Zeclanda, denurnlta ~i .,maori·'.

* I< Ind ienii Klciua ocupa tcritoriul de astaz! al statelor Ecuador.

Peru, Bolivia: ~i g parte din Argsrrtlna ~i Chili,

pe Uancul fale.zelor Ina.Ue, compuse din (ncaperi ~()fIJir.tnd figurine care au amlntlr speclaltstilor oblceiurt din Insulele Celebes, *

l't\igIatiunu. se putell prmiute ~l 'In sens in'\T1i!fs. Crll1i\:l:aru\ Satmienfe Gamboa face 0 interesantil relatnre in leg:Hurii eu aceasta .. 1:1 povesteste crl Tupas, unuJ dintre suverani] incasilor, cucertnd. in secoIul clnclsprezece provlncllle de pe coasta peruvlana, i!. auzlt vnrhindu-se de plimlni::rn a~ezate departe In vest. dir:colo de orlzont, Calatori ce parcursesera lntinderile albastre in Mrd prirnil1:ve vorbean de eJ(~h:fila unor insule popillate ~i denseblt de bogate. tntrigat de precizla acestor ve$ti ~i constlent de puteraa sa, suvera nul eon stru i 0 floHi de vase care pernl de la Tumbez, eenductnd ill. necunescut !l verl., tabiM armata, Cruntcarul da dfra de 20.000 ~i citeaza ~i nurrtele capitanilo r,

C1i..tatoria dura nproape un an, ~i dovada acestel lungl absente este Iurnizata de evenlrnentele petrecute ill ct!pi~al11,. unde SI! credea e!i indrlizoefii navlgatori nu vor reveni nlciodata. Armata peruvlana atlnse citeva im,ule. din 'P'lllinez~a" de uncle a adus obk'.cte ce au tost depuse in lorliirenta din Cuzco, unde all fast viizute de spanlol]. Sarmiento da 0 desctiere a acestul tezaur cafe risipc.?te nrlce Indotala, intruclt priiltre a1t~le in6ica aur, un scaun de alama ~i cn.ar 0 pide ~i maxilare decal. Or, calli! se $tie ea nu a existat r e teritorinl american Inainte de venires sjlaniolilor, care all a11.1:5 primele exemplare, eel mai uimltor in aceasta expedi'[ie nu este lI:u,li Iaptul eli suveranal a atins pi!imlntlITl il1d epa rtate, d f'aptul ca ambarcatille lui suhrede nil S~8U Izblt de .recifuTife Marchize ~j eli au reustt sa lie intaa.rdi de unde plecnserli dupii ce all traver sat Paclffcnl.

- Decj cu mult lnalrrtea IIIi Cristofor Columh, oceanele erau colimiate denavigatori primitivi, meditii. 1:\.1 g!,as tare prolesorul t

- Tata, jnterveni Yvonne, care ghid Ipotezele in care se pierdnse tatal el, eu nu rni-am putut lmagina niciodata cum au putut oamenli prim~ti"i sa traverseze rnarlle tntlnderl de apa ell rni]' lIal:ele tor precare,

- Nu trebuie sa u1p, draga mea, eli in Evu) Medill. normaasl] all traversat maTi considerate primejdioase In corabioare asemlinlitoare unor co]] de ]]Uea, iar oc!!anie!tii all popalat lnsulele lor traversind enorme inti.nderi de apa in pirogi cit se poate de rudirnentare. Primiiivjj Ill! pnsedatr, este adevllrat, instrumentele de care se servese marluarll de astaz], dar vinturiIe, bruma, zborul pasa1"ilor marine, obiecte!e plutind de-a lungul curentiler constltuiau pentru ei !nlliell prejloase, ft\arinarul prtmhlv avea probab:1 un slm] al orientarii care a disparut In oamenll civlliznti. Ar fi sullclent sa-U amintesc 0 intimp!l!..e povtstiUi de Mr.k\aL 1n Iimp ce etnog,iltlll rus se ana. pe malul cceanulul ~i 5(1 ostenea sa schijUe I) harta it tarmului, un salhatlc care il prive;,. ell curtozltate se aprople de el sl, luindu-[ creionnl din rnlnjl, ii coreeta desenu] cu deoseblt1i preeiz!e. Ace] oID nil vliZllse pion atunct nicl hirtle, n:ci creion~i cu aut mai puttn 0 barta,

- DlI'r 81.1 poti I\~ga eli ill. asemenea t~mditii putir:! pu~eall in~ Irunta Iuriile oceenului ~i multi Indraznetl plereau pe drum. Crezl ea rurf supravletuitor! ai uncr vase micl ~l primitive au putut popu!a un continent care Iii venlrea spanielllor numara aproxirnat.v 50.lliHl.OOO de sutlete ?

* Insule ce lac parte d.in Arhipelagu] Malaez._

- Se pare cada Cei peste 12.000.000 de negri care triiiesc acurn In America au fost adusl odinioarii din continentut african tal in Ilricuri cu plrtze de mle tcna],

- Creal ea e lmposibll ca vla'[a oraeneasca sa Ii aparut pe acest continent? rnai intreba Yv{)nne.

- Nirnic nu e imposibtl mormai protesorul. Ar fi de. ajuns 0 singura fosHi preomlana ca sa intoarca pe des cunostinjele noastre, Teorla mlgratillor nu tmpledtcaIpoteaa autohtoniet, Cercetatorul Boule, a cami prudenja ill aceasta chestiune este extrema, accepth antichltatea plelstocena 3 omului american st nu dernult, lntr-un strat adlnc de grota, S-3U gasit ease de animale adunate acolo de oameni. Savantii, analizind gradul de dezlntegrare a carbonulul, 14 la aceste relieve, au ajuns la 0 concluzie surprinzliiDare. Ele datau de eel putin a2.000 de ani. A§a ca, dupa cum vezi, teoria migratillor nu neaga posi; htlltatea exislentei treeute a omului al11erican, lar acest continenr dlmine un v. ast domeniu deschis cercetatorltcr.

"..

* '"

Ornul care SI! strecura ell agllltate ptio1re arbor! nu parea UI1 explorator ce biruie greutlitile prln puterea vointei, el rna] degraba un om al locurilor. i rnbracanuntca Il era sfl,!iiat!i, ~j sudoarea ti slrola pe frunte, Parca sa v:na de la drum lung. Un zgOnlot usor it flicu sa se opreasca. Prlvl atent in [ur. apoi rilmase citeva clipe in asteptare. Nu zlirtse nimic suspect, fii totusi auzul lui lin Ii semnala ceva neoblsnuit. Se lntinse pe [os ~i i~i lipJ urechea de pamint. Nu se inselase. 0 lua in dlrectia opusa zgo.motuluL l\'\ergea repede, Hir1i sa para ca 51} grabe~te. PailL1rea~e raiise, dar terenul era. accidentat. Ajuns e 1<1 0 vale cu perete drept, prapastlos. In dreapta, 0 i:ngramadire de sUnci verzui currnau trecerea, Ca sa continue drumul, ar ii trebult sa coboare ill vale. Dupa ce rcfJecta 0 clip a, renunta Insa Ia acest gind ~i se c.atara pe stinci, Ajuns sus se t.rinti pe piatra ~i incepu sa rncstece niste poame cu Ilnlstea unul 0111 care se ~tie fecit de prlrnejdie.

-II

.. ...

Pentru cit altceva nu era de faeut, Delorme parasrse urma ornerieasca descuper+ta de el1l1 padure dllpa ce, binetnteles, 0 desenase sl o rnasurase in fel\ii chip. Spre rnarea-i satls.tactie, in drum lotlini ~i alte arnprente asernanlitoare. Omul nu trecuse de mult, urmele erau prcaspete, ~i vegelll.jia abundenta era taialJi prin locurile unde fusese !ortat sa-~i crf'!llsca drum. Gdibit .sa urrnareasca cararea strl"ihii.t!ltli de strliln profesoru] nu ohserva d. iilca S3 este obcstta dectt in mo. mentul ctnd ace asia, sftr~WI. de osteneala, se a~ezii pe Il piatra. Delorme ti filcu semn S8. s~ea lini~tmi., dar nu veni alaturl de ea cum flice3 de obicel. Prlvirea Ii fusese atrasd de un obiect neohlsnult. [) imensd sfera de culoare gillbuie £]I pete marl viuetc se afla asezata Intr-n bail! de nlsip in plin scare. Protesorul merse drept lntr-acoln ~i recuncscu 1n acest ob.cct cludet un ou ... un eu de rep1i11i. Ca $i cruco!liJ1i ~i ~erJlii vremurllor nnaatre, saurlenil gigllnHci se Inmalteau

prin O\J3. .

Delorme se marmase cu 0 platra ascutita ~l 51! pregille.a tocmal sa sparga aul pentru a surprlnde procesul embrlnnar, clad un tropct

greu U faw sa se tntoarca, Un ttranozaur 1~i arlit! capul floros pe de;Jlsupra tufisurllcr; J~i cHitina botu~ hidos de la dreapta Ia stinga, apol, 2.iirindu-~i poate oul amenlntat de rninusculul profesor I) scllpire de Iurie ii 'sing-era ochii ~i se niipusti asupra lui rninat de 0 gr~oaznid Iurle. Delorme fugi ocolind trunchiurrle groase. In spate se auzea tr:)paitu] gmiest ~i rasufla:rea greoaie a anlmalulul, Tlrannzanml l::;i facea cu greu lee pe ]inga arbori,

DeodaHi padurea se riir!. Un bloc de siim:a Jnchldea treceraa, in fata sc deschldea 0 prapastle. Biitrinul se simli plerdut, dar in ace] moment tot omenescul din snftetul lui respinse ldeea de a sfir~i sfislat de ace I rnnnstru fioros ~i in rnornentut ctnd anlmalul se arunca asupra lui, Delorme 51! llisa sa !:ada. in prapast;a care i se deschidea la pidoare.

