Aronia Melanocarpa - Scorusul Negru

Fructele sale sunt printre primele 10 cele mai valoroase fructe al

lumii. Nu are nevoie de mult ngrijire, productivitate mare 7-10
Kg/plant, este rezistent la boli si duntori, se poate planta si n
ghiveci ca si fructe de balcon. Are gust asemntur cu afinele.
Calitti terapeutice: ajut la mbuntutirea fluxului sangvin n in
timp si ajut la stabilizarea tensiunii arteriale. Elimin bolile
tractului digestiv, mpiedic anemia cauzat de deficitul de fier,
micsoreaz riscul de ateroscleroz, reduce migrenele, mreste
rezistenta si elasticitatea vaselor sangvine, ajut la normalizarea
colesterolului, sustine o bun circulatie cerebral, ajut la
detoxifierea organismului prin faptul c elimin metalele grele
(plumb, cobalt).
Aronia are un efect tonic general, nvioreaz, creste vitalitatea,
sporeste imunitatea, echilibreaz metabolismul, scade nivelul
hormonilor de stres, calmeaz si ntretine buna dispozitie.
Fructele proaspete se pot mnca toamna cnd ncep a se stafidi.
Este suficient s mncm 30 fructe zilnic pentru a ne asigura portia
zilnic de vitamine necesare organismului. Dintr-un Kg de fructe se
pot obtine 500-600 ml de suc dens. Dac consumm de 3 ori pe zi
cte 50 ml suc prevenim boli grave de ficat si colon. Juice-ul de
Aronie este cel mai puternic antioxidant din natur. Un om sntos
are nevoie de 30-50 ml (un pahar) de suc diluat, la dou ore dup
micul dejun. Aceasta asigur o viat sntoas. Aronia este un
medicament dect un fruct sau aliment. Dac nu consumm
fructele proaspete acestea pot fi si uscate si depozitate ca s le
consumm mai trziu. Toamna, putem culege frunzele si dup ce se
usuc le folosim pentru prepararea ceaiului. Alte moduri de a folosi
Aronia: gem, jeleuri, iaurturi de fructe, compot, n combinatie cu
alte sucuri (mere, portocale) vin si palinc. Palinca de Aronie este o
delicates.

LIVADA IN GRADINA DUMNEAVOASTR

Distantele de plantare:

- mar, par, gutui, piersic, viin - 2,5 m x 2 m sau 2,5 m x 2,5m (n

funcie de tipul de coroan ales ulterior si de utilajele de ntretinere)
- prun, cais, cire - 4,0 m x 4,0 m sau 4,0 m x 5,0 m (idem varianta sus
prezentat)
Plantarea propriu-zis:
Perioada optim pentru plantare este toamna dup prima brum sau
primvara devreme. La fiecare groap sunt necesare: 5 g Nematorin, 2 Kg
Dolomit,
15
kg
mranit
bovine.
- dolomita se aplic dup plantare prin presrarea de jur mprejurul pomului
apoi se ncorporeaz n sol la adncimea de 5 cm cu sapa.
- fasonarea rdcinii: se scurteaz 1 - 3 cm din vrfuri si apoi se mocirleste
(o past de consistenta unei smntni mai groas din 1/3 baleg proaspt
de
bovine
si 3/4
pmnt
din
goap
si
ap).
- se amestec solul rezultat de la execuia gropii cu o lingur de Nematorin,
mranit si humusul apoi se ncarc groapa 3/4 din capacitate.
- se amplaseaz pomul cu rdcina n mijlocul gropii, cu altoiul pe direcia
Nord si la cota zero si se pun doi pumni de gru sub rdcin.
- se acoper rdcina de jur mprejur cu amestecul rmas, se taseaz foarte
bine solul peste rdcin si cnd se ncheie plantarea se irig pomul cu 50 1
ap.
- la plantarea de toamn se musuroieste pomul la baz, se vruie tulpina
si
se
nvelete
pentru protecie
mpotriva
gerului.
- se instaleaz la fiecare pom un pichet de 1-1,5 m de care se ancoreaz
pomul..
HomeIstoricSoiuriNotiuni tehnice de profilGalerie fotoContact

