DISTRIGAZ SUD SI MODALITATEA

NATURAL IN ROMANIA

DE FACTURARE A CONSUMULUI DE GAZ

MOTTO: Oamenii din aceeasi industrie se intalnesc de putine ori, chiar daca este pentru
sarbatori si petreceri, fara ca discutia sa se transforme intr-o conspiratie impotriva publicului sau
intr-o uneltire de crestere a preturilor. Este de fapt imposibila impiedicarea acestor reuniuni prin
intermediul unei legi, care sa fie aplicabila si care sa fie compatibila cu libertatea si justitia. Dar
daca legea nu poate impiedica ca oamenii din aceeasi ramura industriala sa se reuneasca
cateodata, cel putin nu ar trebui sa faca nimic pentru a facilita acele adunari si mai ales sa le
faca necesare. (Adam Smith, Avutia Natiunilor, Vol.1, Cap.X)
Introducere.
Daca ar fi sa facem o comparatie intre fostele SOVROM-uri , functionand dupa cel de-al
doilea razboi mondial pe teritoriul Romaniei (societati mixte romano-sovietice create in scopul
jefuirii natiunii romane pentru plata datoriilor de razboi) si marile companii multinationale
europene care activeaza in prezent in Romania , am constata ca jaful practicat de fosta URSS
in dauna tarii noastre a fost primitiv, brutal si foarte evident, deci usor de constatat, adica mult
mai putin subtil decat jaful practicat in prezent de societatile multinationale europene instalate
in Romania, cam tot cu forta , in numele accesului la o asa zisa democratie functionala democratie care in forma exportata de
statele dezvoltate industrial din vestul Europei in
Romania se dovedeste a fi o forma de colonialism evoluata , forma perversa si avand
consecinte pe termen lung necunoscute cetatenilor romani.
Dupa cum se va vedea , motto-ul de mai sus se potriveste realitatii indiscutabile
demonstrate in cele ce urmeaza-ca jefuirea cetatenilor romani se face cu larga participare a
administratiei romanesti , a expertilor guvernului roman , a guvernului insusi si a parlamentului
acestei tari triste.
De altfel , acest jaf nici nu ar fi posibil fara participarea neconditionata si entuziasta a
reprezentantilor statului roman.
Care nu sunt chiar dezinteresati..
Si aceasta are loc , dupa cum se va vedea, in cadrul general definit prin deciziile politice
ale Parlamentului European, sumarizate in directive cu caracter discriminatoriu orientate si
formulate astfel incat natiunile civilizatoare , adica marile puteri, in principal Franta si
Germania, isi asigura noi colonii: nu pe calea armelor, nu pe calea unui razboi, ci prin cucerire si
subordonare economica, subordonare avand un caracter de o perversitate fara precedent
istoric.
Desigur ca cele de mai sus par exagerate, insa , la o verificare atenta a afirmatiilor care
urmeaza , se va constata ca realitatea este cu mult mai socanta decat este prezentata in
aceasta lucrare .
Am organizat- pentru motivele mai sus expuse - aceasta lucrare in trei capitole :
- etapa dedicata organizarii jafului capitolul intitulat PREMEDITAREA : descrie
etapa pregatitoare care dovedeste in ce mod s-a construit cadrul politic si juridic din
Parlamentul Europei care a permis subordonarea economica a Romaniei si nu
numai.
1

etapa derularii jafului- capitolul intitulat INSELATORIA : descrie etapa prezenta ,