Cliderea durase 0 clipa. Corpul i se mfundii in nislpul mcale. ProIesorul I~j dl1du searna c.a traie~te, eli este teafiir ~i ell monslrul care SI! avtntase va ciidea deasupra lui strlvindu-l C[J greutatea terlbilii .. Era prea ostenlt pentru ca sa se mal blzule pe lujeala reflexe.or sa'le~i a~tept1l moartea ell lnlrna zguduita, in timp ce din ochi i Sf. prelingeau Iacrlm! de durere ~i compatimire pentru fata lui, care rammea aiel jerifa zadarnidi a unel expeditii ce nu va aduce roade. Dar anlmalul I1U dzu. Clnd inrlraznl d. rid ice ochil, it vazu atlmind pe marglnea prlipastlel ell capu!haHihlinind in gol... Pe stlnca ce stdijuia valea, sllneta dreapta It unui om sageta noril,

Detnrrrre ramase elf prlvlrca atinHii. Ia el, lI!jteptrnd pardi (] liimurire asupra celor Intlmptate, $i omul cobort u~or, fara s~ SI! grabeasdl .. Dupji ee depa~i sttnclle n plerdu dill vedere, apoi apliru tinind die mina pe Yvonne, care it urmaca 0 umbra pli~ind usor pe pamintul nlslpcs ~i nesigur ce cobora catre vale.

Clnd se apropJara sutlclenr COl sa Ie poata dist;nge tdisaturile, Detorma ramase Inlernnlt .... Nu era paleanropul Is care SI! asteptase, el un 0111 pe care il eunostea, pe care i se patea cli-l cunoaste de. 0 ... esnicle,

- Buna zlua, senor, rnsf necunoscutul $i altceva nu putu spune, Delorme clizu in bratele lui Pablo, Dl!, Silva.

PABLO DA SILVA FACE Mi\RTURlSIRI $1 PUNE .•.. CONDITU. o NOAPTE DE DRAGOSTE POATE SCHIMBA MULTE

Adapastit pe ina1time, brazlllanut priiv.alise 10 stinca in mornentut cind monstrul se avlnta snre prjipastle. Spre marele noroe al protesorului, acest bolovan Isi atinsese tlnta, zdrobise sub greutatea-i tedbila coloana vertebral a a monstrulul, care ramasese agatat SIlS CIt trunchlu] paralizat.

- Iml salvezt vlata pentru a dnua oara, rosti ernotionat Delorme.

- N-ai sa rnai pled, nu-l Ma? Trebuie sa De ajuti, ll lmplora

Yvonne, agatindu-se de el,

- lata-rna aiuns $ef de trib tocmal pe mine, care full' de nameni ! rise Pablo, dar cercetind starea mizerablla in care se aflau eel del r edevenl grav. Caut sa inteleg cum ali ajuns aici, explica el, Pr.vlrea Ii aluneca pestaIe[ele pallde, Imbrdcamlntee zarentuita ~i picioa.; rele lor ran i te,

- M1 S-UI ilItirnplal lucruri care depq,esc illteiegerea mea; SpUSIl

as trtstete D'elIJflJle. ~

- V -am ]l'revenjt tmpetriva lui Beb Donald, SpUR Pablo. 11 ellDOlteam demult. E 0 poveste veehe, Privlrea i 51! inhmecase. Buzele lIfrel'<llIrau,

- Peate 1111 ehiar atit de veche, ~lfpti el ell voce gitulti .

•... Rlitaceam pc atunci prin jungla ~j eram in relatil buns cu trtbu, rIle din piuIUle ... JiJn~la nil este un raj. Oamenil de acalo slnt In permaneeta e",.pu~i a muri ,de ~oame. Pe terenurile Iorestiere ei nu se pot ncupe "iei cu 112ric.ultura, nici cu vinatoarea anlmalelor organizaie in trupe marl, ci dear cu rnlca vinateare, pescnitul iii culesul de fructe salbatke. Vil1atul se epuizeaza relativ usor, nlci 0 le!ft' nU-1 prosejeaza. Exlstenta primltlvllnr in padurile Americii de Su.d este din cale afar a de grea, VimHorul de aiel n-are ca eel dln reg.uaea pola.a posibilitatea de a-~i p,:,stra vinatul pentru perlcada de Jipsa. Tempera; iura Ioarte rid~C;Jta 11 tropicelor face oriel! conservare imposibWi. Chestiunea hranei este preocuparea principals a, primitivului. Teate acestea II! ~til:i, nu-l a~a? spnse Pablo cautlnd 0 cl)ftfirrnare In ochi] prnlesorului. Ceea ce cunoa~teti poate mal putin este suflctul omulul dIn padur~.

Lupta ter:bila a InIlanulul cu natura i1 face bltnd (ata de semenil slU, mal ales taf,.'i de eel mid. Ali ohservat vreodata inJinita dehcatete ell care acestl ml.m~ni i~i cresc copili? l-aji vazut [ucindu-se ~i vlaind aliituri de ei ore iniregi? l-ati ziirit veghindu-I de dcparte, g ata s5. intervlna Ia cea mai rnkiiprimejdi1l - cu dmgllstea, cu tandretea nebuna a celor ell ~tfl.1 ca aid enpiil rnor ca pasarile?

IruUelJii S<! [)bi~nl!;seni 1:1.1. lt1.ine. Nu se maI aseuadeau c.ind tn:eeam printre hutele s lor ~i imi JaSlIU copiil in grijii. clnd perneau ta

vinal. .

. _-'ntr-o rmapte, in mij!ocuJ aeestor bieti oameni a aparut un alb, Era. in sltljba unei mari sm:ietiiii ~l diuta pietre iii rnetale rare. Nu~mi amintesc ce uume i~i dadea pe atunci, Re!l:iunea, era bogata In asemenea rninerale, Trebula sa plec, dar Inalnte de asta l-am siiituit pe prletenll mel indienl sa !JU mJirturiseasdi locul de unde i~i aduceau pedoabele. Nu vniarn sa ajungii sclavl in rnlnele de diamant. Cunosteam prea blne condltlile In care slnt pu~l sa rnunceasca acesti oameni fara aparare.

CUrd am revenit in Irib. am aflat lueruri Ingro:zHDare. Albu! toriura:se pe indianul care ii oferise adapost in coliba lui $1 pentru eli neterlcitul nu m irturlslsc nirrrlc il uclsese in chinuri groa:l.i~ice. Disparuse apoi tnalnte de i ... irea zorllor, Iulnd ell el pndoabele l1i pieile de pantera giisite in hula.

Intlrnpfarea ·1L1 S-i1 :s!'ir~n aid. Cuprins] de revoltli. tlnerfi din Irib au plecat in urmarirea mlzerahilnlul, Urrnele lui erau proaspetc, Albul a parasit insa in drum clteva bidoane de whisky. Procedeul e vechi, l-au folosit mu:ti de teapa lui. TmpiG1;'i de xurleaitate, indieni; S-i1U oprit, au haul ;;i. .. c.nd am revenit ill trlh. mamels ~i !alii lsi plingeau fiii. Nic! unul dinrre eel plecatt nu se tntorsese, Alc[lotuJ c:on!lnuse tianurade pcraslu.

Delorme clip! des din gene.

- Am jurat prjetenllor mel sa-I ucid pe acel om dacii it voi mal intiJ'nj vrecdatii, spnse Pablo cu 0 intonatle salbatldL Mi-am dUcat

-I< Huta EC. colibii,

IIIi

jurimintul din prlcrna dumneavuastrji, N-am ... rut sa va las Hl.rli pilnt pe asemerrea ureleagurl ~ nu rni-am imagtnat ca.J S~ va purta Ia tel de mlrsav fatii de seJDeD:ii lui albi, Dad. a~ Ii ~tlnt .•. Ocltii brazilianului

flllgcTllIa salbattc, ~

Se asternu 0 tacere apasiitoare. 0 beare de vint rascoH tirele de ni.sip. apoi totul amortl In nemiscare.

- Ce 0 ti cdutat a.latllri de non intrebil. Intr-un tlrziu Delorme.

De unrle putea ~tj ca. 0 sa intUnim in cale metale ~j pietre pretloase P

- Nu:;!tia nimlc, dar trusturile nil piard nici!l:iJ.tii prtlejul de a trlmlte un agent In cadrul el[plnrariIor ~tiintmc.e. U II om care sii observe ceea I:C neglij~aj;a oamenll de ~tiint.a. Acest mizerabil va mal fue mult rau,

- Pnate ea nil. repllca protesorut. Rob Donald nil a loaf cunnstintli de calculele mele, Direciia in cafe a luat-o nu II va duce nic:ludall!. la destlnatie.

Braziltunul ascultil sentlnta profesoruluj niTa sa riispuJl(Ia.

- De altlel nlci noi no stntem mal fericitl, cHa. Delorme, Bine eel putln di ne-am reg-as it.

Pablo ezita.

-Am sa accept tovJira~ia dumrieavoastra numal In schlmbul unei fli.gadl1ieli.

- ?

- Vii cer, riisilullse el prlvlrl] intreb1itoare a prolesnrulu], sa nu

comnnlcatl nimalwi descoperlrtle damneavoastra alII aceasHi calalorie. - Nu pot. gernu Delorme.

- Socletatea nu le rnerita, replidi I:U ra:ce-ali Pablo.

- E prea rnutta uTli in sutletu] dumltale, Pablo. Dragnstea ~i ora

dau tarle caracterulut, dar in d.umneata este preu multa urlL Eu sint un servitor al ~tiintei. De ce a~ rrtai tral dacit descoperlrtla mele n-ar fi puse IlL slujha sucieHijii ?

- Si ce-o sa fad. societatea din stllnta dumltale, dnrnnute [1rofesor? izbucnl Pablo. Proba.bil vreun boss american se va J:!Ilibi sa curapere aceste terenurl ~j sacoflstruiasca L11l hotel pentru vilegia.tllri~Ui in cliuiare de sp.nzatH tari. Lnpwle de tauri, de, COCQ~i sat! de dint. dupa care se dau in vlnt americanil, VOT fi tnloculte alcl en acelea dlntre reptilele giganiice. E mal original ~i, in orice caz. daamnele nu vnr rna] ·11 sifite sa priveasca cu 'binedu1. Poate cUeva dlntre aceste reptile ver Ii transpcrtate in menalerlt, Oricum. specia lor K va stinge. }i peste un secul din formtdabita dumltale descoperire va ramille (!fl;lr 0 trIsta aminttre.