TEHNOLOGIE PENTRU NTREINERE CULTURA

- prasile anuale ori de cte ori este nevoie pentru a ntretine solul de sub
pomi curat de buruieni n permanent
- irigat lunar cu 70 l ap: se face o farfurie n jurul pomului de 0,4 m unde
se irig lunar pentru a mentine solul la capacitatea de cmp.
- protejat pomul mpotriva roztoarelor prin mprejmuire cu plas.
Dac pomii sau viele au fost afectai de atacul diferiilor ageni patogeni se
dubleaz numrul de tratamente fitosanitare i v recomand produsele
urmtoare: Aliette, Mikal Flash, Signum Score, Systhane, iar ca insecticide:
Mospilan, Nissorun, Karate, Fastac, Omite, Vantex.
Consumul de fructe v va proteja sntatea deoarece ele sunt rezervoare de
vitamine, minerale, enzime, glucide, care asigur organismului o
funcionare echilibrat.
Tierile de formare a coroanei la pomii altoii.
La speciile de talie joas, respectiv mr, pr, gutui, viin, piersic, se
scurteaz tulpina la 60 cm. La speciile de talie mare se scurteaz tulpina la
80 cm.

Tufa vas

Se caracterizeaz printr-un trunchi de 40-50 cm continuat cu un

ax pe care se prind n spiral 10-14 sarpante distantate la 12-30
cm si conduse la un unghi ce creste de la 60o pentru primele
sarpante si 85-90o pentru ultimele. Sarpantele sunt garnisite
direct cu ramuri de rod si ramuri de semischelet.

Palmela etajata cu brate oblice

Se caracterizeaz prin pomi cu trunchiul de 40-60 cm continuat
cu un ax pe care se prind 3 maxim 4 etaje. Fiecare etaj are 2
ramuri de ordinul I sarpante opuse cu directia pe rnd. Distanta
dintre etaje este de 60-120 cm iar distanta dintre sarpantele
aceluiasi etaj este de 8-12 cm. Unghiul de ramificare al etajului I
este de 45o si creste cu 5o pentru fiecare etaj superior. Fiecare
sarpant este garnisit cu 2 ramuri de ordinul 2 amplasate
bilateral altern. Este necesar sistem de sustinere, respectiv
spalier cu 3 srme.

Piersic standard

Formarea palmetei cu brate oblice

Formarea palmetei cu brate orizontale

Trunchiul are 40 cm. Se continu cu un ax pe care sunt inserate
5-6 etaje de sarpante, orizontale, aflate la 50-60 cm unul de altul.

Acestea sunt garnisite cu ramuri de rod. Necesit sistem de

sustinere cu spalieri cu 5-6 srme de sustinere.
Tratamente fitosanitare la pomii fructiferi
- repaus vegetativ: Funguran 30 g + Confidor Oil 150 ml la 10 l ap, faze de
vegetatie: desfrunzit (noiembrie) + dezmugurit (nceput martie)
- aparitia primelor frunze: Cupertine Super 30 g la 10 l de ap
- muguri florari individuali vizibili: Folpan 15 g + Decis 2 ml la 10 l de ap
- buton alb: Score 2-5 ml + Fastac 2 ml la 10 l de ap
- nceputul nfloririi, pn la 40% flori deschise: Dithane M45 20 g + Decis 2
ml la 10 l de ap
- nceputul cresterii fructelor (cosulet): Topsin 10 g + Karate 2 ml la 10 l de
ap
- intrare n prg: Champion 30 g + Decis 2 ml la 10 l de ap.

Palmeta liber
Pomii condusi sub form liber aplatizat, au un trunchi de 40-50
cm nltime, continuat cu un ax pe care se gsesc 8-10 sarpante
orientate pe directia rndului. Elementele de schelet sunt
garnisite cu ramuri de semischelet si cu ramuri de rod.

Palmeta simpla
Trunchiul are 40 cm iar coroana este format din 2 sarpante
orientate pe directia rndului si dintr-un ax usor oblic. Acestea
sunt garnisite cu ramuri de semischelet si de rod.

