Sunteți pe pagina 1din 15

1. China denumit oficial Republica Popular Chinez, este un stat independent situat n Asia de Est.

Este
ara cea mai populat din lume, cu o populaie de peste 1.350.000.000 de locuitori. China are un sistem
unipartid, condus de ctre Partidul Comunist Chinez, avnd sediul guvernamental n oraul-capital Beijing.
[5]
Acesta exercit jurisdicie peste 22 de provincii, cinci regiuni autonome, patru municipii de subordonare
central (Beijing, Tianjin,Shanghai i Chongqing) i dou regiuni administrative speciale, avnd n mare
parte un sistem de auto-guvernare (Hong Kong iMacao). RPC revendic, de asemenea, Taiwanul, drept a
XXIII-a provincie, care este n prezent controlat de ctre o entitate politic separat, Republica Chinez
(RC); o revendicare controversat din pricina statutului politic complex din Taiwan.[6]
Acoperind aproximativ 9,6 milioane de km 2, China este a doua cea mai mare ar din lume ca suprafa de
uscat,[7] i a III-a/a IV-a cea mai mare ar dup suprafaa total, n funcie de metoda de msurare. [b] Peisajul
Chinei este vast i divers, variind de lastepe i deerturi, precum Gobi i Taklamakan, din nordul arid, la
pdurile subtropicale din sudul umed. Lanuri muntoase precumHimalaya, Karakoram, Pamir i Tian
Shan separ China de Sudul i Centrul Asiei. Fluviile Yangtze i Galben, al III-lea i al VII-lea cele mai
lungi din lume, curg dinspre platoul tibetan nspre dens-populata coast de est. Coasta Chinei, de-a lungul
Oceanului Pacific, este de 14,500 km lungime i este mrginit de mrile Bohai, Galben, Chinei de
Est i Chinei de Sud.
Istoria Chinei dateaz din erele civilzaiei antice - una dintre cele mai vechi din lume - care a nflorit n
bazinul fertil al Fluviului Galben, n Cmpia Chinei de Nord. De milenii, sistemul politic al Chinei s-a bazat
pe monarhii ereditare, cunoscute sub numele de dinastii, ncepnd cu semi-mitologica Xia, din bazinul
Fluviului Galben (cca. 2000 .Hr.). De la anul 221 .Hr., cnd dinastia Qina cucerit o serie de mai multe state,
pentru a forma un imperiu chinez, ara s-a extins, frmiat i reunificat de mai multe ori. Republica Chinez
(1912-1949) (RC) a rsturnat ultima dinastie n 1911 i a condus China Continental pn n 1949. Dup
nfrngerea Imperiului Japoniei n Al Doilea Rzboi Mondial, Partidul Comunist i-a nvins pe nationalitii
din Kuomintang, din China Continental i a proclamat Republica Popular Chinez, la Beijing, la 1
octombrie 1949, n timp ce Kuomintangul a mutat guvernul RC la actuala capital, Taipei.
De la introducerea de reforme economice n 1978, China a devenit una dintre economiile mari ale lumii, cu
cea mai rapid cretere economic. n 2013, este a doua cea mai mare economie din lume, att cu PIB-ul
total nominal ct i cu paritatea puterii de cumprare (PPC) i este, de asemenea, cel mai mare exportator i
importator, din lume, de bunuri.[8] China este una din rile ce deine arme nucleare i are cea mai mare
armat permanent, cu al doilea cel mai mare buget destinat aprrii, din lume.[9]RPC este membru
al Organizaiei Naiunilor Unite din anul 1971, cnd a nlocuit RC n calitate de membru permanent
alConsiliului de Securitate al ONU. China este, de asemenea, membr a numeroase organizaii multilaterale
formale i informale, inclusiv OMC, APEC, BRICS, Organizaia pentru Cooperare de la Shanghai, BCIM
i G-20. China este o putere regional n Asiai a fost caracterizat ca o potenial superputere de un numr
de analiti.
2. Relaia China Uniunea European

Uniunea European a ajuns la ora actual unul dintre principalii parteneri comerciali ai Chinei. Nevoia
statului asiatic de o pia de desfacere cu mare putere de cumprare stimuleaz gsirea unui limbaj comun.
Relaiile cu Germania i Frana sunt privite ca prioriti, ntre ele observndu-se i o anumit colaborare

diplomatic, de exemplu prin opoziia comun n sediul ONU la rzboiul din Irak. Exist plngeri europene
legate de practicile comerciale chinezeti, precum i de furtul de proprietate intelectual, ns economicul
oblig la relaii bune. Per ansamblu cererea cea mai puternic din partea Chinei este pentru tehnologii
industriale de vrf, n mod special pe segmentul militar, unde exist n continuare o interdicie datnd din
1989 pentru exporturile europene. Dac Uniunea European ar ceda nevoii financiare generate de criza
internaional actual, comerul cu armament ar arunca Rusia pe un plan secund n domeniu. China ncearc
s stimuleze partea european s fac acest pas, ncercnd, de exemplu, prin mprumuturi generoase
acordate statelor ndatorate, s obin consens pe aceast tem. Nevoia de bani necondiionai de anumite
politici economice sau de alt natur face atractiv pe termen scurt o asemenea infuzie de capital. n
Romnia exist deja politicieni care au manifestat interes pentru o asemenea cale.
O mare banc din China se afl n negocieri de colaborare sau posibil preluare a Erste Bank Austria,
scrie bursa.ro cu referire la declaraiile surselor apropiate situaiei. Unii susin c discuiile ar viza
realizarea unui parteneriat al Erste Group cu una dintre cele mai mari bnci chineze, n vederea
facilitrii operaiunilor acesteia n Europa Central i de Est (ECE). Instituia financiar chinez ar
urma s deruleze tranzacii n regiune prin intermediul Erste, care i-ar servi drept un liant.
Pe de alt parte, n pia au circulat i informaii potrivit crora banca chinez ar dori s preia Erste Group
Bank, variant pe care sursele citate o exclud, preciznd c banca are un nucleu de acionari interesai de
evoluia sa pe termen lung i care nu iau n calcul un eventual exit.
Colaborarea este determinat de interesul n cretere al Chinei pentru ECE i de reeaua pe care banca
austriac o deine n regiune. Erste este prezent n 7 ri din Europa Central i de Est (Cehia, Slovacia,
Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia i Republica Moldova), pe lng ara sa de origine. n Republica
Moldova Erste opereaz, prin intermediul BCR Chiinu, subsidiar a BCR.
Cel mai mare acionar al instituiei de credit este Fundaia Erste, care deine 15,1% din capitalul social n
mod direct i 8,5% indirect. Banca spaniol Caixa Bank controleaz 9,1% din capital, iar fundaia Austria
Versicherungsverein 4,1%. Angajaii Erste dein 2,3% din aciuni, investitorii de retail 6,7% iar investitorii
instituionali 54,3%, potrivit datelor furnizate de banc la finele lunii iulie.
n urma parteneriatului cu Erste, banca chinez va putea s realizeze conversie valutar din yuani n
monedele din regiune i invers, fr s mai apeleze la intermedierea dolarului sau a euro, au explicat
analitii contactai de ziarul "Bursa".
China dorete s transforme yuanul ntr-o moned de circulaie internaional, n acest sens ncheind
linii de swap valutar n valoare de aproape dou trilioane de yuani cu 20 de ri i regiuni, ntre care Marea
Britanie, Singapore, Hong Kong, Thailanda, Noua Zeeland, Argentina i Malaezia, lansnd tranzacionarea
direct ntre moneda sa i cea japonez, yenul, i permind Singapore s ofere servicii de clearing
(compensare) n yuani. Swap-ul valutar reprezint o nelegere ntre dou pri prin care una din pri face
pli ntr-o anumit valut, iar cealalt parte face pli ntr-o valut diferit la date viitoare convenite pn la
scadena aranjamentului.
Cea mai mare banc chinez, att dup valoarea activelor, capitalizare i valoarea capitalului de rang 1
(format din capitalul social, rezervele legale i profitul nerepartizat), este Industrial and Construction Bank
of China (ICBC), care ocup i prima poziie la nivel mondial. Pe locul al doilea se afl China Construction
Bank Corporation, n timp ce urmtoarele poziii sunt deinute, ntr-o ordine care sufer modificri n funcie
de indicatorul analizat, Bank of China i Agricultural Bank of China.