Delorme l~i fringea rnllnile. Raj:i!JlUm!:ntele lui Pablo nu erau lip. alte de ternel,

eu cltiva anl In mma. in Insulele Comeres, oamenll Ii:hj~erii supraviettund o specie de pe~te ccnsiderat disparut de 300.000.000 de ani. iar intr-una din insulele Fllipine s-au mal gasit titevl;I exemplare din admlrablla Gloria Maris. molusea cu una dintre cele rnai Irumnase cechilli marine. Eta 'l specle veche, Profeserut j~1 mai amintea de vlnatoarea pornitii atuncl de dlrectoril maritor muzee lmpotrtva acestor biE'ti supravietuitori al erelur trecule ; blneinteles, au teu~a sa-i exterrnine intr-un limp record.

- Se parE' -dt omul en arrnele sale mnderne a contribuit sa transfonne in ",eriw.biJe fosHe animate care, de~i rare, existau, continua ironic Pablo.

- Existll suficlente exemple, recunoscu profcsorul cufundat in amintiri. Prin 1872-1875 au murit in menajerii ultirnele exemplare ale unet specii de zebra orlginara din sudul Africii. Acum 60 de ani s-a des. coperit 1n Congo animalul Okopi crezut tosilizat de rnii de secole. Flleea parte di ntr-o Iamilie vecin1l. ell glratele, care ~i ele, ca. ~i alte mamilere alrtcane - elefantl, rlnocerl ~i hipopotarnl -, sint pe cale de dis-par itie. Porumbelul diHitor din America, care In secolul trecut fiicea voia]e in giUpe de zed de rrrilloane, a devenlt acum de negaslt.

Delorme recunoscuse aceste Iucrurj cu tranchete, r~i d1idea searna cD. 'Intr-a mare mllsura hrazillanul avea dreptate, dar i se cerea sa rcnunte la cea rnai mare descopertre a vietii lui.

- Voi organlza 0 expedljie ~tiinliiidi. incerca eI sa se apere. Voi interveni in presa pentru ea sa obtin transformarea acestei regiuni intr-un pare zoologic.

- Pina ce savantli duruneavoastra vor gasi fondurile necesare, se vor gasi alFi pentru care capitalul nu reprezinta 0 problema.

- Domnule, intrebii intrigat protesorul, pentru ce [H dumneata atit de mult la chestiunea aceasta P Te Intcreseazd, in mod special ordinnl saurlenilor ?

- Nu, recunoscu braztllanul.

- Atune; te intereseaza altceva ee presupul eli se ana in apropie-

rea acestei regiuni? Cred cii am ghlcit, nu ?

Pablo nu raspunse, 0 umbra de ncrvozttata li tnaspr] triisaturHe. - Vreau sa te Intreh ceva,

- Va rog.

- Yvonne, e~ti buna. sa ne la~i dteva clipe sing-uri? se adresa

eJ fiicei sale.

Delorme 51! a~eza mat aproape de Pablo, care statea sprijinlt de stinca,

- Dorest] sa-]] petrecl toata vlata alcl > Jntreba el cind fata se depiirtase destul,

- Urasc civilizajia in mljlocul careia am trait.

- Atune! pentru ce te-al in tOTS in mijlocul acestel cfvlllzatii, dupa

ultima dumitale caliltone in junglii, daca nu pentru a comunica rezultatul descoperirilor dumltale P

P,ablo trcsart,

- Nu te supara, continua necrujator prolesorul. A$.a_ cum estl acurn eu plirul ~i barba netunse de lunl de zile ~i dezbracat de hainele ace lea ultraetegante semeni ioarte bine cu un om pe care l-am gasit _, stnt citiva ani de atuncl - in junglll, zbatlndu-se tntre viaNi ~i moarte. Cind te-am vazut coborlnd de pe stinca ml s-a parut eli vid II stafie, Mil Insel ~

- I 'u, raspunse sirnplu Pablo.

- Deci durnneata ~i Pedro Alberti stnteti una ~i aceeasi persoana P

Pablo se trinti in nisipul fierbinte cu lata in sus fixind cu ochli lui negri ceru I tara. pata.

- Datoram Ioarte mult unula dintre priefenii mei indlenl. Era foarte bolnav; friguriie Iac ravagil in regiunea asta, tn-am dus sa-i aduc medlcameute.

Ornul care strlibiituse pentru 0 cutie de medicamente I) distanta tncomeusurablla prin parlurea virgina spusese acest lucru cu acelasi ton cu care un ol'1i~ean ar spune cii s-a dus pina. la farmacle.

- Totodnta am incredlntat totu~1 cuiva descopetirlle rnele : ma refer la coordonatele geograf'iee ale locurllor pecare le-am colindat ~

fa alte c:iteva amanunte ce nu erair trecute in carnetul pe care,rara vola mea, l-ai descoperlt durnneata, Nu urasc oamenti, cl societatea ill care am trait. Am daruit aceste date u rrula dintre marile foruri stiinllIice ale ornenlrll IOU rugilmintea de a fill le cerceta ~i de a nu face uz de ele decit in momentul dnd din i\merita Latina va dislJarea capltalul cafe gellereazli. crima, iiicornia ~i ura, Aceastli llbertate "'-0 acord~i dumneavoastrji.

- Un <l.i doUea R.omain Rolland?

- Peate,

Delorme cazu pe ginduri. Odinioara. un alt mare savant ~i prleten 31 lrullenllor, etnogrnfu) rus l'V\aklai, hotarise sa inceteze publicarea artlcn'elor sale pentru a nu prjmejdui vlata ~i llbertatea celor care il primisEra ea pe Ull Irare, 1/1 America. Latinil, Iucrurile nu se schimbasera prea mult ; Pedro Alberti avea temeturi serloase ell sa pastreze secretu I ti nuturilor pe care Ie locui au prietenll sal.

- Accept corlllil'iile dumita'e, dernnule Alberti, spuse Delorme lntr-un ttrztu, ~i i!i las placerea sii-i marturisest] s'in!l'LU' fiieei mete arle'\tarata durnitale identitate, continua et cu un ztrnbet semnitlcatlv,

- Pentru ea, Pedro 'Alberti este tin mit carula ii atrlbule calita]! pe care umila mea: persoana nu le are, rosti el ell glas tremurat,

- Mil indoiesc, dmbi prntesorul, n-a avut 0 m:na am de ferititli pin z iua ...

- Cind ne-a lust Bob Donald de pe reciful ell dlarnants, iI Intrerupse Pablo. In seara aceea nid nu mi-a vorbtt.

Delorme cunostea de Ill. Yvonne moti"ul ta[';erii ei din seara aceea, dar socotl eli atunei clnd lnlervine o netnlelegere Intre doi tineri e mal bine sa st-o llim ureasca sin guri.

- In tot cazu], in noaptea aceasta vej:i pihi Iocul jmpreuna, hotiiri el, Am trecut prtn destule grozavii azl ~i vreau sa-ml rezerv prhnul sornn,

Yvonne trecuse prin rnujte lncercarl atlituri de Pablo ?i totus] in noaptea accea Sf slrntea stingherltll, Ar fi vrut sa fie Ioarte Irumoasa. Poa{e atune! soar Ii simtit mai in la.gul fl. Nu-.,i putea da searna eli ~l~1l Cll1TI era, ell buze\e r.rapate,. CIJ parul ee-l il}vllluia umerii $erpuind pin5. la briu, cu Iusta zdrenju.itii peste plcloarele goale, ea era 0 partlcica din decorul acela liLl1t:lstic sl eli pentru Pablo ea reprezenta un detaliu Hi.rd. de care. lntreglll tablou ar Ii tast lipsit de viata,

Era Intoarsa eLI spatcle la el, Nu-J putea zari, dar iI ghicea prezenta, - Ce se intimpJii ell Gumllt'.ata, Pablo?

- Privesc stelcle ~i mil g-tndl!l;c..

- La ce te gilloqti, intreba. ea Inturcindu-sl Iata spre el.

Ochli lui clipeau dureros,

- Sint cu to ani mal ilatrin dectt tine, Yvonne, Iji acum iml pail deoseblt de tln~rli. De fapt e~ti inca 0 fetitii. Am impresla cii. soslrea mea te-a cam speriat. Nu trehuie sii. te nellnlstestl din priclna mea, Orhii el strltlucira prin tnlunertc.

- Tin Ioarte mult Ia dumneata, Pablo. Un zimbet ii lumina obrazul.

- Nu rna mai compari CII ldealul pe.care tl l-al 'aurit despre U. ezplorator [tallan?

Ea se {{hull oelipll!: .

- P,ablo, lUI vreau sa te supir. Ii.ram lrlceput aproape: sl "Ii

conlnnd,

- Sltn!.l intuitie femeiasdi! lzbucnl Pahlo.

- Ni'i::i un om nu ar _fl putut ti mat bun ~j mal eurajos dectt tim'.

- ~tii CD am Iost gelos 'pe aeel domn? intrehi Pablo, rididnd din

sprlncene. Dar asta ... nurnai pentru di ]I atrlbulajcalltatl de ereu de basm pe care eu ... in sfir~it ... stlatn precis "it nu Ie are . .I'II\.a puneai In Inferlorltate fat a de el, ~i poate are sa ti se para stupid, dar trebuie siJ:-ti mortllrisesc dl. ell ~I cu Pedro .1\1!Jerti slntern una ~i aceeasl persoana,

'\!vannes.e imbujora ca para Iocnlui, Era. el, Pedro Alberti era d. Rdr1l.i in gina ccnvorbirea lor de pe helicopter in care ea ii declarase cii ~I admirlJ: pe Alberti, ~i la tn\rebarea lul daci II cunoaste, ea, en sa nu para rirlicola, Ii raspumese eli l-a in(ilnit la Mar!!ina.

- N-am fost nldoc!at! la Mar.1:Iia, ii spuse el glIiclndu-i glndul.

