CAPITOLUL 2. PIATA IMOBILIARA.

CLADIRI VERZI

Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai populat ora i cel mai
important centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.883.425 de locuitori (2011[3])
face ca Bucuretiul s fie al zecelea ora ca populaie din Uniunea European. Conform unor
estimri ale unor specialiti, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar n
urmtorii cinci ani, acest numr va depi patru milioane. [5] La acestea se adaug faptul c
localitile din preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan,
nsumeaz o populaie de aproximativ 430.000 de locuitori.[6]
Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1862 devine capitala Principatelor
Unite. De atunci a suferit schimbri continue, devenind centrul scenei artistice, culturale
i mass-media romneti. Arhitectura elegant i atmosfera sa urban i-au adus n Belle
poque supranumele de Micul Paris. n prezent se situeaz pe acelai nivel administrativ
cu judeele Romniei i este mprit n ase sectoare.
2.1. Piaa imobiliar - cadru conceptual i caracteristici
Piaa imobiliar este ansamblul persoanelor fizice i juridice care sunt n contacte
unele cu altele n scopul de a efectua tranzacii imobiliare. Participanii la pia sunt
cumprtorii,

vnztorii,

chiriaii,

proprietarii,

creditorii,

debitorii,

antreprenorii,

constructorii, administratorii, investitorii i intermediarii. Piaa imobiliar nu se

caracterizeaz prin aceeai eficien fa de piee de alte bunuri sau servicii. Astfel, pe o pia
eficient, bunurile sau serviciile tranzacionate sunt esenial omogene, putnd fi nlocuite
oricnd unul cu cellalt, adic fiind fungibile. Prin contrast, bunurile imobiliare sunt unice i
amplasamentul este fix.
Pe piaa imobiliar, n acelai timp, pot aciona puini vnztori i cumprtori ntr-un
amplasament sau o arie restrns i pe un anume interval de pre. Valoarea ridicat a
proprietilor imobiliare necesit o putere mare de cumprare i, de aceea, piaa imobiliar
este foarte sensibil la schimbarea nivelului salariilor, stabilitatea veniturilor i numrul
locurilor de munc.
Vnzarea i cumprarea imobilelor, are loc pe o pia caracterizat prin concuren la
fel cum se ntmpl pe orice form de pia. Prin urmare, pentru a putea diferenia i pentru a
le putea fixa preuri de vnzare mai mari, agentiile imobiliare fac tot posibilul s le adauge
ct mai mult valoare. ,,Plus-valoarea este un factor important n comerul cu imobile: cu ct
1

un imobil capt mai mult valoare, cu att agentia i poate stabili o cot mai mare, din care
s obin ncasri mai mari1.
Privind situaia doar din punct de vedere financiar, pentru agentiile imobiliare din
ziua de astzi, imobilul este un instrument de fcut bani. Comerul cu imobile a devenit o
strategie de afaceri. Dac unele agentii se bazeaz pe diversificare diagonal pentru a se
dezvolta, altele utilizeaz comerul cu imobile pentru a crete.
Strategia de pia aplicat de majoritatea managerilor agentiilor imobiliare const n
achiziionarea la un pre mic, iar apoi n vnzarea la un pre ct mai mare, beneficiul astfel
obinut este reinvestit n creterea agentiilor n sens administrativ.
n cazul n care administrarea agentiilor nu tie s gestioneze tranzaciile cu imobile,
pot fi nregistrate pierderi financiare, adic la deficite. Acestea apar cnd agentiile vnd un
imobil pentru o sum mai mic dect cea la care l-au achiziionat.
La fel ca n cazul oricrei afaceri, deficitele sunt cauzate de suma mai ridicat a
cheltuielilor fa de cea a veniturilor. Ele exist i nu pot fi dect cu greu ndeprtate, aa c
soluia pentru a nu grei ar fi ca ele s fie luate n seam n momentul n care agentia apeleaz
la cumprarea-vnzarea de imobile, n vederea sporirii ncasrilor.
Una dintre cele mai importante probleme este caracterul imprevizibil al imobilelor,
care nu le permite agentiilor s i dea seama de valoarea real a imobilului achiziionat pn
ce acesta nu este scos pe piata imobiliara. n momentul ncheierii tranzaciei, agentiile nu
realizeaz n totalitate la ce compromis se ajunge 2. n special agentia cumprtore este
afectata, deoarece, pn cnd imobilul nu isi creste valoarea, nu i poate da seama de ct de
bine se integreaz el pe piata imobiliara si in cerintele cumparatorilor i dac banii pltii
pentru el i reflect adevrata valoare.
Concretiznd, se poate achiziiona un imobil aparinnd crezndu-se c are valoare
ridicat, dar, n momentul integrrii lui pe piata imobiliara, s i dea seama c s-a nelat i
c nu va obine un pre de vnzare mai ridicat dect cel de cumprare. De cealalt parte, tot
dup finalizarea tranzaciei, agentia vnztoare poate realiza c a vndut prea uor un imobil
care dac ar mai fi fost pstrat ar fi putut cpta valoare n plus, ceea ce ar fi fcut ca el s fie
vndut mai trziu la un pre i mai ridicat.
Agentiile imobiliare, ca ageni economici, au nevoi pe care i le pot satisface prin
intermediul comerului cu imobile. Pe de-o parte, agentia cumprtoare are nevoie de un
1

