Structuri de Beton Armat Pentru Cladiri Etajate Exemple de Proiectare PDF

T.POSTELNICU F.TILIMPEA D.ZAMFIRESCU STRUCTUR! DEIBETON/ARMAT, PENTRUICLADIRIETAJATE EXEMPLE DE PROIECTARE ( an \ ' uaa a \ mn i aa (MY / ae” ‘ iam ny ony a 7 ee 5 ( erry — \ a es SE 87/7, i \ LAA sf») u/s Ve e -s -< ~ ~ at ca ~U F. TILIMPEA D. ZAMFIRESCU JRI DE BETON ARMAT J CLADIRI ETAJATE E DE PROIECTARE pes© MATRIX ROM CP. 16 - 162 062510 - BUCURESTI tel. 021.4113617, fax 021.411.4280 e-mail: office@matrixrom.ro www.matrixrom.ro www.carteuniversitara.ro Editura MATRIX ROM este acroditata de CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARI STIINTIFICE DIN INVATAMANTUL, SUPERIOR Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet POSTELNICU, ‘Structure beton arma pentru ela etajate: Exemple do Ty Bostenes, Fs Timpea, Zamrescu, = BUCUTeR ‘Sblogr. | iseNgresra7ss-t00-1 ee Tlimpea.F li, amtrescu 0. | | coaoszeneoieas ISBN 978-973-755 - 193-1 Jel este expus unui hazard seismic semnificativ. Dintre ide cutremure, cea mai important este far Indoiala sursa fa cat si prin intensitatea manifestaviior. Cu focare de ‘2 100 km, cutremurele vrancene prezinta un mod de ja Romana, mai rar ntalnit. Particulartatea cea mai notabila alf&'a osciatilorterenulvi, concretizat8 intro valoare mare ein spectrul rSspunsului seismic de acceleratie. Ca urmare, ‘constructor se inscriu, prin valosile perioadelor oscilatilor mental de vibratie in domeniul T; < Te. Consecinete in | particulartati sunt sensibltatea sporita la cutremur a re deosebire de cazul cutremurelor obignuite inregistrate @ zonelor seismice de pe glob), gi ceriniele de ceplasare “cutremure constructilor, inclusiv tn cazul construcfiior ‘seismic inelastic in deplasari (raspunaul real) este plasari de cAteva ori mai mari decat raspunsul clastic In ctarii seismice sunt direct legate de nivelul codurilot “aU aparut dou coduri foarte importante pentru lume 100-1: 2006, destinat proiectiril seismice a ‘destinat proiectarii constructiior cu pereti structurali de ismicd feprezinté 0 norma de tranzitio, care urmareste Prolectanti cu conceptele gi modelele codului ‘Cate probabil va deveni documentul normativ dupa 2010. Scedurlimbunatatite pentru modolarea actiuni seismice ips baza prelucrarii numeoaselor date instrumentale Calta raspunsului selsmic, 100-1: 2008 ie de coduri aparute tn ulimii ani pe plan mondial. De tat formatul, cat si notajlle ain 100-1: 2006 fee OR set ee Aap aot mene ctr cae mre penetra, Soha grasses (infrastructuritor) aoestor constructii si aproiectarii elementelor de beton cu propor de element scurt (peret gi ging} ‘uplare scurte), pentru care prevederile vechi edi s-au dovedit inadecva Aplicarea prevederior celor doud noi coduri de protectare, care aga cum aratal, prezinta numeroase noutti in raport cu practica proiectari din per rata ckidiit precedent, trebuie fculA cu completa injelegere a spiitului acestorg 4 . 1 * gravitational in situatia de proiectare Ia cutremur § moduli corect de apicare NE econ s Prezentul volum confine dows exemple de proiectare a dou tiput de sire Prcaree pit respect o structura tip cadru de beton armat gi o structurd cu pereti de be armat, cele mal folosite In prezent pe plan national si Intemational la reali ladirlor etajate Cele doua exemple demonstreaz modul de aplicare a prevederilor codutlor proiectare in toate etapele procesuiui de proiectare structural a cladiior, Pentru a objine o tratare unitard @ problematicil proiectaril celor dou tipur structur, pe de 0 parte, $l pentru a realiza 0 parcurgere logica a operatilor alcdtuiesc procesul de proiectare structuralé a ciddiri, pe de alta pari Inceputul fiecérui exemplu se prezinté céte 0 schema logicd a etapelor armfturii longitudinale a grinzilor tevin in proiectare, care apoi sunt detaliate In succesiunea indicata armdturii transversale a grinzilor (© problema special o constituie acordarea codulul P100-1: 2006 cu codur -armaturii longitudinale in stilpi prolectare specifica structurior de beton armat afiate in vigoare $i care nu Su area armturil transversale a sAlpilor amornizaie cu eurocodurile si folosesc nota diterite gi valor ale rezisten eons proiectare, cu semnificalii ugor diferite de cele utlizate In seria de euroo structurale, Din aceasté categorie fac parte 1n primul rand STAS 10107/0 «Calcul gi alcatuirea elementelor structurale de beton armat » gi CR 2: Pana la adoptarea Eurocodului 2 imoreund. cu anexa nafionala (In curs borare) ca norma obligetorie In fara noasir’, cele dows generalli €e . Verficareastructuri tn termeni de rezistenya frebule sa fle folosite Impreuna. . ‘mecenismului optim de disipare a energiei In scopul unei aplicdn cat mai simple a acestor cod In Anexa deplasieilor relative de nivel Volum se prezinté o listS de corespondent’ a notajilor din EN 1926 gi ttlorplastce inegistrate in rticulay ice la codurile romanesti pentru structuri de beton armat, precum $i eae ee Pe natalie plc Convertir Intre rezistentele de proiectare corespunzatoare. ila forflelaterale si verticale, Ipoteze de baza iniditapila forte laterale fn elementele suprastructurii ntelor structurale Lucrarea se adreseaza tn special studentilor din anil terminall ai facu Construct, ca material de referinjé la intocmlrea.proiectelor de al poate fi uti si inginerlor proiectanti de structuri, mai. putin fal Conceptele gi metodele noll ganerafii de coduri promovate pe plan ‘irimii acestore. Predimensionarea ‘Autorii adue vii multumist colegelor ing. Dietlinde Kobe pentru contributia valoroasa la fnalizarea redactéri Iver cate a valorilor forjelor axiale in al perelor sa sectuntr grin de41 Schematizarea perefilor stoueturali 442 Schematizarea grinzilor de cuplare 43 Stailireanivelului la care e dezvolts preponderent zone platice ‘otenyiale fn peret 4, Defiativarea evalutri inchrcdrilor sta grupSrilor de actiuni 1 Acfiuni vertiale 2 Aetiuni orizonale 5.3 Gruptr de actiuni A NR. 1 6. Caleulal structorii Ia acfiunt orizontale si verticale 6.1 Modelares struc 62 Fore seismice de nivel axociate modului propriu fundamental pe fiecae direojie principal 63 Perioadele prop gi masele modale antrenate 64 Formele primelor 3 modusi propri de vibraie 65 Poafile centrlor de mass de rigiditate 6.6 Valorile maxime ale drifatut 4, Preluerarea rezultatelor ealcululul structural. Stabilirea valorilor de droicctare al eforarilor sectional, Calelul si armarea grinzilor de cuplare (Gncovotere si fort tAietoare). 771 Caleulul si armarea grnzilor de cuplaze ea perio structural la compresiune/intindere exces \ TIP CADRU SPATIAL 8. Cala amare Pvt lrooretnsotval imlnate fl anecare Ta pa nee De oper pinpalel eli le! anova IN ARMAT S+P+8E forja taietoare gi dimensionarea ‘armiturilor longitudinale si transversale rer nua 9 cupa BE Pee longlicl marginal PLL 8.3 Pereii cuplagi PT] si PT2 eae fe laecare th oui de rae aoe itd dott #sblikes neces coals coe 9, Alcituirea si caleulul plangeclor 2a call infsracar ys fonda iol Altes ig funda 10.2 Incareari combinate suplimentare aplicate Ia ani subsolurilor 10.3 Modelarea infrastructuri, fundatic’ ‘terenului de fundare pent A cae i BUEIBESCU 10.4 Gruparea acfiunilor R 10.5 Veicaea stir R POSTELNICU 1h Veiearetelenelr nfs 107, Amare dirt 13 beac lasudpongere adieu LISTA DE NOTATI UTILIZATE IN LUCRAREta ale structurii de rezistenti gi exigentele de realizare a fa adoptares urmatoarclor éimensiuni si fnalfimi de nivel: micurd a exigen(clor de performana functionale si a cclor si de economicitaie, sa ales 0 stuctur’ tip cacra indicat mai sus ei, dar si pentru realizarea unci stracturi eu performanie edecvate la aiplor i grinilor se pastea24 neschimbate pe tnalimes clic, pe verticals. nile poeale de aldtuie stustailor in zone seisnice a er pa arvana estan Bae oe ta frye ce rehdeat nism de disipare de energie favorabl la aejiunea seismic’. cin monolit anate pe doua direti, care descacé Is grnzie de fale, fa aceasttalcinvze plangeele pot juce roll de diafigme “in planul lor, in masurd s8 asigure actiunea solideré a igeneral, pe baza recomandikilor suudiului geo. ‘exterior ai subsolului gi plangeul peste subsol, prezints o ddecat a structurii supraterane, ceeace permite stabilizea ii pe un model in care acoasia este Ineastrat4 la nivelul estare cuprinde, dupS stabilirea tipului de structura si a le: identificarca, cvaluarca si gruparea.acjiunior, ide rgiditate, ductilitace si rezistena, calculul structural cate le structurii, dimensionarea armatuilor si, eventual le de beton, pe baza verifiaclor la stvle limita ef, Pornind de la rezultatele dimensiontrii se imoemese etiv planuri generale gi planuri cu detalii de execute. ‘in schema general& urmitoare:11, Evaluarea incarearilor gravitationale eu situatia de proiectare la cutremur IIL. Predimensionarea elementelor structurale + Predimensionarea pli ‘+ Predimensionarea grinzilor ‘+ Predimensionarea stalpilor IV. Evaluarea tnedrciilor seismice V. Intoemiren modelulus de caleul ln forje verticale si laterale, Calcul Gin boca boa de dimers 350x600250 mm gi termoiolte din domeniul elastic (metode) cu grosimea de 50 mm, aplicat la exterior; ) fin lou de bende dimenstun, 1003500238; VI. Proiectarea rigiditatii la forte laterale a structurii ¢vefara Ia stare limita de serviin(SLS) © verificarea la starea limit& ultima (ULS) VIL. Definitivarea modelului de caleul in urma verificarilor de la cap. 6 Caleulul eforturilor in elementele suprastructurii tee: din beton amt monolit (nc plane), tune in cof. Se bi © 25/30 si oteluri PC si OB 37. VILL. Dimensionarea clementelor structurale + Dimensionarea armiturii longitudinale a grinzlor. Calculul momestslor tare acl: ‘+ Dimensionares amiturilortaosverale ale grinzilor ‘¢ Dimensionarea armaturii longitudinale a stélpilor jortanta gi de expunere IIL, 7/=1.0 ‘+ Dimensionareaarmaturi transversal astipilor + Veriicareanodurilor de eadru (conform P100-1: 2006, cp. 3): TX. Proiectarea fundatiilor ‘© caleulul eforturilor + dimensionare x. ‘Evaluarea structurti proiectate prin calcul static neliniar © Etapele de calcul + Determinare cerinfeor de depasare + Cusba fort — deplasare ‘© veriticarea strctri in termeni de rezstentt ‘+ denificarea mecanismului de