TatiJl rneu era un cetatean american dB ol'igine ita'liana, /I'ama mea era, dUll:! cum 1i-am spus, indiana. La 18 ani rn-am lmharcat pe un vas comerclal ~i am ajuns in Italla, Voiam sa studlez etnografia. UniversitiitHe din Lumea Naua i~i inel1isesera portile 1n fata mea. lie pamintul acela st&pinit oda:tll de neamul maicll mele, cu, fiUlI lind lndtene, eram un paria,

Tilell 0 clipa, ciilltind pardi sa lini~teasdl. fiorul care facuse sa-I vibreze· glasul, apol continuii calm, eDnvingator, cu privirea culundata In ochll e] in care tremura 0 lacrima ca roua in cornla unci 1'10r1 rue'.

Cindam lntrat in rlndurtle expeditiei care-sl propusese sa exploreze reginnea lzvnarelnr Amazonului, abia lrn] terminasem studiile, dar sufletul ~j trupul meu erau callte de greaua e.-'tpedenVi care a fost viata mea de pilla. atunci. l:lqH~dj~ia aceea a 'fost visnl rneu eel mai dorlt, Am piitruns atunct aliUm; di! cokgil met ttalie.ni ill illima plidurii virglne. Am infirnplnat greuHiti. nu eram indeajuns de pregatifi. El s-an inters, dar eu am ramas. Dorlsern dlntotdcauna sa cercetez oarnenli ~:i lecurile acelea, $1 arn reustt,

Ascultlnd povestea omului din fata ei, Yvonne! i se paru cat-I vede alevea colindlnd p5durea singur, tinar, p'indit La tot pasul de primejdii far! numar, sl totu~j ...

- E~ti atit de bun, P.ablo, lasa-ma sa-fi spunasa, M-am obi~nult cu nnmele tau.

- Yvonne!

- Te-am crezut tntr-o vreme un aventurier lipsit de scrupule, De

ce te-al ascuns de mine'~ Ii spuse ea ca I) mustrare grava.

- Ma temeam, Eral am de tinidi .... vecea Ii tremura ~itontinua ca 0 ~oaliti ... ~ te lubearn afit de mult.i.

Pablo ii Juil.. min a ~i j~i lipj obrazul de palma: ,ej tntoarsa, Aburul noptil plutea deasnpra ] or, acoperind nemarglnlrea cerului cu urnhre tainice, 0' dirri de fum urea din tocul de ierl, Indulcind atmosfera cu mtrosul familiar ~i apruape uitat al foeului de Iemne, Pe nestmtite, plitf'llnse in sufletul lor 0 fini$te caldil ca preslrnjirea Iericirilor vlitnare Ceasurile treceau ca cHpele~i ~i se slmjeau plutind in hans sub cerul albastru ~i flira. hotar,

- Iti amlntesfi de prima noastra Intilnlre j' "Vrei sii \lorbe~ti cu mine, domnnle D.l Silva 1''' - 0 imita el zlmbind.

- Da, ~i pe mmli am vorbit de Pdro Alberti. Mi-ai spus di dad ii trimiteam 0 futognfie $I it scriam eli it luhesc ~i ca II astept ar Ii venit neaparat sa rna vada. Crezi di ar f1 fatut tntr-adevar Mil?

20

- Nu ~tIu., dar acum a:r venl in oriel!" cal la UI'I asemenea mesa], de oriunde, - ~i nlcl n-ar fj nevoie, d,-i mal trimiti fo1ografia. E destul sa incllidii. ochii ca sa revaua zed ne imag:i"ni de-ale tale.

Ea. zhnhi, dar urtda de veselle din echii ei disparuse,

Yvon ne i~i dliclea searna ca ar fl trehult sa fIe foar~e feTicitll ~m totll~i 0 durere sunfi ii s1ringe-a cnardele pleptuln], un suspln oImpiedlea sa vorbeasca, Stliruia in suiletul el serrzaj ia de nesigulll11ta pe care 0 incearca orice [erneie care i~i di:l searna ca. pentru omut pe care iI Iubeste existll lucrurt rna] irnpnr lante dectt dragostea ei, Ar fi v rut sa-I spuna iYi se temea sa nu para pretentiollsa ~i a.bsurdli .. Se temea ~i de tonul ironic pe care ii vorbise de amen on.

- Ai sa rami! la [ndieni ? intrehli eel! timid.

- Pentru asia am venit,

- !';li eu ?

- Ai sa criti. Viata ne oblig1i. adesea sa Iacem lucrurl pe care nu

Ie credem pnsibile ~i poate niei nil le dorlm, Dadi vei avea nevoie de mine ~I ai ~a rna. cheml, rna voi intoaree, continua eJ vlizindu-i odIii grei de Iacriml.

- Si vel pleca iar P

- Acolo este Iocul rneu, Un etnogra! intr-un birou este aldoma

lInui arbore In stepii, ~i apoi jllngb face parte din filnta mea. Mi-ar fi dol' de pihlurile ei Tlirii de sfir~it, de nenumaratele lacuri, de 11uville urtase ~i cascadele lor, de mlastlnile infuneeoase ~i de splendoarea nemaivazutti a flerilor, lubesc !ntinsele ei .pajil:>ti, antrnaleie ei, ~i iubesc mai ales oamenll el cu suriet d.e cop-ll ~i inima gencroasa.

Ea accepti sentinta fira. sa. tresara, dnar mina ei se zblitu ca • pas are T.anita. de mnarte, apei se; destinse ~i. ramase in nemlscace.

P-rivtrea lui deven] grav!. Ii unuarca cu tncordare profllul, vola &ii-i vada ochi.i,.ei I'm puteau s8.-1 Irrsele, dar prlvlrea ei obosita alunecl peste el flir1i.si - I vada,

Martllfisindu-~i hatarirea de a rarntne in jungHi prlntre salbatid, Pablo paruse sigur de. sine. Era Iucrul pe care il g;nd:ise 0 viatii intreaga. Numai ill jungU. se slrnjea liber ~i tare. Nlciodatii nil CO>1- cepusealttel existerrta lai vtitoare, Ornlsese- o singuIa ipotezti - aceea ea 0 femeie se va indriig;osti de el ~i di. pentru a-si reallza totust [deaIn! va fi sHit sa renurue la Ierlclrea harii.z.ita altar oamenl. Luptase impatriva lui Iususl, c.ii:u.tas~ s.a 0. indepiirte;z:e p!e \',v(lnne I'rintr-o !nd.if~ rentii rece, Iusese getos flentru admiratia 'ei pentru 'Pedro Aloc:1i '11'1' totu~i sperase, sperase p.iflii in momerrtul dnd pe stincd, el lncercaxe su-i zmulga o marturlsire ~i ea if respinsese eLI hrulalitafe, Mai tirziu, sus, sub bahl" Iurtunil, l sc paruse' 0. ciipa eli suiletul ei s-a apropia.t de-al lul~i sperasc din nou, dar dllpa ce venise Boh Donald, ea nu-] mat acordass rue! 0 atentie ~i rduzase sii-'j vorbeasca in noaptea din ajunul pleearf lui. Tii spusese atuncl cil un slJrlet care se Inchide in sine lusus] nu ponte sa Iubeasca ~i ga5i5"l:. pulererr sa. se indrepte singur spre destinul lui. Acum S03na i-o scosese din 1101.1 in cale ~i el II iuhea ... ~l trebuta s'li 0' lase sa plece,

- Blne, Pablo, soptt ea ~l tntoarse caput pentru a-I ascunde lacrtmile pe care nu le mai putea opri.

Daci Yvonne ~i"llr fi trecut rile imregi tncercind slH convinga pe Pablo de cruzirnea totil:rlrli lui. ea nu I-aT fi I1utu.t rnisca mil! mult decit prin ace-st rnic gest femin:n si caldr Pable IIlI mal putu rezlata 0 lua in braje Iii se simtl cuprins ('~ tcata buaatatea ~i cildura pe care genc':ratiHe au ing:rii.mitdit-fJ in sutletu] crnenesc,

21

Pedrn Alberti, o.mulcare luptase cu sine Insus], cu socletatea in, eare se nascuse ~i, biruise perlcolele padurt] virgine, era tnfrint,

- Te-am iublt, rusti el cu glasul trernurat, te-am lubit dlntotdeauna fI mereu, mai mult decit rni-as fi putut lnchipui dl un om este in stare sa labeasca. Glasul ii' trernura ~i se stinse, dar in prtvirtle lui ea citi toata adorajia pe care 0 simtea pentru ea ~i pe care nimeni ~i nimie 0-0 mai puteau ascunde.

DELORME CERCrTEAZA IMI'REIURIJ\\ILE. DIN NOU LA DRUM. o PLUTA IN VOlA APnOR

Prof~soruJ se rrezi eel dintii, Pentru prima data, dupa afita vreme de slruclum, reusise sa doarrna bine. Regasirea lui Pablo ~i descupertrea adevsrare] lui personatttatl it filcu~ed[ sa rectsttge inercderea in oarneni ~i., 0 data err aceasf a, increderea in sine insus]. Sub influent a acelui om tinar, puternlc, obisnuit ell [ungla ~i aventura, integru ~j slncer, el se sim~1 in stare sa primeasca lupta ell natura salbatica ~i sa spere in salvarea rnicului gnp.

Delorme iesl de sub stelul care ll adapostlse, trecu (U pasi usort pe linga cele doua stdi.ji care dorrneau tun ~i Incepu sa cerceteze ate ot reglunea.

Se gaseau lntr-un rei de vale ce seruiina oarecum CII ciildari.leglaclare pe care le Inttlnise in Alp], Un brill lat de aproape 1001 m, acoper+t cu nisipul rnarunt, care, in diderea din ajon, fusese salvarea pratesorulul, nlarginea aceasta rotonda ..