Roca Vlad-Comerul cu fotbaliti ca instrument de cretere a veniturilor cluburilor de fotbal Studiu de caz:
Olympique Lyonnais, 2007-2011 n Marathon Vol II Nr. 2 Bucureti 2010, p. 20
2

Stiglitz, Joseph; Walsh, Carl, Economie, Editura Economic, Bucureti, 2005, p. 64

2

imobil care s aduc un plus de valoare agentiei. Pe de alt parte, agentia vnztoare are
nevoie de resurse financiare, pe care le poate obine dac vinde respectivul imobil. Agentiile
se implic n comerul cu imobile pentru a obine un avantaj n urma schimbului. Pentru
agentia vnztoare este vorba de un avantaj financiar, pentru cea cumprtoare de unul
imobiliar.
2.2. Elemente ale pieei imobiliare
Principalii participani la piaa imobiliar sunt:
1. Proprietarii-utilizatori, care sunt persoanele cu dubl calitate, de investitori i
consumatori. Ei cumpr proprieti rezideniale sau comerciale spre a le utiliza prin locuire
sau prin a le utiliza pentru propria lor afacere.
2. Proprietarii, care sunt investitori puri. Ei cumpr proprietile, dar nu sunt
consumatori, n sensul c nu locuiesc n ele i nu le utilizeaz pentru o afacere proprie, ci le
nchiriaz.
3. Chiriaii, care sunt consumatori puri.
4. Dezvoltatorii, care dezvolt proiecte imobiliare i care furnizeaz produse noi pieei
imobiliare.
5. Renovatorii, care furnizeaz pieei imobiliare imobile renovate. 6. Facilitatorii, cei
care faciliteaz ncheierea tranzaciilor imobiliare, printre care se numr: bncile, ageniile
imobiliare, avocaii i alte entiti. Proprietarii-utilizatori, proprietarii i chiriaii reprezint
cererea de pe piaa imobiliar, pe cnd dezvoltatorii i renovatorii reprezint oferta.
Principalele afaceri ale industriei imobiliare premise de dezvoltare a creditului
ipotecar.
1. Evaluarea imobiliar este executat de ctre evaluatori atestai n urma unor
cursuri de specialitate sau de ctre societi comerciale specializate, care respect anumite
standarde profesionale.
2. Intermedierile imobiliare sunt realizate de ageniile imobiliare organizate ca
societi comerciale sau de ctre agenii imobiliari care au calitatea de persoan fizic
autorizat. Spre deosebire de celelalte piee financiare (bancar, de capital, a asigurrilor), n
Romnia nu exist reglementri speciale pentru ageniile imobiliare i agenii imobiliari
(capital social minim, necesitatea pregtirii profesionale a agenilor imobiliari).
3. Dezvoltrile imobiliare sunt afaceri care constau din achiziionarea de teren,
viabilizarea terenului (racorduri la utiliti: ap, canalizare, curent electric, gaze, termoficare),
construirea de cldiri cu diferite destinaii i vnzarea acestora. Exist i dezvoltatori care
3

prefer s nu vnd proprietile construite, ci s le exploateze prin nchiriere sau s le