Piramida neetajat (Leader)

Se caracterizeaz prin trunchi de 60-80 cm continuat cu un ax
pe care se prind 5-7 sarpante n spiral distantate la 30-45 cm.
Pe fiecare sarpant sunt prezente 3-4 subsarpante distantate la
30-40 cm de la insertia sarpantelor de pe ax, amplasate bilateral
altern.

Piramid neetajat ntrerupt

Se caracterizeaz prin promi cu trunchi de 60-70 cm continuat cu un ax pe
care se retin 4-5 ramuri n spiral distantate la 25-40 cm. Fiecare sarpant
are 3-4 subsarpante dispuse bilateral altern exterior si distantate la 30-40
cm de ax si ntre ele. Dup a 4-a sau a 5-a sarpant axul se suprim. ntreg
scheletul pomunui este garnisit cu formatiuni de rod si ramuri de
semischelet.
Cnd rmne n 4 ramuri n spiral se mai numete vas ntrziat.

Piramid mixt
Pomii prezint un trunchi de 80-85 cm la nltimea cruia se gseste un
etaj din 3 ramuri distantate la 7-15 cm egal repartizate n plan orizontal.
Deasupra acestui etaj la 60-70 cm se retine o ramur si apoi nc dou n
spiral, distantate la 30-35 cm una de alta. Dup consolidarea celei de-a
treia ramur n spiral, axul se suprim pe fiecare ramur de ordinul I, se
formeaz 2-3 subsarpante distantate la 30-40 cm si amplasate bilateral
exterior. Sarpantele si subsarpantele sunt garnisite cu formatiuni de rod si
ramuri de semischelet.

Fusul tuf

Se caracterizeaz printr-un trunchi de 40-50 cm continuat cu un ax pe care

se prind n spiral 10-14 sarpante distantate la 12-30 cm si conduse la un
unghi ce creste de la 60opentru primele sarpante si 85-90o pentru ultimele.
Sarpantele sunt garnisite direct cu ramuri de rod si ramuri de semischelet.

Vasul ameliorat
Pomii se caracterizeaz print-un trunchi de 40-60 cm la nltimea cruia pe
un ax scurt se retin 3 ramuri distantate la 10-15 cm. Ramurile mpart planul
orizontal n prti egale si sunt conduse la 45o. Fiecare ramur este garnisit
cu 3-4 subsarpante dispuse dup sistemul bilateral altern si conduse la un
unghi de 50-60o cu verticala.

Vasul clasic
Se caracterizeaz printr-un trunchi de 40-60 cm la nivelul cruia
se gsesc trei sau patru ramuri schelet. Pe fiecare sarpant se
formeaz dou subsarpante prin sistemul de bifurcare.

Vasul modificat

Vasul ameliorat

Palmeta etajat cu brate oblice

Se caracterizeaz prin pomi cu trunchiul de 40-60 cm continuat cu un ax pe
care se prind 3 maxim 4 etaje. Fiecare etaj are 2 ramuri de ordinul I
sarpante opuse cu directia pe rnd. Distanta dintre etaje este de 60-120 cm
iar distanta dintre sarpantele aceluiasi etaj este de 8-12 cm. Unghiul de
ramificare al etajului I este de 45o si creste cu 5o pentru fiecare etaj
superior. Fiecare sarpant este garnisit cu 2 ramuri de ordinul 2 amplasate
bilateral altern. Este necesar sistem de sustinere, respectiv spalier cu 3
srme.

Vasul ntrziat aplatizat

Are 4 sarpante. Ele fac cu directia rndului unghiul de 35-45o. Distanta
dintre sarpante pe ax este de 25-30 cm. Fiecare sarpant are 3-4
subsarpante dispuse dup principiul bilateral altern extern, la 40-60 cm una
de alta. Ramurile de schelet sunt garnisite cu ramuri de semischelet si de
rod.
Tierile de fructificare au ca scop garnisirea uniform cu formatiuni de rod,
formarea ncrcturii cu rod si rennoirea formatiunilor ce au fructificat.
Pentru o bun garnisire cu formatiuni de rod se recomand scurtarea
cresterilor anuale cu din lungime. Ramurile mijlocii ce depsesc 25-30 cm
se scurteaz cu acelasi scop, altfel mugurii de la baz rmn dorminzi.
ntruct ramurile de semischelet si cele fructifere si reduc capacitatea de
rodire n 4-5 ani, se recomand ca 1/5 din ramuri s fie anual rentinerite
sau nlocuite cu ramuri de un an. Ramurile mixte mijlocii se mentin ct mai
putin ramificate prin tieri deasupra primelor ramificatii de la baz.
Distanta dintre ramurile roditoare s fie de 8-12 cm. Ramurile de
semischelet se mentin n permanent la o lungime de 30-40 cm.