Nisipul provenea probabll din tcr enlele care, in vremea pluilor, spatasera peretele stlncos ce Inconjura din trei paTti valea descblsa la plcioarele lui. Citevn sute de metri mai Ia st\n£:a se ~area ~i tn acelasi tlmp se auzea un torent rostogolit de pe podisul de pe care venisera eel trel ciililtori,

Pentru a vedea mai blrre, Delorme rnerse prln nlslpul rnoale, ce incepea sa se jncalzeasea sub soarele puternlc, pina la marginea brlulul nlslpos,

Aid vuu eli valea care se deschldea la plcloarele lui era accestbUll. din Iocul in care se allan ~i di SIl Jafea foarte mult, Iulnd proportia unel eimpil.

Iutinderea aceasta acoperlta tn.ca de aburil dhninetii parea brazdata de ape.

Profesorul se a~ezil pe 0 piatrll ~i adrnlrii aceasta mareata prtve- 1I11te a lmensltatll de piatrli din care se ridicau necontenlt aburl ca nlste pachete de vata purtats [uciius de vint.

Delorme se gindi la viata lui, in lrrtregune lnchinata cunoasterll unut trecut ce se liisase atlt -de greu dezvliluit. la nenumaratele greu" tati Invlnse ::ii, in sftrslt • la omul ce dormea impijcat, tin!nd In brate pe propria sa meli.

Pedro Alberti, lnsul care suferlse in slnul clvllizatlei ~j Sf considerase creit pe 0 sing-ura dimenslune - ura tmpotrlva acestei civillzatll -, descepertse aeum c.a este capabil sa iubeasca ell aceeasl patlma ell care se crezuse odinluara menit sa. urasca, Caracterul lui Pedro se hnplinise, ti Delorme era rnuljumit de neua lui fjzjonomie.

Pedro pufea ramtne in mijlocu] Junglei pentru it studla In numet. ~tiiotei viata lndienllnr saupentru a-i ajuta, dar 'nu mai putea sa uile cl oamenll nu se pot pafrunde de maretia vietii declt merg'lnd aJli.tllri cie ea, nu dispre'[uind dragcstea, cl raspindlnd-o .. M.ai devreme sau mai tirziu, el avea sa-~i dea searna ell. Oll Izollndu-se ln lnluneclmea [unglel va rcusl sa.-~i ajute prietentl, cl luptind alatur] de rnilloane de uameni inzes1rati cu a('eea~i generozttate. Delorme mal stia eli omul de ~tiinfli, din Pedro avea datorla sa lupte pentru a putea da in vileag Lit mal curind rezultatele pasionatelor sale descoperlrt ~j> In dimioeala !lceea li;ni~tita. bafrinu1 ciiplltli siguranta eli. Pedro Alberti va izbutisa lodepl1neasca aceasta datorle,

..

* -10

Suarele se ridicase destul de sus pe bolta cerulul ctud profesond boNin' sa.-i scuale pe cei doi tineri pentru a face un plan de drum.

Revenind sub stei, Delorme II trezi mal intli pe Pedro.

- farUi-rna til te. trezesc, sopt] el scuturlndu-I u~or urnarul, dar e tlrziu ~i ar trebul sa per nlm,

Pablo sari in plcioare ruslna} de Iapful ca adormtse in tlmpul paze]. - Uite ceo este, Sf grabi Delorme sa-l scoata din tncurcatura, Am incercat sa-mi dau seam a Incotro putem sa ne lndreptam, III Iata noastt:! se gase.$te 0 vale larga care se deschlde lntr-o clrnpie cu mal multe ape curgatoare, Ar trebul, cred, sa rnergem l'l]tr-acolo. Iml inchipui di nil riscam sa ajuugem in era prirnara. (re~i - dllpa cum am apucat-o

- nici asta !HI ar fi exclus, _

- La urma urrnel, spuse Pablo zlrnblnd, mal perlculos ca ill seCUD-

dar nu poate fi. Cursu I unei ape reprezintll lntr-adevar 0 solufie care 'Of pnate senate din tncurcatura.

ldeea trebul acceptata ueexistind de alttel prea multe solutU, ~a ca 0 sculard pe Yvonne ~j illeepU1'a pregatirtle de plecare,

Trebuiau luate provizil pentru drum, deoarcce nil se ~tia cit va dura ciili:itoria. ~i niei ce vor g1i.si pe parcurs,

Pablo se urea tnapoi pe sUndi ,!)'i aduse doua transpurturl de carne din depozttul p.e care it ofcrea tlranozaurul dobortt in ajun, Carnes fu bine friptli la un foe din crengi ~j ferigi uscate, sl pe la mrriazi micul grup Iu gata de drum. Dupi un coborl~ repede ~i cbasitor, ajunsera in ~iIUI vaii. De aid drumul era mai usor, de~i etteva stincl care tnchldeau trecerea ii obligara la ocolur i mario

D!IPi'i. clteva ore de mers, ie;>irli din valea care se Hlrgea merea ,I avurli in fata lor clrnpia intima.

SHnd!e marl se rareau din ce in ce mal mult.

La orizont se vedea 0 picHi deasd de nori aproplati ~i jo~i, noli pe care: ii avusesers tn fatii tot drumul.

- I'Ili se pare curfos cum pot sta noril acestia deasupra unel dmpll.

Vintul ar fi trebuit sa-i alunge de mult, rupse Yvonne tacerea, oprlndu-se din mers.

Biirhati i se oprl I" a ~j ei,

- Intr-adevar, acesti nori ma. illiriga ~i pe mine de azl dimiTlealil, replid profesorul. Parca ar sta agatatl de ceva, atlt siot de nemlscatl.

- Din lntirnplare, cred di ati gasit tocrnni solutia, spuse Pabl'o.

Sint apmape slgur cii avern 10 fata un slr de munti care retln ace~H

neri, Poate eli ace~ti munp repreztntii tocmai hoiaruJac15tdrnmi .de basrn ~i de infem ln care 5ifl1~!TI ,,prin~i de ,atita tim'll, COl.tti1;luli. el diuHnrl-o dln ochl pe Yvonne, dUTe care era Inilreptatli aceasta 'lncurajare.

- Dar list a ar Jnsemna c.i nemaipomenlta l1oas:hii .lI:ventllra Sf! i!propie de sflr~itl exclarna ea.

- Draga mea, pllll 'la acel munti mai avem cam docuii ztle d.e rners $i surprlzele pe care ni le-a oferit aceasta regiune poate cii nu S-;IU sfiqllt.,

- Sin! lie parere, lntervent Delorme, sa ne sl fulim itlnerarnl aproxlrnativ, deoarece peste I) OTa de rners va rlispiirea perspective pe care o avera aeum asupr a cirnpiei,

PiriuJ pe alMa carula coborhn pare d. se varsji in apa accea mare dt un tluviu, spuse profesorul arattud tn departare plnza ,argintie a unel ape largi !1i domnale.

Pablo privi atent dll1pia care se desena laplcloarele lor.

- Am Impresia cii. mate apele din regiune converg clitfe t:1Jviul ace la, care, dupi cit fill pnate vedea de aiel, curge chiar in direcjia in care presupunem d!i se a1La muntil, a-dauga. d.

Inainte de diderea serji, eel trei dWitori hO'tlirisera de ccmun acurd sii-~i laic drum catre apa cea mare din cirrtpie, pentru ca ~a inalnteze 3p-oi paralel ell ea, cafre hotarul pe care un ~ir dernnnf if puneau tntre aceasta rezervatis a erei secundare ~i ill!st'ul lernll.

it

... *

,

Dupa dOLia ziJe de drum" pidilll pe al di.rui curs ciill:i.torisera se liitise simtitor datorita afhrentilor jre care Ii primea din ambele parft.

P1!isatul era monnton. /lrtereu acceasi piidure nes.li:n~i1:a cu vegetatla ei inaltli uneari de 6t) Ill, {:u excrescentcle el ltlDI1StruO.;I5e, ell arbufW ei tntortccheatl ce luau Iorrne aproape rlri'Lc~tl pentru a ajunge la lumina ~i aero Ve:getatia aceasta sebeltea deasupra rtului, Sf lntindea catre mljlocul lui ~j IJIJI:O'r:i drcilla chiar pe apele lui sub forma unor Jnsule pjuti!oare, zmulse de .. ra}matia .atJelv[~ De pe ina1fjmi lie zareau tot mai bine muntilva cii.ror existenta dilator'i la Iuceput doar 0 presupuscsera,

C1f±re seara, rlul 51: liitis'e. ajungtnd sa aiba pe alocuri aproape lITO m. Afluell!ii nrarl ~i repez] devenean din ceIn ce film gn~u iI.e strabliiut. Incepuse sa se Insereze ctnd cei trel clUatori ajl.ioseTi la un astlel de afluent pe care adincirnea ,i lal;imea sa iI mccau de uetrecut. Pablo tncerca sa gaseasd\ tm vall, dar curtnd se llisa pa.guba~.

- Trebule gasWi 9 alta selutie, problema treceril apelor se Ij'!l pune de acurn mcolo mereu, conchise el,

- De ell nu am Incerca la urma urmel -sa. necenrectlonam 0 pluta sau ceva asemaniHor cu care sli. eobortnt rlul, 5ugera Yvonne.

- Oul lui Golumb in tara lui Colurnb t exc.lama vesel Pablo. Ideea este colesafti. VQm putea cliwtOT1 rapid, comod ~i, slgur pilla La des_tinati.e.

- Vad ca ai iuceput sa vorbestl gen reclama cnmereiala, se cuncasts di m~apropillm de erase, Sp1!£C Delorme zlmhind, ldeea este Intr-sdevar Icarte bUlla, continua el, ~i trchulc sa 0 punem in aplicare cit rna] repede ell plltinja.

- CIl ajutorul securti de delrisat, IHltiri Pablo, 0' sill twem copaci potrivitl pe care apoi Ii vom [ega bi 110& cu coaja de capac ~ liane. Pluta trebuie s1i fie Ioarte sollda, deuarece nu putem ~Uce feJ de albic are

24

apa acce.asta"mai ales dnd sirabate 1an:ful muntos. SlAt diD ee in, ce mal sign!' cli. acest rtu ~i-a tniat un delileu prin 1ttunlii din 'fata lIc.a&irJi, ,nu se poate sa se oj)reascli a~a deooatii la pualela muJ:rfHor.