nchirieze i s le vnd ulterior ca afacere.
4. Managementul proprietilor este o activitate prestat de ageni economici
specializai i provine din externalizarea activitilor unui investitor care prefer s
ncredineze gestionarea proprietilor sale unor teri. Investitorii instituionali (fonduri
mutuale, fonduri de pensii, societi de asigurri) prefer, de regul, aceast metod, mai ales
pentru managementul riscului, mprind portofoliul de proprieti imobiliare deinut ctre
mai muli manageri imobiliari. Managementul proprietilor este destul de puin rspndit n
Romnia.
5. Marketingul imobiliar este ansamblul de activiti pentru promovarea unor
proprieti imobiliare n dezvoltare sau deja construite i face parte, de regul, tot din
externalizarea unor activiti. Este, de asemenea, puin rspndit n Romnia.
6. Investiiile imobiliare reprezint activitile de investiie n bunuri imobiliare
fcute de diverse tipuri de investitori. Achiziiile se fac n vederea revnzrii la o dat
ulterioar, exploatrii prin nchiriere a imobilelor respective sau n alte scopuri.
7. Serviciile de relocare sunt servicii de mutare complexe, din ce n ce mai necesare
n condiiile mobilitii companiilor i a forei de munc. n interiorul fiecrei ramuri,
operatorii se pot specializa pe segmente ale pieei, cum ar fi: sectorul rezidenial, sectorul
comercial sau proprietile industriale.
Piaa imobiliar are o structur complex, a crei cercetare n adncime este foarte
costisitoare, necesit mult personal i cere o coordonare a eforturilor instituiilor centrale i
locale ale statului, pe de o parte, i a entitilor private, pe de alt parte. Modelarea
matematic a proceselor imobiliare este o ntreprindere dificil, din cauza multitudinii de
factori care contribuie la evoluia proceselor (factori demografici, veniturile, preurile
locuinelor, costurile i disponibilitatea surselor de finanare, preferinele consumatorilor,
preferinele investitorilor, preul de substituire, ritmul de construire, facilitile fiscale
acordate promotorilor imobiliari, componenta social a politicilor imobiliare, gradul de
reabilitare termic, etc.).
Recenta criz de pe piaa creditelor substandard din Statele Unite ale Americii a
influenat n mod semnificativ multe piee, provocnd turbulene pe pieele financiare
internaionale (piee de capital, piee financiar-bancare).
Din fericire, Romnia a fost afectat n mai mic msur de aceast criz. Cel puin
n viitori civa ani, o astfel de criz este puin probabil s se ntmple pe piaa romneasc,

ntruct structura portofoliului de credite este destul de sntoas, creditele substandard

putnd fi considerate neglijabile.
2.3. Cladiri verzi. Principii, evaluare si certificare.
O cladire care foloseste pe durata proiectarii, construirii si operarii strategii in
vederea reducerii consumului de energie si a minimalizari sau eliminarii impactului negativ
asupra planetei. O cladire verde sau sustenabila raspunde nevoilor generatiei actuale fara sa
compromita capacitatea generatiilor viitoare de raspunde propriilor nevoi.
Casa ecologica reprezinta un concept nou in Europa, dar mai este mult pana la
atingerea standardelor pe care le presupune o casa ecologica. Ca si in cazul unei constructii
pasive, o casa ecologica se caracterizeaza prin faptul ca nu elimina noxa, cum se intampla in
cazul constructiilor clasice, noxe datorata incalzirii sau altor activitati si/sau tehnologii
poluante.
De remarcat c, n cazul caselor din aceast ramur, spre deosebire de activele
clasice cunoscute n economie, care i pierd valoarea i se depreciaz de-a lungul timpului,
acetea pot crete n valoare pe parcursul anilor. Cu ct evoluiile lor sunt mai bune, cu att
valoarea lor crete, iar agentia i poate vinde la un pre mai mare.
Suma de bani rezultat din preul de vnzare i cel de cumprare este ctigul
agentiei. Pentru a putea vinde la pre ridicat, agentia trebuie s le ofere angajatilor si
sprijinul necesar obinerii de performane ridicate. n acest fel, cota de pia a imobilului va
crete, iar cnd imobilul va fi vndut mai departe,agentia va ncasa o sum ridicat pentru el3.
Casa pasiva este o casa foarte bine izolata termic, cu ferestre cu trei foi pe geam si
protectie solara, asigurand un mediu sanatos de viata, fara diferente termice in acelasi spatiu.
Instalatia de ventilatie este asigurata de o pompa de caldura care preia aerul curat din afara,
introducandu-l intr-un schimbator de caldura unde, intalnind aerul viciat expulzat, preia de la
acesta cateva grade, fiind ulterior comprimat in compresorul pompei de caldura, intrand in
casa la temperatura dorita de proprietar.
In problema pierderilor energetice ale cldirilor, ferestrele i uile joac un rol
important. De aceea la cldirile de energie redus este important s se acorde o atenie
deosebit alegerii ferestrelor i uilor:

Geamul trebuie s fie din dou, ideal, trei straturi de sticl special.
3

Smith, Aaron C.T.; Stewart, Bob, The special features of sport: A critical revisit, Sport Management Review,
13 (2010), p. 9
5

Ramele ferestrelor trebuie construite astfel ca s limiteze pierderile de energie n locul de

mbinare dintre geam i ram.

mbinrile dintre ram i zid trebuie etanate cu material adecvat.

Cu ct este mai mare suprafaa ramei cu att mai mari sunt pierderile energetice. Ceea ce
nseamn c un numr mai mic de ferestre mari este o soluie mai bun dect un numr mare
de ferestre mici.
AUDITUL ENERGETIC
Auditul Energetic al unei cldiri urmarete identificarea principalelor caracteristici
termice si energetice ale construciei i ale instalaiilor aferente acesteia i stabilirea, din
punct de vedere tehnic i economic, a soluiilor de reabilitare sau modernizare termic i
energetic a construciei i a instalaiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obtinute din
activitatea de analiz termic i energetic a cldirii
Realizarea auditului energetic pentru o cladire presupune parcurgerea urmtoarelor
etape:

1.

Evaluarea performantei energetice a cladirii in condiii normale de utilizare, pe baza

caracteristicilor reale ale cldirii i a instalaiilor aferente (inclzire, preparare a apei calde de
consum, ventilare, climatizare, iluminat ), i vizeaz n principal:

investigarea preliminar a cldirii i a instalaiilor aferente

determinarea performanelor energetice ale construciei i ale instalaiilor

aferente acesteia, precum i a consumului anual de energie pentru nclzirea spaiilor,
ventilare, climatizare, iluminare si de preparare a apei calde de consum

o
2.

concluziile auditorului energetic asupra evalurii

Indicatori ai eficienei economice a soluiilor tehnice de reabilitare/modernizare
energetic a cldirilor existente. Cei mai importani indicatori economici ai investiiei sunt:

Valoarea neta actualizat VNA(m)

Durata de recuperare a investiiei suplimentare NR

Costul unitii de energie economisita, e

3.

Stabilirea soluiilor tehnice de crestere a performanei energetice pentru construcie i

instalaii, aplicabile cldirilor

Influena interveniilor de modernizare/reabilitare asupra consumului de

energie a cldirii
Analiza eficienei economice a soluiilor tehnice de cretere a performanei

o
energetice

o Elaborarea Raportului de Audit Energetic

In urma procesului de audit energetic se elibereaza un certificat energetic .
CERTIFICAT ENERGETIC
Certificatul de performanta energetica a cladirii se poate elibera in urma unui proces
de audit energetic in scop de vanzare-cumparare sau inchiriere, sau in cadrul procesului de
audit energetic in scopul reabilitarii termice a cladirii.
In al doilea caz, certificatul energetic va cuprinde atat informatii despre
caracteristicile energetice ale cladirii inainte de reabilitare, cat si informatii despre noua clasa
energetica a cladirii in urma reabilitarii termice. De asemenea, din dosarul intocmit de
auditorul energetic, reies si solutiile de reabilitare termica recomandate.
Intr-un certificat performanta energetica, o cladire se poate gasi intr-una dintre cele
sapte clase energetice, de la clasa A pana la clasa G (de la cel mai scazut pana la cel mai
ridicat consum de energie). Eliberarea unui certificat energetic de catre un auditor energetic
cladiri se face in urma procesului de audit energetic cladiri, ce releva principalele
caracteristici termice si energetice ale constructiei si instalatiilor termice, rezultate din analiza
energetica.
Un certificat energetic se intocmeste in cazul in care se doreste vanzarea, cumpararea
sau inchirierea cladirilor, cat si pentru cladiri in proiect sau in constructie. Certificatul eliberat
de auditori energetici este valabil 10 ani.
Informatii si documente necesare pentru intocmire certificat energetic obligatoriu:
- proiectul tehnic al constructiei;
- orientarea cardinala a constructiei;
- pozitionarea apartamentului (intr-un bloc) care sunt peretii exteriori, pereti comuni
cu alti vecini sau pereti despartitori de spatii comune (holul blocului);
7

- instalatii de incalzire folosite;

- numarul de persoane care locuiesc in locuinta;
- vechimea cladirii.