care nu se stie cat va dura si care dovedeste complicitatea indiscutabila a autoritatilor
statului roman si
- o evaluare a consecintelor imediate ale jafului organizat-capitolul URMARILE
Consecintele pe termen lung sunt atat de mari incat este inutil sa fie evocate aici.
I.PREMEDITAREA
1.Ineltoria a fost planificat in Parlamentul european.
Pentru a inlatura orice dubiu cu privire la faptul ca planificatorii din tarile dezvoltate
ale Europei au avut in vedere inca inainte de aderarea grupului de la Visegrad o exploatare
intensiva a tarilor din estul european , citam dou documente de referin ale aceluiasi
Parlament European si anume :
-Cartea Verde a serviciilor de interes general din 2003, rezultat al eforturilor
fostului comisar pentru piaa intern, olandezul Frits Bolkenstein, care a propus liberalizarea
tuturor serviciilor, astfel nct prestarea de servicii
sa capete o nou dimensiune
transfrontalier.
-Raportul din 17 decembrie 2003 ,al lui Phillipe Herzog, asupra Crii Verzi;
Herzog este deputat francez, cu vederi de stnga, opozant al liberalizrii accesului la servicii n
general i n mod special la acelea considerate ca sensibile ntruct sunt de interes general
fiind si purttoare de un puternic mesaj social.
Desigur, pentru a nelege att poziia (comun) a Franei i Germaniei n legatur cu
aceste probleme, ct i poziia celorlalte ri, este necesar o scurt trecere n revist a modului
n care prile interesate au neles s-i construiasc argumentaia poziiei lor.
Astfel, dac prin directiva Bolkenstein s-a urmrit realizarea unei piee unice a
serviciilor de la un capt la altul al celor 25 de ri membre ale Uniunii ( la acea data se doreau
numai 25 de state membre) prin aplicarea unui principiu cheie : societile care ofer servicii
n rile membre pot s activeze sub legile i reglementrile unei singure ri i dac prin
Cartea Verde a Serviciilor de Interes General, devenit document de lucru dup aprobarea n
Parlamentul European n 2003, acest capitol prea nchis - cu toate c erau unele obiecii n
principal n ceea ce privete participarea statului la finanarea serviciilor de interes general
raportul lui P. Herzog repune de fapt n discuie toate progresele fcute n acest domeniu.
P.Herzog, n raportul su COM(2003) 270 repune in discuie att probleme de
principiu, ct i probleme structurale inclusiv de ordin legislativ, urmrind n principal s se fac
o distincie ntre serviciile de interes general economice- asa zisele SIEG - i neeconomice,
servicii purttoare de un puternic mesaj social, asa zisele SIG - argument care i se pare
suficient de puternic pentru ca s se modifice unele reguli sectoriale; de exemplu, dac n ceea
ce privete liberalizarea serviciilor potale acest lucru s-a dovedit a fi pozitiv, el consider c
liberalizarea asigurrii serviciilor cu ap potabil, sau cele din domeniul sntii, educatiei, etc.
nu trebuie s aib loc (inclusiv tratarea apelor uzate) i c cel mult adoptarea unor msuri
intermediare, la un ealon imediat inferior celui al liberalizrii, ar putea avea efecte pozitive n
funcie de condiiile regionale i nu numai .
n fapt se reliefeaz puternic diferena ntre ceea ce nseamna liberalizare i
concurena loial i ceea ce nseamn privatizare, lucruri care n viziunea autorului raportului
sunt att de diferite nct nu pot fi compatibile cu particularitile serviciilor de interes general cu
mesaj social ataat.
Pe cale de consecin este considerat necesar ntreaga revizuire a definiiilor i
raporturilor juridice, aa cum au fost ele practicate de diversele comisii ale Parlamentului
European.
2

Acest exemplu arat de ce un serviciu public de tipul asigurarea producerii i

distribuirii apei potabile, dincolo de prile pozitive innd n special de organizare, n ri ca
Frana i Germania, sunt totui lent evolutive: n aceste ri mentalitatea este totui dominant i
refuzul modificrii vine din chiar interiorul sistemului administrativ care se opune oricarei
diminuari a propriilor puteri. Lucru explicabil, dup cum se va vedea, mai ales din raiuni
economice i de protecie mpotriva concurenei ateptate cu nelinite s apar din partea rilor
recent admise n Uniune, care prin preurile mici practicate se constituie ntr-un factor de
recesiune economic pe seama creterii numrului omerilor ale caror locuri de munc sunt
acum ameninate de noii venii din est.
Pe de alt parte, constatndu-se c o prea mare parte a bugetului Uniunii Europene,
cca 52%, este alocat sub o forma sau alta ajutoarelor de stat i asta n primul rnd n ri cu
economie social ntre care Frana i Germania sunt marii contributori la constructia bugetar,
Parlamentul European a adoptat , la 9 februarie 2005, raportul deputatei olandeze Sophia
int Veld, denumit: Raport asupra ajutoarelor de stat sub forma de compensaii n
serviciul public (COD 2004/2186), acesta reprezentnd un document elaborat de Comisia de
Afaceri Economice si Monetare, comisie care propune o mai bun definire a tipurilor de servicii
astfel nct ajutoarele de stat s fie acordate cu atenie sporit i numai acolo unde se impune
neaprat datorit unor condiii regionale deosebite .
Raportorul Sophia int Veld propune n lucrarea sa o soluie parial a problemelor
ridicate de Phillip Herzog.
Contextul general explicat mai sus arat clar actuala tendin a principalilor actori de a
avea reineri n legatur cu extinderea Uniunii Europene, reineri datorate n principal ameninrii
imigraiei ilegale, a pierderii locurilor de munc datorit preferinelor pe care marile companii le
au pentru angajarea salariailor din est, mai prost pltii dect personalul autohton i a modului
n care, prin instrumente juridice pe cale de a fi adoptate i de a deveni din ce n ce mai
restrictive, ri ca Frana i Germania neleg s-i apere resursele financiare i s le pstreze
n interiorul propriilor granie.
Din aceast perspectiv este de semnalat i impresia general, chiar dac nu este
direct mrturisit n documentele adoptate, c politica economic tacit a rilor puternic
industrializate (Franta, Germania, Italia, s.a.) este de a-i exporta serviciile n rile noilor
membri i de a limita concomitent accesul acestora pe piata serviciilor publice din propriile ri
(lucru care contravine flagrant principiului codeciziei i al subsidiaritii, principii fundamentale pe
care a fost construit pactul de stabilitate, pact care dup cum se tie nu a mpiedicat depirea
deficitului bugetar n cazul Franei i al Germaniei, depire care nu a fost niciodata sancionat
pn acum).
Acesta este contextul general n care rile care constituie in principal obiectul analizei
prezentei lucrri, Frana i Germania, au evoluat n ultimii ani i explic totodat de ce
considerm ca n acest domeniu, al asigurarii SIEG si SIG ,de buna calitate in propriile tari dar
negarantand aceeasi calitate altor tari , tarile explicit incurajate sa exploateze noii veniti in
Uniunea Europeeana actioneaza fara nici un fel de piedica in atingerea scopurilor propuse.
In acest domeniu mentalitatea dominanta este aceea colonialista si orientata catre
rezolvarea propriilor probleme financiare prin repatrierea beneficiilor produse in afara granitelor
proprii , beneficii maximalizate si pe spatele tarilor est-europeene mult mai sarace si mai slab
reprezentate in Parlamentul European.
Si totodata , furand acolo unde se poate, pentru ca nici proprii cetateni ai acestor tari nu
sunt scutiti de inselatorii, inselatorii evident mai mici ,adica suportabile pentru persoane cu
venituri mai ridicate decat acelea ale cetatenilor noilor state din est admise in UE ( admise nu
in numele unor idei generoase ci in scopul clar de a fi furati ca in codru , chiar daca acest lucru
nu a fost declarat niciodata explicit in Parlamentul European).
3