Cei trei se apucar.a de '!UCTllJ ':;:i da'lruitli i&cu'Sintei: lui Pablo, care deprtnsese de la lndienl arts de II eonstrul 0 plu'tli ttl rnijloace prlmifive, ditre seari trunchlartle clfrlitll.ie se !lflau ingrlimiidite la mal. Copacil urrnau sa fie Ihati in apa a doua zi In zori, Tot in apa urma sa se hell ~i legarea tl'llllc:hfu'rilol" unul de anll~. deoarece operatia devenea astle] rnult mai u~oara.

Cind fu ga1'a, .pluta masura 12 min lungime, Iar liitimea ei era de 4 In ill fara ~I 'I1tOO 5-6 m in spate •. Fus~ preVliZlI.fi 0 cinnll, un Iel de v!!ila, cu care se putea, CD man eforturt, mi5'Ca phita la stlnga sau la dreapta.

Il'lltine!e lucrur! pe care le mai aveau furii imbllrcate in graMi. ell emoti,e in suHet, fikllra prime!e rnanevre ~i pluta ceberl, dusil de unda repede a rillluf.. Panorama ramase neschimll-at1i ci1ina 2:111:. A('eea~1 pallure fantastidl ~ rnunfil in lata, din ce in ce mal aproape,

ClWitorii erau din nou C'LIprin~i de illdoiaHl.. Bueirria de Ia tneeput, speranta di poate vor reus! sa se salveze din <:tceastlii regiurie netrecutli pe nid una dlrrtre triirjile pamtntesf fu dublata treptat, de tuma necunoscutulul, _

i'oSibi!itatea de a travers a mU'ntii I ,,"('casta era cblnuitoarea 'problema. [a care aproape nu tndrazneau sa se gindeasdi ~il care rapise Iinisteancestcr oamern atlt de Incercat].

Delorme observase un lucru pe care se fQr~a sa-I acopere printr-o vf!selie zgoIDotmaa, neobi~m:ltli firii sale. Sfort~rile lui emu iosJ zadarnice, P-ahlo ~i rnai titzlu Yvollne nu ititil'zi.aTa si-~i dea seama tl. in peretele de cstir!ca dln rata lor au se :r:area nki un defllcu prln tare s-ar ~i putut strecura cantltatea lrnensa de apll pe care navlgau de citeva xile.

InceI'titudinea 'lor creseu cind v.iizura cii fhrviul oprlt de barajul de stim:iI se revarsli peste malur! transformlnfln-se tntr"un lac de necuprlns spre al C1!:ru] centro ii purta un curent slab arnenintlnd din elipa_ in clipa sa se opreasca. Momentul acesta nu intirzie, pluta se opri ~I ramase asa imprf1s.a doar de 0 slabl deti"va care 0 conducea undeva tatre filrmurile nevazute.

Deasupra 1a£.I.I\ui 6ogoarea deven.; ailt de puternl.dl., de pardi S03.rele necl'II!1Hor ar fli aprins suprata]a apei,

Pablo SI! ridicain picioare si, ell mlna strea$ina Ia ochi, privl lntln, derea lucie. Apoi trecu Ia cinna ~i tacu mortaTi desperate de II menttne pluta in centrul laculul, de a 0 tndrepta clHre I) supralata pe care trunchiurile putrezite dira.te de apa oontinuau g d:rc.uleimpinse de

lin curerrt wpn'_ _

Delorme it ajntii .. I~i dihiea seama ca, atlta tlrnp cit vor face elerturt, sperarrta slabli care. ii anima nu va pierl .:ri ca. in duda evldentel, [lecare spera di eelalalt stie mai rnult deett el, di peate sa-i salveze .. IIlSll in momentu! in care extenuati VQf Inceta sli .. mai tupte, totu] va H pierdut.

o z:guduire u~oara cHitina pluta, 0 ezitare - II Iovitura de vida - apol pluta Sf indrti in loc cuprinsa de un curent mal puternlc ~l Incepn din nou sa Inalnteze.

- Lacu! are ie"ire. spuse PabJ.o, 1l ered e8 ea SC! giisellte irrtre cele dOlla stinci spre care smtern purtati acum de curent, Altfel nu se expllci faptul cii, de~i slrrtem ill miJlocuI lacului, curentul este t1JtuWi puternic,

25

- Ai dreptate, sa vedern numal ce nil asteapta dupa aceste sttucl, raspunse Delorme,

Pe masu.ra ce se aproplau de rnuntl, curen~[ devenea din ce in eel mal tare, Plufa era, purtata spre 0 deschidere de circa 20 m in stlnca- Trebuie n!!llpard sa ne oprlm, spuse repede profesorul, Nu-mi place deloc aceasta poartli ingusta pe care urmeaza sa se streeoare 0 mare de ape.

Pablo, care i.~i, daduse ~i el seama de primejdie, Incerca sa, abatii pluta din curent cu ajutorul cirmei,

Eforlurile ramineau i ns,1I lnfructuoase, sttncile se aproplau vazind W ochii, curentul devenea lot mal puiernic, Un zgomot surd, ~I Pablo. dizil pe spate. Din cauza preshrnll prea marl la carl! Iusese supusa, cirma SI! Irlnsese.

- S·a termtnat, spuse consternat Delorme, facind citiva [la~i spre rnijlncul plutei, unde se a-'7ezii obosit tinga Yvonne. Nu ne fdmine dedi sa asteptam lini}t.iti desl:l}urarea evenlmentelor, Virto ~j dumneata aiel, Pablo! Locul acesta prezintEl mal mn!ta slguranta, Arfi blne sa luarn asupra noastra lucrutile mal lmportante. Sa speram d vern mai avea nevole de ele, Inrhele el cu 0 voce care 1111 prevestea nlrnie bun,

Pregatirile se fi:ieura repede, Acul11 toti trel stateau ell cite un sac:

III spate in mijlocul plutel care iutrase in defileul dlntre sfincile de la marginea laculul.

le~ir€a din lac fu insotita de citeva zgudultur! datorite treccrll plutel peste dnuii sariturl-pragurl de piatri de cite 2' m -, inicl cascade, pe~te care apele SI! rostogoleau cu zgomot. Abla aeum putura vcdea ne~eridtH pasageri ce ii asteapta. In fata lor se deschldea un defiieu ai .::arui pere]t pareau a fi taiati in stlrtcii, Angajata de curent, plut a patrunse in acest coridor tngust, Apa lnvolburata de stlnclle de pe fundul alhiel zvJcnl!a printre butucl, Stlnclle ie']ite din lac in IDe, h!rliituI i ntermitent al trunchiurilor plutel de pietrele de pe fund erau pricini'i de permanente temeri.

Din cauza acestor lovlturl, fegi1turiLe plutei tncepura sa sldbeasca, ~ Dadi ar apllrea un mal, 0 plattorma in peretl] acestia blestemati. am putea sari [os, plirasind pinta in vola apel, spuse Delorme. ,,,Legaturile acestea nu VOl" putea rezista la infinit ~oL::urilor la care sint supuse.

- Tineti·vll bine! tipa Pablo. lntram in perete.

R.iul facea Lin ocol spre stJnga destul de Iarg de a1:tfel ~i curentul prolecta pluta de perete!e de stil1'i:a din malul crept. Cei trei ciizura unul peste altnl. Un ~OC, ptrilturt puternlce, pluta se npr! pentru un moment, apot i~i continua inlernala el cursa,

- Am sdipat deocamdatd, spuse ell un ortat de usurare Pablo, care se scula primul din diziiturlL Numai d. s-a lntlmplat ceva ~i nu stin ce, s-a schirnbat ceva pe ptuta,

- S-a mlcsorat, raspunse Delorme cercetlnd ell atentie p:aHorma de lemn, LegHorile de la margine n-au rezlstar scculut Iii am pierdut ci;iva bustcnl pe drum. Inca vreu doua tntoarcerl (lin astea ~i rami· nem fira plutli-

uWi.toriseri astfel clteva ore. Pluta avea acurn un aspect [alnlc, Deodata, la vreo 200 m de ei, se intil:!zarl 0 nOlla saritoare. care, judeclnd dupa felul cum se tnvulhura apa ~i dupii zgom!)1ul surd provocat de dilhrea torentulul, piirea mai mare ca tna;e cele de pina acum, lar ceea ce Ii inspiiiminta de-a binelea era faplul ell., la vreo 100 ill dupa

26

aceasta pre5l.1pUsa .: saritoare, peretii 'n.lllt! al vaii se inchideau rn fata lor nernalldstnd nlct 0 trecere, Nimenl nu scoase un cuvlnt, dar [Ill felele lor se putea clti groan. In Iractlunl de secunda te Irecuraprll] mlnte zecl de gindur;, de lpoteze, care de care maifantasttce,

Pluta ajunsa la margtnca saritoarei incepu sa se pIece, sngajtndu-se in vtltoarea apei care cobora hrusc vreo 4 m. Irr acel moment avura ~i expUclitili pentru care l~i framintasera atita mlntea,

Ceea ell vlizura irrtrecca cele mai surnbre presupuneri, 0 grota mare se deschldea in ~ata lor ~i in ea intra, vljelios, riul,

- E un riu subteran, clllcafi-va pe pluta ~i 1ineti-vli bine de btrne, avu timp sa strlge Pablo inalme de a fi atrasj in marea grata.

Nu-~i dadeau seama de cind caJatoreau prtn bezna de nepatruns, Aerul era din ce in ce mal greu, mai apilsi!itor. Pluta i~i cuntlnua in neant raidul diabolic. Iovindu-se de stlnci, trecind peste sari[ori,intT un !ure~ nehun. 19omotul produs de apa, care ~i alara era destut de puternic, era ampliticat aid la proportll de turret.

De la intrarea in tunel nu vorblse nrrneni ; toti erau sub tcnslune, CTispati, cautlud sii-~i a1unge din minte ginr.luri funeste, Cum vor iesl, ave a Dare riul vreo lesire sau se plerdea In stdifundurile parniutuluj ?

