ARTROZA

Artrozele sunt afeciuni neinflamatoare ale

articulaiilor, care se caracterizeaz prin
deteriorarea cartilajului articular nsoite de
leziuni hipertrofice ale extremitilor osoase.
Suferina artrozic poate fi monoarticular
sau poate afecta un numr crescut de
articulaii (poliartroze).

Clasificare
A. ARTROZELE PRIMARE
n formele primare nu este posibil identificarea unui mecanism
etiopatogenic specific.Aceste forme ar fi expresia unui defect
intrinsec al cartilajului articular, probabil de natur metabolic,
condiionat genetic.
n aceast categorie sunt incluse artrozele de cauz nedeterminat
B. ARTOZELE SECUNDARE
n formele secundare este evident raportul de dependen cu
condiiile sau strile morbide care au favorizat iniierea procesului
degenerativ la anumite niveluri.

Etiopatologie
A. Factorii care determin o predispoziie general pentru boal:
Ereditatea: exist o agregare familial a bolii. Aceasta este mai evident pentru formele poliarticulare i pentru
artroza minii.
Vrsta este un factor etiologic important, artrozele aparnd la o vrsta ceva mai naintat. Este, dupa cum spun unii
autori, reumatismul uzurii" i senescenei precoce". Dei se ntlnete mai frecvent la femei de la 40 de ani n sus, iar
la barbati de la 55 -60 de ani n sus, totui poate apare i la o vrsta mai tanr, uneori chiar n adolescen.
Sexul dup menopauz, femeile fac de 2 ori mai frecvent boala;. Acest lucru este evident mai ales pentru formele
poliarticulare. Aceste observaii nu au nc o explicaie clar.

Obezitatea s-a pus problema dac artroza, prin

hipomobilitatea i sedentarismul pe care le induce,
favorizeaz obezitatea, sau dac obezitatea favorizeaz
apariia artrozei. Studii numeroase arat c reducerea
greutii corporale ncetinete procesul artrozic.
Asocierea dintre artroz i obezitate este mai evident la
femei i este legat mai ales de localizarea de la nivelul
genunchiului (unde determin afectare bilateral), mai puin
de cea de la old i de la mini. O reducere a greutii
corporale cu 5 kilograme scade riscul de apariie al
gonartrozei simptomatice cu 50%. Pe lng suprasolicitarea
mecanic, numeroi factori metabolici contribuie la apariia
artrozei la pacienii obezi, fcnd din obezitate un factor de
risc sistemic.
Ponderea corporal crescut peste greutatea ideal
supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitnd o
presiune continu, o microtraumatizare permanent, pe care
trebuie s o suporte articulaia i, bineneles, osul. Aa se
nasc artrozele oldului, genunchilor, coloanei lombare,
gleznelor etc;

Mecanismele implicate n procesul

artrozic

nartroze,metabolismulcartilajuluiesteafectat,realiz
ndosubiere a cartilajului. Cele mai evidente modificri
n artroz se vd de obicei n cele mai solicitate zone
ale cartilajului articular. n stadiile iniiale cartilajul
afectat este mai ngroat dect cel normal, dar pe
msur ce artroza progreseazsuprafaa articular se
ngusteaz, cartilajul se nmoaie, integritatea suprafeei
este compromis i aparanuri de fisur.
n timp se produc fisuri i ulceraii care se pot
extinde la osul subiacent, care devine sediul unui
proces.

Densitatea osoas exist o asociere negativ ntre

osteoporoz i artroz. S-a emis ipoteza c o densitate
osoas sczut la nivelul osului subcondral suport mai
bine suprasolicitrile dect osul normal. De asemenea,
boli asociate cu o densitate osoas crescut, ca
osteopetroza, sunt asociate cu o frecven sporit a
artrozei, cu afectare poliarticular i precoce.
Hipermobilitatea articulaiile foarte mobile sunt cele
mai afectate de procesul artrozei.