2.Inselatoria a fost consolidata si premeditata si de autoritatile romane.

Cum este constituit cadrul legal in care evoluam ?
Astfel , principalele documente relevante si aplicabile in domeniul producerii , transportului si
distributiei gazului natural in Romania ,sunt urmatoarele:
a.prevederile Directivei 2003/55/CE a Parlamentului European privind regulile comune in
interiorul pietei gazului natural din tarile CE, reguli guvernate in principal de principiile egalitatii
de tratament si de protectie a consumatorilor impotriva practicilor inselatoare,
b. prevederile contractului incheiat la 10 iunie 2005 intre Gaz de France si Statul Francez
pentru concesiunea serviciului public de distributie a gazului natural in Franta, contract valabil pe
perioada 2005-2007,constituind o baza de discutie initiala,
c. prevederile .pct.b din Anexa 3.4. la Caietul de Sarcini al contractului mentionat, prevederi
explicand modul in care functioneaza concesiunea serviciului public de distributie a gazului
natural in Franta si in special precizarile continute in acest caiet prin care se detaliaza
modalitatile de facturare a cantitatilor de gaz natural furnizate consumatorilor,
documente la care se adauga reglementarile interne romane , documente constituind o dovada
indiscutabila a complicitatilor autoritatilor romane la furtul planificat in Parlamentul Europei,
adica :
d.prevederile Ordinului nr.34/18.09.2007 emis de A.N.R.D.G.N. prin care se stabilesc preturile
reglementate de furnizare a gazului natural pentru consumatorii casnici si industriali
si
precizarile continute in acest ordin prin care se detaliaza preturile si modalitatile de facturare a
cantitatilor de gaz natural distribuite consumatorilor din Romania,
e.Monitorul Oficial, partea I, nr. 305, din 18 aprilie 2008, in care a fost republicata Legea nr.
193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatorii in
principal persoane fizice, lege inoperanta in Romania.
Constatam din analiza documentelor mai sus citate urmatoarele:
a. Consumatorii de gaz natural din Romania, in principal persoanele fizice, sunt inselati constant
, fiind obligati sa plateasca mai mult decat platesc consumatori similari din Franta, pentru
aceeasi cantitate volumetrica de gaz natural real consumata, ca urmare a unei proceduri
oneroase de calcul a facturilor practicata de DISTRIGAZ SUD si alti asemenea concesionari,
proceduri aprobate prin complicitatea agentiilor nationale de reglementare din Romania si
insusite de Guvernul roman in dauna evidenta a propriilor cetateni.
b. Observam ca desi exista principii si reglementari enuntate atat in legislatia comunitara cat si
in legislatia interna din Romania, principii destinate asigurarii protectiei consumatorilor casnici si
industriali impotriva practicilor oneroase, aceste reglementari nu sunt functionale in principal din
vina agentiilor nationale de reglementare A.N.R.E. si A.N.R.D.G.N., agentii nationale care
aveau obligatia sa nu accepte, sa nu avizeze si sa nu impuna consumatorilor o modalitate
de facturare oneroasa producand daune majore economiei nationale si totodata
populatiei.
Constatam ca in contractul de concesiune incheiat intre autoritatile romane si
DISTRIGAZ SUD nu exista clauze de salvgardare, similare sau macar partial similare, ca
acelea impuse de statul francez prin contractul de concesiune incheiat intre statul francez si
4