Pablo I~i amintl di lndienll povesteau di in anumite locuri da.cil. puneai urechea la parnlnt se auzeau cascadele subterane ale unor cur surl de apa ce mergeau undeva ln fundul pamlntului.

Shn]] in palma rnlna uda a V\'onnej ~i> asemenea orhilor, i~i dadu searna ca palma lui, deveuita dintr-o data Ioarte sensiblla, percepee tiecare tresarire a mil nii ei,

rnte,ese graiu! degetelor care, scapind controluhti vnlnjel, se lntindeal! ~i se crispau sau trernurau usor retlectind toate emotlile ei. Avu impresla eli palma lui a devenit singura sa legatura eu rnediul exterior ~i cii tine In ea lucrul eel mal pretios care ii ramasese: sufletul rar al femeil pe care II Iubea. Apoi mlna e.i ramase Iini~tita, inerta ~i el se sperle [a ~i cum ceva din Hinta ei ar fi murit.

- Nil mai e nlcl 0 sperantii !: ~optira buzele ei cu voce resemnata ~i stlnsa, Nici 0 speranta, rep eta ea din nOU, de asta data cald ~i dnios, in timp ce rnlna ei faeu 0 stortare pentru a 0 stringe pe a lui ca Intr-un ultim legarnlnt,

Deodata se simtl 0 zguduitura puternica, phrta se Ievl de unul dintre rnaluri fei legaturile SI! desfacura.

In rnornentul in care Pablo se rostugoll in apa auzi striga.tul sugrumat al Yvonnel. Cn eforturi desperate diutii sa ramina I\~a!at de blrna pe care stilt use mai inainte, dar se izbi de 0 stinca ~i l~i pindu, cunostlnta,

UN FLUVW CAPI(lCJOS. IMPARATfA rNTUNEI{ICULU1. LACRJi\U SINCERE - PRIETENII VECHI. CRED IN TARIA

SENTI MENrELOR

Cind se trezi vazu eli. este culcat pe un mal cu nisip fin. in care corpul i se scuiundase pulin, dindu-I scnzatta unui culcus odihnitor, Lumina era sIaM l'i difuzit. lfitindu-se tmprejur, vazu ell se gase~te Intr-o pestera, in care lumina piittundea prtn eiteva fisurl din tavan. Era nedumerit : ee eauta e] aeolo? In apropierea sa se aUa 0 pjatrii de sacriflciu ~j reprezentareazeulul tntuaerlculu] - un lamon. (;ui

2Z

I .

Pdro AII1ez1i U era b.mlliani imagine,a ecestui ac lUlla'. nxat inue sol ~. pJafon, ee sustlnea U9 cap' mare de, felina stifizati. Inconjnrat de ~rpi. sa. Ii viS3!t Dare: toWI - clillitoria prin ere apuse, profesorul, Yvonne t ...

Un luau U<I slgur, se. ana in pestera indlinafa z~lIrui tntunertcultd, in care el gasiseins<!ronarea preotulul Incas, Aceasta pl.!~terli. II nedumerise atmu;j prin faptul eli riu1 di:n· ea tro111 s :;lOr1a uneori nase de reptile din alte timpElTf.

Glndurtle incel'~trl sa i se llmpezeasea. Se sculli repetle ~f eliuli sa dea de UTm", Ierei ~i a profesorului.

Nu trebul sa caute rnult. In apreplerea l!lcuilli unde se afla el vlzu 110 rest de plut.a pe care rei dol n:tufragrati zaceau ~n nesiratire.

Pablo Iu euprtrrs de 0 bueurie net;imllrriUi.

- Tr1iiesc. Trebuie sa !riHasdi. I i~ spuse el, arunclndu-se In apil fi inoUnd spre resin I de pltrM.

Ajuns aid, incerc.a sa imp.irrgli. b1ll'fenli spre mal.

La al doilea itrigiit al ecrrdorrrtul, Penoko arun.el rihUi.cinife de manloca pe care II! srnulsese eu fml!!tli. truda clin tuU~t!rire hacicadare -i.a rlidacini. Pe chipul IU.i se citea atcntle -\li o oarecare nervozltate, {PI

. Iurninls o zan pe Iemeia sa storcind un mor.nau de radiicini tocate marunt, Mi~diriJe ei taragllnate trlidau obos€aiil. Bra 0 rnuncil gna, dar sucui otravitor trebuia stors blne din radlldnile de manioca inainte ca a!:l!stea' sa He traflsl(!t"matern faiITa. Ataturi de eli fetitefe sc ascunseSera li'i vlsau Sllll Iruuzcle f!lIe in tonni de stea ale unui desis, Iar in departare se auzeau strtgatele razboinicea!'e Jialui sau Kali ~i risetele zburdalnlce ale biieWar carl! se jucau in Iladure.

Toful pirea £01 de obkri, dar Ponoko rm se declse sa-$i continue munca, Era un indian lnalt, cu spatele I1It ~i piciuare subtlrl, FOlta fumeflata ~i ochll IiTnflafi :ii dldeau un aspect bolnavidos. de~J reflexele ~i gesturile sale inti ~i sigure dovedeau eli Ponoko nu se llisa cople~it de!lUl.bi~i.uAea trupeasca.

Cind striglUul condorulul rbuna din nou, el it aseultii atlt de liemiwc-at incit pal'ea cit ~i lnima lnoetase s11-f mai bata, dar, cind ultimul sunet se stlnse, sari ca un arc, scoFmJ, un s1rip,'lh ascutrt ale dirui tllflexiuni modulate se [)ierdurli> departe In padure. Acurn Ponoke ~fi'a de unde venlse sunetul ~i se Indrepta ('"11 I) fll'rtunii Intr-acolo. StrablHu in fug.l pidurea ,t mooI1 apruape rostogolindu-se catre fhniul din vale, Se Mundi. In. apii ~i llwtll illlpotriva cursului plna la pestera ce comu-

nica cu stralundurt!c ramintului. .

Sub lumina tiltrata de iisurile pla~onuluj de piatra, lndiann! i1 :zari 'pe trarele siiu a:1J tlrit SIIIJ, restul . de pluta pe 'care Incercase C'1l siortari apreape supraernenestl s-o a1);tta din cnrent, P'il.rasit de puteri, albul putea fi dlntr-un moment in altnl :tdrobH de colturl!c de stindl. de pe Iundul ape!. Ponoko SI! repel.i tutr-acotc ~i smuise trupul de ~1.l1:J pluta pi! care nu vola sa 0 'Par1iseasc~ in voia cnrentului. ~!lllnko ~pin: teca apa tra.!flnrt dupa. slne pe ornu] care fraise ani. de zile in huta lui, cafe suterise al;Uilfi de el ~i de ai lu] ~i flkus-e totul ca sa Ie usureze vlata.. IJ depuse pe 1115ilI'u1 moale ~i se apleca sa-i mingtie faja..

-. Sora mea, tatal rneu, cascadele, gemu Pablo, tnalate de ,a.-~j plerde dill nou cunostinta, ~i rnintea siml'la II lui Poncho il1telese ca

*

'" ."

ed doi albi t"lbna~i pe plutl erau. ·doi OcllJl1mi pe C.ue fraMe hri il lubea asa cumil iubea pe el ~i eli el dorea ca et sa fie salvaji, (I.e pe restul de pluta, inainte ell aeeasta sa tnacli. prin ceie tretcascade care ar fi sUrimat-o ~i i-ar fj ucis, 8uditile de lemn se departaseri prea tare pentru ell sa Ie ma) poati. ajunge. Af.lmc:i din galll lIli se revarS1II"a 0 mui,titunrne de sunete - lnritind strigatul ,ecndomlui - elipocitul apel - SUSUTU] croccdllllor - mugetul cascadelor ~j diu. rrou strtglUul coudorulni, semnul de mare primejdie, Iar rezonanta teriblli II pe~terii transrnlse aceste sernnale plnJi departe,

Yvonne rr-a povestit nimanui ee II stmtit treztndu-se in apa receca gheata ~i tEgata de spatele IL1TIui indian vlnjes sau la mal, cind s-a vazut incollju.ratii de ceata nellstililparatii. a cOpii'101I" care tipau ~i (esHculau intr-llft vacerm infrir()~litor. Fata ei n-a sc1:iitat nici un gest atune! cind l-a zii.rit pe Pah!n, care trezlt din Iesin 0 astepta intr-una dintre hutele indienilnr, Ea s-a ghemult in bratele lui Si a adorrnit fiiTa ca sa :aib5 ffifk .. ar puter ea sa intrebe de stare-d. tatlilui el, ciiruia in aceeasl huta indienil ii adrnin.istrau bliutura denumitii de ei kachiri,

In zHel.e urm1i.toare, Delorme laelll efortll1"i sa para saflates. De!ii plcloarele it fTiidau ~i se eUitina atuncl dod Iacerca s.a fad dtiV3 past, e.I .9!: ;ari:la interesat de tct ce vedea il1 jUf, cauta sa retina tOlfai''ll/iiia copiilor aratindu-Ie [ocuri noi ~i se supuse doci! tratamentulut impus de Pablo.

Spre deoseblre de e], Yvonne, desl vizibil nu piin~a suferindii, I1U reusise sn se deeraeticeasca din puternlcul ~oc me . rvos prln care trecnse, Gufundata i 11 aeeeasi stare de depresiune rnanltestata la trezlrea ei din lesin, Yvonne privea ell 0 fixitate strallieneinteleasa lume din jurul ei,

Jucurlle ,eopjilor nu reu~ira 5-0 iacil. sa zimheascli ~i nu se arlWi lnteresata nlcl de tamanoarul * care. ell pniul sa.u purtat pe spinare, se ospiita diatr-un culb de furniei, niei dapuiul de jaguar ce se odih~ nea pe una. din trunzele pll.ltltoare ale mlnunatet Victoria Regia. **

Numai llpaa lui Pablo ,of1icea sa manifeste oarecare nednlste atuncl clnd acesta 0 parasea pentru citeva minute.

