POLUAREA SONOR- PROIECT

REALIZAT DE : ELEV ALINA NICOLETA IVACU, CLASA A VII-A.

Bibliografie:
Manual de biologie, clasa a VII-a, editura Corint
Manual de fizica, clasa a VIII-a, editura Corint
Revista Farmacia ta
Internet: adresa: www.didactic.ro http://antipoluare.wordpress.com

Dicionar de termeni :
CARTILAGINOS adj. Format din cartilaje, cu cartilaje.
CERUMEN s.n. Substan ceroas secretat de glandele canalului auditiv
extern al urechii; ceara.
FRECVEN s.f. 1.Repetarea deas i regulat a unei aciuni, a unui fapt
2. caracteristic a sunetului exprimat n cicluri de secund sau hertzi.
Introducere
Omul triete n lumea sunetelor i zgomotului. Sunetul se definete
prin vibraiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.
Sunetul s-a integrat n viaa noastr cotidian nct rareori suntem contieni
de toate funciile sale. El ne ofer momente de distracie cnd ascultam o
simfonie sau cntecul pasrilor. Ne permite s comunicm cu familia i
prietenii notri prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizeaz de
apropierea unui automobil, ne atrage atenia atunci cnd sun telefonul,cnd
bate cineva la ua,cnd sun sirena unui vapor.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de msura a
intensitii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de msura relativa,
avnd ca baza logaritmul raportului ntre intensitatea zgomotului dat i
1

intensitatea de referina, stabilit convenional ca fiind presiunea vibraiilor

sonore de 0, 0002 dine/cm i care a fost considerat ca limita de jos a
sunetelor audibile de ctre om. innd seama de scara logaritmica, nseamn
ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezint depirea de 10, 100,
1000 ori a pragului inferior al intensitii.
Urechea
Este organul care face posibila perceperea sunetelor. Este un
mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroase sunete
frumoase din lumea nconjurtoare. In mod sigur, merita sa fie ocrotita.
Urechea este un organ al simului pereche. Organul de simt este organul care
conine celule receptoare ce primesc excitaiile din mediul nconjurtor si le
transforma in influx nervos, trimindu-le prin nervi pana la nivelul scoarei
cerebrale. In ureche ajung numeroase sunete, de la zumzetul insectelor pana
la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reacie.
Atunci cnd auzim ceva defapt urechea noastr este atinsa de
vibraiile presiunii atmosferice. Urechea transforma undele sonore in
impulsuri electrice pe care le transmite mai departe la creier, care la rndul
sau decodific semnalele. Urechea se obinuiete treptat cu sunetele, iar cu
timpul nvm i sensul acestora.
Urechea este alctuita din trei mari pri: urechea externa, urechea medie si
urechea interna.
Urechea externa prezint un pavilion cu un esut cartilaginos,
acoperit de epiderma. Acesta secreta cerumen si prezint peri care apra
urechea. Mai prezint canalul auditiv extern care ajunge pana la o
membrana subire de 0.1 mm, numita timpan. Pavilionul urechii capteaz
undele sonore din aer asemenea unei antene parabolice si le transmite prin
canalul auditiv spre urechea interioara. Undele sonore captate de urechea
exterioara trecnd prin canalul auditiv exterior pun in micare membrana
timpanic aflata pe intrarea urechii medii.
Urechea medie reprezint cam o parte din ureche externa fiind
defapt o mica cavitate spata in oasele craniului. Este delimitata spre
exterior de membrana timpanic dar printr-un conduct subire numit trompa
lui Eustachio comunica cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea
externa corespunde cu presiunea din urechea medie. Daca presiunea
atmosferica se modifica brusc si urechea se adapteaz .
In cavitatea urechii medii se gsesc trei oscioare: ciocanul (malleus),
nicovala (incus) si scria ( stapes). Vibraiile membranei timpanice se
2

