Maturitatea la sturioni, intervale intre reproduceri, longevitate

Conform http://www.sterlet.ro/cresterea-sturionilor.php, aflam urmatoarele:

Principalele specii de sturioni care fac obiectul sturioniculturii n vederea produciei de caviar sunt
prezentai n ordinea cresctoare a vrstei minime la care ajung la maturitatea sexual, dac sunt
crescui n sisteme intensive sau superintensive:
Cega Acipenser ruthenus; (2,5 3 ani)
Sturionul siberian Acipenser baeri; (3 7 ani)
Pstruga Acipenser stellatus; (3 5 ani)
Sturionul alb Acipenser transmontanus; (5 8 ani)
Nisetrul Acipenser gueldenstaedti; (3 6 ani)
Sturionul de Adriatica Acipenser naccari; (9 13 ani)
Morunul Huso huso (6 9 ani)

Conform
http://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/2012/06/speciilede-sturioni-dinlumesturgeons.html, avem urmatoarele date:
Anii i talia la pubertate

Specia
Nisetru
siberian
A. baerii
Nisetru
A.
gueldenstaedti
Cega
A. ruthenus
Pastruga
A. stellatus
Morun
Huso Huso

Intervalul
Longevitatea
ntre
maxim (ani)
Origine Vrsta (ani)
Lt (cm)
G(kg)
2 reproduceri
mascul femel mascul femel mascul femel mascul femel mascul femel
cresctorii

3-4

6-7

100-150

10

cresctorii

125

15

cresctorii

60-100

cresctorii

130-150

cresctorii

5-6

8-9

6-7

60

10-15
12-18

2-3

34-35

4-6

5-5

90-100

Rata de crestere pe 5 ani in conditii de densitate de 40-100 kg peste/m si bazine cu apa

calda (21-23 grade Celsius)
Specii
Nisetru
Pastruga
Nisetru
sibrian
Cega
Morun

An 1
1.2-2.2
0.7-1.2
1.0-1.7

An 2
2.4-3.8
1.5-2.6
2.1-3.4

An 3
4.0-6.5
2.7-4.6
3.4-5.8

An 4
6.8-9.2
4.0-6.7
5.8-8.0

An 5
9.2-14
6.0-9.0
7.5-12

0.1-0.3
1.9-3.2

0.3-0.8
4.7-69

0.4-1.2
7.0-10.2

0.7-3.0
11.3-19

0.8-3.1
17.0-29.0

Morunul (Huso Huso)

.....................................................................................................................................................
Cega (A. Ruthenus).
Date despre ritmul cretere in sistem intensiv:
Numrul anilor de via
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Lungimea total (mm)

258,0
370,4
437,4
483,6
529,4
572,3
606,6
627,2
661,0

.................................................................................................................................................

Nisetru (A. Gueldenstaedti).

.......................................................................................................................................................
Nisetru siberian (Acipenser baeri).

....................................................................................................................................................................
Necesar furaje

furaje extrudate 37-45% proteine brute, 12-20% lipide, rata de conversie 1-1.2, cantitate maxima de
furaje administrate in sistem 400 kg/zi
In medie 15.000 kg/an (pana la 20 tone/an in cazul productiei de caviar).
(0.9-1 EUR/kg)
Populare
La populare, exemplarele cantareau 500 grame fiecare.
un sturion de 10 centimetri cost 1 euro
puietul este adus pana la 2-3 kg (asta inseamna 2-3 ani) apoi este mutat in viviere unde sta
pana la maturitate
Principiul recircularii apei
Oxigenul este cea mai important problem. Dar avem un rezervor-tampon, un recipient mare de
oxigen lichid sub presiune i un sistem automatizat de oxigenare n fiecare bazin, adaug Voja. Acest
parametru este monitorizat permanent de un computer, iar atunci cnd oxigenul scade sub 10% fa de
limita stabilit pentru fiecare bazin i n funcie de numrul de peti pe mc, se introduce automat
oxigen. Nici mcar resturile furajere nu altereaz calitatea apei pentru c pe fundul bazinului exist o
pomp, un sistem de aspirare care preia apa murdar i o expulzeaz ntr-un lac biologic, populat cu
crap i alte specii mai puin pretenioase. n plus, apa din bazine este schimbat la 2 ore, ceea ce
nseamn 80 mc schimbai, un debit uria prin care se asigur calitatea apei. Practic, n prim etap are
loc o filtrare mecanic printr-un filtru-tob, apoi partea grosier intr ntr-un filtru biologic, care
constituie inima instalaiei de purificare a apei. De aici apa revine ntr-un bazin de pompare, de unde
este trimis ctre bazinele de cretere. ntre filtrul biologic i bazinul de pompare exist montate filtre
ultraviolete cu rol de distrugere a bacteriilor i impuritilor.
Se valorifica si pielea si cartilajele.
Calitatea apei