n ultimii ani, China i-a intensificat relaiile cu rile Europei Centrale i de Est, relaii care s-au "rcit"
substanial dup cderea comunismului n regiune, autoritile de la Beijing vznd n ECE o posibil poart
de intrare n Uniunea European (UE).
Erste Group a nregistrat, n primul semestru din acest an, un profit net de 301,2 milioane euro, fa de 453,6
milioane euro, n primul semestru al anului trecut, pe fondul reducerii cu 6,1% a profitului operaional, de la
1,75 miliarde euro, n prima jumtate a lui 2012, la 1,64 miliarde euro, n perioada corespunztoare a acestui
an.
China pledeaza pentru unitatea UE: O Europa unita, stabila si prospera este in interesul Chinei si al
intregii lumi
O Europa unita, stabila si prospera este in interesul Chinei si al intregii lumi, iar "un parteneriat
puternic China-Europa ne va aduce o mare prosperitate", afirma premierul chinez Li Keqiang, citat
de Telegraph. El adauga ca exista un "imens potential" de crestere a cooperarii intre China si Europa.
Reactia vine dupa ce vizita premierului chinez Li Keqiang la Bucuresti, unde va participa la summitul
liderilor din China si statele Europei Centrale si de Est, a creat ingrijorare la Bruxelles, fiind vazuta
ca o strategie "divide si cucereste", pentru a pune presiune pe UE in disputele cu Beijing, potrivit
Financial
Times.
Cel de-al 16-lea summit China-Europa, care a avut loc saptamana aceasta la Beijing, a avut rezultate
fructuoase, fiind trasate liniile Agendei Strategice de cooperare China - Uniunea Europeana 2020. Cu
aceasta ocazie a fost anuntata lansarea negocierilor in vederea unui acord de investitii UE-China si s-a
stabilit ca obiectiv efectuarea de schimburi comerciale China - UE in valoare de 1.000 de miliarde de dolari
pana
in
2020,
subliniaza
premierul
chinez.
Li Keqiang subliniaza ca tara sa va sustine ferm procesul de integrare a Europei, iar cresterea beneficiilor
din relatiile de afaceri China - Europa nu numai ca va aduce avantaje ambelor parti, ci va intari relatia
China-Europa.
Premierul chinez mai aminteste ca, in cateva zile, "voi efectua a doua mea vizita in Europa din acest an si
ma voi intalni cu prim-ministrii a 16 state din centrul si estul Europei la Bucuresti, unde vom discuta despre
extinderea cooperarii", in conditiile in care, subliniaza oficialul chinez, "exista un mare potential de
extindere a cooperarii dintre China si aceste tari."

Vizita premierului chinez la Bucuresti, vazuta ca o strategie de divizare a UE

Vizita premierului chinez Li Keqiang la Bucuresti, unde va participa la summitul liderilor din China si
statele Europei Centrale si de Est, a creat ingrijorare la Bruxelles, fiind vazuta ca o strategie "divide si
cucereste", pentru a pune presiune pe UE in disputele cu Beijingul, scria joi Financial Times. "Aceasta
decizie are in mod cert aparenta unei strategii "divide si cucereste", care pare calculata pentru a pune
presiune pe Bruxelles intr-o perioada in care sunt in desfasurare mai multe dispute comerciale", a declarat un
diplomat european, sub protectia anonimatului, pentru Financial Times.Deplasarea premierului Li in
Romania pentru intalniri cu liderii statelor din Europa Centrala si de Est a cauzat ingrijorare printre
diplomatii de la Bruxelles, potrivit FT. Li va efectua o vizita oficiala in Romania si va participa la o intalnire
a liderilor China - Europa Centrala si de Est, la invitatia premierului Victor Ponta, a anuntat, saptamana
aceasta, intr-o conferinta de presa Qin Guang, purtator de cuvant al Ministerului de Externe de la Beijing,
citat de agentia Xinhua.Vizita va avea loc in perioada 25-29 noiembrie, cand premierul chinez are
programata si o deplasare in Uzbekistan, unde va participa la o intalnire a premierilor statelor membre ale
Organizatiei pentru Cooperare de la Shanghai.Forumul Economic si Comercial China - Europa Centrala si
de Est va avea loc pe 26 noiembrie la Palatul Parlamentului, in Bucuresti. La reuniune vor fi prezenti
aproximativ 1.000 de reprezentanti ai sectorului privat, public si de stat din China, Romania, Bulgaria,

Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Estonia,
Albania, Letonia, Lituania si Macedonia. Premierul Li va prezenta masuri pentru promovarea cooperarii
Chinei cu tarile din regiune si va discuta cu lideri din 16 state despre imbunatatirea cooperarii, potrivit
reprezentantului
ministerului
chinez
de
Externe.
China si UE au anuntat, joi, ca au convenit sa incheie un acord bilateral de investitii, care sa imbunatateasca
accesul reciproc pe cele doua piete.Intelegerea a fost prezentata de presedintele UE - Herman Van Rompuy,
presedintele Comisiei Europene - Jose Manuel Barroso si premierul chinez la finalul unui summit anual
bilateral organizat la Beijing.Liderii UE si ai Chinei s-au angajat, de asemenea, sa creasca schimburile
comerciale de la 580 miliarde de dolari anul trecut la 1.000 de miliarde de dolari pana in 2020.Europa este
cea mai mare piata de export a Chinei de noua ani consecutiv, in timp ce China este pentru livrarile externe
ale UE a doua piata ca marime, depasita doar de SUA. Investitiile bilaterale de ambele parti sunt insa
reduse.Relatiile China-UE au fost afectate in acest an de o serie de dispute privind comertul bilateral, de la
panouri solare la vin, telecomunicatii si otel.Un pact privind investitiile ar putea fi la o distanta de 2-3 ani,
dar ar fi primul astfel de acord la nivel UE negociat de Comisia Europeana, dupa ce a dobandit aceste
atributii prin Tratatul de la Lisabona, intrat in vigoare in 2009.China si UE au mai convenit sa studieze un
posibil acord de liber schimb, pe care Beijingul il sustine, in timp ce Europa nu este inca pregatita sa ia in
calcul o astfel de intelegere, afirma diplomati europeni, citati de Financial Times.Investitiile chineze in
Europa aproape s-au dublat in fiecare din ultimii ani, dar reprezinta mai putin de 1% din investitiile straine
directe
de
3.000
de
miliarde
de
euro
in
UE.
Investitiile UE in China reprezinta 2-4% din investitile totale de 4.200 de miliarde de euro realizate de
europeni in afara spatiului comunitar, in functie de includerea sau nu a Hong-Kongului. Investitiile catre
SUA reprezinta 30% din totalul investitiilor realizate de europeni in afara spatiului comunitar.
Noul acord trebuie sa contribuie la reducerea acestui dezechilibru si sa ajute UE sa-si pastreze relevanta in
fata preferintei Beijingului de a trata direct cu capitalele europene, mai ales cu Berlinului.