transmit la oscioarele auditive si de acolo la fereastra ovala, situata la

intrarea din urechea medie si cea interna.
Urechea interna prezint un labirint osos care la rndul lui conine un
labirint membranos. Prin labirintul osos circula un lichid numit perilimfa, iar
prin cel membranos un lichid numit endolimfa. Aici, cochlea transforma
vibraiile in impulsuri electrice care sunt transmise la creier, avnd totodat
un rol important in meninerea echilibrului. Legtura dintre urechea interna
si creier este realizata prin intermediul nervului auditiv care la nivelul
melcului trimite mai multe prelungiri. Cele trei conducte semicirculare
umplute cu un lichid, respectiv cavitatea numita vestibulum care este
compartimentata in sacula si utricula, sunt de fapt organele echilibrului.
Melcul este strbtut de trei canale umplute cu lichid. In canalul cochlear se
gsesc nite cili situai in mai multe rnduri, totalitatea acestor celule
senzoriale mpreuna cu membrana tectoriala alctuiesc organul lui Corti:
acesta este centrul organului auditiv. Vibraiile care trec prin canalul cochlear
pun in micare membrana bazala si membrana tectoriala care vor aciona
asupra cililor. Din aceste celule vor porni semnale ctre creier, unde
impulsurile se transforma in senzaie auditiva.

Caracteristicele sunetelor
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibraia unei
surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in
substane (gaze, lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid. Ele se propaga
cu viteza de 331,/s in aer. Caracteristicile lui sunt
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibraiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibraiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate,
specificnd trei caracteristici perceptive:
3

1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Calitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constituia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe frecvente, sau note care
nu sunt legate armonic.
Sunetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde
sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer
vibrnd cu frecventa egala cu cea a sursei sonore. Sunetul se mai
caracterizeaz in funcie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este
expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau
hertzi. Gama de frecvente pentru un auz sntos si normal este de 20 pana la
20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se msoar in dB .
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibraii pe
secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste
pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situeaz intre limitele
de 30 si 60 db.
Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete
Respiraia - 10 dB
oapta - 20 dB
Murmurul produs de o clasa de elev - 50 dB
Conversaia - 60 dB
Traficul la orele de vrf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Strada aglomerata 90 dB
Un tren in micare - 100 dB
Ferstrul cu lan - 110 dB
Un avion in micare - 120 dB
Zgomotul produs de o puca - 140 dB
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta
4

este fonul sonic normal.

Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoac
senzaia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute
exista termenul de moarte sub clopot) . Aa se ajunge la poluarea sonora.
Poluarea sonora
In natura sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab si de
obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete
precum murmurul apei unui izvor, freamtul frunzelor sunt ntotdeauna
plcute omului, ele linitesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai
rare, fiind nlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport.
Majoritatea activitilor omeneti este generatoare de zgomote.
Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale.
Sursele naturale sunt erupiile vulcanice, cutremurele, alunecri de
teren, vuietul unei cascade,etc.
Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in
mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de
traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezint o
sursa de zgomot cu implicaii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la
30 km.)
Msurtorile efectuate in oraele mari arata ca nivelul zgomotului
in orele de vrf depaseste cu mult standardele si normele sanitare.
In cabina unor camioane de mare putere s-au msurat uneori
zgomote cu intensiti intre 90 si 110 dB. Zgomotele din ntreprinderi
influeneaz nefavorabil rezultatele economice si eficiena producerii. Se
apreciaz ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu vrsta intre 50 si 59 ani
au capacitate de auz diminuata datorita activitii in medii cu cote nalte ale
zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele
ntreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar nici acas nu este mai
linite.
In prezent se studiaz aciunea zgomotului asupra organismului
uman, cercetrile au artat ca nivelul foarte mare acioneaz negativ, dar si
linitea apstoare produce reacii patologice. Sunete de o anumita
intensitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpreteaz zgomotul in mod diferit. Asta depinde
foarte mult de vrsta, temperament, starea de sntate si factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaz aparatul auditiv, centrele
5

nervoase, pot produce reacii dureroase si chiar socul.