B. Factori care determin anomalii biomecanice

locale:
a) Solicitarea anormal a unor esuturi normale:

1. Stressul mecanic : anormal exercitat pe unitatea de

suprafa articular, datorat unor fore mecanice excesive:
eforturi fizice repetate, micri legate de activitatea
profesional,activitatea sportiva
2. Traumatisme: cele de la nivelul genunchilor pot duce la
ruptura ligamentelor ncruciate, meniscului, altereaz
cartilajul i predispun la artroz chiar la vrste tinere.
Fracturile, subluxaiile, luxaiile, prin schimbarea raporturilor
normale din articulaii, afecteaz de asemenea funcia
mecanic i favorizeaz artroz.

b) Solicitarea normal a unor esuturi anormale.

Alterri primitive ale cartilajului i articulaiilor:

displazii de old, luxaia congenital de old, displazia de
acetabul, displazia de condili femurali, boala Blount
(necroza aseptic a condilului tibial medial sau
hemiatrofia congenital a epifizei tibiale superioare), etc.
Alterri secundare ale cartilajului articular: dup boli
infecioase, inflamatorii, metabolice, endocrine,
neurologice.

PATOGENIE
Toi factorii de mai sus concur la constituirea
proceselor de degenerescen articular.
Important este c sunt interesate nu toate articulaiile, ci
ndeosebi articulaiile de suport", de exemplu oldul,
genunchiul, coloana vertebral i mult mai puin umerii
care prind membrele toracice i care au mai mult rol n
prehensiune" (suferina acestora din urm constituind
periarteritele = afeciuni ale formaiunilor periarticulare muchi, tendoane).

ANATOMIE PATOLOGICA: leziunile n reumatismul

artrozic constau n:
- erodarea i distrugerea cartilajului articular;
- hipertrofie i proliferarea osului, cu formarea de
excrescene osoase, denumite osteofite.

Principalele mecanisme implicate n procesul

artrozic sunt:
A.Degradarea matricei
B.Degradarea cartilajului n artroze
C.Alterrile biochimice ale cartilajului articular
D. Contribuia reaciei inflamatorii a
sinovialei
E. Proceselor regresive ale cartilajului
articular

MANIFESTRI CLINICE N BOALA ARTROZIC

Boala artrozic prezint, independent de localizare, manifestri clinice relativ

constante, comune multor boli reumatice dar suficiente pentru stabilirea diagnosticului.
Semnele i simptomele suferinei sunt de obicei localizate la una sau dou articulaii
prezena lor la mai mult de dou articulaii sugereaz o alt suferin.
Subiectiv, simptomele artrozelor sunt reprezentate n principal de durere i redoarea
articular post-imobilizare.
Obiectiv, de limitarea micrilor articulare i eventual semne de interesare
cartilaginoas sau sinovial.

Semne subiective
Durerea constituie n general semnul cel mai precoce
i mai important al interesrii artrozice a unei articulaii.
n fazele iniiale ale bolii artrozice durerea este n
general de intensitate redus i inconstant,
comportndu-se ca o durere de tip mecanic adic n
relaie direct cu utilizarea articulaiei. La nceput
durerea poate apare doar cu ocazia eforturilor intense i
prelungite (n timp, eforturile care declanaz durerea
devin din ce n ce mai mici) i poate s se atenueze prin
repausul articulaiei. n formele grave durerea poate fi
subcontinu sau continu persistnd chiar n timpul
repausului sau pe durata nopii.
Cum cartilajul este lipsit de terminaii nervoase,
durerea articular din artroze are ca sediu membrana
capsulo-sinovial i osul subcondral.