CASA PASIVA
In ultimele decenii ale acestui secol, pe plan European s-au luat o serie de masuri
pentru stoparea risipei resurselor natural si financiare, pentru limitarea efectelor nocive
asupra mediului inconjurator si a existentei omului, in general, rezultate in urma dezvoltarii
necontrolate a activitatilor marilor aglomerari urbane, poluarea mediului natural si a
climatului, degradarea starii de sanatate a omului. Protectia mediului si dezvoltarea durabila
sunt doua dintre dezideratele de mare actualitate care, in mod obligatoriu, trebuie sa ne
preocupe.
In tara noastra, dupa o lunga perioada de timp, ritmul constructiilor de locuinte
individuale cunoaste o crestere accentuate. In trecut, a existat o slaba preocupare fata de
aceste problem, iar in present ritmul accelerat amintit, muta centrul de interes catre aspectele
cantitative si calitative. S-a ajuns la elaborarea unor standarde pentru asa-numitele cladiri de
energie redusa.
"Casele pasive" fac parte din categoria cladirilor de energie redusa . Termenul
de casa pasiva isi are originea in faptul ca, datorita constructiei sale speciale, aceasta
cladire este putin sensibila din punct de vedere al conformului termic la modificarile
parametrilor meteorologici. Energia solara incidenta pe suprafata exterioara a cladirii, care
patrunde in interior prin diferite mecanisme de transfer, la care se adauga energia generata de
locatari precum si prin functionarea aparaturii electrice sau de alta natura, este in mod normal
suficienta pentru pastrarea unei temperaturi interioare confortabile pe toata perioada
sezonului rece.
Conceptul casei pasive poate constitui o prima ocazie pentru administratiile teritoriale
de a se inscrie in spiritual respectului pentru om si pentru mediu, apropiindu-se mai mult de
principiile dezvoltarii durabile. Acest concept nu se limiteaza numai la o cladire de locuit care

integreaza mediul, ci se extinde si catre cadrul global in care se inscribe constructia,

incluzand urmatoarele principia:
-

Integrarea preocuparilor legate de mediu;

Disponibilitatea transportului in comun;

Reteaua de circulatie pietonala;

Multifunctionalitatea zonei;

Accesul optimal la reteaua energetica.

O casa pasiva inseamna o casa realizata din finisaje natural, izolata foarte bine. Din ce
in ce mai cautate, romanii opteaza pentru acest tip de constructie din doua motive: se
construieste mai repede si se economiseste mai multa energie.
Deoarece in Romania nu exista o traditie a caselor ecologice, constructorii folosesc
tehnici si material speciale in realizarea locuintelor supranumite si case prietenoase cu
mediul inconjurator. Acest tip de locuinte, sunt realizate doar din material natural, sunt
prevazute cu un sistem de incalzire solara a apei calde si cu sistem de incalzire central bazat
pe lemn.
Desi costurile unei astfel de locuinta sunt mai mari decat ale uneia obisnuite, orice
investitie in plus, este apoi recuperate prin reducerea substantial a costurilor de energie. Un
alt lucru pe care trebuie s ail stiti despre casele ecologice, este faptul ca acestea au un transfer
termic cu mediul inconjurator extrem de mic.