disipare de engie + veriticarea deplasiilr relative de nivel '* verificarea rotirlor plastice la atingerea cerintei de deplasere ‘Prevenia unor lentile de pkmém moale, unele pulind fi fundatile izolate. Pentru evitarea tiscului Producerii de tasari “Teme hues preyed profectren noel eemstnitl Gajee BR Toner aan ales ca solic de funder, fundata de tip rads pone 4in beton arma, ocuping in plan o suprafaf dreptunghivlard cu dimensiunile 16 ee Cliirea’ are funetiunea de birouri si este amplasati in localitatea Bucuresti arnt caractristil ale clair sunt: il ATAS 10107/0.90 si NE 01299) Funetiunile ctdiril: ‘© Etaje curente: birouri o sala de conferinj, grupuri sanitare; ‘© Parte: brouri,receptie, grupuri sanitare; fncatearea utla pe plangee* fag 2,6Nimm* pentru ofeturi © PC$2( tn armaturi longitudinale) fa Re= 300 Nim? © B37 (inetieri) + 4 =Re= 210 Nimm2 Principalele reglementiri sub incidemta cdrora se afd protectul constructie itationale in situafia de proiectare la cutremur Iie = 0,15 +25 = 3,75KN/m* bgyr= 0,05 +22 = 1,10KN/m*s Iubrysee™1,00 0,25 - 10 =2,5kNim; : 0,03 - (3,15-0,15)-19 - 0,5 = 0.855KNim; ‘de nchidere : 0,25 - (3,15-0,15) 10 0,5 = 3,75kN/m: 11] 710012006. Codd rieste sami pes cc [2] STAS 101017090 Cals lethutea dementlor sural dn btn 3] Choa: Coidepeere Bs oa proiectare. Bazele proiectirii structurilor 1c (4) CR2-L1.1 Cod de procera cose perl staal eo may ee [3] NE 012/99 Cod de practica pentru executarea lucririlor de beton armat a ES ap = greulatea specific a pardosei to =Hshimes stent; Yya ~ rouitea specific bea pete pereti conform CRO-2005 pentru plane curent si pe col de terasa este IneSrctriledistibite sau penta cele eure pot fi echivalente ci sal Te gi 1d pentrs inetresiledisribuite uniform pe perimetul 1 Tabele cu inedretri gravitationale VALONREA | vavoanea |_| De. | NOMINALA |p | PROIECTARE | oun xm) | eevee | Pain| | [300 e | os [af om # | 200 Jos} smo 738 we cu coA b- nivel eurent a VaLOARER | —[ Vatoanix meincancant | noran: |Noneista’ |y |e oe) Bay SS Fanmocata "OT" | op aioe | 1100} Eeuiatevts DIN Pena coeroan 100 Eran fsb i Sea a |, | inet tetereed aa VALUAREA VALUAREEE ‘TIP DE INCARCARE NOTATIE | NORMATA | y | DECALCUL | co oi [eT eancanea pv arte 28. Hi 25 Ta BE. 0,858 1 as, ots 408 3. Predimensionarea elementelor structurale [Btapa de predimensionsre a elementclor structurale ate 0 importanfi d agreutatea lor reprezintd o fracjiune importanti din inctririle gravitjionale si din masa ¢ alt parte, predimensionarea permite stabilirca inifald a igi structural, Criterile de predimensionare sunt conditii de rigiditate (sigeti admisbile) ‘sau pot fi cerinfe ahitecturale sau tehnologice. 1 3.1.Predimensionarea plicii Predimensionarea s-a ficut pe baza eriterilor de rigiditate si izolare fonic8. Deschiderile de calcul in cele doul direct, Ly git, sum: 1,=52m © =42m ‘Perimetrul plc este: P=2 (Lats) =2 (5,2+4,2)=18,80m Criterile sunt: -20=104420-124 mm, si [05 mm fonica xe alege hy 150 mm. grinzilor Ie acestora au fost stabilite preliminar considerind eriterii de oo ae wis =0,46~+0,69m Se propune b= 605 =0.20+0,30m se propune by = 030m. 37-40,56m se propune hy = 0,60m = 0,17 +0.25m se propune by= 030m, gale pe cele doua direc, solute preferabilé din considerente He lor de cimensionare exe cel refritor Ia asigurarea duct lu mediu de compresiune. Codul P100-1: 2006 (paragraul previzte de STAS 101017/90, prin care se limiteazt 1s 0.85, in cazal dispuneri unei armauri de carurle obigmute, condi care gu carecter acoperitor. In relativ mari ale efortulut unitar mediu de compresine gi efestele conde de limitae a depasisilor lateral, defini in . Se adopt o sectiune constant a stipilor pe tnaljimes ) accentuata a igiitti gi rezisenfetetajelor, al cei pin calcule dinamice si prin degrade suferite de cladiri hic‘Stilp marginal (Sm) {ncarcarile aferenteacestui stip sunt urmatoarele: Lanivelulterasei: © mipada. 04-20-55 4,5)/2=9,9KN 04-20-5,5°4, + hidroizolaie 0.5 12,375 = 6,187KN 05: 24,75 = 12,375KN © grplaca 0,15 12,375 +25 = 46,4KN, 0,15 24,75 - 25 = 92,811 = beton de panta 1,512,375 = 18,56N 15+2475=37.1251 © atic 30.25 +55-10=13,75kN © 5*0.30-(0:60-0.15)14.5-0.30- 0.45) 25 = 33.75KN © grind G5 -030- (0460-015) +452-0,30- ; 0.015 -24.75- 19°7.05kN © teneviala placa 0,015 - 12,375 19 =3,52kN Nateae= 124.340 Lanivelul etajlui curent; + ila 0,4 :-2-12,375 = 9.9KN 04:2 24.75849.54N © pardoscala 112,375 = 12,3754N 1: 24.75-2475KN + pete dasparitri 1,5- 12,375 0,03 + 12.375» 19 =25,616KN 1.5 -24.75+0.03 24.75 -19°S1.231N * gr placa 46 ALN 92.81KN © tencuiala 3,524 7.055N © wens 26,16 33.75KN © er perefi BCA 5,5-0,25 -(3,15- 0,6) 10=35,75KN *tencuiala pereyi BCA 5,5 0,03 -2,55:19= 8,151kN. Nine = 167,87KN Fora axial a bazastalpulirezlte Na No ernst * Nu aaj + bea * hon: (9 * he) - 25 = 124,34 + 8 - 167,87 + 0,6 0 1m245N Pentru a tine seama de efectal indirect produs de cre acunea seismic, veloa fore axial adimensionalizate vee alge 0.4 mai it deft la sti ental =r mangaaiat tern ba =e = 22 SIO” 50655 mm Vafes 0,4x13, Acfiunea forjelor laterale a fost considerata separat pe ri “Modurile proprii fmdamentale de translatic pe cele doua ‘Se aleg dimensiunile Mya bea ~ 0,60m + 0,60:iret principale au conrbuja predominanca fm rlspunsl seismic total, eft gy sptcioae de vibraieputind nepiat. Forla tietoare de baza corespunzitoare modului propiu fundamental pent Principal, se determin cu relate 44 paragrafel 4452.2. din cada! P100.1:2006 Fy “VSe (Tima 083126282 = 21 84kN fortele laterale si verticale. Ipoteze de baza seer tele verte fo feat flsnd popamal BTABS up model cara consider nesta I baza pri ie ) diferenja de rigiditate Tntre infrastructura (eu percfi de beton armat pe ‘a este Retorul de importants ~expunere le cutremur a construtiei; pentru elas S2 (1) este ordonats spectral de proiectare corespuntoare peroadel fundamental da penn orp Bctep pon Tis | to) DS DOOS O'S)Se moat GV - seul de sctioni gravitationale (permanente, ovasipemanente si varabile) SX ~seism pe directa longitdinala; SX _“sviam pe drectiawansversals ea de proiectare a rezistentei de curgere a ofelului + sectiune T dublu armatt > Augixs <2a iar Ay = Mas’, 8. Dimensionarea clementelor structurale Th, i co pozitive este objinut cu relajia; {n acest capitol se detaliazé relaile de calcul pentru dimensionarea armatuilor transversal in grnzi,stlpi s{ noduri, Se foosese relaile de calcul simplifcate, ap manual din STAS 10107/0-90. Daca se digpune de programe de ealtul automat de in splica, evident, aveste programe Sestie dreptunghiulara dublaarmath de dimensiuni by) ug 8.1.Dimensionaren armituril longitudinale a grinzilor Z Momentele ineovoietoure de proiectare pentru grinzi se objin direct din 1 Algoritmul de ealeul pentru dimensionarea armatuilor uansversale ale 'STAS 10107/0-90 este cal indicat mai jos. j Notatii: 1: Agse™ aia de armare efectiva a armaturi longitudinale din reazemul dle moment negativ, 2: Ana aria de armare efectiva a armani longitudinale din read ‘tins de moment pozitv: Gua frehrearea echivalents uniform sribuits pe grind, cor ‘gravitationale din combinafia seismica de incércari 5 distana dnte eter. ‘si-proiceia pe orizontlé a four tnlinate de rupee grinalor se prezini sistematizat in abolele 8&9 14.= 1 Shy, misurate de la fafa stlpilor, se considera ‘maxima intr etrieti rebuie sa satisfac condita (codseofiunea considerata,rezultat din caleulul static ceapatile asociate sensului aciunii seismice considerate In grinzile ;200mm:154y.} Diametral minim al etrierlor este 6 mm. ate din calcul static sub actin fortelorlatrale si verticele 83. Dimensionarea armiturii longitudinale fn stlpi {in are se face verificarea ‘Valorle momentelor incavoietoare gi le forfelor axiale pentru dimensionarea stp ppomind de la efortuile maxime determinate din calelul structural sub acfimnea vertical, consderind efectele de ondinal 2. Valorie de proiectare ale momeniclor stablese respectind regulile ierarhizatii capacitailor de reristens, astiel tne minimiza rseul pierderit stabilitit In actiunea forslor gravitatonale dupt stacal putemigse urmiteste se evita, rin proicctare, aparitiaaticulaillor plastice fn thaze si eventual a ultimul nivel). Aceasta conte se realizeara practic prin km ‘momentelorrezutate din calcuful sub aciunea fotelor lateral si vertical fn toate pentru x < 2a; cu excepfia bazei acestora. in normativul P100/92 realizarea conceptului ,grinzi sl obtinea prin amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient soprarerisentainsumata &grinzilor dele nivel respect fata de efor deter structural, Se reaian satel evitrea spar mevanismulai de nivel caret generals a spilor de pe acelag nivel. In P1001: 2006, similar proceduri in EN 19 verificare local, eel inet capacttca In moment incovoictr a stlpilor safe arinailor Ia ieeare nod al struct. Alternativ, se permite si folosirea verifies previzut in P1002, fn cadral scesui exemplu de ealeul a optat pena vet ficini nod For nial de proiectare din sti tn normativul 10092 se determing din formarea mecanismul plass, cu antealai plastce in grinai Pentru normativul P100-1; 2006 permite determinarea forjelor axiale direct din Iaturatrebuie sa fie mai mica de 150 mm, din stpiistracturi este prezentat sitetic in tabelul 10. lea stlpilor ‘Se determin din echitibrul stlpuiui la fiecare nivel, sub de actiune “Algoritm de caleul Relajile de calcul pentra dimensionarea armaturilor longitudinale la stilpii prezentate mai jos ‘Notaiile sunt urmitoarele: ‘Ma.