9.

Alegei un roman aparinnd curentului literar modernism i identificai, cu argumente,

caracteristicile prin care se ncadreaz n acest curent.
Modernismul este o miscare artistica aparuta la sfarsitul secolului al XIX-lea intinzandu-se pana in
prima jumatate a secolului XX si desemneaza tendinta de innoire , ruptura fata de trecut si revolta
impotriva canoanelor.
In spatiul romanesc , miscarea moderna este, ca in toata Europa de altfel , extrem de eterogena ,
cuprinzand poeme din ultima perioada de creatie eminesciana ( Oda in metru antic si Scrisorile ) ,
texte avangardiste , simboliste , expresioniste , suprarealiste sau chiar poeticile neomoderniste ale unor
autori precum Nichita Stanescu , Ana Blandiana sau Radu Stanca . Teoreticianul modernismului
interbelic este Eugen Lovinescu , al carui cenaclu a reusit sa lanseze si sa sustina multi scriitori tineri ,
viitoare nume ale literaturii nationale , ca Ion Barbu , Anton Holban , Camil Petrescu , Ilarie Voronca sau
Hortesia Papadag-Bengescu .
Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu, este cel care, prin opera sa realizeaza
sincronizarea literaturii romne cu literatura europeana . Scriitorul este primul nostru prozator care
adopta metoda de lucru a lui Marcel Proust , bazata pe autenticitate si subiectivitate . Aceasta tehnica
moderna a fost teoretizata de catre Camil Petrescu in eseul Noua structura si opera lui Marcel Proust
din volumul Teze si antiteze . Romanul modern de tip proustian promovat de Camil Petrescu impune
un nou univers epic, o alta perspectiva narativa si un nou tip de personaj, o constiinta lucida, analitica,
intelectualul, inadaptatul superior. Innoirea romanului romanesc interbelic se produce prinsincronizare
cu filozofia si stiinta, dar si cu literatura universala, potrivit conceptiei lui Eugen Lovinescu. Printre
mutatiile aduse de modernism se numara intelectualitatea prozei, schimbarea mediului rural cu cel urban
si dezvoltarea romanului de analiza.
Daca Liviu Rebreanu afirma: m-am sfiit intotdeauna sa scriu pentru tipar la persoana intai, Camil
Petrescu se situeaza pe o pozitie diametral opusa, sustinandu-si pozitia ferm: eu nu pot vorbi onest
decat la persoana intai, din mine insumi, eu nu pot iesi. Astfel, in romanul sau naratorul isi asuma si
rolul de personaj, confesandu-se intr-o naratiune la persoana intai.
Astfel , in anul 1930 , autorul publica opera Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi ,
un roman modern , de analiz psihologic care surprinde drama intelectualului lucid , nsetat de
absolutul sentimentului de iubire , povestea studentului n filozofie tefan Gheorghidiu, care odat cu
rzboiul triete agonia i moartea iubirii lui (Tudor Vianu).