In Balcani
Ca i summitul Europa Central i de Est China de la Bucureti, ntrunirea efilor de guverne de la
Belgrad de sptmna trecut a avut ca scop intrarea Chinei pe ua din dos pe pieele europene i
creterea influenei sale n ri precum Serbia - care nu aplic deocamdat legislaia UE, pentru a
putea apoi influena deciziile Uniunii. Beijingul promite s investeasc sume mari n infrastructura
acestor ri, iar banii iau minile guvernelor care devin obediente fa de regimul comunist, trdndui propriile valori.
Unul dintre marile planuri ale chinezilor discutate la summit a fost transformarea portului grecesc Pireu ntrun hub pentru comerul Chinei cu Europa. n acest scop, a fost semnat un acord de construire a unei ci
ferate de mare vitez ntre Budapesta i Belgrad, care ar urma s fac legtura cu portul Pireu, care este deja
principala poart de intrare a produselor chinezeti n Europa.
Se va constitui astfel un coridor ntre China i Europa. Cu mai multe astfel de linii ferate, nivelul
comerului nostru va crete. Suntem convini c vom termina lucrrile n doi ani, a spus premierul chinez
Li Keqiang, citat de DW. Am construit un pod chinez n Belgrad i n viitor vom construi un drum chinez, o
autostrad care va lega Belgradul de centrul Serbiei i o central energetic chinez, a adugat premierul
chinez.
China momete statele din Balcanii de Vest cu promisiunea alocrii a 10 miliarde de dolari pentru diferite
proiecte de infrastructur n regiune. Li a inut s asigure aceste state c legturile apropiate cu China vor

aduce investiii masive chineze n CEE i noi piee de desfacere uriae pentru produsele lor n China. Totul
va fi realizat n conformitate cu politicile care sunt valide n UE. China susine UE, procesele de integrare i
un euro puternic, a mai spus Li Keqiang. n realitate, China caut s transforme Europa central i de
Est, ct i rile din Balcanii de Vest aspirante la UE n piee lucrative i un cap de pod ctre restul
UE. Beijingul are interesul s reduc timpul necesar pentru a transporta produsele exportate ctre
Europa de Vest. Folosind ruta maritim Suez-Grecia i apoi calea ferat de mare vitez pn n
Europa occidental, timpii acetia s-ar reduce semnificativ.
Recent scriam despre noua ofensiv a Rusiei n Balcani, despre faptul c Moscova ncearc s opreasc
aderarea rilor din Balcanii de Vest la UE, legnd aceste state mai puternic de Rusia prin cooperare militar,
economic i antaj energetic. Reprezentanii UE se artau ngrijorai de apropierea Belgradului de Moscova
i cereau Serbiei s aplice sanciuni Rusiei n cauza Ucrainei. Diferena dintre abordarea rus i cea
chinez privind rile din Balcani este c Moscova folosete o combinaie de penetrare economic i
presiuni politice, n timp ce China merge pe o abordare strict comercial i economic, prin care
ncearc s fac dependente aceste state i astfel s-i creasc influena indirect i asupra UE.
n ultima zi a vizitei sale premierului chinez, acesta a inaugurat un pod n valoare de 226 miliarde de dolari,
cea mai mare investiie de infrastructur a Chinei n Europa. Pe lng memorandumul de nelegere cu China
i Ungaria pentru construirea cii ferate de mare vitez, de 370 de km, ntre Budapesta i Belgrad, Serbia a
semnat i un acord pentru un mprumut de 608 milioane de dolari cu China Exim Bank pentru construirea
unei noi centrale energetice pe baza de crbune de 350 megawai.
Summitul va da Serbiei ansa de a deveni centrul regiunii, prestigiu internaional i va mbunti turismul
i investiiile. De partea chinez interesul este s aprobe mprumuturi pentru rile sud-est europene i s-i
aduc companiile acolo, explica analistul economic srb Milan Kovacevic pentru Balkan Insight.
Problema este c Beijingul ncearc s intre din nou pe ua din dos n Europa, proclamnd un parteneriat
strategic cu Serbia, dup ce Comisia European interzisese statelor membre s permit participarea
chinezilor la licitaii publice atta vreme ct China refuz s adere la acordul OMC privind achiziiile
publice. Nefiind membr UE, Serbia nu este supus acestor restricii privind companiile chineze.
Acestea pot s ocoleasc restriciile comerciale europene i s exporte produse direct pe piaa
european, folosindu-se de acordurile de liber schimb pe care rile din Balcani le au cu UE.
De partea sa, UE ncearc s determine China s joace dup regulile ei, n relaia bilateral: s renune la
subvenii masive de stat pentru investitorii chinezi care duc la dumping i la produsele ieftine chinezeti care
invadeaz Europa i sufoc concurena.
Ce vor chinezii
Regimul de la Beijing are o influen foarte nociv asupra acestor ri pe de-o parte le aservete
economic prin bani, iar pe de alt parte le determin s-i ncalce propriile valori i s adere la concepia
sa n care libertile, drepturile i oamenii nu conteaz, ba chiar trebuie reprimate.
Planul Chinei nu vizeaz ns doar ptrunderea n UE via Serbia, ci i s lege China, Asia Central i Europa
prin aa numitul proiect Noua Cale a Mtsii. Potrivit publicaiei The Diplomat premierul chinez n-a mers
ntmpltor mai nti la reuniunea anual a Organizaiei de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Astana,