~ momentul de proiectare in stp in sectiunea considerajone a sectiuni stlpului. cen etree va fi cel putin: de Ja baza lor, la primul ni ‘Mg,; valoarea momentului capabil Ia extremitatea i a stilpului, coresp ‘considera, Mr $i YMzp sumele valorilor momentelor capabile ale stlpilor si grinzilon, Valorile momentelor capabile in stilpi corespund valorilor forjelor axiale din sensului considera al acfiunil seismice. (6.12) Algoritm de eaten! ; i ses cat Juni sie (stat le interior etrierlui permet, ar dk. ese unapenianiinm eters cee armature transversal grnzlor, cu exceptia modu de sabre a valor reise a eo tea cae ii vor fi Indesit s dincolo de z 0 ite egal cu Intindere a betomahti fy axiale relativ mari (v= 0,5), se dispune armatura transversal de 'STAS 10107/90. Nota 14> indlpimen liberd a stilpului [Nes fora axial din ipoteza de caleul a momeniclor Me Succesiunea operilor este uroarea: £,, =f.a(l-+05v,); (vezi 39) din STAS 101077092) i defavorabil al acjiuni seismice fy Pe snbilese eu urmitoarele expres unde We Muna das cA =100 e bd in secjumite grinzii situate de © parte side alts a nodului oe rea hy i Bert yp tee 105 ‘combinafiei de incarcare considerate, Se aleg ng A « $i rezulta: 100A “pas Rezultaelecaleufului sunt prezentate in tabelul 11. Zonele de Ia exiremitatilestilpilor se considera zone critic pe o distant ltspmruocmgdns pmuaie 0 presanou pumju “poo ap aunzeAstd gs Ea He ie zt =e i by os ie EI songs arsusip 2 z i e ns tunpea uy SfSIOASIN oLIRUNE AISUOUOWTP AP HIMMO|ES STEIN oqugoguas (cS) HORI zopess RAND uw ¥9 RMIDSGO AS "TOAIUOO yenu yess ae aye #20u 3 - peo1sagu woo 16 yavowzdns wore op ajEpuAtT a -qusop usvassuesy Banas p97p TU cosy hump = Sau Peger 2e¢ EEE ~ BE ‘emrune payznjory ‘pou uu aoan ame “Sy ERO! ‘soups dps Up ptorsuasupe ya (ago— D5 ty ROSMAN aE ay as #3 yy cag ‘amoyoqay pou et = vazeg 2d puoysuswap va 98 “Py “oseasMER oN eneufenut emise e nod gresuansuen eimypuue yuajoyns vapascid wa 9s pou Uy -Z 8 sojgurysuousy woraréa19 uid) szonog vowere> mess (rma : a é G 2 5 i E (wea -D Ugo sma amour z a & E E E i i : 3 g i i : ; § 5 B ea 7g 0oHT |S HT 90,7858 | 205 0931] 208.0851 90.7056 203 0931] 2000831 ESTATES “g.9540| 291.65 | 65 7e2:1i55 | 1500, «| 73.9540 |-795.85 | 2918 71.6038 | 1769.45 716, 9587 [370.8067 300 8087 orz.sri| azo rot] 1065 347 246.9087 | 320.8061 920 BT 352,9078 | 195,387] 1990.56 Zi6 397 | 20.561] 320.8051 esas | 58105] 1705 562 W7sa5a9] 26165 | 297.65 GLaKB oa [ox oe La [er [MAR = ae ee ST | HOSE | os oa [TDS [PETE | SSB] SSH TELA res [aT] a a POE DOT WOOT =is888-| 25 40] “11.97 | 266 0100675243705, “grt [ rar Yoo 7850 as 0931] 203, 0851 e996 | 105,30 | 25.10 | -164 [aos.s086]e44 aoas] i216 812] Yes —[—i2ri_| 197: | 130-7658] >on 0037] 208.0031 e520 | 25428 | 06.05 | 109.6 [ 549663] 1206 7a7| 1488 B39] TOT 759549] 29155 | 20465, Sarge | pores | 104.25 | 220 | as.arez [ase 007] 1723796) "017 473 9549] 2515] 2048 asaa0 [2047 | 195,79] -200.11 [009.4524 1655 ca] aoo.ris|—ia71_—[—ata1_[ aia [216.807 | Sangeet] So0.0067 A7ise | 313,26 | 160,00—| -2e0.36-| r001 405] 1640116] 2062 | —iari_[a121_| 9191 [910.0067 [ son ges] Sa0.saa1 wveze | 3174 1702 | 285.88 [1024-873] 1ei6e [pos zes| rari [ain] 2121 | 7¥0.0567| 990 gost] 2o0.a86) a5 6 [27a 64 | taa.zs | -aeo.0e [0,247] 1704 sea] v008 224] 1017 | —To00 | tooo [173 seas] 291.65 5 i 7 e 8 q g & 5 i E eTABEL 7 - ARMARI GRINDA -CADRU TRANSVERSAL 1 GrA-8 Rieean[ or tes] Meh | ML Mer RA RI TW AE A A RT EE ESTAS CC NT ETT Bp ater | sae | at? | 1025 [ns7 nies | otertesl saa ror] rea | tran |toa0[ra0-tepi | tea ee | te3 80 A A ZR LI A EI Bf vaz0_| 8.55 | aoe 25_| ta. [00 asa 100 sl raz sao var | 1000 | rao isso] 2016s | 201.85 S| ioaai | isin | tar | 192 [750 ster] 1105, s01|o27 sora] ort] 1900 | too 2162080] 201 5 | 201 os | iso.ie-| iver [vasa | 9,16 [ore oto 1 [ata Yaa 3379 [30 oT | 325,887 Sf sso.s2 | so. | tenor 727 [oat area 001 oo sari | —asa1| —2ta1 {aan 320 a6 | 30,901 2 [sonra | aor oe |" ter se_| =23243 [oer e231 473203 ‘ari —[2iai 2121 [aver 20.805 |, a8 Taste | 1a0.77 | tat.or | 205.24 [59.6606] 1285.01 a7] 1800 [Teo [2162080] 20185 [20185 srr wz ea] Te Ws Piel Sa SS Ly Tara] Wi Tes | aa TADS To a7 | ra] 385, 007a] res —| Tra] Tad 190 aa 0.6 ST a] aasr_| soar i2t [242i [zap sora] 30,8061 | 390,801 sia [a8 =ronr [vou tast] sisaa [1172306] tari] 1900 [1000 J2re.20e0} 2vtse [201.85 creo imal Ta RETA AA] Ti [aor em ase ren FB _AAHSOD ‘4125 mm in zonele polenta plastics Basra 4 | Oab0Ta7 | OVESTES| 248,711708 0.450147 0.035063 3345067] 243.711705 | 146.9848] 0,628014 0.480147 [0.055083] —0- ‘oi [334 87 34990 [145.5402] o7a7a34| 06 lotaasta] 0734573] sea Teer so st Tab aas [57984] te —Tosears fess a van srer ss osama as oso [1s son] ose000 | Team e eseet piso poe ogeaote st =oueseues pelea ete h meres ss‘Tabel. 9 ARMARE TRANSVERSALA GRINDA - CADRU TRANSVERSAL 1 ARMARE TRANSVERSALA IN REAZEM Me™] Va | vom |? mB pRen | Daaaas | Tas. s5r [Ovareri | OasoraT| Ona951 | oz —] 1673555) a8 | 145.067 [0.7aze21 | oasora7| 0.14951 | 02 | 167.3333) 745,987 [0.782821] o.asci47| 0.14051 | 02 — | 167.3335) ‘349.58 [205.6864 110822 [0.749868] 0.23007 | 029007 [145.4679] "349,98_| 205.5054 1.10302 [0.740863 | 0.23007 | 0.20007 [148 4679] 1350683 | 205.0855 | 7 207105 0.857647 | 0.256082] 0.256032 | 130,7126| 7730-7126] fog etren 8 ASOD mT ales a=125 min in zonele potential plastice ARMARE TRANSVERSALA IN CAMP 7555 | OUI 112.7908 | 0.602306, 712.7900 [0.602306 772.0385 [0.922705 "1720383 | 0.922705 400A | yat.avoa a, Por Or m TESSOT 10,988507]} 0-1 5557 1.088507] — 0,1] 334,6667, 0.180030] 0,70836 | 207.9465) 9.480030] 0, 160830 | 207 9463} ‘rasie2] 0, i518] 190,725. st62] 0, rasta | 180,723 62 0195762 160,729 = Ber] of 136 [ 8 Ma EMex eat [140724 oat 148714 ELK ‘ashes Be ov, [Pate [am Tare ar ; i egos] Tso os ars rare rosuse| vse | ta See ers [otban forts] ree tase i roan esos [soi tel tess ros Fema Prens Lesser ousver| tes | 125) ere Seraaf oar ato ii ars Sars fast] ier] | creur [area | 8 ara asbestos scott "2a sss [oaks] esa re 2 ove | ate | 28 a —| a Sst [aa Se SFiotr| assur ese | sot [ses ‘8 sae 290 oif —ase—| Ta ze | uaseo| te i 3s “as [0 | Soo grea] rss | ts ercor] ae + ras nse eee uss Lata ast ea “ins ere] rere] tae 08 io seria] sro | -oaras[ aes ncn ners atone ese Te | td |e ao aeigr [asus] nar [serosa] wae tna] taeri| tere gona] Teas] te | aseTABEL10-ARMARE LONGITUDINALA STALPI ee [eee [eas rasan [ria a Pies [eae taiee tee soe ripusse Setsetetterizae| gest Har aca ee eel zane tees eel ereeel eect eae Fess | an ba otana| ao 007] “078 735 Se eeal esr ferrret aed sant Be baaies 20-150 incon consiucive fossa] 002 zi a ra e 4 Bi) E52] 25850 aio] 502] 19.05 [1% sro 0s] 5 8 | Fares] ite] 0 2Hst oe sa r4| 197975 [81775] 0.212 7 775 oes aa e081 [05 415 aa aes 578) 13025 [14 g77| Oana 2B) a ser at 1 957 [ss S17] UST] 00s 230.5] 55.03] 725 517353517] 081079 FenirORe(OAen)Ra— ra36110 245416 f.20,900mm I. 2600eizs'o te1sis0 ons0sr'0 eurse0 zs0see'2 sesese'D acerca suerte soaz'0 zuvsiz0 erezzzo beraizo so1g01'0 ‘0091'0 2us90'0 aze01'0 eazesco sriuoo a modelat infrastructura clidiei, zarea perejilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse te planal oui, cu ajutoral programului ETABS. Modelul adopiat a fost unal rilor de dimensionare 2 radierului, za0'hLt e00'Lbh 72008 18 Zr008' 10 reevszl razw'sz ur sunt constitite din perefi perimetrali ai subsolului impreund cu al plangeului peste subsol si, respectiv al radierului, Ia partea ‘activi egal cu 3h, (de tri ori grosimca plicii plangeului) In partea «(de tei ori grosimen radierului) Ia partes inferioaré de fecare parte i lat secjunile de calcul din fig. 2, Modelul implic& comprimarea a singur plan, radiorl find sprijinit pe mediu elastic. Acest model ‘9 singurd parte pentru pereti marginali. Grinzile inteioare sunt fu de Ia nivelul plangeului peste subsol gi de fisile centrale” ale reso yeadzo se1gor rosea 062901 ewes erro vo zize901 arrest ‘dutorat cuiei rigide a subsolului, dar oferd avantajl unui in elastic. Este de remarcat faptul c& in cazul structurilor fa niului de rdstumare prin euplu de forje dezvoliae in plangeu si prea € momental seismic este preluat prin efect indirect (fore _si 4 ‘Scara 1:50 PLAN COFRAJ SI ARMARE RADIER. iTM 100 ani 9,-0.248 (ig. 3.1) 300 (ig. 32): aneee I, y=1.2 (abel 4.3): ncidena clrora se afld proiectarea construct: tare & constmtilor cu pere structural de beton armat” e seismica”; ful $i aleatsirea elementelor structurale din teton, beton . Bazele proicetariistructurilor in construcii", projecturea structurlor de fundare dinectcu forfa axiald a sectiunilor de perefi din afara zonei plastice SCHEMA GENERALA A OPERATIILOR DE PROIECy, “ -AlcAtuirea initial a structuril {1} eap.2) + dispunecea perio structural fs planul struct + alogerea forme’ si dimensiunii pereflor, + sleituieainfrastruturi:dispunerea pereflor,alegerce dimen de euplarelafortithietoare golurlor ta poziti avantajoase; nea forelorkietoare de priectare {1} pet. 62.5); jeraduluide soictae ta for tetoare ([} pet. 6.62); nL ‘dentfiearea aefiunilor si precizaren marimil acestora Bb paetioe rats verstio seu toctinate, dupa oxz([1) pot: 6.63-6.64%5 ‘+ actiuni verticale conform temei de achitectura gi seriei STAS igi i constucti) -1a fort tiletoare fn sectiuniinclinate (in fumetie de raportul + acfiuni orizontale conform [2] cep. 3,4, 5 sectiuni pereteai) 4 forfelorthietoae de proiectre({1)pet.62.3.) | im. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilr forflor axiale fm gradului de solcitare a forg tietoare ((1] pt. 6. tiietoare de baz ({1) pet. 41-42.) Baie er orisoenne i] pot 5.20. Vv Verificaren preliminard a sectiunil peretilor ([1] pot.4.23, sia ide conectare fa rosturi de turnare (1) pe. 6.5.2.6) de cuplare({1} pet. 4.3) i or orizontale fn fmbinsrile verticale in caza elementelor v. Schematizarea peretilor pentru caleul ' 653) | + -sabilirea gcomeirici axclor(deschideri nfm de nivel) a For do inocec vost vertical ‘scelor de rigiditate mare; iturii orizontale de conectare; , ‘© stabilirea secjiunilor active ale peretlor structural [1] pet. 5 '¢ _stabilitea sectiunilor active ale grinzilor de cuplare ({1] pet, 5:2 perefilor structurali ‘+ subiirea modulilordergiital i elementlorstrucurale (ts nsiuilorseciuniloc de beton ({I] pot. 7.17.2); «+ sabilirca nivelului de fncastre a peretilor in seheraa de eae lor dereisteaid sia armaturlor constructive (1] pet. 73. Pifilor de armare minima a zonelor de ln extremitile sectiunilor((1] vA Definitivarea evaluari actiunilor sia grupirilor de nefiunt a i Consiilor de armare minim in inima pecetioc 1] pe. 7.4; va. Catealal structure aetiuniorizontate actu veriale ite (intersect de peri, ancozaje gi inal ete [1] pot. 75.3); vm. Preluerarea. rezutatelor caleululu.structaral_ si Se arcrerenie rp Pee thee 782) prolectare ale eforturilor in sectiuile semmnificative gemma ard [1] pet. 7.8.2) | 3a mpiedcarea fambajuli barelorcomprimate a zouele fn care i ~ Cale arco nga ro de entra longitudialé depts veloarea Ta/fag ‘orizontal sau inclinat, dupi exz({1} pet. 62. jurul golarlr (1) pet 7.5 ye 74) lor structural la x Caleulal: recioataaa 4 afer peretilor sri 'grinzilor de cuplare ({1] pet. 7.6.) baza metodel gene en 0 sears de an lcd ite end Ser prefabricate tn cal ruturlr cu perei structural 64); : 828.3, «+ dimensionarea amatusoe longitudinale forte xi 5 fect indie al frjeloroizontale, sabi pote 8 diaftagme I forfeleseismice orizontale {1} pt. 87. ayinsilordecuplare (1 pot. 6.2.6 ei sao ioe llor de proiectare ale momentelor incovoiet al Determinarea zonei plastice potengiale (zona A) dele baz lor de proiectae ale momentelor incovoietoare si ale forilor mare ale peretilor : longitudinale si transversale Determinarea eforturilor de dimensionare ae ps cee ral, ‘ivpecs2i-622) in centri pentra roll de colectare a " i din plangeu la pereti; © determinarea coeficientului de suprarezis Q . ae i dia lmgeu per preluare efectlordatorue enn‘Modelarea infrastrueturii pentru ealeu! ({1] eap.9) *__ Prezentarea operaiilor de proieetare din prezental exemply bloc. fn mod fires nu se tateaza operaile de la pet. XXII, structure armat monolit * © parte inte operaii sunt comasate, De exerplu ealeuul gf longitudinale gi transversele pentru pereti structurali gi grinzile de euplare ‘urmace a utlizirt unor programe de ealcul care furnizeaza impreund aceste *Programele de calcul utlizate Ia intocmirea exemplului de proieetare au © ETABS pentru calculul de ansimblu al stucturis © serie de programe intocmite de Catedra de Beton Armat din Constructii Bucuresti pentru dimensionarea elementelor structurale din beton * Pentru fiecare ewp de proiectare, in prezeniarea exemplulul de’ ele articolul care trateaza operatia respectiva. {nsinte de parcurgerea exemplului de calcul se recomandé consultarea P1O0- »PROIECTAREA SEISMICA A CLADIRILOR. VOLUMUL 2.” gla (COD DE PROLECTARE A CONSTRUCTIILOR CU PERETI DE BETON A “adoptarea succesiumit de deschideri si atljimi de nivel prezentate ‘Regimul de inltime si condiile sismice fac ea structura vou perefi structural rigii, completaté cu stlpi si grinzi Lega Inte ‘mai echilibrat pe cele doua direct ‘ : sructuil se ponte asigura tm rSspuns seismic favorabil si se pot Mcalenl si executie. AceastA operajie vizeazi amplasarea perctilor see din punet de vedere structural, astfel incdt condifile enunjat in (2) imultan se urméreste satisiacerea necesitiilor arhitecturale si jrea cerinjelor esenjale enunjate de Legea 10 si sunt detaliste prin Jaap ambele deci principale, att I nein Scind dential consistent, cu fete favorable ara al (nde aur ba de pahieconssct le refaea torn Brin lan x auctr,r intescei de pert pe cele dun direct Simpl ficela atc i curr, un cool iu {pline cu bulb a apete (orm de halterd este optim din punt de -intre perefi transversali de pe contur asigura o cuplare eficienta a rigiditi si revisenjei de ansamblu a structur. — asembnlloare pe ambele direcjii ceea ce asigurd arma similare gi fhetrearile relativ mari Ia nivelul suprafejei de fundere au2, — Identificarea actiunilor si precizarea mirimii acestora_ plicii, grinzilor si a stalpilor th prezenml exempla se floiese terminologa, defnile si earacerizarca yg c’fectelor scestora) conform (4) Se detaliaza proiectrea pentru. gruparea actiunilor, respectiv gruparea efe ac{iunilr, care congin actiunea seismict ef [4] rel. 4.13: Y Gy + mde vasOur uate: Gy este efectul acjiuni permanente, Oy + este efectal pe structural act 4a = valoarea caracteristicd a action seismice’ ce corespunde i recurenfi IMR edoprat de [2] pentru Starea Limit Ultima (UL) ter = coefcient pentru determinarea valor evasipermanente a afin n + cosficient de importants si expunere a clidiri ef. [2] tabel 4.3. ‘Valorile carecteristice Gy i Qy sunt valorle normate ale weflunilor conform si entra fnekredrile din zapadi si cele datorate exploatirit ¥4= 0.4 2.1, Inedredri combinate (se manifest simultan yi sunt distribute identi) Denar edrar combina 4 Teac nail Ming) an prt 100 en beers var termeapotaienestuca cease exam eae 2 pad (sim) 3 Pandwiscompertmansnetavan ne) eran oe emperor eset z pind 000m ert ort eine) parte cond ce ed) Eat be 25 men ono "228 Jatt eu valoarea ca riabile 7, lusti eu valoareeeg co tt 0 oe 28 a fos dae i fia de ne. 13 gi nr. 14; ndicareavalori de proectare a inciscvit care ese utilata in Be tani: lumina aproximatiy ezala cu deschidereaintera. direct, ‘ull mu este preponderent. Amite economiee pene stain a me +00 Predimensionare a elementelor si Lait 6) esamingmegapeacs & oven!ZL =: 9p 7 200mm < hrs Se = 17S (pentru placi cureate armate pe doug, mM ‘oft stlpii au sectiuni patra; stlpii de col} au aceeasi secjiune ca a hu >130-mm (pe criteriul de izolare foniet), unde ‘ inedirclri combinate, permanente sau varabile, pentra calcul la hg ~grosimea plac P —perimetrul ochiului de placa considera 1 ~deschiderea minima a ochiului de plac consderat, ec ferent i Pentru simplitatesexccuiel se adopt aceeasigrosime si pentru deschideree cen fealcululuils ctiuni seismice placa se descercd unidirectional. : Vat RerAeyi Noa™ ges Lar Nee= Bee Lay, Quph car; 23. Predimensionarea grinzilor La laza de predimensionare lumina grinzii se considera egala cu deschiderea i cdma se ecomandi pe eritrit de rigidtat, rezisten si simplitate a executici urm, naljimea sectiunii grit 6 —lijimea sectiuni erin = deschiderea grinzit Aplicarea conaifilor de mai sus conduce la: - pentru grinzle longitudinale cu deschiderea L=8,0 m Fhe 667...500 mm 5s alege ly” 700 mm by-233.. 350 mm se alege by=300 mm ppentni rnzile transversale eu deschiderea L=7,0-m 1y=583...700 mm ; se alege Ine =600 mem 5,=200..300 mm ; se alepe by=300 mm pentru grinzile transversule cu deschiderea 1=4,0 m ‘iy -330-.400 mm ; se lege F500 mm bo=167..250 mm; se alege b.=300 mm; alegerea mel limi SPEME acest ons simplifies ammarea si permite uniformizarea cofrajelor de ns 2.4, Predimensionarea stilpilor Sidi stracturil se clsificd in casa bf. [3] pet. 1.25.1. res Ca umare a prevederiperefilor structural criteile restrictive referinase sion comprimate) din [3] pet. 3.24, pot fi relmate aeceptandu-s un ead mt ‘lalpilor deca in cazul still din grupe A, stpi eu 10l principal Im prelua cexitd posibilitatea ca uncle sectiuni de stp 388 sirvcturit. Din -valoarea Compresiune) moderate si diferentiate tm functie de poztia uctlitisuficient fird sporuri de armatuek transversal. ‘Dimensiunile seejunilor stilpilor se determiné din conditia de ductiitate timitaze a zonei comprimate (a inaljimii relative &) sau din eonditia e© [La acfiuni seismice severe pplastice semnificative zezltate din deformaree lateral a limilarea efectelor curgerii lente, se propun valori v (¥ =‘simplificate a valorilor forfelor axiale in perefi. ja secfiunii peretilor si a sectiunilor grinzilor de euplare spc " 7 Weyberieed ie ci {nimilor perefilor structural, pe fecare dirfie principala a 2 dwt te ra ti le forfecare la un anumit nivel, este data de 2 Hoss ur cs ‘eforeli media de forteere la i 3 Penang One or 1 Room gmp ; 3 cea $0 Grind 00:70 As) ope drejin considera; expunere [2] tabel 4.3; carp ciel considera tru proiectare (2] fig. 3.1; ie pipet tread "9182 mi? fn stabilrea formulei de predimensionare sunt acopetitoare in tare (veri [1] C 42.1) Péstrind ipotern de baza, de Timitare a {n care se pot stabil valori mai precise ale valorilortermenilor aceasta poate fi imbunditd yi adapta ta sitajia de um se recomanda th sectiunee de comentari [1] apll de proiectare, evalund mai riguros inctredrile pe plansee, verticle (cf, [1] pet. 6.2.2), rezstenta efectiva a betonalui $i pe Junot construc similere, este posibilé objinerea nei expres usio aceste condi, aria seeiunilor orizantale le Aireefie principald a strucrui, se poate estima eu expresia ves0t0 62.3.5 in eplicares prevederilor (2); pentru detaliere vezi pot. $2 nivelulu considera; or MaMa; (Moa momentele de rAsturnare capabile ale peretlor As rAsnmare rete dia alll sts) aga com st tietoare, e= 1.2ef. [1] pet. 6.23.Adoptarea unei valori apropiate de limita superioard pentru ¥ conduce Ia obgi ee tcl ale peel strucnali eu prfal unor amir orizomale mal puterice pplal de proiceiae re sractura de reistenyordons8 yi dspust favor, trebuie feu in acoré cu carctrisicile struc (rxslasitete pe erica gin ent este mai mies deet cex considera I formula 4.2.1 din (1). Se Da 5 ‘semiinttoare, avand criteriu tot limitarea efortului mediu de 3.4, _Bvaluarea grentiiconstrucie mpraterane dar fn cave sunt evsluate mai riguros caractristcile clad (greuiates Create tern © fi considera, forts seismic& de baz, factorul (). De asemence se adopt enue ivelul considerat este cota plangeului peste subsolul | 1 Tera ners 900m) 2 Ripa eatin) B ¥ | Bh 2 Pardnetvoenetaven Pep) s 4 Parts cotd tro) Te || tm | tmp 8 eats, ‘as | eae | 176] fare as i 44. x ect belo 09 rm ANE) m 450 | 36236 [1.75 195 | 42 sna Erect Sa ‘o Staearreee ts etait & Sb ssi te 3 oe global, difereniat pe cele dou’ direcfi cu valorile ealeulatc la pet aivelului considera; nit oven ce unfor tte 7 oiectare Vax~ 1.2 QF>1.5Is; Pehlor pe drecia consider = 2,2; eee eee Pog 2 orp crea considera, Ge enum ‘a constants) nimi peretilor pe directa considerata, 1 Teresi neciculabia Nig) 335 orizontale a perefilor pe directia consideratti; 2 zip ona on 5 pncenpnotre) Fd 1 Pewccom ene) te ee a Ke fost estima Ino valour superioar celui de pe diccic longitudinale {Part ten 400 en enn) 1020 lapreciere a rezistenjelor perejilor cuplaji sunt mai mari decdt in cazul $ Eee etre an lor cua Geeta carl & Sebtosrea carn Fe $ Sapconmoore aa : Se Srunsenen ery te ede baie 3) Girt annae pur Mo Mit su uli din coniia de ductiats confor [1] pe 512 Grind 300x800 (kN) 38 atl peeaS. {t Glenmreipea br) a en valor etc unio cute rfciaxiale normalizate; route pater cena Taran pect ire) 35 2 Zipsca Gare) a0 3 Petoelecompave Np) ret 5 xeaNm) ‘ 7 satin a Bert ete 0 em tn) Peres bin 600 nem me) Site 720170 $8 Sapacoen0 on) foe 20700 (m0 $1 Gens 0300 (a) 12 Ossooaca gay) 38s rrert pom RNmp) zt eae nce unfom seoute Baisouc$oo Seay ena tala