ARBUSTI FRUCTIFERI
Pregtirea terenului
Amendarea terenurilor cu 4-6 tone amendamente, fertilizare cu 40-50 tone
la hectar gunoi de grajd plus 150 Kg/ha s.a. fosfor si 150 Kg/ha s.a. potasiu,
combaterea duntorilor din sol cu un insecticid granulat, aplicat nainte de
desfundat, desfundarea terenului la 35 cm adncime cu 90 de zile mai
devreme, nivelarea terenului cu 2 sptmni nainte de plantare, spat
gropi 30cm x 30cm x 30cm, plantarea arbustilor fructiferi: stratificarea
materialului sditor, fertilizarea n groapa de plantare cu 5-10 Kg de gunoi,
fasonarea, mocirlirea si plantarea toamna sau primvara devreme, udarea
arbustilor cu 10 litri ap/tuf de 2-3 ori dac este nevoie.
Toamna se protejeaz arbustii cu diferite materiale, se execut artura pe
pmntul bttorit ntre rnduri la 15-20 cm cu rsturnarea brazdelor pe
rndul de arbusti.
Distante de plantare la hectar
Coacz: 2,5 m ntre rnduri si 0,5-1 m pe rnd, Zmeur: 2,5 m ntre rnduri
si 0,3-1 m pe rnd, Mur: 2,5 m ntre rnduri si 1 m pe rnd.
Fertilizarea plantatilor tinere si pe rod
An I 30 grame/tuf s.a. azot, An II 50 grame/tuf s.a. azot, An III 75
grame/tuf s.a. azot, An IV 100 grame/tuf s.a. azot.
Gunoiul de grajd se aplic toamna odat la 2 ani, minim 20 de to maximim
80 de to/ha.
ngrsmintele cu azot se aplic 1/3 toamna, 1/3 primvara si 1/3 la nflorit
(nitrocalcar). nfrsmintele cu fosfor se aplic 70-100 Kg/ha s.a. pe toat
suprafata plantatiei. ngrsmintele cu potasiu 150 Kg/ha s.a. se palic
toamna pe toat suprafata.
Tratamente fitosanitare
n perioada de repaus: nupridoil 1,5 l/100 l ap, aprilie: funguran 300 g +
decis 20 ml/100 l ap, mai: metoben 50 g + captadin 250 g + karate 12
ml/100 l ap
Lucrri de ntretinere

Artura de baz toamna la 15 cm, mobilizarea solului pe rnd, prsitul ntre

rnduri de 4-5 ori pe an, prsitul pe rnd pentru distrugerea buruienilor,
irigarea cu 300-400 mc /ha ap n perioada mai-august 2-3 udri
Tieri de formare
La Aronia este recomandat ca din 4 n 4 ani plantele s fie tiate pentru a
nu se dezvolta prea mult.

Cultura in sistem clasic

Cultura in sistem modern

CULTURA VITEI DE VIE

Plantarea

Vita de vie se planteaz ori toamna naintea ngheurilor, ori primvara in

lunile martie-aprilie. In ambele cazuri se impune condiia ca temperatura
solului la adncimea de 40-50 cm sa nregistreze 7-10 grade Celsius.
Prima operaiune in vederea plantarii este stimularea rdcinii. Astfel se
aseaza butaul de vita intr-o gleata de apa timp de 48 de ore. Apa trebuie
sa fie calduta,aproximativ 37 grade Celsius
Fasonarea si mocirlirea sunt operaii premergtoare plantarii propriu-zise.
Fasonarea consta in scurtarea corditei la 3-4 ochi (daca sunt doua cordite,
una la 2-3 ochi, cealalt la 1 ochi)si a rdcinilor bazale la 8-10 cm si
eliminarea rdcinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului (daca
sunt).
Imediat dupa fasonare se face mocirlirea. Se introduc rdcinile si circa 15
cm din lungimea portaltoiului intr-o mocirla fcuta din pamant argilos 2/3
balega de vaca 1/3 si apa pana la obinerea unui terci gros ca samanta, care
sa adere bine la rdcini. Vitele mocirlite se repartizeaz la gropile deja
spate