Kazahstan i apoi la Belgrad. Beijingul ncearc s sporeasc conectivitatea regional i comerul i s


creeze o reea intercontinental dominat de China. Deja din timpul ultimului summit China-CEE desfurat
la Bucureti, Li a semnat cteva acorduri referitoare la infrastructur, energie i comer n ideea extinderii
Cii Mtsii spre Europa. Scopul final al strategiei chineze este asigurarea unui acces mai bun la pieele
din Europa occidental pentru produsele chineze.
Pentru a-l realiza este nevoie mai nti de penetrarea unor sectoare strategice din ri precum Serbia:
infrastructur, energie, telecomunicaii i agricultur. Beijingul profit de starea proast a economiilor
acestor state i nevoia lor de investiii pentru a achiziiona active strategice pe care le va folosi ca prghii de
influen asupra Europei de Vest, de care regiunea este legat.
Exportul de mentalitate
Episodul summitului de la Belgrad arat ns i cum state UE sau aspirante la statutul de membru
UE, care se vor a fi democratice, acioneaz contrar principiilor de baz ale democraiei sub mirajul
banilor chinezi. Poliia din Serbia a rpit nou practicani Falun Gong venii la Belgrad pentru a
aminti lumii de crimele Partidului Comunist Chinez i de prigoana la care sunt supui oameni
nevinovai n aceast ar.
Mai mult, autoritile srbe au interzis orice fel de manifestaie n marja summitului CEE-China, iar
practicanii Falun Gong au fost privai de libertate, li s-a refuzat libertatea de exprimare i au fost deinui
arbitrar, fr s li se comunice motivele.
Autoritile srbe au nclcat astfel drepturi fundamentale pe care orice democraie le respect.
Reacia lor se ncadreaz ntr-un pattern tot mai frecvent i ngrijortor de supuenie i slugrnicie
fa de de China. Nu este prima dat, cnd PCC dicteaz rilor gazd cum trebuie ngropat problema
persecutrii practicanilor Falun Gong, a tibetanilor i a cretinilor chinezi. La summitul CEE-China de la
Bucureti, reporterii Epoch Times, ziarul care relateaz pe larg despre nclcrile grave ale drepturilor
omului n China, au fost oprii s participe. Iar n septembrie, un practicant Falun Gong venit la Guvern
pentru a protesta panic mpotriva vizitei vicepremierului chinez Zhang Gaoli, suspectat de genocid, tortur
i crime mpotriva umanitii pentru implicarea sa activ n persecutarea practicanilor Falun Gong, a fost
abuzat i agresat de jandarmerie. Mai mult, reporterilor Epoch Times nu li s-a permis accesul nici la
oportunitile de imagine cu delegaia chinez, n ciuda faptului c aveau acreditare permanent la guvern.
Din aceste fapte rezult clar c regimul de la Beijing are o influen foarte nociv asupra acestor ri pe deo parte le aservete economic prin bani, iar pe de alt parte le determin s-i ncalce propriile valori i s
adere la concepia sa n care libertile, drepturile i oamenii nu conteaz, ba chiar trebuie reprimate.
3. China patrunde incet, dar sigur, in spatiul postsovietic
Pe masura ce dependenta Europei de Est si a Asiei Centrale de Rusia scade, disponibilitatea Chinei de a
acorda acestor zone linii de credit si investii acestei zonei creste.
Lenta, dar evidenta, patruderea Chinei in Europa de Est si Asia Centrala, regiune care reprezinta un
ingenios melanj de foste imperii si mici state oportuniste, are toate sansele sa ofere surprize. Nu este vorba
despre o misiune comerciala extinsa, ci de o prezenta, cu un puternic potential de influenta asupra unui

spatiu fragmentat si care este obiect al unei confruntari agitate. Iar aceasta prezenta poate spulbera
sperantele Occidentului in democratizare regionala.
Rusia lui Putin nu mai detine monopolul asupra puterii in aceasta regiune, unde fostele teritorii comuniste
au devenit importante puncte de interes pentru o serie intreaga de puteri pentru Rusia, UE, Turcia, SUA si,
tot mai mult, pentru Iran. China, care este deja a doua economie a lumii, dupa SUA, apare ca un jucator
serios in aceasta zona intinsa, situata destul de departe de sferele traditionala de influenta ale
Beijingului. Interesul Chinei este determinat de ambitiile economice globale ale Beijingului. Relatiile lui
comerciale si investitiile au cuprins intreg globul pamantesc de la minele de cupru din Africa la petrolul
din America Latina, Europa de Est si Asia Centrala fiind ultima granita pentru expansiunea economica a
Chinei.In ultimii 10 ani, schimburile comerciale dintre China si cele doua regiuni au progresat cu 32% pe an,
pentru a atinge 41,1 miliarde de dolari in 2010, indice prognozat sa ajunga in 2015 la 100 de miliarde de
dolari. Belarus, tinuta la distanta de UE, se bucura de marinimia Chinei, la fel Republica Moldova si
Ucraina. In Europa de Est, sumele uriase cheltuite de Beijing pot crea o platforma pentru un adevarat rol
geopolitic pe viitor.Desigur, deocamdata China nu dispune nici de resurse, nici de vointa politica de a
patrunde in Europa de Est si Asia Centrala in calitate de pretendent la rolul de hegemon. Dar prezenta
Chinei in acest spatiu nu va purta la nesfarsit doar caracter economic. In realitate, daca tinem cont de faptul
de numarul mare de state puternice din aceasta regiune, rolul Chinei va avea cu siguranta consecinte
internationale. Pe termen lung, actualele investitii economice pot ajuta la formarea unei influente
considerabile a Chinei, inclusiv in capitalele statelor est-europene.China i atinge interesele geopolitice n
Europa de Est prin investirea n economiile statelor din aceast zon, relateaz Deutsche Welle, cu referire la
un studiu al Comitetului pentru Relaiile Economice Est-europene din Germania.Studiul precizeaz c
investiiile chineze sunt folosite pentru realizarea unor proiecte ample de infrastructur n statele balcanice i
est-europene.Unul din marii investitori n regiune este Banca Chinez pentru Dezvoltare, care va sprijini
extinderea reelei de energie eolian din Romnia. n viitor, aceasta i propune s investeasc o sum total
de circa un miliard de euro n agricultur, i sistemul energetic din Romania.De asemenea, n Republica
Moldova, Grupul Chinez Covec va realiza proiecte de infrastructur n valoare de un miliard de euro, ceea
ce constituie circa 10 la sut din PIB-ul moldovenesc.Studiul aduce exemplul i altor state, cum ar fi Croaia,
Serbia sau Bulgaria, unde chinezii au realizat proiecte de infrastructur impresionante.Potrivit lui Eberhard
Sandschneider, expert al Consiliului German pentru Relaii Externe, China dorete s-i asigure resursele i,
totodat, s capete acces pe pieele acestor state.Mult mai important ns, Beijingul vrea s devin un
partener strategic n partea de sud-est a Europei, se mai arata in studiul citat.
Interesul manifestat de China pentru Republica Moldova este un mister pentru majoritatea
analitilor, presupusele "inte" ale guvernului de la Beijing variind de la asigurarea unei "monede de
schimb" n relaiile cu Rusia la exploatarea potenialului comercial dat de localizarea geografic.
n timp ce Occidentul ncearc s izoleze Rusia pe plan internaional, China se pozi ioneaz de partea lui
Vladimir Putin. n culise, cele dou puteri lucreaz la un acord politico-militar o alian care ar putea
schimba dramatic raportul de fore la nivel mondial.
Renmin Ribao este organul central al Partidului Comunist Chinez, organiza ie cu peste 70 de milioane de
membri. ntr-un editorial al ziarului de partid, cuvintele prietenoase la adresa Rusiei nu contenesc.
Apropierea dintre China i Rusia devine o ancor de stabilitate mondial n condi iile n are Ucraina este
acoperit de umbra Rzboiului Rece. i continu: Rusia sub conducerea lui Vladimir Putin a for at deja
Vestul s neleag c n Rzboiul Rece nu exist victorie.
Formulrile din articolul ziarului de partid chinez denot o strategie. n conflictul Rusiei cu Occidentul
cauzat de anexarea Crimeei, cel mai mare stat al lumii ca suprafa are aliat cel mai mare stat al lumii ca