surat at Mn 0 = Macs 9 Men * Mae Inctcaren eho uno Seti antPerete longitucinal terior PL ot Danae 1 ea secre Nine) 2 zip (aire) 5 Paresttecrgvimen Jip) 4 Pert conna CNP 5 Ac aNn a qari a grinzilor de cuplare 1 $i 6 au grosimeca inimii montanjlor adiacenti gi ndlyimea rezultta din si tolul de parapet. Dimensiunile sunt. procizate is 1" procizate in seofiunea Porton 40 min Nr) ert aon 50m YOU) ‘sap 70000 Ne 9 Sap sons00 Nid 0G 200000 NI 11 Gina 30460 aN 12 Gna 305500 é Ubinas poseeac is) [6 Ui ier pirat OU eosecaosgees ape Pert tranever! itor Ps = vevinogs vet Derwmie ‘aie 1 erat recaiis 25 2 Zig mo) 260 &_Pacoeieconprsan re) om 4 Pa ors) 100 Sate pai ast art btn 400mm fo 102 7 rf ton £00 9) a7 © Sip 700.700 804m) 209 8 Skip 90n00 gum 2105 fo Gires 201700 psn na 4% Gita a0 ein) 43 12 Gents 30080 um a7 1$ Ulawraen ecru np) ox 18 Vv prac eo 12 Parte ranevere!extasorPT? ‘Terthnecrebs (in) ‘700700 en) sr 0o00 (> Gena s0O700 eH Gtr 30020 (I [2 Ging snc airs TS Din temak screnbi8 9202) 56M sor ot roam ong) ——_. neeenns 4.1. Schematizaren perefilor structural Schematizarea pecejilorstrucurali ia modelul de calcul al stuctui se refer calcul (a sectinilor ative) ale pereilor gi la stabilirevalorlorrigiitaigg probleme sunt tatate tn [1] pet 5.2.12 respectiv $.42 in princi, alone, clementestucturle ucbuie snk sewn de in luena asupraacesony a gral fume de natura gi valoerea eforturilor la care sunt supuse: incovoiere, cexcentrica. Pentru simplifcare P1OO-1: 2006 (Anexa E), pe baza tnor de specialtate gi adoptate in majritatea nomelor de proicetare sismice, preveag ‘modulelor de rigiditate a sectunilor nefisurate cu factorl v pena tose elem In CR2-1-1.1/2006 se dite Inst 8 in ealculul deplashrlor orizantle sage ale modului de rigidnate El, pentra peretitstroctural si valoarea redush numa cuplare. Argumenttl pentru aceasta procedurd este cl acest cod a apt inane da codulu de proiectae seismiek P100-I: 2006 s, fn consecinj, nu est corelat ey 'P100/92. Conform P100-1: 2006 verificarea deplasirilorIaterale la staea Timi de valoarea neredusi a forfei seismice de proiectare pemtu starea limité consi verificarea se face la forje seismice diminuate (pentru a tine seama de IMR proiscare penta aceast stare limi) cu factorl v= 0,5 pentru conte Perini constr importante stl inedt pentru a ofine valoara plac $e consider rigiatesporit cu aclagiraport 0,5 Edy =Ex. In preantslucrare se plea prevederile din anexa E a cod PLO0-1: 2006 coreet conportrce reall a stuctroe do Beton arma, [a comet perefilor structurali se adopt modulul 0,5E,L.. Pentru a obfine eforturi rezonabile' Frio cleual struct clasi, igdiates_acestora a. determi pe ame Suplimentr O26 Aceste valor pot fi folosite gin calcul deploy i Caleslat insri in ite ads, per reduce numa de nies Trebue meatonat eA. pentw. sabia eforarlor sexionale de dimenionse redstibufi ale eforrilorsejionaleobinue pin ealull east, ize trontanfitpeetiior cup), atnclednd pe acral cale se obine 0 sare Concordanl cu gradl diet de fsa al acestora sau clad se obfne © pero Peairu calculul caractersticilor modale si a deformafilor corespunzstoare SLS ‘anexa E s-au utlizat urmitourele valori geomeitice gi de rigiditate: Av Ae Aut Bay EN=0.5 (EA) im ‘ct si pentra stabilirea caracteristicilor modale ale constructiei egies pao Ge ‘patter 500x4000 mm | ED-02E.1) | Ay =0.2A, ide euplaes al belonuluinefisurat ef (3) tabel 7; Al sectiuni de beton a pereteluifrinzi de cuplae. Jor de cuplare in modelul de calcu adoptats- lementelorverticale. Se poate ui nalir alto yalori ale gradului de cuplare a perailor, in scopul ‘ate conduc la armtri avantajoase. Valorie rigidtatilor adoptate refecitoare la gradul de solicitare la fora tHietoare a riglelor de ¥'< 2, caztl armati cu bare orizontale gi etre, respectiv v’~< 3 lezvoltA preponderent zonele plastice potential in pereti ptinl a zanei A — zona in care se dirjear& aparifa $i dezvoltarea ~ este Ia parterul clidiii, respectiv primul nivel de deasupra ae ale eforturilor din pereti structurali au expres diferenfate intre calcul al eepacitiilor corespunzitoare. este 04h, +0.05H, (Hy ~ indlkimes total a peretelui)Sensrolajie S.l. Acfiuni verti ‘Acfiunile veticale sunt utilizte in calcul prin valorle incérerilor combinate (perm ‘are actioneazd gravitational, incarcari detaliate la pet. 2.1, Nu au fost detaliate ent grupésile de actiuni care mu contin atiunea seismic deoarece aceste arupan refi structural 452, Acfiun ortzontale “Modelarea atin seismice se face in conformitts eu [2] cap. 2, 3,4. Avid in dubia simetrie si reglartatea (chiar uniformiatea) pe vericald a strvcur se sstatice echivalente. . Pentre caacterisicile de amplasament gi structurale ale construcieianaizate pent caleull la ULS sunt + Accceleraiaterenului pentra proicctare IMR 100 ani ag-0.24g (fi 3.1); | + Perioada de control (colt) T.-1.6 see (fig. 3.2); | + Perioada proprie findamentala estimati T)~CH"-0.72 sce Vou de esac en " etic dis rina de cupar, Reef oma. ~~ ‘orizontale intermediare (suplimentare fui de armatura necesaré din Ss oges ame EE Seaicee an Sis, aie) Gal Ge emt seul), in acest cz chu ndepinita con resco, | cn ee ee = co on @ 2 cea am & S «eo an @ = «eo on Bice aaa Mana en = awe 2 & 5 2 exeaemun goneee em kD a s 3 center ae de proaca facre combi ee Ma mse #98 “ * cr pentusemon) ger tes vn) ‘ (2614200 inter + 4918 certs ey! wes tomes ‘ons cea taste ous ces tee i08 sy024 cee ask 00, ty pmoieate Saat hes Txtsrat ‘Arar waneereia (verte) cin Bar ayes v2 sone vats care s-a exemplifcatcalculul sunt prezentate in a —6. Ce Ts sat ee ne tT a a eee eae ee ee sectiuni normale, la fort tdietoare in sectiuni inclinate si la lunge de turnare 8.1. Succesiumea operatilor si prineipalele relait de calcul 1a fucovoiere g dimensionarea armiturilor longitudinale gi transversale ale peretilor indivi Se pareurg urmatoarcle operat: (@ Detorminarea prin calculul structri sub Incredrle eruptrilor de acai seismicd, a eforturilor sexjionale moment incovoetor, fori ietoae fo dela nivel planeclor, (q)Dimensionarea ermisitverticae la baza pereflor Ia eforturile stub amaturi: efecive, Dimensionarea se face eu programe specializate ba talel stablite de [3] pet. 32. penta clemente ncovolat, cu sau ft for (i) Evaluarea recisjentelr la incovoiere la baza pereilor considering inelusiv cele itermostiare, stabil la Gi; (io) Se determind raportul Qitre valorile capable gi de proicctare ale exeluste la baza sectunsi perefilor, definit de 1] pet, 62.2.0u expresile (64) = pentru perefi individual = Magd/M 4, deine Z3 armitura orizontald a perefilor structurali,folosind, in funejie de forma in si pozitia seciunii, relaile (6.10), (6.11), (6.12), (6.13) din [1] pet. 6.5.2. perei scuti si elaiile detaliste sunt: fn zona ,A” a peretelui fn zona ,B” a peretelui , unde: din for tBictoare capil8datoa:s contribu! aru mediu de compresiune, 0) = Nese = pentru pereticuplayi = (Mrs + 2Nau LI) (2M pest N's) , unde: ‘Mga, ~ momentul ineovoietr eapabil Is baz al montana; ‘fray cmomentul incovoietor din incitedile de proiectare seismice I Nous ~ fora exiali de proiectare, produst de fortele orizontale cores nevanisrmului de plastiicare (asoviat plastifiari grinailor de 62.6), la baza in montantulu la evalua fortelor axale fore 12. numitorul reprezentat de momentul de rBsturnare Mea, este smu se amplified cu flor 1.25 aplicat la dimensionsres llr seismice de calcul. NumirStorul Mrz. pentru diferitele de iainsilor, decit valorile reaultate din ealeul, eventual corcetate in urma fora exild din inetrearile seismic le baza in montentul sf. {1} pot 6.2.1.. in eazul structurii analizate eforturile datorate “Gistanga de Ia centrl de greutate al secjunil montantul tulci si dimensionaren armiturllor verticale s-a facut exclusv pe {e calculeazs momentele fonelor axiale din actiunes de actiuni care contin actiunea seismic’. forjelororizontal) 4 ‘momentelor datorate actiunilor gravitationale este semnificativa in ‘Aidt pentru perefiiindividuli eit gl pentru oxi cuplati @ seismies dimensionarea arméturilor se face si in acest caz Ia valoarea maximé: le verticale si din fortele orizontale asociate mecanismulul de pao t6.22., dervoltat sub actiunea incarcirilor scismice de proiectare. ealeulul pentru peretii plini PL si peresi cuplafi PT si P12. Armerea Se determina diagramele infigurdtoare de proiectare pe tnaltimes pot 6.2.2. rl. (62) $i (62") s1figum 6.2 Segre secalcabalstractaril Mag ~ Mag Yas £2 $ Maan 860: : BSNL GRO tery patna as a Ne Ma a aac = = ‘Rronei cond se consider avanigjos, s© poate face redial : a ac a frruturali de pe aveeag recfc n limita a 30% of. (] pt. 62.00 sao emai Sutra cu golur, in acest din urma caz redistribuia comes : =e ck tar penina fine seama de difeenjcle derigiditatedintre montanf #9 : ° tga {for axial. In prezentl exemplu sa operat o redistoui es oe a 1 comprimat ex efecto 3 ‘sores ‘ i sar sir Tse “he 00m,er osm aang ata Mtn) Mec = Va tN) Arm oil Vs) Vu ft) Sie mopeds inal legge 9 eee) Bee see ae! a pisses ey ect eee bmaiti ea = ae Co ee eee xs ae Shag geet at pages Ss me pied = i Soe) te as cE A noes al : a Seimei fl ee ao EEE ea ihe pM a ce Be GSS 268 MEO 2872 Tea eat 40028 3 xs, ms 283608 ‘95607 gus 1038+ aus 2 Gsxs woe sras28 8227.9 en 18987 4988.5 Et GEx3s mer ams 6050 + e 1981 5936.6 Pe oes ne 769 1073, Tg ay sa98 mmo Ea Bist ‘Nivel Gomb Lee: Me ttm) 5 ae 106 23884 6207.8 E10 Gsxe | R 48 Bers 15010086 apa asso aS a es i Bich = i ace cnc nce ei, Sele 2 eu oes 4 ‘ 240 aes a Efrat _ a si 0.50% in zona B; fe 8 = tam dnp 025 cs 020% oa 8) So lieaens a — Beyer cing. wroen aso an Fe leer eae oa ‘Nota: In acest perete fora axial provine practic numai din acyunie gravitational, reacfunile din frie crzont (nse coe sage tana sesh pte sregosardc se. rele in cake strata seresinesers eso. cea she” Mato ‘a vrata Mtn) “ia 6 rc aa (o5Ki ieqieagizne Zaaot (68x seqinatinz0 22857 ans mas Ereal (68K0 eninge sors ies (5K eqisohi220 30 ay (sx eqten}229 somes pate wea con 4708 ana 1088 sx1 gusah23 5K: epts2h220 sx: spieng220 (SK: eg-2h 920 (osx seas.n9aa0 (SK eaas.2n 620 ERSvPEEyEEE Neca os saa oar 2r38 on Sone ert (sez taete.ngaco 5k2 tegteac0 (5x2 tees0220 (5x2 tete-241200 (6x2 eg.29220 