Sunteți pe pagina 1din 3
Joc secund de lon Barbu Varianta 1 ton Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbil .p, a fost poet si matematician roman de exceptie. Ca matematician acesta s-a impus prin “spatiile barbiliene™. “Joc secund” de lon Barbu face parte din seria artelor poetice modern-interbelice, alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi si “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga. Opera cltata se Inscrie In curentul literar nurait modernism, initiat la nol in 1919 de catre Eugen Lovinescu. a carui doctrina porneste de la ideea ca exista “un spirit al veacului” care impune procesul de sincronizare dintre literatura romana si literatura europeana, cunoscut sica principiul sincronismul Poezia citata a aperut in 1930 sub numele “Din ceas dedus’, dar Ia indicatil ecitorialele, titlul fost schimbat in “Joc secuna” in 1964. Opera de fata deschide volumul de debut al autorului. si anume “Joc secund” si dezvaluie cateva teme si motive ale universului Barbian, ‘Tema poeziei, exprima in principal ideea lurnii purificate prin reflectarea in oglinda, ideea autocunoasterii si ideea actului intelectual ca afectivitate lirica. Titlul este sugestiv in cea ce priveste continutul discursulu' liric. Acesta este unul metaforic: “Joc secund” este “Jocul poeziel’, care presupune respectarea anumitor regull Pentru Barbu, aciul poetic este similar cu cel geometric. In acceptiunea acestuia exista trei tipuri de joc si anume: jecul prim care apartine demiurgului, jecul secund care apartine mestesugarului soare sijocul tert care apartine poetulul, In poezia sa, lon Barbu tinde spre jocul secund, spre perfectiune. (© prima scena semnificativa este insasi prima strofe in care autorul surprinde lumea inca de {a inceputul timpului, aceasta flind prima dimensiune, de unde totul ia nastere, idee dedusa din epitetul “din ceas, dedus’. ©adoua scena semnificativa este in a doua strofa, in care poetul isi extrage substanta lirica din nadir, Din ipostaza intelectualizata a lui Hermes. devine o ipostaza lirica a lui Orfeu. Astfel poezia devine un cantec de Harfe. deziderat comun cu poetul francez Malarmé. Cantecul vizat este insa incifrat, accesibil numai celor initiati. In universul poetic Barbian identificam trei etape ale creatiel: etapa parnasiana (avand ca ‘teme principale: mineralul si vegetalul), etapa baladico-orientala (in care poeziile su mai mult un caracter narativ-descriptiv si sunt inspirate din poeziile lui Anton Pan) si etapa ermetica (caracterizata printr-un limbaj criptic, in care metafora este impinsa pana la nuanta de non- sens. Cea mal clasica interpretare de arta poetica a acestel capodopere, “Joc secund”, este data de George Calinescu: “Poezia (adancul acestel calme creste) este o lesire (dedus) din contingent (din ceas) in pura gratuitate (mantuit azun, joc secund ca innecarea imaginil (cirezil in apa). Este (nadir latent), 0 oglindire a zenitulul in apa, o sublimare a vietli prin retorsiune. Jon Barbu isi proiecteaza poezia pe doue componente si anume: zenitul (cel mai inalt punct vertical) si nadirul (cel mai jos punct vertical). Poezia citata este organizata in doua catrene, masura versurilor fllnd inegala, este specific modernismului, In coneluzie, datorita elementelor prezentate precedent, putem sustine ca poezia “joc secund” 4 lui lon Barbu este o arta poetica modern-interbelica. varianta 2: Modernismul este un curent literar constituit Is sfarsitul secolului al XX-lea, promovat. literatura romana de Eugen Lovinescu prin revista ,Sburatorul’. Prin intermediul acestel reviste se promoveazd o orientare bazeta pe ideea sincronizéril literaturil romane cu literatura european, prin imitagle $1 adaptare. Modernismul presupune atitudini enticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare 51 se