populaie. E drept c Beijingul s-a abinut de la vot n Consiliul de Securitate, dar presa controlat n
proporie de 100% nu las loc de ndoial apropo de poziia Chinei: SUA i Europa arat n fa a Rusiei i a
lui Vladimir Putin ca un tigru de hrtie, apreciaz publicaia Global Times. Aceasta apar ine holdingului de
firme controlat de Comitetul Central al Partidului Comunist i este apropiat de serviciile de informa ii
externe ale Chinei.
Global Times mai scrie c ncercarea Vestului de a instala un guvern fidel la Kiev a e uat i c aceast
tentativ produce un haos din care Occidentul nu are nelepciunea s ias, mai ales c a subestimat voin a
Rusiei de a-i apra interesele legitime. Concluzia este urmtoarea: Nu putem dezamgi Rusia atunci cnd
se afl n dificultate. China trebuie s devin un partener strategic de ncredere. Aa ctigm noi prieteni.
Importurile de arme explic atitudinea Chinei fa de Crimeea
n culise, se pare, aciunile sunt deja n toi. Experii ministerului rus de externe ar lucra la draftul unui acord
de cooperare politico-militar. Detalii nu sunt cunoscute deocamdat, dar prevederile acestuia ar trebui s
treac dincolo de cele ale Tratatului de bun vecintate, prietenie i colaborare ncheiat de Putin cu regimul
comunist chinez n 2001. Chiar i acesta din urm este generos n termeni de cooperare militar. n cadrul
Organizaiei pentru Securitate de la Shanghai, Rusia i China fac manevere militare comune. ntre 2004 i
2011, Beijingul a cumprat 23% din exporturile ruseti de arme. n principal e vorba despre avioane de
vntoare, motoare pentru aeronave, submarine diesel i baterii de rachete.
Unele produse de tehnic militar au fost exceptate pn acum din cauza unei considera ii fa de americani.
Asta s-ar putea schimba n contextul noilor evoluii, tiut fiind faptul c China dorete achiziionarea de
submarine nucleare 949A capabile s transporte rachete. Managerii firmelor de armament rusesc cer deja
eliminarea oricrei restricii fa de China i vorbesc chiar i despre unele proiecte comune.
Interesul militar al Chinei explic i relaia sa fa de Ucraina. Conform datelor de la Institutul suedez
SIPRI, Kievul ocup locul al treilea n clasamentul livrrilor de arme ctre Beijing. Numai n 2012,
exporturile ucrainene de arme n China au totalizat 690 de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, Partidul
Comunist are tot interesul ca Ucraina s rmn n sfera de influen a Rusiei. O apropiere de NATO ar
putea ntrerupe aceast cooperare.
La toate acestea se adaug i un alt amnunt: preedintele Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, este un
bun cunosctor al literaturii ruseti. De notat i legturile istorice tot mai des invocate n ultima vreme. n
1949, Republica Popular Chinez forma alturi de URSS Blocul Democraiilor Populare, care includea,
printre altele i fosta RDG. Astzi, cele dou puteri sunt legate de viziuni autoritare asupra statului, iar
apropierea dintre Rusia i China este deseori subestimat n Occident.

China a decis anul trecut s acorde un mprumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa
10% din Produsul Intern Brut (PIB) al cerui mai srac stat european, i cu siguran cel mai mare credit
obinut vreodat de Chiinu.
ntrebai care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analitii
politico-economici contactai de Reuters au cerut timp de gndire.
"rile mici i srace, fr resurse minerale semnificative, sunt candidai cu anse mici de reuit la
atragerea investiiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totui, China manifest tot mai mult
interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai srac dect multe ri din Africa. Aici, crue trase de cai,
ncrcate cu fn, circul alturi de Mercedes-uri i Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat dup drumuri

zilnice la fntn. ntrebai de ce (este China interesat de Moldova - n.r.), experii au nevoie de timp de
gndire", scrie agenia internaional de pres.

Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu gsete o explicaie.


"E adevrat c exportatorii chinezi caut s-i diversifice baza de exporturi. mi imaginez c ar vrea s se
duc n locuri mai tradiionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesar. De fapt, nu are mai nimic",
a spus rznd analistul.
Criza economic a avut efecte severe n Republica Moldova, a crei economie depinde n foarte mare
msur de banii trimii acas de cei care au plecat la munc n strintate.
Remiterile au sczut cu circa o treime anul trecut fa de 2008, potrivit datelor bncii centrale de la Chiinu,
iar situaia multor familii care depind de aceti bani a devenit una disperat, necesitnd intervenia
organizaiilor caritabile din Occident.
Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situaiei i pesimismul care caracterizeaz viitorul sunt
rezumate de CIA Handbook.
"Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modest n 2010, care rmne la discreia incertitudinilor
politice, capacitilor administrative slabe, intereselor birocratice, creterii preurilor combustibililor,
condiiilor meteo nefavorabile agriculturii i scepticismului investitorilor strini, precum i a prezenei unui
regim separatist ilegal n Transnistria", se arat n CIA Handbook.
Interesele Chinei n Moldova sunt neclare, dar exist indicii care sugereaz potenialul economic ridicat al
rii, noteaz Reuters, fcnd referire la agricultur, la profilul educaional bun al populaiei, datorat n
principal sistemului de nvmnt motenit din era comunist, sau la potenialul tehnologic subliniat de
numrul mare de internet cafe-uri din Chiinu.
Fondurile promise de China, al cror cuantum este nc negociat dup schimbarea guvernului, se vor
ndrepta cel mai probabil ctre construcii, infrastructur i probabil spre dezvoltarea industriei hightech, potrivit autoritilor moldovene.
ns interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativ dect
randamentul economic al investiiei este influena care poate fi cumprat cu acest credit, scrie Reuters.
"China i exercit noul model de politic extern (...) i exploreaz avantajele de superputere n
ascensiune", spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.
n timp ce devine tot mai autoritar n relaia cu Statele Unite, China intr n Europa de Est cu pai mici,
intind nti zonele srace, construind treptat legturi financiare puternice cu vecinii Rusiei.
n luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis s investeasc un miliard de dolari pentru
construcia de centrale electrice i drumuri n Tadjikistan, iar n martie 2009 banca central a Chinei s-a
angajat ntr-un contract de swap valutar pe trei ani, n valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de
dolari) cu Belarus.