Distantele de plantare uzuale sunt in funcie de modul de conducere:

-1,10x1,30 m pe araci (pari)
-lx(l,5-2)m pe spalier
-(0.7-1 m)x(3-4m) pe bolta sau alte sisteme artistice
Pe direcia rndului, de aceeai parte a pichetului si la o distanta de 5-6 cm
de acesta, se fac cu cazmaua gropi adnci de 50 cm si largi 35x35 cm. La
baza gropii dinspre pichet se realizeaz un muuroi din pamant maruntit
pentru aezarea rdcinilor.
Vitele pregtite anterior se aseaza vertical pe langa peretele gropii dinspre
pichet, in asa fel incat rdcinile sa fie rsfirate uniform pe muuroiul de pe
fundul gropii. Punctul de altoire se potrivete la 3-4 cm deasupra solului,
pentru a preveni formarea ulterioara a rdcinilor din altoi. Obligatoriu
trebuie fcuta dezinfectia solului.

Recomandam Sinoratox granu!e,5 gr la o groapa care se amesteca cu toata

cantitatea de pamant ce urmeaz a fii pus in groapa. Solul se taseaza bine
peste butai fara a deplasa punctul de altoire,apoi se introduce cantitatea
de 5 kg mranita,se uda cu 15 litri apa si se incarca gropa cu restul de sol
pana la umplere. Se acoper cordite altoi cu pamant maruntit,se face un
muuroi peste care aplicam o sticla de plastic pentru a proteja altoiul.

LUCRRILE DE NGRIJIRE
Dezgropatul se face la nceputul lunii mai. In viile tinere,pana in anul 3
inclusiv, o lucrare foarte importanta este copcitul. De aceasta lucrare este
legata consolidarea plantelor. In primul an copcitul se face de 2 ori in iunie
si in august. Pentru executarea copcitul se face cu grija o copca (gaura) in
jurul vitei. Cu un briceag sau cosor bine ascuit se taie 'in ras' toate
rdcinile date din altoi si din partea superioara a portaltoiului ca si lstarii
pornii din portaltoi. Dupa primul copcit muuroiul se reface parial iar dupa
cel de-al doilea nu se mai reface. Legatul lstarilor se face cand lstarii au
atins lungimea de 30-40 cm. Ei se leag vertical de pichet, lucrarea
repetandu-se cand lstarii au ajuns la 80 cm lungime. Daca este cazul cu
ocazia primului legat, se face plivitul lasand numai 2-3 lstari la fiecare vita.

Tieri de formare si rodire la vita de vie

Tierile de formare si fructificare la conducerea nalt tipul de tiere Lens-

Moser.

Tulpina va fi proiectat la 1-1,20 m. Se las pe cordoane verigile de rod

formate din cordite, 4-6 ochi si cepii de nlocuire amplasati ct mai aproape
de cordon. Se pot practica si tierile n verigi de rod, coardele 10-12-14 ochi
si cepi de nlocuire. Dar butucii se pot forma si cu un singur cordon cu
lungimea
de
1-1,20
m.

Tierea de formare si fructificare in conducerea seminalt

n primii ani trebuie s se formeze tulpina de 60-80 cm iar pe ea elementele
de rod sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este
de 5-6 ani.