bazeaza pe ruptura fat de trecut $1 pe negarea valorilar din etapa antericara. Modernismul se caracterizeazd printr-o mare variatie tematic, poetii care se Incadreaza in aceasta tipologie flind preocupat in primul rand de cautarea unor nal teme, dea da nastere unui nou limbaj poetic, care nu mai respects canosnele anterioare, de a evolua de la epic a lic 51 de reducere la lirism. Revista .Sburatorul $1 cereul literar format in jurul acesteia condamné traditionalisrnul, misticismul ortodoxist i ostilitatea fata de civilizatie, Printre poetii care sau publicat creagille In paginile reviste! se numara Tudor Arghe7!, Lucian Blage si lon Barbu. Poet modern, pentru care poezia .¢ 0 prelungire a geometriel’, jon Barbu impune in literatura rornang noul model de creatie care-1 singularizeaza printre poetil interbelic. Ineditul operet lui Barbu, dar $i dificultatea receptaril el. consti, in opinia ul Tudor Vianu, In cultura sa stlintfica st in extrema condensare a stilului sau. Spirit matematic prin formatie, lon Barbu este adeptul unui lirism pur, obiectiy, intelectual, ce presupune cenzurarea sensibilitaiil prin Idee, spirit de sinteza cu consecinie in economia expresiel, ambiguizarea sensurilor. Modernismul sdu cunoaste trei etape evolutive. In ultima atingang un .ermetism veritabil, bizuit pe simboluri, Intr-o lirica de mare tensiune” (George CAlinescu). Ilustrativa pentru ermetismul poetulul este poezia ,Din ceas, dedus" ce deschide volumul ,Joc secund”, aparutin 1930. Poemnul ¢ o art poetic’ ce propune o concepiie moderna despre poezie $1 un univers singular care necesita initlere pentru a-1 descifra, _Din ceas, dedus..." prezinta actul de creatle, nasterea poeziel care conform gandiril poetulul este pe de -o parte un act lucid al mintii, un rezultat al gandirii, iar pe de alta parte un joc al fanteziei, al imaginatiei creatoare. Poezia debuteaza cu definirea timpulu! creatiel ,din ceas, dedus”. Timpul cesta este subiectiv, sustras din cel oblectiv. Astfel timpul creatiel neaga timpul obiectiv care se scurge ireversibil, Opere artistica se naste din adancun, din mintea poetulul (.calme creste”), dar si din adancul sufletului su. Astfel poezia este rezultatul gandirii si al fanteziel creatorului, al artistulu Pentru definirea actului de creatie poetul valorifica motivul oglinzii ,intrat3 prin oglind3”. Arta, creatia se inspira cin realitate, dar nu o reds cu exactitate cl o reflect doar. Astfel opera. metaforizata prin ,mantuit azur’ este reflectarea lumii reale In mintea sin sufletul poetulul Sintazma ,joc Secund, mai pur” este expresia metaforicd a operei de arta, care se inspira, der se desprinde de realitate. Poezia este deci o negare a lumii materiale, a concretulul; totul vine Gin lumea imaginars, este un ,joc secund, mai pur”. Poetul reda lumea reala aga cum 0 vede $1 asa cumo simte el. Pentru definirea actului de creatie poetul recurge le dous simboluri astrale: nadirul si zenitul. Lumea real’, cea a experientelor este reprezentata ~ indirect - prin zenit, simbol astral care ‘impragtle lumina. lumineaza materia poetica. .Nadirul latent” este poetul care aduna. Insumeaza ,hartele resfirate", adic materialul poetic. Poetul aduna aceste valori, le ridica pe cea mai inaltd treapti a frumosului, ingriji _Cantecul” este metafora poeziel, a operel de art, care este asemanata cul marea, Meduzele, desi sunt transparente. schimba apa mari. asa cum si poetul modifica realitatea in functie de sentimentele sale, 0 reda prin poezie asa cum o vede, cum o simte el. Poetii si vad dincolo de aparente, inteleg adancurile nepatrunse ale frumosului artistic. Poezia .Din ceas, dedus...” prin modernitatea ei, prin imaginile neobignuite si prin vocabularul gocant este o poezie moderna, este un elogiu adus actului de creatie si al frumosului eternizat prin poezie.