GAZ de FRANCE (companie care este actionar majoritar la Distrigaz Sud). Acest lucru este
usor de observat prin compararea textului celor doua contracte mentionate.
Situatia de fapt a creat cadrul juridic pentru redactarea, aprobarea si impunerea unor
reglementari ale guvernului roman vadit oneroase , reglementari aprobate de agentiile
nationale romane in domeniu , reglementari avand ca unic scop oferirea unei acoperiri legale
pentru abuzurile DISTRIGAZ Sud.
II. INSELATORIA
IDENTIFICAM:
A. O PRIMA MODALITATE DE A INSELA : MASURAREA INCORECTA A VOLUMULUI
DE GAZE NATURALE CONSUMAT
Un debitmetru volumetric de gaz natural ,de tipul celor montate in general la consumatorii
casnici,indica un numar de metri cubi consumati , indicatie necompensata cu variatiile de
temperatura si presiune de la locul de livrare.
Echivalentul acestui consum exprimat in metri cubi normali ( m3N) , adica in metri cubi
masurati la temperatura de 00C ( 273,150K) si 1013,25 mbari ( presiunea la nivelul marii), se
face din punct de vedere teoretic impartind cifra indicata de debitmetrul respectiv cu un factor
de corectie f defint prin :
f=((273,15+T)/273,15)*((1013,25/(B+Pu))
in care : T este temperatura gazului la locul livrarii in exprimata in 0C
B- este presiunea barometrica la locul livrarii (presiunea la altitudinea la care se
gaseste locul livrarii) exprimata in milibari
Pu-este presiunea gazului natural livrat exprimata in milibari.
De exemplu , daca un astfel de debitmetru indica 15 mc , fiind amplasat intr-un punct de
livrare situat la 200 m altitudine , loc in care presiunea atmosferica este 989 mbari si unde
temperatura mediului este 15 0C , presiunea gazului livrat fiind 30 mbari , atunci factorul de
corectie f calculat este :
f=((273,15 +15)/273,15)*(1013,25/(989+30)=1,048962
ceeace inseamna ca cei 15 mc indicati de debitmetru corespund unui consum exprimat in (
m3N) rezultand din :
15 /1,048962 = 14,2192 m3N
In acest fel , indicatia debitmetrului volumetric este corectata , desi nu foarte exact,cu
variatiile de volum datorate variatiilor de temperatura si presiune de la locul livrarii.
In lipsa unor corectii cu temperatura si presiunea , corectia volumului masurat in functie
de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare a gazului natural este singura in masura sa
mai compenseze cat de cat difernetele intre volumele masurate si volumele reale de gaz
natural livrate.
Variatiile de presiune atmosferica cu altitudinea la care se gaseste punctul de livrare sunt
reproduse mai jos :
5

Altitudine.(m)
200
Patmosferica(mbar) 989

300
977

400
966

500
955

600
943

800
921

1000
899

In ce fel a fost rezolvata aceasta problema in Franta ?

Sesizand faptul ca un consumator francez ( consumatorii francezi sunt mai educati
decat cei romani, nu-i asa ?) nu poate accepta sa plateasca o cantitate volumetrica de gaz
natural reprezentand o energie neconsumata in realitate, data fiind imposibilitatea practica de a
stabili pentru fiecare consumator individual in parte conditiile de temperatura si presiune de la
locul livrarii , in Franta a fost introdusa o procedura de facturare care sa corecteze variatiile de
volum ale gazului natural livrat consumatorilor, variatii datorate altitudinii la care se gaseste
punctul de livrare a gazului natural.
Astfel, in caietul de sarcini anexa la contractul iscalit intre Gaz de France si statul francez
in anul 2005 , a fost prevazuta in Anexa 3.4. intitulata Factor de facturare ,obligativitatea
utilizarii unui factor F in calculul numarului de ( kwh ) efectivi continuti in fiecare metru cub de
gaz natural inregistrat de debitmetrul afectat unui consumator, factor exprimat prin relatia:
F=PxK
unde :
- P este puterea calorifica superioara a unui metru cub de gaz natural uscat masurat
in conditii normale de temperatura si presiune (00C si 1013 mbar)
- K este un coeficient de corectie care permite transformarea volumului de gaz
masurat de debitmetru in conditii efective de presiune si temperatura intr-un volum
cores-punzator conditiilor normale , adica la 00C si 1013 mbar.
Acest coeficient este calculat conform relatiei :
K=((Pz + Pr)/1013)*( 273/(273 +t))
unde :
- Pz este presiunea atmosferica la punctul de livrare la altitudinea z exprimat in
milibari
- Pr este presiunea relativa a gazului la punctul de livrare
- t este temperatura gazului natural l la punctul de livrare exprimata in 0C.
In acelasi caiet de sarcini este precizata modalitate de calcul a presiunii atmosferice Pz la
altitudinea z a punctului de livrare , calcul conform relatiei :
Pz = 1013*(1-0,0226)5,28
relatie conforma legilor fizice ale gazelor Mariotte si Gay-Lussac.
Aceasta relatie permite sa se considere ca localitatile in care se face livrarea gazului
natural pot fi grupate pe transe de altitudine de cate 200 m , transe in interiorul carora
presiunea nu variaza semnificativ fata de pragul inferior corespunzator al domeniului de variatie
a presiunii atmosferice din interiorul transei.
In aceasta formula nu a fost luat in considerare factorul de compresabilitate al gazului
care , tinand seama de presiunile uzuale de distributie , este considerat a fi 1.
Intrucat gazul livrat este presupus a fi gaz uscat , in formula nu a fost luata in
considerare nici presiunea partiala a vaporilor de apa care este considerata a fi nula.
Valoarile factorilor de corectie astfel stabiliti , conform caietului de sarcini mentionat ,sunt
reproduse mai jos:

FACTORII DE CORECTIE A INDICATIILOR CONTOARELOR VOLUMETRICE IN

FUNCTIE DE PRESIUNEA GAZELOR NATURALE SI DE ALTITUDINEA LA CARE SE
GASESTE PUNCTUL DE LIVRARE ASA CUM SUNT UTILIZATI IN PREZENT DE GAZ DE
FRANCE IN FRANTA
Altitudinea
localitatii( m)
20 mbar
25 mbar
30 mbar
300 mbar
0 la 200m
0,967
0,971
O,976
1,229
200 la 400 m
0,944
0,949
O,954
1,206
400 la 600 m
0,923
0,927
0,932
1,184
600 la 800 m
0,901
0,905
0,910
1,163
800 la 1000 m
0,880
0,884
0,889
1,142
Peste 1000 m
0,804
0,864
0,868
1,121`
Asadar pentru calculul transformarii volumului de gaz natural exprimat in metri cubi
masurati in conditii efective in unitati de energie , in Franta determinarea volumului de gaze
naturale livrate unui consumator contorizat printr-un debitmetru volumetric necompensat cu
temparatura si presiunea este corectat la facturare cu un factor de facturare F , subunitar ,
stabilit in functie de altitudinea la care se gaseste locul livrarii.
Constatam ca modalitatea de facturare practicata de GAZ de FRANCE in Franta
este diferita de modalitatea de facturare practicata de GAZ de FRANCE in Romania.
Astfel consumatorul roman este taxat diferit si intr-un alt mod decat consumatorul
francez, fiind obligat sa plateasca cantitati volumetrice de gaz natural stabilite in conditii
standard(adica la cca.150C si 1 atm) , cantitate volumetrica care contine o energie
diferita de cantitatea de energie pe care o contine un metru cub normal ( adica masurat la
00C si 1 atm).
Constatam ca in Romania nu se face corectia volumului de gaze masurat cu un
factor de corectie dependent de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare , asa
cum se face in Franta.
Pentru a intelege diferentele intre cele doua procedee de facturare le prezentam comparativ
mai jos:
Modalitatea de facturare in Franta
Modalitatea de facturare in Romania
1-se stabileste numarul de metri cubi de 1-se stabileste numarul de metri cubi de
gaz natural consumati , numar indicat gaz natural consumati, numar indicat de
de contorul volumetric montat la contorul volumetric montat la consumator
consumator
2- nu se face corectia cu altitudinea la
2- se inmulteste numarul de metri cubi care se gaseste localitatea sau punctul
indicati de contorul
montat la de livrare
consumator cu un factor de facturare K,
subunitar , stabilit in functie de
altitudinea la care se gaseste localitatea 3.nu se face
3. rezulta un numar de metri cub de gaz
natural corectat cu variatiile de presiune
datorate livrarii in puncte de livrare 4- se inmulteste numarul de metri cubi de
situate la diverse altitudini
gaz natural consumati stabilit ca la pct.1
4- se inmulteste numarul de metri cubi cu Puterea calorifica superioara a unui
de gaz natural corectat consumati cu metru cub de gaz natural in conditii
Puterea calorifica superioara a unui standard (adica la 15 grd. Celsius si
7

metru cub de gaz natural in conditii

standard (adica la 15 grd. Celsius si
1,103 bari)
5-rezulta un numar de kilowati ora
6-se plateste suma rezultata din
inmultirea numarului de metri cubi
corectati cu pretul unui metru cub ( pret
reglementat) reprezentand numarul de
kilowati ora consumati, adica energia
livrata consumatorului

1,103 bari)
5-rezulta un numar de kilowati ora
6-se plateste suma rezultata din
inmultirea numarului de metri cubi cu
pretul unui metru cub ( pret reglementat
) reprezentand numarul de kilowati ora
consumati,
adica
energia
livrata
consumatorului

CONSECINTE :
In Franta consumatorul plateste o
cantitate volumetrica de gaz natural
corectandu-se intotdeauna in minus
indicatia contorului volumetric cu un
factor de corectie
care depinde de
altitudinea la care se gaseste punctul de
livrare, adica se plateste o cantitate
volumetrica de gaz natural consumat
corectata cu presiunea
atmosferica
determinata de altitudinea la care se
gaseste punctul de livrare , deci mai
apropiata de cantitatea reala livrata
(desi nu riguros exacta).

CONSECINTE:
In Romania consumatorul plateste o
cantitate
volumetrica de gaz natural
necorectata si pe cale de consecinta
intotdeauna mai mare decat cantitatea
volumetrica
livrata
in
realitate
consumatorului .
Acesta este inselat constant cu sume
reprezentand pana la 10% din valoarea
facturii platite. Consumatorul roman
plateste mai mult decat consumatorul
francez aflat in conditii similare .Metoda
de facturare a DISTRIGAZ Sud este vadit
incorecta.