Redoarea articular dup imobilizare este i aceasta

o caracteristic a mai multor afeciuni reumatice dar are
n general o durat mult mai scurt.
Dup repausul nocturn sau dup imobilizarea pe o
anumit perioad de timp, articulaia interesat prezint
o incapacitate cert de reluare a mobilitii sale
obinuite care dispare n general dup cteva minute de
exerciiu.
Limitarea micrilor articulare din artroze se
instaleaz gradat, afecteaz n general puine micri i
numai n cazurile grave evolueaz progresiv pn la
blocarea articular complet. Aceast limitare este n
strns corelaie cu un mecanism antalgic i cu
fenomenele de contractur-retractur muscular, dar i
cu alterrile arhitecturii articulare inclusiv prin structuri
intraarticulare (corpi strini, meniscuri etc.) ce pot
determina blocajul articular .

Deformrile articulare- procesul artrozic poate conferi

articulaiei afectate un aspect modificat n raport cu procesele
distructive ale capetelor osoase. Osteofitele pot determina
apariia nodozitilor, vizibile la inspecie i mult mai bine
evideniabile prin palparea capetelor articulare
Zgomote articulare legate de mobilizare degenerarea
cartilajului articular poate fi relevat de apariia cracmentelor,
crepitaiilor sau altor zgomote articulare ce se pot palpa sau
auzi la mobilizarea articulaiei.
Instabilitatea articular poate avea aceleai cauze ca i
blocajul articular .

Semne obiective
Caracteristicile lichidului sinovial n hidartroz:
Lichidul sinovial prelevat din articulaiile artrozice cu
revrsat este caracterizat prin:
aspect limpede, colorit citrin clar;
vscozitate nalt;
Teste nespecifice de inflamaie n majoritatea
cazurilor de artroz, examenele de laborator nu arat
modificri semnificative; se ntlnesc destul de frecvent
alterri ale testelor nespecifice inflamatorii

Coxartroxa: se caracterizeaz prin localizarea

reumatismului degenerativ la nivelul oldului.Este cea
mai invalidant form de artroz.

Gonartroza: se caracterizeaz prin localizarea

reumatismului degenerativ la nivelul genunchiulu (la
nivelul articulaiilor femuropatelare,femurotibiale sau
ambelor).
Este o boal care apare mai frecvent la persoanele n
vrst. La persoanele tinere apare atunci cnd exist o
deformaie mare de ax sau cnd exist deviaii de ax ale
rotulei.

Artrozele membrului superior: sunt mai rare.

Explicaia const n funcia membrului superior, adaptat
la prehensiune, de aceea artroza fiind mai frecvent la
nivelul articulaiilor mici ale minii.
La nivelul membrului superior sunt mai frecvent
afectate formaiunile periarticulare, de unde i incidena
crescut a periartritelor.

Artrozele coloanei vertebrale: procesele de uzur

la nivelul coloanei vertebrale afecteaz att discul
intrevertebral, determinnd o discartroz sau artroz
meniscosomatic, ct i articulaia interapofizar,
producnd artroza posterioar sau interapofizar.
Spondilartroza este o afeciune cronic caracterizat
prin modificri degenerative localizate la diferite nivele,
dar mai ales n zonele de maxim mobilitate (C5, T8, L3,
L4. L5), afectnd articulaiile discovertebrale i/sau
articulaiile interapofizare (posterior).

PRINCIPII DE TRATAMENT N
ARTROZA
Artrozele beneficiaz de o terapie etiologic i o
terapie simptomatic prima tinde s intervin asupra
factorilor etiopatogenici susceptibili coreciei, a doua are
rolul de a reduce sau elimina simptomele bolii, n special
durerea, rigiditatea i limitarea funcional.

Plan Kinetic de recuperare

Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeuna inclus n orice schem

terapeutic a artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul
clinico-anatomo-funcional al bolii. Micarea, dozat i controlat oportun,
este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare, ncetinnd
limitarea progresic a amplorii micrilor articulare i conservarea troficitii
musculare.
Obiectivele programului kinetic:
-Scderea durerilor
-Creterea stabilitii
-Creterea mobilitii
-Creterea gradului de coordonare i echilibru la mers.