La cordonul speronat (n cepi) elementele de rod sunt cepii de rod,

amplasati pe cordoane uni sau bilaterale. n anul al doilea de la plantare se
las o singur cordit de 3-4 ochi. n var se aleg 2-3 lstari care se
paliseaz de tutori, restul se suprim. n anul al treilea, se proiecteaz
tulpina, scurtndu-se coarda cea mai viguroas, dreapt, sub prima srm.
Restul coardelor se taie. n anul al patrulea, din dou coarde cu pozitie
superioar se formeaz cele dou cordoane, scurtndu-se fiecare la lungime
egal cu jumtate din distanta dintre butuci sau acolo unde diametrul ei
este mai mic de 8 milimetri. n anul al cincilea se ncheie formarea
butucilor, lsndu-se pe ambele cordoane cepi de 3 ochi. n urmtorii ani
tierea se face numai n cepi de rod, avnd grij ca acestia s fie amplasati
ct mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor: 40-50
de ochi.
Sistemul de tieire vit de vie: scurt
Se caracterizeaz prin folosirea n exclusivitate a elementelor scurte de rod
(depi de 1-2 ochi). Coardele de rod existente pe butuc se taie n cepi,
numrul lor fiind n functie de vigoarea vitelor si productivitatea soiului: 4050 ochi.
Tierea dr. Guyot
n anul al doilea de la plantare se las o cordit de 5-6 ochi. n var se aleg
2-3 lstari cnd au 8-10 cm lungime si se paliseaz pe tutore. Restul
lstarilor se suprim ca si copili de pe lstarii palisati. n anul al treilea de
la plantare se proiecteaz tulpina din coarda cea mai de jos, cea mai
viguroas, si se taie sub nivelul srmei. Se psteraz 3-4 ochi n vrf, restul
ochilor de pe tulpin se orbesc sau n timpul verii se suprim lstarii porniti
din acestia. n anul al patrulea se aleg dou coarde din vrful tulpinii cu

pozitie opus si se scurteaz la 8-10 ochi, fiecruia revenindu-i si cte un

cep de 2 ochi. Coardele lsate la tiere se leag de prima srm a
spalierului. n anul al cincilea se las 4 coarde a 12 ochi si 4 cepi a 2-3 ochi.
Pentru dirijarea coardelor lsate se recomand dublarea primei srme a
spalierului.

Tierea cordon Cazenave

La acest tip de cordon elementele de rod sunt verigile de rod formate din
cordit 4-6 ochi si cepul de nlocuire. n anul al doilea de la plantare, la
tiere se las o cordit de 5-6 ochi. n anul al treilea de la plantare se
proiecteaz tulpina seminalt, scurtndu-se sub prima srm a spalierului
sau se realizeaz si un cordon dac diametrul coardei depseste 8 milimetri.
Se aleg 2 ochi n vrful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea
inferioar a cordonului, dac s-a realizat. n anul al patrulea se formeaz
cele dou cordoane sau n cazul n care s-a format un cordon n anul
anterior, pe acesta coartele se scurteaz n cepi de 2-3 ochi. n anul al

cincilea coardele crescute din cordoanele proiectate n anul anterior se

scurteaz la cepi de 2-3 ochi. n cazul cordonului pe care anul trecut au fost
lsati cepi, n acest an se formeaz primele verigi de rod. De pe fiecare cep
coarda cu pozitie superioar se scurteaz la 4-6 ochi, cordita, iar cea cu
pozitie inferioar la 2-3 ochi, cepul. Indiferent de forma de coroan folosit
la baza tulpinilor se formeaz cte un cep de sigurant de 2 ochi care se
protejeaz prin musuroire la sfrsitul lunii noiembrie.

Tratamente fitosanitare la vita de vie

Lstari 10-15 cm: Envidor-acarieni - 6 ml la 10 l ap
Degajare ciorchini: Antracol 20 g + Falcon 3 ml la 10 l ap
nceputul nfloririi: Funguran 30 g + Rovral 10 ml + decis 2 ml la 10 l ap
Sfrsitul nfloririi: Verita 25 g + Folicur Solo 4 ml + Teldor 10 ml la 10 l ap
Cresterea boabelor: Mikal Flash 30 g + Falcon 3 ml la 10 l de ap

Compactarea ciorchinelui: Champion 30 g la 10 l de ap

Intrarea n prg: Mythos 30 ml la 10 l de ap

Protejarea vitelor pe timpul iernii se face indiferent de zona de cultura prin

musuroire pana la nivelul ochilor 5-6 de la baza coardelor, sau prin
imobilizare fata de sistemul de susinere in cazul soiurilor cu rezistenta
deosebita la ger (ex: PALATINA, THERESA, NERO, MUSCAT DE POLOSKE).