Poluarea sonora provoac la nivelul organismului uman o serie
ntreaga de efecte ncepnd cu uoare oboseli auditive pana la stri nevrotice
grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase dect cele cu o
frecventa joasa.
Durata zgomotului
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ
doar 2 minute. Diferitele forme ale slbirii auzului pot fi cauzate de
afectarea nervului auditiv. Zgomotele permanente, ca de exemplu motoarele
din uzine, pot determina slbirea auzului la fel ca zgomotele de durata
scurta, dar de intensitate foarte mare. Volumul catilor de la mp3 dat la
maxim are de asemenea efecte negative asupra auzului.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului
neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea
funciilor circulatorii, schimbri ale ritmului inimii si ale presiunii sanguine,
nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stri de teama si
incomoditate, diminueaz atenia si sigurana. Traumatismele provocate de
zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.
Experienele efectuate de ctre cercettori pe maimue au artat ca
zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele
echivalente cu cele suportate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimue o cretere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o cretere a
nivelului glucozei in snge.
Organele auditive sunt intr-o legtura puternica cu sistemul nervos
central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice esut al organismului,
orice celula sau formaiune intracelulara si pot provoca diferite forme de
mbolnviri.
Aciunea primara a zgomotului puternic influeneaz negativ nu doar
asupra urechii, dar are si urmri neurologice - ameeli, cefalee, oboseala.
Muzica puternica poate crea stri de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, aciunea sa se manifesta cu timpul, pe
nesimite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbete despre maladia
zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Surse de poluare sonor

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-telefonia mobila;
-discotecile si cluburile;
-petardele si artificiile;
-muzica;
-copiii in terenurile de joaca
(ipetele lor nregistreaz 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la
acestea fiind de peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linitea,mai ales noaptea. Ltratul unui
cine nregistreaz intentitati sonore de 70-80 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesitare de
prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru a diminua zgomotul
produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbuti
au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

Zone afectate de poluarea sonor

Cele mai poluate fonic orae din Romnia sunt:
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Vlenii de Munte.
7

Acest fapt se datoreaz traficului rutier greu care tranziteaz centrul civic.
In Ploieti, cele mai afectate zone sunt in Bariera Bucureti, Piaa Hale,
intersecia de la Maternitate, Cioceanu si centrul civic.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create nite rute ocolitoare in
oraele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone. In plus ar trebui
amplasata nite perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor
de locuit.
Telefonia mobil
Agenia Europeana de Mediu a Uniuni Europene cere guvernelor statelor
membre sa ia imediat masuri pentru a reduce expunerea oamenilor la
radiaiile de la wi-fi, telefoane mobile si antenele lor, relateaz "NZ Herald".
Reprezentanii Ageniei spun ca in cazul in care aceste masuri vor
ntrzia sa apra, sntatea publica va fi grav afectata, iar efectele vor fi
comparabile cu cele ale fumatului.
Avertizarea emisa de Agenia Europeana de Mediu a venit dup ce un raport
tiinific a ajuns la concluzia ca limitele de sigurana stabilite in privina
radiaiilor sunt "de o mie de ori prea indulgente", iar un raport oficial
britanic, publicat sptmna trecuta, a conchis ca radiaiile de la telefoanele
mobile ar putea duce si la apariia cancerului.
"Ultimele cercetri asupra efectelor pe termen lung ale radiaiilor de
la telefoanele mobile sugereaz ca ar fi prudent ca autoritile de mediu sa
recomande aciuni pentru a reduce expunerea, mai ales a grupurilor
vulnerabile, precum copiii", a spus Profesorul Jacqueline McGlade,
directorul executiv al Ageniei.
Reprezentanii Ageniei vor sa fac presiuni din ce in ce mai mari
asupra guvernelor si autoritile din sntate pentru a lua masuri preventive
in legtura cu radiaiile electromagnetice, care se intensifica din cauza
apariiilor noilor tehnologii.
Autoritatile germane sftuiesc deja cetenii sa foloseasc internet prin
cablu, in locul celui wireless.

Muzica ascultata la MP3

Muzica ascultata la cati la un volum ridicat afecteaz auzul si poate
duce chiar la surditate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercettorii
din Marea Britanie. In prezent foarte muli tineri simt nevoia sa se izoleze de
cei din jur, punndu-si castile de la mp3 player in urechi si dnd volumul la
maxim. Cercettorii britanici au descoperit ca 39% dintre tinerii de 18-24 ani
asculta muzica la cati timp de o ora in fiecare zi. Iar 42% dintre acetia
admit ca le place sa dea volomul foarte tare. Pentru urechea umana, sunetul
unei bormaini de 100 dB este deranjant. Ceea ce nu se tie e ca unele mp3
playere pot atinge pana la 110 dB. Foarte grav este si faptul ca tinerii petrec
foarte mult timp ascultnd muzica in acest mod, cci un astfel de aparat
poate memora sute de melodii.