Principiile casei pasive

Principalele cercetari privind "casele pasive" se desfasoara la PassivHaus Institut din
Darmstadt. Rezultatul cercetarilor desfasurate pana in prezent, care constituie in momentul de
fata trasaturile obisnuite ale unei case pasive sunt:
1. buna izolare termica si un volum compact

Acest principiu are rolul de a reduce pierderile de caldura catre exterior. Grosimea
stratului de izolatie termica a peretilor este de ordinul a 30-40 cm (aceasta valoare este
orientativa si depinde de conditiile climatice ale locului de amplasare a cladirii si de
materialele izolatoare folosite).
2. buna orientare a cladirii
Cladirea trebuie orientata tinand cont de traiectoria aparenta a soarelui si de celelalte
aspecte legate de microclimat. Casele pasive dispun de fatade verticale mari prevazute cu
ferestre largi orientate catre sud, lucru ce favorizeaza folosirea judicioasa a radiatiei solare,
evitand in timpul verii supraincalzirea dar permitand patrunderea razelor solare in camere in
timpul iernii.
3. buna etansare
Un sistem foarte bun de izolare pneumatica, obtinut prin folosirea in timpul
constructiei a unor spume (poliuretanice sau de alta natura).
Constructia unei case ecologice sau pasive din BCA:
Blocul din BCA este produs dintr-un amestec de material natural, cum ar fi: nisip,
ciment, var, gips si apa dar si pasta de aluminiu. Aceste amestec se toarna in forme, se lasa un
timp sa se intareasca si apoi este taiat in blocuri. Acestea sunt introduce in autoclave si sunt
intarite sub actiunea aburului. Este un material de constructii cu o consistenta poroasa,
datorita porilor de aer uniform distribuiti. Astfel consumul de energie pentru incalzirea sau
racirea cladirilor se reduce semnificativ in comparatie cu sistemele conventionale de zidarie.
Zidurile construite din BCA sunt stabile si asigura o izolare fonica excelenta prin
diminuarea poluarii fonice din exterior. De a lungul timpului BCA-ul s-a dovedit a fi un
material foarte durabil. Exista numeroase constructii in toata lumea, multe vechi de peste 50
de ani, care sunt in conditii excelente. Este un produs anorganic, rezistent la insect, care nu
putrezeste, nu rugineste, nu se descompune. BCA-ul poate fi utilizat in cele mai diverse
domenii: case (chiar si foarte inalte), scoli, spitale, cladiri industrial, constructii agricole etc.
Acoperisul unei case ecologice, din placi din fibre orientate (OSB). OSB-urile sunt placi
presate, din material lemnos, cu fibrele de lemn orientate. Fibrele aplatizate, cu o grosime de
10

pana la 140 mm sunt asezate in 3 straturi si apoi sunt presate in conditii de presiune si
temperatura inalta, utilizandu-se lianti sub forma de rasini.
Placile OSB au o larga utilizare in domeniul constructiilor: la realizarea
acoperisurilor, a peretilor interior si exterior, a dusumelelor si tavanelor, ca elemente de
mobilier interior, la amenajarea mansardelor etc.
Avantajele placilor OSB: sunt foarte rezistente, au o elasticitate foarte buna,
coeficientul de umflare la umezeala este foarte mic, nu sunt inflamabile, se instaleaza foarte
usor si rapid, nu necesita intretinere si factorul ridicat de difuzare a vaporilor de apa permit
utilizarea lor ca bariere impotriva umezelii.
Izolarea peretilor exterior se realizeaza cu polistiren expandat, folosit pentru termoizolarea
exterioara, astfel impiedicandu-se pierderile de caldura;
Delimitarea spatiului interior se face cu placi de rigips. Acestea sunt utilizate pentru a realiza
pereti despartitori si podele, realizarea tocurilor de usi, instalatii, racorduri, amenajarea bailor.
Ele au un rol important in izolarea acustica si termica, dar si in protejarea impotriva
incendiilor si a umezelii. Peretii din gips-carton prezinta numeroase avantaje, cum ar fi:
-

Sunt mai ieftini decat cei realizati prin procedeul de constructive umed;

Fiind vorba de montare uscata, nu avem umezeala inutila;

Este mai curat si rapid cu 50% fata de sistemul umed;

Timpul de finisare si curatare este mai rapid;

Capacitate de izolare termica si fonica mai buna decat peretii masivi;

Nu necesita o prelucrare ulterioara, putand fi tapetati sau zugraviti imediat dupa montare;

Pentru finisarea peretilor se folosesc lambriuri, deoarece este ideal pentru creearea unui
spatiu ambiental de locuit sanatos si prietenos. Lambriul reprezinta o solutie ecologica si
practica in proiectarea unor interioare moderne si practice. Ca si avantaje ale lambriului
amintim: usor de montat, usor de intretinur, nu necesita intretinere, nu necesita un perete de
fundal special pregatit.
11