Titlul romanului indica temele acestuia si poate fi considerat o metafora a timpului psihologic .
Specific modernismului , acesta ilustreaza cele doua experiente limita , fundamentale pentru protagonist:
dragostea matrimoniala esuata dintre el si Ela si razboiul , in urma caruia eroul reuseste sa se elibereze
de frustrarile provocate de destramarea casniciei sale. Repetitia substantivului noapte sugereaza
confuzia , momentul de reflectare asupra vietii si incercarea personajului principal de a gasi un raspuns .
De asemenea , atributele acestuia , ultima si intaia redau ideea de trecere , de renastere in plan
simbolic , ceea ce doresc si scriitorii modernisti sa realizeze in ceea ce priveste literatura.
Relatarea actiunii la persoana I determina o perspectiva subiectiva . Conform clasificarii lui George
Calinescu , din opera sa , Arca lui Noe , Ultima noapte de dragoste , Intaia noapte de razboi se
incadreaza in sfera romanelor ionice (moderne) . Acest tip de roman se caracterizeaza , in primul rand ,
prin centrarea actiunii pe eul narator care isi prezinta perspectiva asupra vietii . De asemenea , teatrul
actiunii este mutat inlauntrul constiintei naratorului . Evenimentele sunt prezentate din perspectiva lui
Stefan Gheorghidiu , neavand o alta perspectiva asupra realitatii . De aceea , Ela nu poate fi acuzata de
infidelitate in mod direct, deoarece , tot ceea ce stim despre aceasta, este relatat de sotul sau . La Camil
Petrescu ,razboiul se muta de pe scena istoriei (fapt preferat de romantici), pe cea a constiintei si a
simturilor(sfera a modernitatii) . Astfel , romanul va cultiva aspecte neglijabile precum frigul , foamea ,
durerea , intamplarile absurde . De asemenea, in romanul ionic se mai poate vorbi despre dedramatizarea
evenimentelor , romanul reflectand evenimentul comun , banal , cotidian .
La nivel structural, romanul este alcatuit din 2 parti precizate inca din titlu. Prima parte are caracter
fictional si prezinta rememorarea deceptiei amoroase a personajului principal cu ajutorul memoriei
afective , tehnica moderna preluata de la Marcel Proust . Adoua parte este construita , sub forma unui
jurnal de campanie , in care personajul-narator relateaza trairile sale de pe frontul Primului Razboi
Mondial . Aflandu-ne in fata unei proze moderne este de asteptat incipitul ex abrupto. Actiunea din
primul capitol La Piatra Craiului, in munte este ulterioara intamplarilor relatate in restul volumului .
Astfel se evidentiaza distinctia dintre cele doua planuri temporale : timpul povestirii (prezentul
frontului ) si timpul povestit ( trecutul povestii de dragoste ) . Finalul este deschis si este marcat de
replica I-am lasat tot trecutul , prin care protagonistul se declara pregatit pentru o noua viata , total
diferita de cea de pana atunci.
Tehnicile narative utilizate sunt , de asemenea moderne , in opera camilpetresciana fragmentarismul
lasandu-si amprenta . Cu ajutorul tehnicii tricotajului , autorul reuseste sa introduca numeroase
intamplari de care isi aminteste pe parcurs . . Ca si la Proust , un element exterior declanseaza

rememorarea unor intamplari dintr-ul timp pierdut . Printr-un artificiu compozitional , un articol de
ziar pe tema adulterului , autorul introduce o discutie despre dragoste si fidelitate . Aceasta scena
provoaca memoria afectiva a protagonistului , reactualizandu-i amintirile legate de casnicia sa. Astfel ,
prin analepsa , sunt relatate trairile emotionale ale personajului de pana la sfarsitul relatiei cu sotia sa .
Daca la Proust personajul-narator retraia trecutul cu ajutorul memoriei involuntare , in Cartea lui Camil
Petrescu , Gheorgidiu isi analizeaza trecutul in mod lucid .In partea a doua , scriitorul utilizeaza tehnica
jurnalului . Actiunea e prezentata asemenea aceleia dintr-un jurnal ( intitulandu-se chiar Jurnal de
Campanie ) , naratorul relatand cu exactitate experientele traumatizante ale razboiului .
Un alt element al modernitatii acestui roman , este conflictul de natura interioara .Principala
modalitate de ilustrare a zbuciumului interior al protagonistului este introspectia prin monolog interior.
Fire pasional, puternic reflexiv, contient de chinul su luntric, tefan Gheorghidiu adun progresiv
semne ale nelinitii, ale incertitudinii, ale ndoielilor sale interioare, pe care le disec minuios. Atenia
insistent acordat Elei de domnul G., avocat obscur dar brbat monden, sporete suspiciunile,
personajul-narator, care, autoanalizndu-se, i observ pe cei doi cu luciditate, despicnd firul n patru
Nevast-mea avea o voce uor emoionat" . Incertitudinea iubirii devine n curnd "o tortur", nu mai
putea citi "nici o carte", aa c tefan se desparte de soia sa, dei respinge ideea geloziei: "Nu, n-am fost
nici o secund gelos, dei am suferit atta din cauza iubirii." Vzuse n Ela idealul su de iubire i de
feminitate ctre care aspira cu toat fiina Iui i a crui prbuire i provoac ntreaga dram.
In concluzie , romanul Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi este prin excelenta un
roman modern datorita multitudinii de trasaturi specifice ale acestui curent prezente de-al lungul textului
.