"Prin ntrirea poziiei n curtea Rusiei, China i mbuntete mna n negocierile cu Moscova",
spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan mprtete la rndul ei acest punct de vedere, artnd c
Beijingul vrea s ctige "dividende politice" prin investiiile n rile srace din fosta Uniune
Sovietic.
China are nevoie de putere n relaia cu Rusia deoarece import de acolo tot mai multe resurse, mai ales
petrol i gaze naturale.
"Timp de mai multe decenii, relaiile dintre Rusia i China au fost nclcite, dar noul om de fier care a aprut
la Moscova, Vladimir Putin, n prezent premier, a decis s lase deoparte divergenele i s promoveze o
cooperare economic strns", comentau analitii IHS Global Insight ntr-o not din octombrie 2009.
ns, spun acetia, nencrederea persist ntre relaiile dintre aceste mari puteri.
Pe de alt parte, mprumutul acordat Moldovei nu este lipsit de potenial comercial i ar putea stabili
n favoarea Chinei un avanpost ctre accesarea pieelor din zonele de influen ale Uniunii Europene
i Rusiei.
"Exist sinergii ntre interesele de export ale Chinei i specificul industriei moldovene", potrivit lui Franklin
Steves, consilier politic la Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD).
China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar i pe vinificaie i industria textil,
apreciaz acesta.
Exporturile directe de aici ctre pieele din Uniunea European ar reduce semnificativ costurile de transport
suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.
Salariile sczute din Republica Moldova, comparativ cu alte ri din zon, au atras deja investitori din zona
produciei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din Romnia dup creterea fulminant a
salariilor, noteaz Steves.
Srcia din Moldova, slbiciunile administraiei i disputa din Transnistria - care mpiedic practic Chiinul
s controleze o regiune important din teritoriul rii - fac ca ansele Moldovei de a adera la Uniunea
European s fie foarte reduse. ns ara este inclus n tratatul Parteneriatului de Est al UE, avnd astfel
dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, n perioada 2007-2010, "pentru promovarea democraiei
i a reformei".
mprumutul de un miliard de dolari de la China eclipseaz pn i ajutorul obinut luna trecut de la
FMI, de 574 milioane de dolari.
4. Relaia China Japonia

Puterea Japoniei reprezint un motiv de alert pentru poporul chinez. Ocupaia militar japonez a lsat
urme adnci n amintirea multor ceteni chinezi. ns i Japonia se teme de un vecin suspicios, aflat n plin
cretere. Dei mpiedicat de constituie, o cretere semnificativ a flotei i aviaiei japoneze este doar o
chestiune de timp, muli experi estimnd c dezvoltarea Chinei conduce inevitabil spre o modificare a
legislaiei n ara Soarelui-Rsare. Aliana cu SUA aduce un mesaj clar: Japonia va putea conta pe SUA ca
aliat ntr-un eventual conflict. Naionalismul chinez este exacerbat cnd vine vorba de trecut i de disputa

teritorial legat de insulele Senkaku, care, dei nelocuite i minuscule au dubla valoare a unor zcminte de
hidrocarburi i de victorie de imagine asupra celuilalt. Poate c strngerea relaiilor ar folosi ambilor
parteneri, dar nu pare s existe nc o asemenea dorin.
Relaia China India

Relaia cu India este plin de necunoscute, mai vechi i mai noi. Istoria celor dou ri a fost influenat de
colonialism care, dei n proporie diferit, a reprezentat pentru amandou o experien comun. ns tot
vechiul colonialism le-a i desprit, pentru c a dus la rzboiul dintre ele n 1962. Beneficiind la ora actual
de o dezvoltare economic fr precedent, rile se nscriu pe aceeai linie n probleme precum securitatea
intern, combaterea terorismului, neproliferarea armelor atomice, ns dinamica relaiilor sino-indiene este
departe de un viitor panic. India nu poate uita teritoriile luate prin cucerire de ctre China, la fel cum nu
poate ignora Pakistanul i statutul su de aliat strategic al Chinei. Iar ncredinarea unei regiuni pakistaneze
controlului chinez st de asemenea n calea unui adevrate ncrederi reciproce. Sprijinul acordat refugiailor
tibetani i lui Dalai Lama n particular este un motiv de tensiune, avnd n vedere teama statului chinez de
tulburri n ceea ce el consider o provincie istoric. India a strns legturile cu America, ngrijorat de
politica chinez n regiune i duce, alturi de Japonia o politic de constrngere invizibil, n vederea
limitrii influenei chineze.
China este direct sau poate mai mult indirect responsabila de tulburarile din Orientul Mijlociu. Nu putem
nega ca majorarea nivelului de trai in China se produce fara efecte vizibile pentru toate tarile lumii.
Germanii vand mai multe masini de lux in China si Egiptenii platesc mai mult pentru produsele lor de baza
grane, ulei, orez, ceai, cafea, zahar. Chinezii mananca mai usor, egiptenii mananca mai greu. Simplista
ecuatie si totusi extrem de adevarata fara ca acest enorm stat sa o doreasca a reusit inca o data sa
dezechilibreze pietele interne in multe state, cu populatii foarte sarace.
Aici insa a venit greseala de gandire macroeconomica si egoism nerational de sorginte aproape nationalista.
China a marit subsidiile alocate pentru populatie concomitent cu marirea stocurilor. Alte state, mult mai
slabe si mai nevoiase, au procedat la fel, unele prea tarziu (Algeria si Iordania), altele in panica (Indonezia
si Vietnam), unele cu presiuni pe pietele interne (Rusia si India) si in sfarsit unele platind orice pret (Sud
Coreea). Toti au intrat pe mana speculantilor pe pietele de commodities, care detineau contracte future
pe 12 luni, aranjate prin prelungiri automate din perioade mult mai bune. Inca o data capitalismul fiduciar a
varsat sangele nevinovatilor.
China duce una din cele mai duplicitare politici economice din cate sunt pe glob, sustinuta de o diplomatie la
fel de duplicitara. Un singur stat in lume poate fi asemuit Chinei din acest punct de vedere, Israelul. Daca
Israelul o face cu circumstante atenuante (cartier rau-famat si vecini batausi), China nu prea are de ce, in
afara motivatiei politice comunismul dauneaza sanatatii! Israelul vrea sa traiasca, China vrea sa traiasca
mai bine in formatul politic existent.
Povestea Chinei contemporane este povestea energiei necesare pentru a sustine cresterea ei economica.
Orientul Mijlociu inseamna energie. Aici se leaga interesul major al Chinei in aceasta regiune geografica.
Intr-un fel sau altul, povestea Chinei in anii 70-80 se aseamana cu povestea Romaniei in aceasta perioada,
minus jaful metodic la care a fost supusa Romania timp de 4 decenii anterioare, privind rezervele de petrol si
gaze de catre Germania nazista si Rusia comunista.
In anii 50, in China, sunt descoperite rezerve de petrol gigantice in bazinul Jiang-Liao din nord-estul tarii.
Rezervele de petrol sunt consumate la greu de industrializarea de tip stalinist (asemanatoare cu cea din
Romania) si exportate pentru a obtine valuta necesara hranirii unui popor de un miliard de cetateni. In 1974
China exporta 6.6 milioane de tone; 1n 1978: exporturile se dubleaza 13.5 milioane de tone; in 1985
exporturile ajung la 20 milioane de tone. In 1993, necesitatile Chinei depasesc productia proprie. China