- Ineearcii s:1 rna lntelegil Yvonne! ii spuse el, intr-o zi, dupa ce 0: corrduse pe malul apet ~l lj ajutl! sa. se aseze pe 0: piatra. Va trebui sa parilsitl reglunea asta, tu ~i taNH tau.

- Ma las] singura ileum?

Pentru prima dati in ultimate zile, e] i~i Dadu seama di. ea il in}elege ,i eil vorbele lui nil mai alu (Ieca in spatiu fiki! ca ea sa le rerceapii .

.. Tama ncar, rnarnifer Hira dintl din America tropicalli, denumit ~i ,.mare mincater de tumid" (wyYmec.u1ago). Are 0: limta lunga ,i Upic!:la sa. pe ClUE se pri rld furnlc!!c.

** Victoria Regia. plantii ac.uatica, ornamentals, din familia NimIeuceelor (~tcoWedoJ]ata). frllnzeicei pot aUn~e un diametru de .doi metrl. E denumilii ~j "poJumb de a.pa".

'\

- B!ltrinuI are febra, ~I tu, Yvonne. va trebul sa te odihnc$ti ~I

!o~ te glnde~tI ...

- Dar Ill? ~Qpti ea "i Incepu sa pling.i. l(lceti~Dr.

Privirea lui 1mbrati"li. intreaga ei iiinta tntr-o utingtiere desperatu, - Doamne, al mila de mine I izbucni el. Te implor , nu plinge!

Irnl Iringi inima. Voi veni, trebuie sa fii slgura de asia.

- Tacu, dar sub aceasta taeere incurdatll se slmtea !orlota neviizuta ,3 sentlrnentclor ascunse, a dnrintelor ~j gindurilor care se infrunt."i ~i lupta,

1:.1 vorbi, in sflrsit, eu 0 voce I:alllla ~i trtsta.

- Mi-am dat seama ... nici nu-ti inchipui groziivia lucruriler de care mi-urn dat searna, Clnd am plccat de aici acurn trei ani, in trtbul acesta vletuiau 160 de oarneni rnaturi ~i nenum.irati copii. Traiau exclusiv din vlnat. I-alII indragil si t-arn illviilat S3 prepare manteca, Cafe este hrana de baza a alter triburi, l-am invajat sa usuce earnea ~i sa prepare din ea pemmican ~i am crezut ciI. salv!ndu-i de Ilagelul Ioarnetel, ferindu-l de a mal ti la dlscretla vtnatulul le-arn faeut un mare blne.

Yvonnei j se rlinl clI-1 aude th,ind. Fruntea ii era incretita, buzele ii treruuruu. Buzele lui serniinau cu acelea ale unui bolnav; pline de febra ~i paJide.

- Ei btne, rn-arn inselat. Din 160 de indieni n-uu mal ramas dedi 6 oameni maturi ~i cltlva cnpli, restul au murit ca mustele - de vomito negro - rurrlcosatourca febra galbwa.. fI'l.la~til1iJe astea slnt un focar de in!eelie ~i de boala.

Tatal tau avea dreptate, ceea ce am fil<;ut eu este 0 faptli de am nebun, stiu acum ca. flU aduclnd rnedicarnente la 2-3 oamenl sl 1m'atindu-i citeva retete cuitnare flofi prerlnde til lupti pentr« binefe Indienilor.

Va trebul s11 rna adresez omenirii tntregi, sa string alatur] de mine pe totl acel ce vor vrea sa rna asculte, Sfl se terrnlne 0 data eu rezervatlile ~l cu infrico::;atoarea drama cart se petrece aiel in umbra paclutii virgine.

Dar aeum tu trebule sa me. intelegt, i se adresa el coborlnd vocea.

Voj ramine cltva timp aici, vol lncerca siH vlndec pe Ponoko de trlgur;le care ii madna sB.natatea ~i sa Ie glisese celor ramas! un lac mai saoatos. Le datorez asta tie numal pentru taptul ea mi te-au salvat pe tine.

Est .. ultlrnul lucru pe care ll mal lac pentru el, Dupli asta nu voi rna] aparjlne unul slngur trlb, ci rna vol darui tuturor i ndlenilor deposedatl de pamio,uJ pe care s-au nascut ~i lmpinsi in alte asernenea locuri nesanatnase, unJe triiiesc aceeas] ingrozitoare drama.

- Cind plecam > Intreba Yvonne. Pablo 0 privi ell adrnira'[ie,

- Yvonne, nu-rnl vine sa cred eli atuncl cind te-am cuncscut erai abia Lin ccptl.

_ $i til un nesuferlt, jj raspunse ea bnsumllaff J .,.

* '*

Pluta lucrata ell malestrie de indienl Iusese desprlnsa de mal ~j impinsli in mijlocul curentulul c.u ajutorul Iurcllor. Zorile se inginau cu noaptea mai Intunecata sub balta deasa a, padurti dec1t oriunde altundeva,

30

Indleni! is] condusesera oaspetii cu fiicHi. Ponnke ~T dol fovara$J de-ai siU se urcaserii pe pluta. Ei aveau sa-Lcenduca pe Delorme ~i pe fiica SII pe un drum Indelungat ~i slnuos plna aproape de orasul Madre de Dlos,

I~i IUaTa in graMI rjimas bun fi pluta, lmplnsji 1n mijlncui curentulu]. incepn sa capete vlteza.

Cei rama~i pe mal agita.1I fliclii:le In sernn de adio. 0 boare de vlnt clatlnn bogatia de serpenti ne a parlurii virglne, Delorme privi pentru ultima oara facJlile straluclnd printre arbori. Zariridicindu-se deasupra. stelelor ,colina sub care se atla pestera fabulQasa ~i i~i lua ramas bun de Is Iocurile stranf in care II adusese tnttiuplarea.

RevazuIn g-ind toata callitoria lui de la plecarea din Pernambuco, zilele de tragica deznadejde ~i dcscoperirtle sale, recornpensa a ztlelur de sufertnte. "AJaturi de rnultele experlenje triiIte, ele constitule tot ceca ce este mal pretios peritru mine •. gindi el ; di.d la baza intre[ii noastra viet] exista 0 mare dorinta de a -cunoaste dl.reia nlrnenl nu-l poate rez ista".

Yvonne urrnarea singura 'fiiclie care mal tamasese, stla cine este purUi.torul ei ~i 11 vedea urclnd in creftetul collnel pentru a-l transrnlte clt mal departe ultirnul sau salut,

In spatele lui, un rosu palid lumina depiirtarile acelel zlle cenusll ~i catde. Pe crestetul cnlinei S.!! contura acum doar 0 silueta subtlre, agitind 0 luminita din ce in ce mai mica.

I~l dadea selima cit inlma lui este alaturl de ea ~i cii el Vilveni cindva sa 0 Intrebe dadi II ma] asteaptii ~i iI mal Iubeste, ~i Yvonne in~ele5e ca el dorea ca ea sa la aceasta botiiri.re" ellberata di n acest medlu Sal batlc, unde nu se putea mifca tira ajutorul sau.

I] privl cum se depatta rarnlntnd mit de tot, acolo in crestetul pldurii, ~i ~tiu ea hotiirlrea el era d.em'Ult illata. ~\ cii. it va a~te~ta rnereu.

(SFlRSIT)

lUCRA.R.I ere. VOR A.PAREA IN COLECTIA "POV ESTlRJ 1;lTHNTrFICO-FANTASTICE"

Nt, 58. "Plsica din Baskerville", de Octuvian Sava ~i Ale:o;andru AlJdy.

Nr. 59-63. "Nebuloasa Andtomeda" roman de .anticipatie Ik 1. l'.t.remov (Lrad.ucere dln Ilmba rusa),

I. EHRENBURG

• __ ""'_:I _

F tJ R TUN A - roman, ed. a II-a

,I ,

I I

I

\

E.S.P.L.A. - .. Car tea rusii" 780 pag. - 19,50 ler

Un raman complex, In care trutorul a. zugravi1 cu 0 J:lEl!intrecutd mi'iiEls!rle 0 galelie de personaje vertiiccrle, ale c::clIor destine se impletesc in v1ltoaIea celui de-al deilea riizbe:i mondicd, Citila.rUl asisla 10 trcrgedia Fronte; - trCida1Ci ;ri invlnsi'i - La. lupla. elaiccl a parJzonlior !uI1lceZi impeUiva cotropftorilor hiUarit;lti. retriDnd aliituri de =enii sOlri&tici zilele osprB. cumplrte ale liizboiului. zUe care constitute pentru elan cdrtli 0 adeva:laJa lfCoala cr dir2leniej ~ cu.m.jului.

,m· ..... ·~-ERETI iN LIBRA I~~'" ---,

N. Atn:rov - Prima dragoste - roman .•

A. Ror~agD\!Ski - Disfclrlltl fadi urmi ,

Ben. Cortaclu - Noaptea de la ipote;;ti I

L Elu:eldl=g - Furbma- roman, editia .. II-a

I Fr. Munteanu- Hotel trlstete - povestir]

~1~~~~~H-..~R~O~h~a~n .. ~A~m~p~r_e~n~te~~5.ch •• it __ e~._~~~~~~ __ ~' N. Toman - III urrnarirea Iantomei - roman

-

CAMI!.. PETRESCU

VERSURI

Editura de stat perrtru Iiteraturli ~j arta

Versurile lul Ca:mll Petrescu scrlsa in anii in care atilia poe\i ,pliile>OU tribul ermetlsmulut IIi curentelor modamtste sau I1bvinislIIului pctriotord tiillnacesc:: profiIul unui poet care niciodtllfr nu (!! illDercat sCi fuga de realita1e. refugiindU-S6 in vag !iii nebulos,

Ele stnt profaster de credintd a unu] scriltor core, in opere sa, 0: adus sub focutile ratiunii epoc::a 01 carei contempora.n a tost s\l.p\ln'::;::.~'-c UIl.ui sxamen necL\Il.Crtor =?i m:utind·o, tn nwnele uno! Id ecduri de la care nu a ab::lica1. Idecrlurile unel umanitaji lnteleple, generocllEi.

-

" .. ,. ..... .. . _ .... - .... ., ......