sx2 teae2h220 (6x2 tagtooga 5x2 teeuengaa0 (5x2 teenie (Ska teeaai4a0 (5x2 ieeo16a0 FRERTERETEPn Pr sy sys sys oss sve ose ase csv UUEVEVEPETEE URUEPERETS 0004 sre ‘sao wc 11262 “eee ra seats an082 eras Seo Wea) 0a a1 Sra Sa86 “a0 eat ovr A073 ea “ae aus a7 ‘ma emo ‘owas sate 31008 sats 36125 Niece i forjelor t8ictoare produse de fortele orizontale inte licitare Ia ford axial de compresiune v : es smpresiune v conf, {1} pe. 5.4.2a ey a i wer oe moment eowistes fh tatoare sae83 a0 Ba 2 wane ‘onal aes Son mae eo gee ‘oa 09 ‘eae oor cae = oe a wee 0 ‘ee at = om me sos ‘aor mie amt Son ion mo sim fos ham ast & oa ‘ae nt Tacos on aheis = & om sar ‘oat jes, Ghats ae Pa lane “ese? wigs are Bon ‘ams Sem time Mins dae a on ae saan me 182 em iano Boe iota ‘eet . O8M “asa ne lneeDMaLL gE mar tors Zt “Ktn) (PTeePT2) ortzortals (prisr2) Mee vee wsiecione et ‘ze 2 ‘ean ret com ist il tisatiace re tome omar ‘iar 4 Uepioasiace ete ae tore wn ae are lijisuease rr a0 ia a a ano wna ‘egia0 eae rt ‘3196 = cn 02 eo iuisueaae ono ts ‘eee eon me een ‘aieatiam tone a ‘sm Soom ae uae iegoagian) feed fen wis tetae Som ‘oor a fangs tes fey ians re, Eat ae aioe Iugsosiuzo ae fam huis ate 5 om nav tes imonwee aren 1" ious Shay ae @ om foroea ress Pca ig Pages 2% pmarcerasa EY So omy sate was meen Bey i 7 ose zeae tena pean Sams tian yim tam - Ieheasico “eee asm tee Reg a vat fenocgiane “ose ‘on mem ee emt alee rata Tetoatiacd tae ‘or mum ise weiatote saute tiweahace “Ser es tem tats ee gave rot wa tte eae fen a tae = oe war aa Weteabizat “ase os Mis Tere oe ate er sa lianaivas “herr Soe ahs erat Sow ‘ia a limos “hor Sars ars Zon inate ay i tsressetc “toons ia Sis Se som aio vu tseoigus aang ner eH mae a oH aout se Bot ver sa2 ficarca ambilor montanfi, supusi la valor diferite ale momentslor BoM ses i Si forlor axial, intucte ait armaturile vertical necesare, ct i 8 (ae ne at epind de interacrunen cclor tre eforui, Nu se gic, uprori. dack Montantului supus Ia eforturi in valoare absolut mai mari dimensioneasa 4M nt ana) ~ Volonrea mamentul ncavoitor (ore ietoare) rod ® acest valor sunt mai mi care ste redistbui() de a montantlntins ete eel compra 4 capabite ale eforturlorsestionale pentru fleate dintre 8.33. Valorie de proiectare ale eforturilor seetionale in urma redistrit ilo alese. ‘mon(an{i cuplafi. Dimensionarea armaturilor vetieale si orizontale, Rei nota : Seer emg, « ‘Semnificafia termenilor esta precizah a pet. 8.1 ty ey om yy See rel pen eee eesti secs So oy Se ee ae Peas Soy ee To crn Oe = en le wr ‘tet a oe eke Som mk saeatnnnl Soa So fe om os mm fe So amo sleanane aa te fe se Seon 2 Sar etn ae Ses 22s 2 = x ee Si me ee me em te ae oe SS Sie : vane Noto co va ae lee : eee he Bro eel ae Sea ste ss ee Stns e kf 2S ee mo um ie ‘ey ie Gh AP SR RE aes sae reat 1887Meal Comb Mont im dsr my om) egies ora wears “580 ee ee eed a2 worr 2508 bay 40 im i930 mse tes soar se78 ar ‘$12 4600040 Sous fe vasa 1658048 ee a8 a oer 10073 oe ost sus 28at es noua arom 5 ‘ima za 2070 data isso s2sre ae 079 aaah ae zuse soot tose areas ante wise ssorr sons ese re le t38 ‘oes “cone sist 702 ine mist 709 tas eareo ater bap ret oases wo tee 2 SESSGERfsF FE82838925 9. te F mE Gk sym mt iaeeatran any x catny ima eh Sol eers rt = on a8 wm om eee ox3 Pn es os soca cer eer ass mses fans mt ‘soot os ame omy 37s asz te oss Sar & oss ent rer oe ose ser) ass 140 tates ar f oss mt 20581 oe were 4088 ora ah aaes rte & os mn nas oe is demas cook oa as art srg Prt noes ase zest sae) 78 eases at 8. ams on meee oe eso coast 7s tas sears dead 2 ons pt soe ox fom sim see ora ace aes eee SO, oes my ‘coor on fo san rise st target teas Pass PH eon on Gems or tous team oto 223 at aets aon tn Ye a Se Yue We Met comb Mort oy = mm om oy Om e@ am pr sens 40 Bees em oo oy Se @ cm oh 2m me ea mors ms im tm on xe ae Pr avon ar 2885 soerr ese SS Pr eas ms aiea seuss 5 Se eeandm seer ma a s,s rho tim ai 803 are ena Sia ees on sete Oe Pr areata ‘eso ‘aca See fr wm to Ne ae Pr im gre ass sie Te? Sees xe on te ee pri tase) aura te7 SEE ti ‘maa see zs om tases tee Pri “ema store “eirs abies nenen 209 anes =n i Se ee ae — m8 eter Pri “sees ago 5500. saan T7218 Pri 846 “ero “Sino “m3 tez20 003 Yue alerea contribu betomuai afr setae caebils You, ~vnloarea contribu asta : ‘ Vat) atom capa Yar Pa Vu le capaci 5 ‘Not: Se conta prt, volte Vag = 2.23 ete fn apo (= 25) oH] 6a, Das ale ala ae = co Imstan ext posi av" > 2.5 Tn act stale, Ta nie Et) se poste flo! un beton superior. Alera se poate adopts soluia 8342.Montant PT? i) on aaf os a ow) sere 1579 sanoraess Gegddadapu nu au nu mu mu mu Put au prices Prva osx sx osx: osx sx osx osx 690 rn 693 63 cas 1682 Ns on Sa 7a 30 01 a Seconstata ca in toate sectunile Lng Le a oa a, 1988 3198 “3. ee te, 1308 200 a7 802 02 an rest ‘00 8.4.2. Verificurea perefilor cuplafi PTI4PT2 Petr pereicupaiverfearea ve fe pena 200 ot snsaet2n0 sopisioiaa0 epiizea8 vegiti22a0 sepasiene i0-291600 ‘egaschien0 sequeapaco rrrvey iegisag agg Iege.ai300 Iogoigiae ssiesgi200| regeagiaai ppeagtea0 ssiaeaeisad rsnaa0 sepiegan0 epieae20 sapien tepieas320 veqneas220 vepias209 ejia9200 vags.2220 reiorpic20 sepa eges2p1620 sepiscn2co eoieah220, lewvoan tegen iegiean229 laptop lugieapoa0 vagsagr3a0 rear 0a0 reareieae sepesrane i ‘ansamblul celor doi moatani ete, eee enact “an my res hated Big) drt 0 Bs ae ar osu ae 4 Seem pa ee areal a a cee ri berber tetanis jon oe. ema ne Bs Bee ores (aera tga ie tine tage See frees ctarapent”| tala: jtoe eget ee ca) (kN) te emmy ea, re tram: bed ieee asf ues” ane ee Rib sao iglemums, sain... Sar See aes ae ee. Sete micaan eae ee Biota it ducame” aia? Ee felaiisismoiiiacnscanoe’ ona ics Gar jen) om teats anne iss ee ee See eens, ae Hr Se recone Bea tae Ratan Karta Nalsy0>" vont (kN) (om) oN) ee ares gig 2s af, at) ean hss Sa clan ceils ae ies Sawa sce mes. aseaam. we ae ee eae ite tm Boost Sree ames nein: deen pees cee ‘ta ome wacous oe Sinha. omerwive) cme | it ton tae team ae ne le co 7008 4 ste ae ses v8 2423 78 be co 7108 ene 10280 22080 2008 oS a asst zee 80 ‘091 7413 0 zress ee 5 | a, Conctuzie 0203 | 1.193 | 0319 ceapetelor tau este nevole de confinarca 0323 | 1327 | 0333 capetelor ‘nu este nevoie de confinaren ‘maxim tn peretele considerat; sf. BE; ‘comprimate; pentru pereti: ‘admis pentru zona comprimats; ef (1) 6.4.1. rel (6.8) “ amplasate fn zone fn care a, = 0.249, Aledtuirea si calculul planseelor “La prossiare webu Tuto misurle pentru ca plangele 8 fndeplinascs rol) jp iseibui fn conciti de sigoranl ictreile seismice orizontale la subsiseamele ‘espectv la pereil structural g elementelecadzelor. Comportarea plangeelor este optimf atuncicdnd acsstea Sunt ralizate ca diattagme pent fore apliate fn planul lor. Dack aceasit conde este realza, planed Aeplasri de corp rigid la anjiunea seismicd,defnité de dow transaji tn plan she veriale. In acesteeondijiise por determina cu un grad inalt de incredere siructuil i, pe baza acestora, a deformatilor si eforturilor clementlors poate contolaeficient gi sigur, prin call, aspunsul seismic asteptat al cons Acesti fonetime a plangeuloi se adaugA celei primerdsle, mobliza py incite verticale de le transport la structura Vertical fn acelas imp plansccletrcbuie si asigure rezemare lateral a peretlor penis suprafaja acestore, fn ceea ce priveste asigurarea rolului de diafagmd orizontala at planseule Ye pe verificate prin calcul urmtoaele + preluarea eforturilo de intindere din incovoiere deavoltate tn planyeu (modclse trinzi eu zabrele) prin armatur dispuse in centrile marginale eontnue i conedtale + transmiteren reacjusilor dela plangeu lareazemele acestora la peti prin it de conectare adeovate; colectarea forelor distribuite in masa plangeului si transmiterea lor la clementle fn special in sitajia in care continucatea legatuni dinte sceste si dal Iicerupti de goluri sau end inctearea plangeului se tansferd ster Inindere. Colectrea forflor de intindere se realizes7& prin armaturi de fel ea ‘vad ancoraje suficieate In masa plangeului seu in clementcle structuil verily = preluareaeforturilor di jurul gofurilor ée éimensiuni mari. ‘ {tn carul structurii analiza, datorité regulartifié de alcttire, efortarite din ‘mobilizarearolului de diafragm orizontaldi sunt miei si, din acest motiv, mu sunt jeulul infrastructurii sia fundafie’ \eturii si fundafiei raciunilor eravitaionale gi seismice ta terenul de undare, un material mult mai in cae ete realizattstructura, face necesart dezvoltrea in plana bazei do sia sip prin elemontesuficient de rigide gi de rezistence. za str este conceput ceo inrastructart alcatuté din ansambal ‘rei suboluri si a radierului. generat n tluz. Percele perimeral are 400 mm. Rotul structural de fumcjiunea de pacar la subsolur au detemina®elegeea une grosimi de 200 ppeste subsoluri. Pentru asigurarea continuitatii armaturi centurlor, grinzile junicA 300x600 mom. Dimensitaile stilpilor care continua in subsoluri au fost pestora find reduse si, in consecint cerinele de ductiltate sunt mci si se pot ale forte exiale uormalizate v. pPrinu-un radicr gencral cu grosimea de 1.20 m, aproximativ 1/6 din deschiderea pith Ia nivclul iniastucurii dezvoltici si completir, pe care funetiunea © configuraje a perjilor ca fn plannl R3. Se constata sporul substantial a fort laterale al infastructuri, n raport cu suprastructur. i, In principal plangeu! peste primul subsol (dc la baza parterahi), trebuie indeformabile fn planul lor care ca realizeze redistribufiafarfelortfietoare istructuri la perefii de contur si la pereil ineriori dispasi suplimentar la plangeele infiastructuri mobilizeaza fn acest caz rolul de diafragme de i de In baza unui perete care se redisiribuie la celelalte elements la un anumit fntre valorie forfelortiietoare din secjiunile de imediat deasupra si imediat forje trchuic s& poatt fi transmise tn masa plangeului prin luneearea ‘cu placa plangeului (prevazut cus armature cu rol de conector) si prin upl caz, dexvoltate la contact] bulbilor eu placa planseulu. imensionatd pentru a prelua foricle de intindere gi trebuie si fie suicient cui pentru a dia eforturile Ja armatur curenti a acest, turd sunt C24/30 si PeS2.103. Modelare