Efectele polurii sonore pot fi:

Ca orice alt tip de poluare si poluarea fonica are numai efecte negative in
special pentru om. Poluarea fonica produce stres, oboseala, diminuarea sau
pierderea capacitaii auditive, instabilitate psihica, randament sczut,
fisurarea cldirilor, spargerea geamurilor etc.
Infrasunetele care pot aprea la automobile cu viteza mare, la elicoptere,
la apropierea furtunii, explozii, cutremure, in timpul zborului avioanelor
supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenueaz puin
cu distanta. Infrasunetele ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari,
animale si pasri. La aduli infrasunetele produc ameeala, voma, un fals
efect de euforie, sau chiar efecte cumulate.

Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz - 1 miliard Hz. Sunt produse in

natura, in industrie sau in aparatura electrocasnica. Animalele recepioneaz
ultrasunetele iar lilieci utilizeaz ultrasunetele emise de ei pentru orientarea
in timpul nopii. La om ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar
migrene, greaa sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug
bacteriile, viruii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului
Zgomotul acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia
auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul cruia
influeneaz alte organe. Efectele resimite de om sunt: - reducerea ateniei, a
capacitaii de munca, deci creste riscul producerii accidentelor;

instalarea oboselii auditive care poate disprea o data cu dispariia

zgomotului;
traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt.
Aceste traume pot fi ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar
ruperea timpanului;
scderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului,
deficienta in recunoaterea culorilor;
surditate la perceperea sunetelor de nalta frecventa.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorri ale cldirilor,

aparatelor, instrumentelor. Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaz
procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.
Zgomotul si starea de sntate
Pentru a ne imagina modul in care sunetele puternice pot dauna
auzului, sa luam urmtorul exemplu: un raport asupra siguranei
ocupaionale compara cilii din urechea interna cu spicele de gru dintr-un
lan, iar sunetul care intra in ureche cu vntul. O adiere uoara, sau un sunet
ncet, va mica vrful spicelor de gru fr sa le produc daune. Totui, daca
vntul se intensifica, presiunea exercitata asupra firului de gru va creste. O
rafala de vnt foarte puternica sau un vnt mai slab ce bate continuu pe o
perioada ndelungata poate provoca grului daune iremediabile sau chiar l
poate distruge complet.
La fel reacioneaz la zgomot si minusculii si delicaii cili din urechea
interna. O puternica si neateptata rafala de zgomot poate distruge
esuturile urechii interne, lsnd cicatrice care pot duce la pierderea
10

permanenta a auzului. In plus, expunerea ndelungata la nivele de zgomot

periculoase pot distruge pentru totdeauna delicaii cili. Odat distrui, ei nu
se mai regenereaz. Efectele secundare pot fi tinitusul iuitul sau vjitul n
urechi ori in cap.
Dei unele accidente neprevzute pot duce la pierderea auzului, putem
lua msuri de precauie pentru a ne ocroti preiosul sim al auzului. Este bine
s cunoatem dinainte posibilele pericole care ne-ar putea cauza probleme de
auz. Un audiolog a spus ca a atepta s apar o problem nainte de a trece
la aciune seamn cu a aplica un ecran solar dup ce v-ai ars deja.
In general, problema o constituie nu att ce ascultam, cat felul cum
ascultam. De exemplu, daca folosii cati stereo, ar fi bine sa reglai aparatul
la un volum destul de mic pentru a auzi ceea ce se petrece in jurul vostru. In
cazul in care aparatul stereo din maina sau din casa este reglat la un volum
att de mare incat acoper o conversaie purtata pe un ton obinuit, acest
lucru ar putea fi un indiciu ca sunetul este suficient de tare pentru a va afecta
auzul. Specialitii avertizeaz ca expunerea timp de doua, trei ore la zgomote
de 90 de decibeli poate dauna urechii. Cnd va aflai in locuri zgomotoase,
sunt recomandate antifoane sau alte mijloace de protejare a auzului.

11