 Se foloseste parchet din bambus, deoarece este unul dintre cele mai dure material disponibile
pentru podele si reprezinta o alternativa excelenta la parchetul din lemn masiv. Prin
stratificare, lemnul de bambus este mai stabil in timp, fiind mai putin predispus la dilatari,
contractari sau deformari de orice fel.
Pregatirea peretilor pentru zugravire se face prin tapetarea lor cu WARMCEL. Este un
material obtinut 100% din ziare reciclate, fiind folosit pentru zugravire la interior, asigurand o
buna izolare fonica si termica.
Zugravirea peretilor se face folosind vopsea ecologica obtinuta din material cu lumina proprie
(litrosfere sunt obiecte create din microparticule autoiluminate, ce emana lumina timp de 12
ani). Secretul consta in folosirea unor microparticule care au la baza tehnologia betavoltaica,
adica un gaz radioactive este introdus in microcapsule si va emite electroni timp de 12 ani,
echivalenta cu perioada de inumatatire specifica elementului chimic. Litrosferele sunt
construite cu ajutorul unui gaz radioactive, dau emisii foarte slabe de electroni, care nu pot
penetra peretele din sticla sau polimer al microsferelor din care sunt compuse. Ele se
autoaprind si sunt folosite pe post de becuri in locuinte.
Cel mai eficient este sa montam ferestre ecologice, care capteaza caldura soarelui in timpul
verii, iar iarna o elibereaza. In plus, in acest tip de locuinta nu va fi necesara pornirea aerul
conditionat, deoarece beneficiaza de un sistem special care nu permite patrunderea caldurii in
interioar.
Putem folosi ca si obiecte de decorare interioara, obiecte din pluta, deoarece pluta este unul
dintre cele mai usoare material solide si umplura ei o reprezinta aerul. Acesta este motivul
pentru care pluta se dovedeste a fi si foarte elastica, are o buna rezistenta la umezeala, este un
slab conductor de caldura si absoarbe de minune vibratiile. In plus, este un material care nu
necesita o ingrijire speciala. Resturile de pluta obtinute dupa taierea dopurilor si straturile de
scoarta mai putin pretioase ale arborelui sunt amestecate cu un liant de poliuretan, la o
anumita presiune si temperature se obtin blocuri, fasii de conglomerat de pluta sau placi
pentru pereti si podele, care sunt compuse dintr-un strat de conglomerat di unul de furnir de
pluta, ulterior ceruite si vopsite.

12

 Becurile economice, fata de cele vechi, consuma cu aproximativ 60% mai putin. Desigur,
sunt mai scumpe, dar au o durata mai lunga de viata, deci diferenta de pret se va atenua in
timp;
De asemenea, putem instala o centrala eoliana pentru producerea de energie electrica,
alcatuita dintr-o turbina eoliana care transforma energia eoliana in energie electrica;
Putem instala un sistem de incalzire solara montat pe acoperis si care incalzeste apa menajera
in gospodarie cu ajutorul energiei solare. Panourile solare folosesc cellule fotovoltaice care
transforma direct energia din razele soarelui in electricitate. Industria panourilor solare este
una din cele mai dinamice din domeniul energiei, crescand productia cu peste 50% in fiecare
an;
Sub casa, se poate amplasa un bazin de colectare a apei de ploaie, prevazut cu filtru de
epurare si de reciclare a apelor menajere si folosirea apei de ploaie colectata si reciclata in
gospodarie;
Viitorul imobiliar trebuie sa le apartina acestor case din doua motive: se construiesc
mai repede decat cele obisnuite si consuma mai putina energie. Acest tip de case sunt
realizate doar din materiale natural, sunt prevazute cu un sistem de incalzire solara a apei
calde si cu sistem de incalzire central bazat pe biogas si bricheti din frunze cazatoare. Fata de
o locuinta normala, casa ecologica are un sistem de izolare superior, acest lucru datorandu-se
calitatilor finisajelor naturale.
Desi costurile acestui tip de locuinta sunt mai mari decat ale unuia obosnuita, orice
investitie in plus, este apoi recuperate prin reducerea substantial a costurilor de energie. Un
alt lucru pe care trebuie sa il stiti este faptul ca acestea au un transfer termic cu mediul
inconjurator extrem de mic.

13

14