incepe sa importe petrol si gaze din Asia de Est si Rusia. In 2001 necesarul Chinei nu mai poate fi satisfacut
din sursele apropiate si ajunge in Orientul Mijlociu prin trei giganti energetici (China National Offshore Oil
Corp, China National Petroleum Corp si Sinopec) China ajunge peste tot, dar in special in Orientul Mijlociu.
Cifrele de afaceri ale celor patru combinate cu alte afaceri energetice chineze fac Gazpromul sa arate ca o
mica afacere de familie. Astazi China este cel mai mare consumator energetic dupa Statele Unite. Din datele
oficiale luam cunostinta ca in anul 2010 China a consumat 455 milioane de tone de petrol, din ele 200 de
milioane importate. In anul 2011 se asteapta o crestere de 6% a acestor cifre.
Relatiile Chinei cu diversele sate din regiune au fost mult mai indraznete decat cele ale japonezilor si ei
dependenti de energia statelor arabe din Orientul Mijlociu. Daca Japonia si-a confirmat boicotul arab asupra
firmelor care faceau afaceri si cu Israelul, China nu s-a sinchisit si si-a vazut de afaceri cu toata lumea.
Bineinteles ca Japonia a adoptat o pozitie perdanta, care pana la urma i-a adus prejudicii de ordin economic
si de imagine, in special in Statele Unite.
De iure, China a recunoscut drepturile PLO asupra teritoriilor ocupate de Israel si nu a acordat vize
israelienilor dornici sa viziteze China pana la inceputul anilor 90. De facto, lucrurile stateau diferit.
Incepand de la mijlocul anilor 70, China facea afaceri cu Israelul prin consulatul Israelian din Hong-Kong,
cumparand tehnologie agricola si militara prin firme din Hong-Kong. De la inceputul anilor 90 afacerile
incep sa fie facute pe fata si daca in anul 1992 cifra de afaceri a fost de 30 de milioane de dolari, in 2008
cifra ajunsese la 5 miliarde de dolari, in 2010 a fost 10 miliarde si in 2011-2012 probabil va ajunge la 15-18
miliarde de dolari. Israelul desfasoara proiecte gigantice pentru agricultura chineza (irigatii, soiuri de legume
si fructe eficiente si rezistente la daunatori sau perisaj natural, desalinizare de teritorii si indulcirea apei de
mare). Afacerea principala este totusi tehnologia militara. Astazi Israelul este al doilea furnizor de armament
(din punctul de vedere al volumului financiar) al Chinei, primul dupa Rusia.
Pentru a descreti putin fruntile din expunerea faptelor voi povesti doua fapte diverse, prima adevarata 100%,
o a doua posibila, dar neprobata. Prima ar fi ca fostul sef al Marinei Militare Israeliene (2007-2011), Amiral
Eli Marom, este de origine chineza (vezi poza). O anecdota populara printre jurnalistii americani povesteste
ca o retea de spionaj industrial de sorginte chineza a spionat intr-o veselie intr-un complex industrial
important din Israel, fiind lasati sa o faca fara interventia organelor abilitate. Dupa ce si-au terminat
misiunea, consulul israelian din Beiging a prezentat o nota de plata pentru cele furate, anuntand ca lipsesc
documente pentru a finaliza proiectul furat. Chinezii au platit fara nici un scandal. Chiar nu stiu cat de
adevarata este intamplarea. Probabil nu este
Alti doi mari parteneri de afaceri ai Chinei in Orientul Mijlociu sunt Arabia Saudita si mai nou Iranul.
Relatiile cu Arabia Saudita au inceput in paralel cu cele oficiale cu Israelul, adica in 1990. Ambele tari
erau considerate de fostul regim comunist-maoist ca tari reactionare, reabilitate insa de intemeietorul
Chinei comunisto-capitaliste, Deng Xiaoping. In 2010, conform unor date neoficiale, publicate insa de
prestigiosul magazin britanic The Economist (vezi in bibliografie), China a cumparat mai mult petrol din
Arabia Saudita decat Statele Unite. In 2008, cifra de afaceri intre China si Arabia Saudita a fost de 41.8
miliarde de dolari americani, probabil ca in 2010 a depasit 45 de miliarde de dolari (vezi in bibliografie
datele oficiale in Window of China). In 2006, cu ocazia vizitei regelui saudit Abdullah, s-au semnat
contracte de cooperare energetica, dublate cu ocazia vizitei Presedintelui Hu Jintao la Riad. Interesant de
mentionat ca dupa catastrofalul cutremur din 2008, petrecut in regiunea Sichuan, Arabia Saudita a fost cel
mai mare donator de ajutoare pentru reabilitarea acestei regiuni. Totalul ajutoarelor a ajuns la suma de
aproape 50 de milioane dolari (40 in bani si 8 milioane in materiale de constructii). Sume importante, dar
mai important insa a fost gestul. Conform traditiei wahabite, Saudia ajuta numai state sau populatii islamice.
Relatiile dintre China si Iran sunt putin diferite fata de celelalte doua varfuri ale politicii chineze in
Orientul Mijlociu. Relatiile diplomatice intre cele doua state sunt poate cele mai vechi ale Chinei comuniste
in Orientul Mijlociu, avand in vedere ca au o vechime de la inceputurile Chinei comuniste in anii 50.
Interesant de mentionat ca Imparateasa Iranului Farah Pahlavi si Premierul Iranian Hoveyda au fost printre
primii vizitatori din vest dupa deschiderea Chinei, la inceputul anilor 70 (vezi poza).

