CARACTERISTICILE I

TEHNICILE
MOTIVAIONALE PENTRU
NVAREA LA COLARUL MIC

Efectul tririlor afective

i importanta lor n nvaare

Strategii de codare pentru nvarea mai usoara a colarului mic.

a. Repetitia
La 6 ani copiii nu sunt n stare s repete spontan un material, dar o fac dac sunt
nvai. Performana crete prin aplicarea acestei strategii. Dar dac apoi sunt
lsai s opteze pentru strategia proprie sau cea nou nvat, 50% doar aleg
repetiia.
La 10 ani toi copiii folosesc spontan repetiia - poate datorit solicitrilor colare
sau datorit faptului c au n fa informaia de memorat (eventual n format
scris).
Exist mai multe feluri de operare a repetiiei: la 7 ani copiii repet fiecare
cuvnt, iar la 10 ani grupeaz itemii i i repet ca i grup.

b.Organizarea
Aceasta se refer la gruparea informaiei n uniti cu sens. Numai dup 10 ani
copiii folosesc aceast strategie spontan, pe baza gruprii categoriale.
c. Elaborarea
S-a studiat relativ la nvarea unor perechi de itemi aparinnd unor categorii
diferite, care pot fi conectai printr-o imagine mental care s-i conin pe
amndoi (s includ asociaia ntre itemi). Pn la 6-7 ani nu este folosit
spontan dar copiii pot fi nvai s construiasc astfel de imagini. i aa ns,
elaborrile sunt simple ca structur i ineficiente.De la 11 ani, folosirea
elaborrilor este spontan.

Condiiile interne ale nvturii

Pentru a reui s aib performane colare, un copil trebuie sa

beneficieze atat de un set de condiii interne, ct si de anumite
externe. Astfel, daca acestea sunt proprice, dezvoltarea copilului va fi
direct influentata, aceasta fiind un produs al celor doi factori.
Initial, conditiile interne constau doar din fondul ereditar al copilului.
Intr-un cuvant, daca acesta a mostenit de la parintii sai o dorinta de
invatare sau abilitati de invatare, acestea vor influenta intregul proces
al educatiei. Pe parcurs, acestora li se vor adauga si alte elemente,
venite spontan sau pe calea educatiei scolare. Printre acestea, cele
mai importante sunt abilitatile, deprinderile si capacitatile, alcatuind,
astfel, particularitatile sale individuale.
Astfel,pentru a realiza o educatie permanenta, sunt necesare trei
conditii: ocazia, motivatia si educabilitatea. Daca ocazia se poate ivi in
mediul scolar, iar educabilitatea este un factor strict intern, ce poate fi

Motivatia, baza dezvoltarii umane

Cum definesc psihologii motivatia, aceasta este un proces de
baza ce activeaza, directioneaza si mentine comportamentul
uman. Intr-un cuvant,daca vrei ca un copil sa invete, acesta
trebuie sa aiba propria sa motivatie, a ta neavand nici un rol,
decat in cazul in care el va vrea sa te multumeasca.

Spre deosebire de motivatia biologica, pentru comportamente

menite sa ajute supravietuirea (precum setea sau foamea),
motivatia psihologica este legata de experienta. Cu unele
motive psihologice te nasti (ca cel prin care vrei sa obtii o
pozitie sociala mai buna sau prin care doresti sa fii parte a
unui grup), insa altele trebuiesc invatate. Din aceasta categorie
face parte si invatarea. Astfel,o prima intrebare ce se va naste
in capul unui copil pus sa invete pentru scoala va fi De ce?.
Fara un raspuns concret, pe intelesul lui, acesta nu o va face
asa cum trebuie.

Motivatia de autorealizare

O categorie aparte din aria foarte larga a

motivatiilor este reprezentata de motivatia de
autorealizare. Inca de mici simtim o nevoie de
a fi in competitie, de a fi mai buni decat
ceilalti. Studiile au arata ca cei care au un
nivel ridicat al acestui tip de motivatie sunt
mult mai putin anxiosi atunci cand intampina
un esec si profesiunile alese sunt cele in care
au sanse sa inregistreze succesul. Acesti
oameni se vor bucura mai mult decat ceilalti
atunci cand vor avea succes in actiunile lor.

Nevoia de stimulare
Totusi, premiile nu vor functiona la infinit. Natura umana este condamnata la o
continua evolutie, deoarece, daca stimularea este slaba sau ramane neschimbata,
acestia se vor plictisi. Asta se va intampla si cu copilul tau, daca nu vei inventa
alte si alte motivatii.

Un experiment, in care s-a pus un sobolan intr-o cutie in forma de T, in care aleea
din dreapta era gri, iar cea din stanga era dungata, a dovedit natura dornica de
stimulare continua a tuturor fiintelor vii. Astfel, sobolanul alegea sa mearga intai
pe aleea dungata, care i se parea mai interesanta, apoi mergea pe aleea din
dreapta. Maimutele, asezate intr-o cusca monotona, incercau in permanenta sa
deschida o fereastra prin care sa priveasca ce faceau alte maimute. Daca, insa, li
se dadea un puzzle, acestea incercau sa il rezolve, fara a mai incerca sa deschida
fereastra.

Formele motivatiei
Exista doua feluri de motivatii: cea care vine din interiorul nostru intrinseca si cea venita datorita
factorilor din exterior extrinseca. Intr-un limbaj comun, motivatia interioara reprezinta cea oferita de
natura activitatii desfasurate sau consecintele pe care acestea le pot avea, in timp ce cea exterioara
este exemplificata prin recompense.

De exemplu, un copil cu motivatie intrinseca va invata matematica pentru ca stie ca este necesar acest
lucru. Altul, cel cu motivatie extrinseca, o va face pentru ca asteapta o nota buna sau un alt premiu, de
la ceilalti. Care este cea mai buna motivatie, in acest caz? Desigur, cea intrinseca.

Asadar, cum ii creem unui copil dorinta de a invata matematica? In primul rand, daca acesta pare sa
aiba si un pic de motivatie interna, este recomandat sa nu aplici nici un fel de motivatie exterioara. S-a
demonstrat ca acelor subiecti care manifestau motivatie intrinseca, carora li s-s acordat si motivatie
extrinseca, le-a scazut nivelul primului tip de motivatie. De exemplu, daca unui copil care face multe
teme la matematica, i se va acorda o diploma pentru acest lucru, acesta nu va mai face atat de multe
teme.