3. Cine este DISTRIGAZ SUD filiala a Gaz de France ?Principalele informatii referitoare la
companie ,publicate pe site-ul acestei societati, sunt:
Numr clieni

1.123.000 la 31.12.2006

Numr localiti alimentate cu gaze naturale

611

Nr. judee deservite, inclusiv mun. Bucureti

19

Lungime reea exploatat (Km), din care:

14.515

- din oel (Km)

10.524

- din polietilen (Km)

3.991

Numr branamente

398.257

Numr staii si posturi de reglare msurare

356.195

Total gaze vndute (Twh)

40

Total gaze servicii distribuie (Twh)

55

Investiii (MEuro)

70

Cifra de afaceri (MEuro)

950
4.Observam ca modalitatea de calcul a facturii afecteaza cca 1.100.000 de clienti
distribuiti in 611 localitati, clienti reprezentand o cifra de afaceri la nivelul anului 2006 de
aproximativ 950 milioane de euro.
8

Admitand ca cca 30% din clientii declarati domiciliaza in localitati situate intre 200 si 400 metri
altitudine, rezulta ca aplicarea unui factor de corectie in conformitate cu tabelul de mai jos,
preluat din caietul de sarcini mentionat anterior, adica K=0,954 , inseamna, pentru cifra de
afaceri anuala a DISTRIGAZ, incasari necuvenite de cca:
0,3 x (1- 0,954 ) x 950 = 0,3 x 0,046 x 950 =13,11 milioane euro
In realitate, valoarea incasarilor necuvenite si totusi incasate de catre DISTRIGAZ
Sud este cu mult mai mare, intrucat factorul de corectie care ar fi trebuit sa fie aplicat in
calculul cantitatilor de gaz efectiv livrate variaza intre 0,868 si 0,976 ( pentru 30 mbar presiune
la punctul de livrare) sau intre 0,804 si 0,967 ;observam ca in prezent nu este data publicitatii in
Romania distributia geografica a consumatorilor in functie de altitudinea la care se gasesc
punctele finale de consum .
O estimare a distributiei geografice a abonatilor, conduce la ideea ca ,probabil , un
procent rezonabil, reprezentand cu cat este inselat in medie pe un an un consumator
roman,ar fi acela de cca 10%, adica aproximativ intre 95 si 100 de milioane euro sunt
incasati, in fiecare an , cu totul necuvenit, de la totalitatea clientilor Distrigaz Sud numai
ca urmare a unei masuratori incorecte a volumului de gaze naturale distribuit.
O mentiune speciala trebuie facuta aici in legatura cu contributia Institutului National de
Metrologie care s-a opus cu vehementa utilizarii contoarelor de gaz natural compensate cu
presiunea si temperatura si a facut tot posibilul pentru a impiedica generalizarea acestora
pentru totii agentii economici din tara , refuzand sa admita ca mjloce de masura legala pentru
decontare utilizarea contoarelor compensate fabricate in strainatate cu toate ca acestea aveau
avizul unor organisme de certificare a calitatii recunoscute international; nici in prezent aceasta
problema nu este rezolvata.

B.O A DOUA MODALITATE DE A INSELA : UTILIZAREA PUTERII CALORIFICE

SUPERIOARE A GAZULUI NATURAL LA CALCULUL ENERGIEI LIVRATE
Aratam mai sus ca GAZ DE FRANCE estimeaza energia vanduta prin inmultirea cantitatii
volumetrice de gaz natural (exprimata in metri cubi ),cu puterea calorifica superioara Pcs
a unui metru cub de gaz natural (exprimata in kwh) rezultatul fiind un numar de kwh
platiti de consumatorul final :in Franta utilizand un volum al gazelor naturale corectat cu
un factor de corectie dependent de altitudinea la care se gaseste punctul de livrare , in
Romania utilizand un volum necorectat (Gaz de France considera probabil ca in Romania
legile Mariotte si Gay-Lussac, legi ale fizicei , nu sunt valabile)
Utilizarea puterii calorifice superioare Pcs in calculul energiei efectiv continute de
gazul natural livrat constitue in sine o
inselatorie promovata atat in dauna
consumatorilor romani cat si a consumatorilor francezi.
Pentru a intelege acest lucru , in cele ce urmeaza se face o scurta prezentare a
considerentelor care justifica aceasta afirmatie.
B1.Reglementari privind calitatea gazului natural.
9

a).Ce sunt gazele naturale ?

Conform ORDINULUI nr. 538 din 15 octombrie 2001 privind aprobarea Procedurii pentru
raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, in conformitate cu Directiva CE 90/377
Ordin publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 698 din 2 noiembrie 2001: Gazele naturale sunt
substante minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate
in scoarta terestra si care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa, intrunind
proprietatile fizice si chimice prevazute in STAS 3317/67 si avand o putere calorifica
inferioara minima de 8.057 kcal/mc la 150C si 760 mm Hg.
b).Cate tipuri de gaze naturale exista in Romania?

Ce ne spune HG nr.761/2001 despre tipurile de gaze naturale pe teritoriul Romaniei?

Conform acestei Hotarari Guvernamentale:

1.Tipurile de gaze utilizate pe teritoriul Romniei, destinate consumului la aparatele i

echipamentele definite conform art. 1 din Hotrrea Guvernului nr.761/2001 privind stabilirea
condiiilor de introducere pe pia a aparatelor consumatoare de combustibili gazoi, se clasific
astfel:
gaze naturale bogate n metan, care, n funcie de indicele Wobbe, cuprind dou
subgrupe:
- subgrupa AL- gaze cu putere calorific sczut, cu indicele Wobbe cuprins ntre valorile: 37,8
46,8 MJ/m3
- subgrupa AH -gaze cu putere calorific ridicat, cu indicele Wobbe cuprins ntre valorile: 46,1
56,6 MJ/m3
Ambele subgrupe de gaze au densitatea relativ2) cuprins ntre 0,55 i 0,7 kg/m3;

gaze lichefiate ......