Att la Zmeur ct si la Mur lstarii triesc numai 2 ani, rodesc, se usuc si

mor. Fructele se fac pe lstarii de 2 ani, mai precis pe cresterile laterale de
pe acestia. Dup ce rodesc, se usuc si se suprim prin tiere.
Specia Coacz creste sub form de tuf.

Dup plantare tulpina se taie la 3-4 muguri deasupra solului. Din lstarii
care cresc se retin 4-5 bucti. n anul urmtor se pstreaz ramurile de 2
ani si se retin alte 4-5 ramuri de un an, crescute la baza tufei. Coroana
complet are 16-20 ramuri.
Zmeur
La cultura fub form de gard fructifer se aplic conducerea sub form de
evantai: la plantare drajonii se scurteaz la 25 de cm si toamna se
musuroiesc.

Din drajonii formati se vor alege 6-7 tulpini care vor forma tufa. Dup
recoltare se elimin tulpinile de 2 aniti se aleg alte 8-12 tulpini de un an
pentru fiecare tuf sau 20 tulpini la metru liniar pentru gardurile fructifere.
Tierea murului
Ideal la aceast specie este alegerea din var (iulie) a lstarilor pentru anul
viitor. Primvara urmtoare se face analiza tufei si n functie de vigoarea
lstarilor se mreste sau se micsoreaz ncrctura.

Se vor alege n functie de vigoarea plantei ntre 6-10 tulpini. Din lungime se
reduc de la 1/3 iar cnd se urmreste etalonarea coacerii se taie la lungimi
diferite.

Calendarul lucrrilor la vit de vie

Ianuarie
se procur materialele necesare pentru plantarea vitei de vie, ca: araci,
srm, etc;
se repar principalele unelte necesare lucrrilor viticole;
se desfund terenul pentru plantrile din primvar;
se procur ngrmintele chimice necesare pentru plantarea viei.
Februarie
- se face controlul viabilittilor ochilor n viile roditoare si celelalte lucrri din
luna ianuarie care nu s-au fcut.

Martie
dac timpul permite, se face dezgropatul timpuriu, dezmuuroitul sau
debilonatul butucilor;
se verific spalierul, aracii, etc;
se controleaz starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie n
forma joas si nalt;
se ncepe tiatul si copcitul vitei de vie;

se ncepe dirijarea si legatul coardelor tiate;

se face completarea golurilor din plantaiile de vita de vie;
se asigura mrania necesara pentru plantatul vitelor de vie;
se aplica ngrmintele organice si chimice de baza;
se executa artura adnca sau sapa mare.
Aprilie
se planteaz vita de vie altoita si nealtoita in locul definitiv;
se termina tiatul si copcitul vitei, dup care se executa aratul sau sapa
mare;
se face controlul sptmnal al muuroaielor de la vita de vie plantata
in
primvara
si
se
ntrein
pana la apariia tuturor lstarilor.
Mai
se continua controlul muuroaielor si spargerea crustei in plantaiile
nou nfiinate;
se face pi ivitul lstarilor de vita de vie fr rod, pentru echilibrarea
butucilor;
se executa primele tratamente mpotriva manei, finrii, precum si
pentru
moliile
de
struguri.
In
anii cu precipitaii normale si infecii numeroase de mana, tratamentele de
prevenire se executa sptmnal (cnd se termina un tratament, ncepe
celalalt);
se sapa pmntul si se administreaz ingrasamintele chimice azotoase
nainte de nflorire;
se face prima legare a vitei de vie, daca lstarii au atins lungimea de
circa 40 de cm;
se aplica ciupitul lstarilor in preajma nfloritului.
Iunie
se continua tratamentul mpotriva manei si finrii;
ncep tratamentele mpotriva putregaiului cenuiu dup nflorire si
legare;
se face primul copcit in plantaiile tinere;
se face legatul al 2-lea al lstarilor;
realizarea prailelor, pe rnd si intre rnduri, cu administrarea fazial a
ngrmintelor chimice;
se continua cu plivitul, ciupitul si legatul lstarilor;
se aplica primul copilit (cnd lstarii au 6-7 frunze se scurteaz la 4-5
frunze);
se poate executa prima ngrare foliar.