inrastructuril, fundaiesterenulu de fundare pentru cle lor infrastructurit Calcul 8 efectunt cu programa! ETABS. Ansamblul inffastractr ‘ rit ¢ incit il = a suarii sub grupirile de actiuni descrise la pet. 10.4. furnizeaz valorile peretele perimetral de inci, plangecle subsolurilorsiradierul. Elementele span’ Ta eaten adore ote ioe eorstear : eso bsnl In ifeiele prope de acjiunl considerate. rae calcal A poll'f ex dimen, conlerod gitar, eae ety he lec hatln ons eee fimizatd de studiul geotehnic. Interfaa veticala cu terenal nw a fost inchuck et ea i el inclust in snyilor de armatu’ necesare penta prluarea momentelor incovoietoare Galstad seca pe modal restart epi Go sapeaerocnne Beno taneverade peau crteres Spungen ari easwsn petra pence eforturor feria Gin rou de ecu susan prin acest ew ata era panies Acme nt leprae) i : aa an (ee ( Serer tn plana pli, concentra inca marginale; Siriaas 3 bee eee: etna do pce, ear oer din plana played a clemetle ce pei Seip ineptees fe ticne soc ce on 0 Fen ral de oles” acter I pre de subs, conor 50% Gneursiuile in demeniul posteasic al pereiloc siructurall se se Baits! pera; anlar uo tml ale del cop Pan sane din roll de vndadefundare, cate preiay pein pe c Pet seas Fee eee eee asociate lor la baza ar pe axul orizontal al acestora gi armaturile rezultate din rolul de element Idi tectedtorate gril do Caples, snglibons os yu. ce HT apostate apiente perpeadiclar pe axl vertical al peretor, Tegetco) fetid mien are oo, comico ar pei forse ltrae, aplcate perpendicular pe axl vertical l pe verticale de la parter, pentru simplificarea calculelor, nu a fost inclusi tn i lie as ius In co sce detained dimensionarca radieralui, si, cu caracter exemplificaiv, este utilizat la caleu infrastructui dea pereelui perimetral din axul F, perete curl de grind de fundare. 10.4. Gruparea actiunilor Denumire combinaje rei ia de tncovoiere constind din cate © plasa de armatura Ia fecare dintre = a peeta procentcle minime de armare si care acopers momentele incovoictoare eon Tougitudinal Re a suprafetel. La aceasta se adaugi local, pe rindul doi, o @ doua pasa care => Ede moments tn zonele in care plasa general nu este suficienti, Toate GSX2=GVE SX Tongitdinal ere. ni St ‘ 110 fim’) corespunzstor arma generale de pe rindul | a radierului atat la Gyi=GVe SY wausversal 1 tga paren interoart: (25/15; | t NGS tinny coespncitor amis generale ~ ami Incl suplimestae pe = 7 inferioari a radiecubui : 925/15 + 625/15; a as caane U ‘f/m corespunzitor armirii generale + armérii locale suplimentare pe — pera joarh a radierului: 425/15 + 920015. 7 dispune pe rindul 1 cite o plas’ 25/15, la care se adaugd in zonele cu ou ncovoietoare, 0 a doua plasd, pe randul 2, 25/15 la partea inferioars, partes superioar3. ilustrate distibutile momentelor incovoietoare pe cele dowd direct Vane eae i fa parte inferioar8, indicdndu-se si armarea necesard pentri Sip de la susolur aparjn Grupei ef. [3] pe. 6.4.1. eniru fot axial valoarea maxims, din fnfiguratoaree combinafilor de incre. Val < E bt eee Imonentle nowicoue sco wie" veto pall _ a3 ; ‘grafice este notatt combinafia de Inciretri (INF = taftgurtoarea Nivel Siiip Combinayo os ‘i momentul incovoietor reprezenta my sau m3, dupa caz. Unitatea de so. co NE 090 rose ‘momentelorincovoitoare eset sc INF 090 8325 tara” infrttorii momentelorincovoicoare de proiectae rapontte 3 CN 090 9168 apebile aociatearmiit generale 25/15/15, Se observ neacopeirea ste 090 8378 ‘ iectare mai ale in zone exzemelor central Nea + valoarea de proiectare maxima a fori de stipungere, objinuth dit porteaz’ momentele incovoietoure de proiectare la valoarea momentelor din grupirile de incdrcdri considerate. Valoarea relativ mare a factorului Vv ‘suplimentare ‘pe tales subsolurlr stp capa deplasisi lateral negijeble, ca ‘8 peretilor, a108, Verificarea la strapungere a radierulut Veriticarea se face ef, [3] pet. 33.8.3, 513.384. Se neglijeazs cfectul fay ‘eremuli de fundare aferentproiectci suprafeei de strapungere, TRBAAD Bixee wie > rab ‘Valoarea maxima a forfei axial in sip este: Nay =9B7S KN (vezi 10.5); Valoatea maxima admisa a forjei de stripungere capabi sarmatura transversald, calculatt cf. rel. (46) din [3] situaia in care gy Nae Ne 9375 kN Usilizand cite 10 bare 428 PeS2 inclinute la 45" pe fiecaredirectic,cispuse ea dee stripungere devine Nnue + Neus F = O50. dd fg 08EAy fry since= ~ 050s4x(0.9041.15)x115s1250 #0.8x2x2x10x6.15430x0,707 = = $893+4174 = 10067 KN > Ney = 9375 KN, Na Neg ~valoatea de proiectate a forfei de stripunges Naz ~tezistenja (fort capabilA) la strapungere a radierului; ai Nace ~contribufia betonului Ja Nags News ~contributia armiturii la Nag " E4y, ~suma arillor armaturilorinelinate intereeptate de suprafeja de strapungere, @—- unghiel armcuri inclinate fat de orizontala; f 4. =Tayimea/inalyimea sesjiunii transverse sdlpului (patra): ds inaltimea utilé a seciiunii radieralui aaCOFRAJ NIVEL CURENT sitio b= 200mm FRAY SUBSOL CURENT6 NDA DE CUPLARE ETAJ 10 SECTIUNE LONGITUDINALA - ® oe ee a WN DE CUPLARE lle@ PERETE LONGITUDINAL PLY I ye | E ages ‘pas ties Fe “Vat atpas ar | ent en | wae PERETE TRANSVERSAL ETARMARE RADIER- NOTATIHI UTILIZATE iN LUCRARE: OARE LA GHOMETRIE: ginziiperetelu structural; nii grinaiperetelui structural; aperctelu; pen proictare IMI 100 ai; olay dinanica maxina pect factiune din amortizares ericadS! deplasarearelativa de nivel de proicctare la SLS; 4." ~ deplasarea relativa de nivel de proiectae la ULS; ee a ndenfa intre principalele notatiuiizate in P100-1: 2006 si Eee eae cecihemnnen nea sa rottile ie ‘in normele de proiectare romanesti th feta eiaon, | ae tins structuri de beton armat (STAS 10107/0-90 gi CR 2-1-1.1): V'sag N'bug~ componentele cforturilr sectional datorateincarcaior gray iss —elsic {in eal actunilorseismice; 7 Definitie ‘Mea, Veg Nex velorileeforturlor sectional de proicctre; ‘Mea, Vea, Nes— Valorie eforturlor sectional eapabile, ace factiuea din fora taietoare capabia datorata contribute: betonulu fe Vacs factiea din fora tsitoare capabila dtorata contibutiei armaturi f tului de beton Nate = fratiusca din capaciatea de rezistenta la srapungere'a radieruui febeseecs rn Sloper —__——} = Heri jaria totala a barelor de otel pe flecare directie diagonal a ids ~ fratiunea din capacitatea de rezistenta la strapungere a radieruli d i grinzi de cuplare etimea tapi inferioare a grinzi — + lh lungimea secjiunl normale a peretlui (pe orzontaly bs fo dimensiunea (atimea) sechuni normale a stlpul oa =| = tw valoarea de baza a factorului de comportare bw fb latimea efectva a talpi grnzi, la Intindere, la fala portant 5 distant ginre armani transversalo ie Biel __| mare ionried sanbiren Scena! uals E ADAG inl caphinate | ‘de margine al unui perete (masurata inte axle — | eas brajul de parghie intern e i i a nes ga % factoul paral pentru beton ° t oer ar factonl de inceritudine & modeluli pentru deterninarea eels grosimea nimi unui perete leforurior de proiectare, luand tn considerare diverse Surse d hs initimea efectiva a seciun de suprarezistent a Idx | saucy _|dlametrul bare! longitudinale : faciorulperiaipentuoit =| - Ee ca ae Tne | S \deformatia uma a betonului nosonfinat lea rd caren ce yet Gracie . valores careers deforma uting @ armaturce ee valoarea medie a rezistentel la ntindere @ fo valoarea de prolectare a deformatie ofeluui la curgere | ance [Ra [valoarea de proiectare a rezisientel betonutl ae fre Re valosrea ie prokecare 5 esece Ms factorul de duditat a deplasi aterale ra jeciare a 6 scesiona fan [valoarea de proiectars a rezistentel de forta aiala tn stuatia de proiectare seismica, normalzata culNota 4. Principalele diferente intre notafile traditionale in Romania si cele din P100 2006 (Care preia sisternul de notafi din Eurocodur sunt urmiéitoarele: - indicele pentru beton este b, respectiv indicele ¢ folosit in F100 41898 (de exemplu aria sectiun de beton se schimbs din Ae in Ac). indicele pentru armaturi este a, respect s (de exemplu aria sectunil de se schimba din A, In Ay). ~ armaitura transversala (eltrieri) se noteaza cu indice e, respectiv w. -valorle de caloul (proiectare) se noteaza cu indice 6, respectiv d. = rezistenta (capacitatea) secfiunilor se noteazii cu indice cap, respealv F ‘exemplu, momentul capabil Max devine Mr) - coeficientul (geometric) de armare Ar/fohy) se noteaza cu u, respectv «= coeficientul mecanic de armare A.Ru/(bhoR) 86 noteazA cu a, respoctv - fora tietoare se noteaz’ cu @ respectv V. = initimea util a seofunl ha respectv - rezistentele materialelor se noteaza cu R respectv £(de exemplu, Rede Re devine f:) ‘se va face ulillzand valorie respectiv f,). Acestea pot Nota 2. Verificarea capacitatii seojiunilor bbetonului gi armaturi (fas gh fo Acted Piel ———— Ly a coefcientul de azmare la intindere ann ea lateentce eee ore | See eae ew iew ‘(eer mn i ar esti la x cosfcientul de armare al armaturil verticale din inima| nil cot oe la |coeficientul de armare ia forfecare (transversale) 3 aes coeficientul mecanic al armaturil verticale a % i ‘mai precise, aceasta se poate face utilizand coeficienfi partially. nents (vezi si recomandarea din §5.2.4 din EN 1998-1), icjentul partial pentru ofel este acelagi in EN 1992-1-1 gi In STAS 10107/0-90, nits tul partial pentru beton esto y- =1.5 in EN 1992-1-1 gi yx =1.95 tn STAS 0. Pentru elemente incovoiate (grinz, pli), aceasta diferent nu conduce la semniicative tn valoarea momentelor capable, iar In cazul elementelor @ excentric tumate pe verticalé (stAlpi, perei), in normele romanegti se rcoeficientul suplimentar a conditilor de hucru mz. Le stalp!turnali monoli, cu mare de 300 mm, raportl :t/mye = 1,35/0,85= 1,1475 foarte apropial de fe. iar la poreti cu b < 300 mm, jasimac = 1,35/0,75 = 1,8, Astfel, utlizarea Tezistentelor de calcul conform STAS 10107/0-80 duce in cazurile obisnuite la iar cazul pereilor cu grosime micd, la rezutate acoperitoare. fe mai sus s-a presupus, in mod implicit, c& rezistentele caracterisice ale Sunt aceleas., conform definiti acestora din EN 1982-1-1 gi respectiv, STAS 90, Tabelul de mai jos sintetizeazs exempliicativ echivalenta clasclor de ja rezistontelor, pentru