In martie 2004, gigantul energetic chinez ZZC (Zhuhai Zhenrong Corporation) a semnat un contract de
import pe 25 de ani cu Iranul pentru cumpararea a 110 milioane de tone metrice de gaz lichefiat (LNG). Un
alt contract, in valoare totala de 100 de miliarde de dolari, pentru inca 250 de milioane de tone metrice de
LNG, a fost semnat de alta firma a statului Chinez, Sinopec, care si-a asumat deezvoltarea bazinului
Yadavaran, pentru aceasi perioada de 25 de ani. In ianuarie 2009, Iranul si China au semnat inca un contract,
in valoare de 1.8 miliarde de dolari pentru dezvoltarea si exploatarea bazinului petrolifer Azadegan din
vestul Iranului.
Analizand comportamentul pragmatic al Chinei in Orientul Mijlociu nu putem sa nu observam detasarea cu
care China isi transeaza afacerile externe, bazandu-se exclusiv pe interesele proprii in totalitate, economice
si financiare. Pentru China pozitiile politice sunt parghii pentru promovarea importurilor de energie si
vanzarile de bunuri, inclusiv de armament arabilor si cumpararea de tehnologii agricole, medicale si in
special militare din Israel.
Avantajele Chinei in Orientul Mijlociu:
1. China nu are o politica imperiala (nu a avut-o niciodata in istoria ei milenara) si nu incearca sa-si
exporte
sisteme
politice
sau
economice.
2. China nu a fost o putere coloniala si majoritatea popoarelor din Orientul Mijlociu nu vad in China o
amenintare asemanatoare puterilor occidentale, neregasind resentimentele trecutului colonial.
3. Progresul inregistrat de chinezi intr-o perioada scurta i-a conferit posibilitatea de a egala unele puteri
occidentale si de a fi intr-o pozitie pentru a prelua hegemonia economica mondiala, ceea ce o face extrem de
apreciata
de
majoritatea
statelor
arabe.
4. Rezervele monetare ii acorda Chinei avantajul negocierii de afaceri profitabile, platind mult mai bine
decat
unii
competitori.
5. Etatismul economic Chinez este compatibil cu cel Saudit sau Iranian, intr-o mare masura si cu cel
Israelian.
Posibilele evolutii in Orientul Mijlociu legate de prezenta tot mai accentuata a Chinei in aceasta zona:
1. Zona Orientului Mijlociu devine multipolara, la fel ca cele care se dezvolta in alte zone geografice ale
lumii
(Europa
si
America
Latina).
2. Statele Unite sunt intr-o pozitie descendenta (voita sau nevoita) in Orientul Mijlociu. Politica
administratiei Obama este izolationista si aproape identica cu cea care a urmat crizei economice a anilor 30
din
secolul
trecut.
3. Quartetul format din SUA, UE, Rusia si ONU nu a reusit sa-si faca o prezenta utila in ultimele doua
decenii si reprezentantul quartetului, Tony Blair, a taiat frunze la caini in Ierusalim. (Vezi bibliografia).
4. Uniunea Europeana nu a avut niciodata o politica unitara in Orientul Mijlociu si probabil nu va conta in
perioada urmatoare, desi a ingropat miliarde de euro in Autoritatea Palestiniana.
5. Avand in vedere ca statul Chinez nu are obiective politice (la vedere), in afara celor care ii sustin
interesele economice in zona, el poate deveni un onest broker in Orientul Mijlociu, acceptat de partile
beligerante. In special avand in vedere ca statul Chinez ocupa unul din locurile permanente din comisia de
securitate a ONU, cu drept de Veto, asemanator cu puterile occidentale si Rusia.
6. Prezenta Rusiei in Orientul Mijlociu va ramane limitata, avand in vedere prioritatile Europene si
caucaziene
ale
Rusiei
contemporane.
7. Investitiile Chinei in Orientul Mijlociu vor ajunge in viitorii 5 ani la un nivel de peste 200 230 de
miliarde
de
dolari.
O
suma
care
justifica
o
influenta
majora.
8. Toate punctele mentionate si rapiditatea dezvoltarii lor sunt profund dependente de felul in care se vor
termina crizele actuale, in special cea din Egipt. Daca tranzitia va fi lenta prezenta Chinei va fi treptata,
daca va fi scurta si violenta va deveni rapida.

Concluzie:
Orientul Mijlociu intra intr-o faza de condominiu, in care vor juca roluri puterile regionale si China. Intr-un
fel sau altul, mai mult traditional decat practic va ramane si SUA pe fundal, cu o influenta mai mult militara
decat politica.
5. Relaia China Federaia Rus
Federaia Rus, continuatoare a URSS-ului a fost al doilea stat ale crui aciuni au influenat adnc viziunea
chinez asupra lumii. n calitate de mentor al Chinei, aciunile politice dar mai ales economice i erau
emulate iar teoriile respectate cu sfinenie. n cadrul tratatului de prietenie, aliana i asistena mutual sinosovietic din 1950, URSS oferea ajutor economic Chinei, dar nelegerea era mult mai favorabil prii ruse.
De pild pentru acest ajutor trebuia trimis o mare parte din rezerva chinez de aur, iar cei 10.000 de
specialiti trimii erau ntreinui pe banii Chinei, bani care erau mprumutai tot de la sovietici. Pe msur ce
termenii acordului i-au fcut simite efectele, relaiile ntre ri s-au rcit, pentru c era o mare diferen fa
de ateptrile iniiale ale chinezilor. Redimensionarea imaginii lui Stalin, iniiat de Hruciov l-a nelinitit
profund pe Mao, care vedea n criticarea cultului personalitii un pericol in perspectiv pentru statura sa
politic. Aceeai senzaie a avut-o i ani mai trziu, cnd Hruciov a fost la rndul su destituit, de data
aceasta cu motivaia c s-ar fi lansat n nite politici economice nechibzuite. mpreun cu antipatia pe care
Mao a avut-o fa de aceti doi lideri sovietici, teama de o Rusie dominant, deviaionist i deloc animat
de sentimente freti fa de o ar comunist a contribuit la distanarea Chinei. Trecut prin imensele
suferine ale Marelui Salt nainte i ale Revoluiei culturale, China avea nevoie de o perioad n care s
se refac, s i regseasc un echilibru social intern, dar exact de acest lucru se temea Mao, care vedea n
oprirea ciclului revoluionar o mburghezire, o relaxare a disciplinei partidului. Astfel nct obinerea bombei
atomice, mai puin datorat sovieticilor (care au abandonat proiectul de sprijin) ct al unui remarcabil efort
naional, ddea Chinei dreptul de a prelua poziia de leader al universului comunist, de care URSS se
dovedea nedemn n ochii PCC. Dialogul cu SUA era o micare tactic menit s pazeasc China de un
razboi cu mai multe superputeri, nsa scopul rii era s devin puternic bazndu-se doar pe ea. Conflictul
de frontier, mpreun cu sentimentul c vastele teritorii au fost pierdute n secolul ruinii fa de Rusia au
mpiedicat aceste dou ri s mai aib relaii att de apropiate precum era de ateptat. O situaie uor
paradoxal se ntlnete n sectorul aviatic, unde dup nelegerea cu SUA au nceput s fie achiziionate
avioane occidentale, n dauna tehnologiei sovietice, n timp ce dup Piaa Tiananmen i cderea
comunismului n URSS, furnizorii s-au schimbat. Blocarea comerului cu armament a obligat din nou China
s recurg la tehnica militar rus, reuind chiar s salveze sectorul rus de la faliment n acest proces. Ne
putem ntreba dac fr existena manifestaiilor nu ar fi avut la ora actual o mai mare apropiere ntre China
i Occident, care, paradoxal, era exact scopul celor ce ieiser n calea tancurilor. n orice caz, evoluia
ultimilor ani aduce cele dou mari puteri asiatice mai aproape dect (poate) i-ar fi dorit, considernd ca o
colaborare ntre ele este necesar pentru contrabalansarea hegemoniei americane. Exista n continuare
temeri reciproce, precum:

stabilirea dincolo de frontiera rus a unor emigrani chinezi, care ntlnesc acolo un adevrat vid
demografic
posibilitatea ca partea rus s accepte dup multe negocieri un scut antirachet american
teama Moscovei de scderea volumului tranzaciilor comerciale, care ar indica scderea interesului
chinez pentru armamentul rusesc
Forate s se sprijine reciproc, pentru moment, aceste dou puteri i continu colaborarea dificil.