2. Presiunile de alimentare utilizate la aparatele i echipamentele definite conform art. 1 din

Hotrrea Guvernului nr.761/2001 se clasific astfel:
pentru gazele naturale, subgrupele AL i AH:
o
minimum 15 mbar;
o
maximum 50 mbar;
o
nominal 20 mbar;
pentru gazele petroliere lichefiate, subgrupele propan i amestecuri propan-butan:
o
minimum 25 mbar;
o
maximum 45 mbar;
o
nominal 30 mbar.
c) Ce ne spune DECIZIA A.N.R.E. nr. 665 din 23.08.2005
Sunt de retinut din continutul acestei decizii precizarile urmatoarelor articole:
Art.6.13. Cerinele minime de calitate ale gazelor naturale furnizate n sistemul de distribuie
sunt:
a) compoziia chimic a gazelor naturale:
Denumirea si formula chimica. Continut a componentilor in (%) molare .
Metan (C1) min. 75
1

Etan (C2) max. 10

Propan (C3) max. 3,5
Butan (C4) max. 1,5
Pentan (C5) + hexan (C6) + hidrocarburi superioare max. 1
Azot N2 max. 10
Bioxid de carbon CO2 max. 8
Oxigen O2 max. 0,1
Hidrogen sulfurat H2S (mg/m3) max. 6,8
Etilmercaptan C2H5SH (mg/m3) min. 8 mg/m3, cu exceptia gazelor livrate pentru chimizare
Sulf total pe o perioada scurta max. 100 mg/Nm3
b) punct de rou al apei (C): maximum -5C, la presiunea din punctul de msurare;
c) puterea calorific inferioar repartizat la volum, la 15C i 101325 Pa, 8.057 Kcal./m3.
Valoarea minim admis este 7.165 Kcal./m3;
d) temperatura maxim admis: +30C;
e) coninutul de impuriti mecanice (g/Nm3): maximum 0,05.
Art. 6.14. Tipurile de gaze naturale utilizate pe teritoriul Romniei, destinate consumului la
aparatele i echipamentele de utilizare, sunt:
subgrupa A (L): gaz natural cu putere calorific sczut, cu indicele Wobbe cuprins ntre
valorile 35,83 MJ/m 3 ... 44,36 MJ/m3;
subgrupa A (H): gaz natural cu putere calorific ridicat, cu indicele Wobbe cuprins ntre
valorile 43,7 MJ/m3 ... 53,65 MJ/m3.
Ambele subgrupe de gaze naturale au densitatea relativ cuprins ntre 0,55 ... 0,77.
d) Ce este indicele Wobbe ?
Indice
Wobbe
definitie
de
dictionar :
Raportul dintre puterea calorifica superioara (P.c.s.) a gazului pe unitatea de volum si radacina
patrata a densitatii relative in aceleasi conditii de referinta specificate la masurare. Indicele
Wobbe poate fi exprimat si in functie de P.c.i., rezultand indicele Wobbe inferior.
Comentariu
Este evident ca intre 2001 si 2005 a intervenit un inexplicabil cataclism geologic care a
obligat Guvernul Romaniei sa constate ca :
1.- densitatea gazului natural in perioada 2001-2005 a ramas neschimbata , variind intre
limitele : 0,55 la 0,77 kg/m3( nu stim daca si compozitia elementara volumetrica a gazului natural
a ramas sau nu neschimbata, in aceasta privinta guvernul fiind deosebit de discret )
2.- puterea calorifica ( superioara) a gazului natural a scazut in perioada 2001-2005 inexplicabil
: pentru gazele din subgrupa A(L) indicele Wobbe a scazut de la (37,8-46,8) MJ/m3 la (35,8344,36) MJ/m3 iar pentru gazele din subgrupa A(H) de la (46,1-56,6)MJ/m3 la (43,7-53,65)MJ/m3.
3.Guvernul , prin agentiile nationale de resort ,a simtit nevoia sa se precizeze ,de abia in anul
2005 printr-o decizie a ANRE ,ca valoarea minima admisa a puterii calorifice inferioare este
7165 kcal/m3 ; intelegem ca daca in anul 2001 gazul natural din Romania avea puterea
calorifica inferioara 8057 kcal/m3N , in anul 2005 ( ca urmare a cataclismului mentionat mai
11