betoanele uzuale, pentru Norma de proiectare EN | STAS | EN | STAS Clas’ de rezistenti 205 | B25 | 28/30 | B30 Rezistenta caracteristica Rex (fe) [MPa] 20 | 205 I 24.3 Rezistenfa de proiactare Re (fe) [MPa] ea es 15 a3] 413 | 1a6 | ficu grosimea <300 mm 15 | ; AGomparstvs valor rezletenfelor din tabel confirma sprecirea a acme ets S85tennice - MATRIX ROM - carp acavemice 14 ani De ACTIVITATE - PESTE | 800 0€ TTLURI Jn domeniel CONSTRUCTII* au mai apr: BAZELE CONSTRUCTIILOR Boicu (Universiates Tetnicd de ConstruciBucurest) - COMPORTAREA sTICK A BETONULU, ROCILOR SI MATERIALELOR GEOTEHNICE + Pret § RON Bale (Unveretatea Tehnes de Consivch Bueurost) - PROBLEME ACTUALE IN ECANICA SOLIDULU DEFORMABIL CU APLICATII IN GONSTRUCTI « Pret 12 RON fa Balan (Universiatea Tehnicd ce Consiucti Bucuresi) —~ REZISTENTA STERIALELOR « Pret, 16 RON Bank, M, Teodorescu (Unierstatea Tehnica de Construct Bucuess) ~ STATICA FRUCTILOR. APLICATIL STRUCTURI STATIC DETERMINATE Pret 8 RON BERR M. Teodorescu (Universtatsa Tohnicd. de Constucti Bucuteyt) ~ STATICA FRUCTILOR. APLICATI, STRUCTURI STATIC NEDETERMINATE = Pret, 10 RON Banus, M. Teodorescu (Universtaies Tehnicd de Consiruchi Bucurest) ~ DINAMICA ONSTRUCTILOR. APLICATH REZOLVATE + Pret: 7 RON IM, Teodorescu (Universstea Tehnicd do Corsructi Bucur) ~ GALCULUL DE (ULI §1DE STABILITATE. APLICATII REZOLVATE «Pret 12 RON vig, LKopenetz,FITrfa (Universiaisa Tehnic& Cluj Napoca, Universitatea Oradea) — sTICA CONSTRUCTIILOR, STRUCTURI STATIC DETERMINATE + Prt. 18 RON’ ‘Grbanu, Coss! Datca (Unierstata Tenica Ga. Asoch 5) - DESEN TEHNIC DE 2UCTILELEMENTE INTRODUCTIVE « Pret 17 RON ‘Giodanu (Universiale Tebnicé Gh. Asachi la) ~ PROIECTARE CU AJUTORUL asa Sertan(Univestatae ‘Ova Constiia) Frappe Une ova cnr) -AATEMALE Oconee ® Sorin Vulcaneanu (Academia de Polis) — DE LA ‘SEMNE x PLANURILOR, REPREZENTAREA CONSTE semeotURs uy INVECINATE + Pret: 18 RON ee me is 1 Soar STAGRICOLE *)- HIEROTERWICA CLA og Ioan Bea (Universizce Temnicd de Constuc : Monotoce's Foy" aran= ® CHAN Bloom) - MORALLCA noma g Constantin Budn (Universita Trica de Constucti uuregs) - SOL PENTRU REPARAREA CLADIRILO} Mire! Flerin Dain Sei ag “ir, hae sororay smerneristeca weit on Ce ee nt RA aot con gre Fon stain Si gn cmH Fey oni aly ea Selena ee oe seta ins ae So eeu wom Se Se Sek eo nn UengiULTITAIATE ANPLASATE M ZONE selec» Pt Sow era ire nseas Recipes eR ce Canam eerste nah eo ~ Toma ee aN Fe RonRiCIECTAREA FUNDATILOR « Pret 10RON Me aeae Ca rer oe SO Ns caren anna Psoerun ovina Se oe Ino Prop WMATOR DE PROIECTARE. STRUCTURA DIN BETON ARMAT CU"? NVELURI « enerenane nen oe neo a IA Mirek remanence en FUNDATIL INDRUMATOR DE PROIECTARE « Pret. 12 RON. a Ban Sa (UnkerttnTerc oe Cont cop) ~ CONSTRUCTI 1 MEDW Seether es ear re rors AT SISTEMICE » Prat:15 RON up Sen Sones (vmgeaas AS EMER CORON, ManageMenTUt Riscucur seats 1 dl [DE VEDERE « Pret: 19 RON Gonstatin Turcanu (Universitatea Tehnicé de Constucti Bucuresi) ~ SOLUTI ORIGINALE (CONSTRUCT » Prot 10 RON Zanvirescy, Tudor Postenicu (Universitatea Tehnicd de Constructi Bucurest) [DURABILITATEA BETONULUI ARMAT. SINTEZA ELEMENTELOR DE BAZA + Prot. & ON ee et anne ert Se create a Ean LUCRU APLICATE IN CONSTRUCTIA DRUMURILOR » Pret: 14 RON. % Bear acre nes se sro re ea ee ESE ea gd a eee tere nr cone, ee eee DE MASURARE §1 COMANDA PENTRU EXECUTIA GEOMETRIE! CAN! FERATE Pret 7 et Be a ee ten re coon seme - Sein ine eSieade! aSk ere re coe ani Set conc me muro eAAT feta nie Eero nate aN DEAE 1 ea Stefan Vicoleanu (las!) - CONTROLUL CALITATII PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE DRUMURI- Pret “4 RON Stefan Vicolean (lay) ~ CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE LA PODURILE DIN BETON ARMAT CU GRINZ! SIMPLU REZEMATE* Pret, 15 RON 7 INSTALATI PENTRU CONSTRUCT NAntonescu,P.D Stanescu, NN Antonescu (Universitatea Tehnica de Constucti Bucuresti) GOSUR! $1 INSTALATII DE TIRAJ. PROCESE $1 METODICI DE CALCUL « Pret 19 RON | Ne Anionescu, P.D. Stinescu, NIN. Antonescu (Universitatea Tennice de Consiti ‘Bucurest « PROCESE DE ARDERE. BAZELE FIZICE $I EXPERIMENTALE « Prot 75 RON G Blanch, N. Mira, 0. Morodo, §.a (Universiatea Tetnicd de Construct Bucurext) SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 51 EXTERIOR « Pret 34 RON Octavia Cccora (Universitatea Tehricd de Construci Bucuregd) ~ AUOITUL $I EXPERTIZA TERWICA A CLADIRILOR $1 INSTALATILOR AFERENTE « Pret. 16 RON ‘Sperania Coldes, Gheorghe-Constantn lonescu (Universitatea cin Oradea) ~ ELEMENTE DE _ FIZICA FLUIDELOR $1 HIDRAULICA « Prat 23 RON | ComisiaIniernajonala de luminat (CIE) - GHIDUL CIE DE ILUMINAT INTERIOR PENTRU LOCURILE DE MUNCA « Pot. 10 RON "Alsrandru Dimache, Micea Ménescu (Universitatea Tehnicd de Construct! Bucurest) — [RETELE EDILITARE + Prot 15 RON Drughean (Unverstatta Tebnica de Construcii Bucurest) ~ SISTEME FRIGORIFICE NEPOLUANTE. SISTEME FRIGORIFICE CU COMPRIMARE MECANICA « Pret 10 RON Ulu Drughean, Dragog Hera, Aline Pirvan (Unversiatea Tenes de Construct! Gucurest) ~ ‘SISTEME FRIGORIFICE NEPOLUANTE » Pret 10 RON ‘Andrei Damian, Mitel Zgavarogea (Univerststea Ternica de | CLIMATIZARE » Pret: 13 RON. NEPERMANENTE IN SISTEME Constanta) ~seu Georges sto (Unvertatea Teich de Construct Bvouept) ~ CONSTRUCT! SPECIALE Carney ©, Cergeae, Lucan 2 (Univrsale Toricd de Cons uy ne untae Ten A Penta eee an TRU MSTALAT co. asta Sure -ARDEREA PELICULARA A AFERENTE + Pret 19 RON _ PERTRU STA AT RON Corman Dan Hanes (Univeristoa ‘Ovds” Constai} PRIZE DE At CESEURILOR Pret. Tee Pret 12 RON, PA $1 ADUCTIUNIg DeriGianeccu, Antonescu N.N., Popescu (Clea) Lela Let : iregt) - INDRUMATOR DE PROIECTARE. CAZANEs Pret: 12 RON Bee TEN: Pa Fraieen Serbu (Academia de Poitio) Ey pects rick cure, Univcsistea Oreden)-CANALIZAR «Pre 18 RON ° Pret 14 RON crovEZiE © areas Gh, ene, aun Pacers (UNTIales etch ce Conia tan Timi de Const cutest, Universal Oradea) - EPURAREA APELOR UZATE Per RON roe (Universtiata Te ©. fanelescu, Gh. lonescu (Universiaiea Tetica do. Consus Bhautey Ursa 13 FON ‘redea)- ALIMENTAR! GU APA = Pret 27 RON ca comer {clancuiesc, 0. onevlescs (Universitee Tetncd de Constrici Bucurest - PROC RON DE COAGULARE - FLOCULARE IN TRATAREA APEI DE ALIMENTARE chat eogoney Contanin Coane (Univer Jan grat tain Popov (Unverstaten Tench “Gh Aeach? oy] RETEE ELECMMCE ere ces anus DEJOASA TENSIUNE «Pet 17 ROM z 4 Fresuten Gucci. on Unveritn Tenet E M. lira, 8. ling’ (Unneratate Temich de Corsmofi Sucureys) ~ INCALZIREA ‘TERESTRE. FUN YOL1,2.3 PO TARO, gt) — FOTOGRAMETR LOCUNNTELOR INDN/IDUALE = Prat 1 RON Tannese (Uiveriaten Tel Mia ite, Citsin Lungn (Unesisea Tetricd de Constuctii Bucireg®) — 100 DE TRONEREASCR Prot RON se pues) GEODEZE +P PROBLEME PRACTICE DEINSTALATH PENTRU INCALZIRE » ret 27 RON Consontn Maldovesru (Univer ness, 5. Larenesc, 8. Calan 0. Pope (Unveatnea Ternica de Consiuch SERON Uhaversatn Tehri ce Cone! Buowesl) ~ CARTOGRAFE Bucurept) ~ AUTOMATIZAREA INSTALATILOR, COMENZ| AUTOMATE «Pre 1SRON. | Gens Mra (Univer Gheorghe Ionescu (Unerststes Oracea) ~ OPTIMIZAREA FIAGILITATI INSTALATILOR FEMATICA SPL STON, nance cand Sur) ~TOPOGRAFIE HIDRAULICE DIN SISTEMELE DE ALIENTARE CU APA re. 17 RON ero ne Gheergie-Corstantn lnesss (Urhereaioa Gh Oradea) ~ INSTALATII DE ALIMENTARE © volte rich do ConerucilBucuegt) ~ TOPOGRAFIE CUAPA® ret 2¢ RON - Manuva Ncuas-posescu (UnversateaTetrict de Conetue Bucy Fern loriche (Unvertatea Tenncd de Consrcji Suurest) ~ COMPORTAMENTUL Nol3e Pret & RON BE concn esctesh < FoROORArE: Pret 0 DIAM AL ECHIPANENTELOR I SISTEMELOR TERVIGE ro 18RON Dagny One (Untraso Tetn pea Fern fordesne, ogden Cerscaleens (Urnersiatea Tennica de Coneiuyi Bussey) = onsrcj Buuren) - TOPOS! COMPORTANENTUL DINAWIC AL ECHIPAMENTELOR $1 SISTEMELOR TERMICE. Riel tac Urranng Toi e Com Boe eee oe Ce eee Noee areca te Tonnes de Coreruci Sucuest) - NSTITUTH OF OREPT $1 Fotn ioreacte, Tosh Satara (Jnversalea Tebnicd de Consveth Buen) = fan Sn (rerten Tenncn ce Cove Suet, MODELAREA §1 SMULAREA PROGESELOR DINAMICE DE TRANSFER TERIMIG« Prt IEISLATIEFUNCAR AORTA 2 const cue 1ORON Sheorate , Dai E+ Pret 2 RON Florin arsache, Florin Sataretu, Bogdan Caracaleanu (Universitatea Tennica de Consiuctl GADASTRUL GENERAL S| CADASTRELE DE SPECS TE Se perth Bucur) — Bucurest) ~ MODELAREA I' SMULAREA PROGESELOR DINAMICE DE TRANS Ging Tienoe, Deion Terni (Uaverntonn Tas ‘TERMIG. CULEGERE DE PROBLEME™= Piet 12 RON well STIZAREA LUCRARI pert 2 Fern lerdche(Univeroaiea Tenrct ob (Constucw! Busvre:) ~ TERMOTEM MANACENENTULINCONSTRUCTI. yoy toRzAnca CONSTRUGTILOR st 11 RON 8 Sancta ora (Unvautna Tnca doConsi Foon lvdche, Bogdan Coracleanu, Vad lotache(Usiversates Tei de Conaticl ICONTROLULEXEGUTELUCRARLORDECH PSE FON Ducuesd) —” TERMOTEHNICA CONSTRUGTILOR, CULEGERE” DE PROBLEME re amie, ek oe a REZOLVATE «Pret 13 RON : 31 susPRoouse OR NOUSTRULE ‘Tractor ateeaou, Radu Hucgeana (Unversiatea Tennica "Gh Asst te Tener SONGULTANTA IN IVESTITILCONSTRUCTIL SE GINEREST! EVALUAREA “EFICIENTE! ENERGETICE “A 'SISTEMELOR. OE TRANSPORT aitseentvc, cONCETTIAPRELNIARS, PROD 3! DITRIOUTE AAPEIALDE DECONSUM Pr ‘SRON ua WEGHEREA LUGRARILOR PI 19°. tins Tennice de Corti [eh Niza (Unierhsten“ovaues Conon) ~ GOCUL Hl erent cols, crane de. Conatut SERBEC) Iv SISTEME SUB PRESIUNE. PROBLEME SPECIALE «Pret 9FON MANAGEMENT INTEGRAT AL PROIEGTELOR INVESTITIONALE » Pret Ban Morudo (Unversiaiee reich de Constuch Bove ~ 1LUMINATUL ‘Aspect fundamental, sol calcul sisterolr de Humnat «Pre 18 RON finge lene Meroao”(onerstaea‘Temen de "Gonstuch boeures!) EC INTERIEUR E7 EXTERIEUR «Pret 20 FON Sebrel Racovieans(Unvorisice erica de Conatucti uct) — DECANTARI GIFILTRARI APE!» Prot 11 RON ee Ligea Roms “Unneatin van Coe ‘Bucuress) - TOPOGRAFIE, 04.2+ Pret. (Universitatea Tenricd de Consruci Bucurest) - TOPOGRAPHIE® Pret 15 UUniverstatea Tehrica de Construct Bucurest) ~ TOPOGRAFIE jrstatea Tehricd de Construchi Bucuresti - MABURATOR! LE DE IRIGATH « Pre

Structuri de Beton Armat Pentru Cladiri Etajate Exemple de Proiectare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri de Beton Armat Pentru Cladiri Etajate Exemple de Proiectare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și