Programul kinetic cuprinde:

Posturrile- completeaz programul de lupt mpotriva

redorii articulare. Se pornete de la poziia de amplitudine
maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore
exterioare cu aciune prelungit n timp ce se ncearc
creterea amplitudii unghiurilor de micare.
Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora
amplitudinile de micare
Traciunileauefectantalgicdecontracturant,crescmobilitateai
refac alinierea
Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere
muscular ct i prin exerciii n lan kinetic inchis
Refacereacontroluluimusculardinamicpentrumers
Tonifierea musculaturii

KINETOTERAPIA
Se recomand ca programul kinetic s debuteze prin
mobilizarea pasiv articulatiei. n acest fel,
kinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav,
ntr n comunicare cu pacientul, ncercnd s-i ctige
ncrederea i s-i asigure o bun colaborare pe durata
programului complex de recuperare.
Mobilizarea activ- refacerea forei musculare i a
echilibrului dintre muchii agoniti i antagoniti, n
special a muchilor stabilizatori ai articulaiei trebuie
nceput ct mai precoce i continuat mereu printr-un
program de meninere a tonusului i forei musculare. Se
realizeazprin exerciii izometrice i izotonice contra unor
rezistene, fiind recunoscut necesitatea de a se lucra cu
rezistent manual dirijat.

Exercitiul 1
1.pozitia de inceput: pe spate, cu genunchii indoiti si lipiti de sol, cu
mainile sub cap si coatele lipite de podea
2.executarea miscarii: intindeti ambii genunchi si miscati-i de la
dreapta la stanga. Genunchii trebuie sa ramana lipiti, umerii nu se
misca
3.scopul: mobilizarea usoara a partii inferioare a spatelui

Exerciiul 2:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu genunchii indoiti, cu bratele
intinse pe langa corp
2.executarea miscarii: miscati bratele intinse lateral si in spate pana
cand dosul palmei atinge podeaua. Lucrati foarte incet, lasati bratele
sa se odihneasca, si ulterior puteti trece la un tempo mai alert
3.scopul: mobilizarea umarului

Exerciiul 3
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele intinse
2.executarea miscarii: indoiti un genunchi si aduceti-l la piept cu
ajutorul ambelor maini. Lasati celalalt picior intins pe podea, cu
genunchiul lipit de pamant. Mentineti pozitia cateva secunde apoi
schimbati pe celalalt picior
3.scopul: mobilizarea soldurilor la flexie.

Exerciiul 4:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu genunchii indoiti
2.executarea miscarii: duceti bratele intinse in lateral si in spate pana
cand palmele ating podeaua. Respirati adanc si incet. Aduceti mainile
inapoi pe langa corp pe podea si expirati incet. Odihniti-va o secunda.
Tineti spatele lipit de podea.
3.scopul: exercitiu de refacere a respiratiei si exercitiu de intarire a
musculaturii pieptului.

Exerciiul 5
1.Pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele intinse
2.executarea miscarii: indoiti alternativ cate un picior si apoi
indreptati-l, in ritm alert. Piciorul stang se indoaie in timp ce dreptul
se indreapta. Repetati des. Aveti grija ca genunchiul si pulpa sa
ajunga pana la piept.
3.scopul: mobilizarea soldurilor in flexie

Exerciiul 6
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: inspirati adanc pe nas, controland miscarea din
piept; abdomenul ramane nemiscat. Controlati acest lucru cu mainile.
Inspirati si expirati de maxim 5 ori.
scopul: exercitiu de respiratie

Exerciiul 7
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele drepte
2.executarea miscarii: trageti de degetele de la picioare si de labele
picioarelor inspre in sus spre dv., apasati genunchii pe podea,
incordati muschii fesieri, apasati bratele de podea, aduceti umerii
unul spre celalalt, apasati capul de podea, ridicand barbia. Mentineti
pozitia cateva secunde
3.scopul: intarirea musculaturii laterale a spatelui.

Exerciiul 8
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: duceti mana stanga cat mai departe posibil
peste umarul drept si invers. Trunchiul se poate roti in aceasta
miscare. Soldurile si genunchii raman nemiscate. Tineti picioarele un
pic departate unul de altul.
3.scopul: mobilizarea spatelui

Exerciiul 9
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele departate si mainile pe
langa corp
2.executarea miscarii: balansati pe rand picioarele, tinandu-le intinse, trageti
degetele de la picioare in sus spre directia dv., rasuciti calcaiul inspre interior
3.scopul: elasticitatea muschilor posteriori ai piciorului si mobilizarea soldurilor

Exerciiul 10
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: intindeti simultan ambele brate lateral si pe
spate, intindeti picioarele pe podea si respirati adanc. Indoiti genunchii,
prindeti bratele pe sub genunchi si expirati. Apoi strangeti-va cat puteti
de mult
3.scopul: intinderea si indoirea coloanei vertebrale. Exercitiu de
respiratie.

Exerciiul 11
1.pozitia initiala: intins pe partea dreapta, cu genunchiul si soldul
drept indoite, iar piciorul stang intins
2.executarea miscarii: balansati piciorul intins inainte si inapoi, cat de
mult puteti. Pastrati spatele drept si ramaneti intins pe partea
dreapta. Apoi intoarceti-va pe partea stanga pentru a repeta
exercitiul, in mod simetric
3.scopul: cresterea mobilitatii soldului.

Exerciiul 12
1.pozitia initiala: intins pe burta, cu bratele intinse inainte
2.executarea miscarii: intindeti bratele si picioarele cat de mult se
poate. Apoi ridicati bratele si priviti-va mainile.
3.scopul: intinderea extremitatilor si a coloanei cervicale

Exerciiul 13
1.pozitia initiala: intins pe burta, cu bratele pe langa corp si genunchii
indoiti
2.executarea miscarii: ridicati alternativ genunchiul drept si pe cel
stang, incercand sa nu ridicati bazinul
3.scopul: intarirea muschilor fesieri, marirea mobilitatii soldurilor

Exerciiul 14
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: arcuiti spatele in jos, si dati capul pe ceafa.
Expirati adanc. Apoi arcuiti spatele in sus, barbia in piept, inspirati
adanc.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale

Exerciiul 15
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: intindeti bratul drept lateral si in fata si
aduceti-l inapoi. Acelasi lucru cu bratul stang. Priviti-va mana in
timpul exercitiului, si rasuciti-va partea superioara a trunchiului.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale si flexibilitatea muschilor
pieptului.

Exerciiul 16
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: aduceti un genunchi catre nas. Aduceti capul
in directia genunchiului. Spinarea este arcuita in sus. Intindeti piciorul
indoit in spate, cat de mult posibil, intindeti trunchiul si dati capul pe
ceafa. Repetati cu celalalt picior. Eventual puteti intinde in fata bratul
opus piciorului exersat.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale. Intarirea tensorilor spatelui si
ai soldurilor.

Exerciiul 17
1.pozitia initiala: in genunchi, cu bratele ridicate la 90 de grade
2.executarea miscarii: balansati ambele brate la dreapta si apoi la
stanga. Priviti-va bratele in timpul exercitiului. Executati miscarea mai
intai linstit, apoi intr-un tempo mai alert.
3.scopul: exersarea vertebrelor dorsale

Exerciiul 18
1.pozitia initiala: in picioare
2.executarea miscarii: aplecati-va peste genunchi, ghemuindu-va .
Apoi indreptati-va si rotiti incet bratele spre spate, in timp ce
inspirati.
3.scopul: exercitiu de relaxare, respiratie si stretching/ intindere

Poziie
turceasc, cu
braele ntinse
n lateral i cu
pumnii nchii.
Adu pumnii la
piept i apoi
rotete pe rnd
ncheieturile
minii i
antebraele din
cot.

Stai pe spate, cu genunchii ndoii i cu minile sub

posterior. Din aceast poziie, execut micrile
specifice mersului pe biciclet

V mulumesc
pentru atenie!