sus ) acelasi gaz putea avea puterea calorifica inferioara 7165 kcal/m3N, ceeace inseamna o
scadere a puterii calorifice inferioare Pci , respectiv superioare Pcs, cu cca. 11,07%.
4. Intrucat intre puterea calorifica superioara Pcs si puterea calorifica inferioara Pci a gazului
natural exista relatia de proportionalitate :
Pcs=1,111*Pci
rezulta ca daca in anul 2001 gazul natural avea Pcs= 8057*1,111=8951,32 kcal/m3N ( adica cca
10,410 kwh/m3N) in anul 2005 sarbatorim, prin decizii ale guvernului , ca fiind admisibil la livrare
un gaz natural avand Pcs=1,111*7165 kcal/m3N= 7960,315 kcal/m3N ( adica cca. 9,257
kwh/m3N) ; constatam o diferenta de
10,410-9,257=1,153 kwh/m3N
adica intr-un interval de timp de 4 ani , daca ar fi sa luam de bune sustinerile institutiilor
romanesti amintite mai sus , fiecare metru cub de gaz natural livrat consumatorilor a
devenit brusc si inexplicabil mai sarac in energie cu 1,153 kwh/m3N.
-cele de mai sus nu au nici o legatura cu faptul (sau poate au) ca inca din iunie 2004 ,la
Conferinta Nationala a Energiei CNE-2004 , directorul Directiei Reglementari si Atestari Tehnice
al ANRGN spunea in fata asistentei indiferente ca :Puterea calorifica inferioara repartizata la
volum conform STAS3317 si 3361 , masurata la 150C si 101325 Pa ,este 8057 kcal/mc.
Valoarea minima admisa este 7415 kcal/mc ( cca. 9,580 kwh/m3N).Cu aceasta ocazie , ANRGN
, devenit brusc unicul mostenitor al lui Nostradamus, a avut in 2004 premonitia ca in anul 2005
Guvernul Romaniei va corecta , desi nu are competenta si nici argumentele, continutul unor
reglementari tehnice neconvenabile concesionarilor din domeniul distributiei gazului natural ,
anticipand acest lucru in public.
5.Constatam ca , pentru motive nedeclarate, ,guvernul roman a fost mai generos ,acordand
distribuitorilor in anul 2005 ,prin hotarare de guvern, o valoare a Pci ( deci si a Pcs) mai mica cu
cca. 11,07% decat aceea precizata in STAS 3317/67, in conditiile in care ANRGN anticipa , in
anul 2004 (in conferinta CNE-2004 ), ca Pci admisibila pentru livrarea gazului natural este doar
cu 7,96% mai mica decat aceea prevazuta de STAS 3317/67 (de la 8057 kcal/m3N la
7415kcal/m3N). Guvernul roman este deci mult mai destept si mai generos , confirmand astfel
premonitiile ANRGN din anul 2004.
6..Este cazul sa citam din cele publicate in prezent pe site-ul EON Gaz Romania:
Valoarea maxim a puterii calorifice superioare se ncadreaz ntre 10,3 kwh 10,5 kwh, iar
valoarea minim nu se poate situa sub 8,7 kWh. (adica cca 6733,26 kcal/m3N).
Rezulta ca EON Gaz Romania fie habar n-are ca guvernul roman nu accepta ca admisibil la
livrare decat gazul natural cu putere calorifica superioara de minimum 9,257 kwh/m3N., adica
avand cel putin 7960,315 kcal/m3N, fie nu cunoaste premonitiile ANRGN din anul 2004.
In fond e treaba lor , nu ?
Putem sa tragem unele concluzii in legatura cu reglementarile legale prezentate ,pe scurt ,mai
sus :
Concluzia 1.
Gazul natural este un combustibil despre care :
-standardul STAS3317/67 afirma ca are
Pci=9,37 kwh/m3N si deci

Pcs=1,111*Pci=10,41 kwh/m3N
12

aceste valori putand avea cel mult abateri de -8% sau +15% fata de valoarea nominala
din standard.
-guvernul roman afirma ca fiind admisibil la livrare gazul natural avand cel putin
Pcs=9,257 kwh/m3N
-autoritatea nationala de reglementare ANRGN afirma ca fiind admisibil la livrare gazul
natural avand cel putin
Pcs= 9,580 kwh/m3N
-EON Gaz Romania afirma ca fiind admisibil la livrare gazul natural avand cel putin
Pcs=8,7 kwh/m3N
-Distrigaz Sud , impartial , zice ca guvernul roman.
Concuzia2 :
Prevederile STAS 3317/67 au fost modificate prin decizii ale autoritatilor nationale
de reglementare si hotarari de guvern in sensul diminuarii puterilor calorifice inferioare
si superioare caracterizand calitativ gazele naturale livrate consumatorilor romani , fapt
de natura de a pune la adapost distribuitorii de gaze naturale in fata oricaror tentative de
a fi dati in judecata pentru livrarea unui combustibil necorespunzator calitativ .

Se stabilesc astfel si se impun reglementari care permit livrarea catre consumatorii

romani a gazelor naturale avand un continut energetic mai mic cu cca 11,07% decat cel
care ar fi rezultat din aplicarea prevederilor in vigoare anterioare anului 2001 prin care
se stabileau atat calitatea cat si continutul energetic al gazelor naturale.

B2.Dsepre utilizarea puterii calorifice superioare in calculul energiei continute de gazele

naturale.

Puterea calorifica superioara, Puterea calorifica inferioara .Arderea gazului natural.

Este util , pentru intelegerea a cele ce urmeaza , sa recapitulam unele definitii.
Ce este puterea calorifica.
Cantitatea de cldur eliberat la arderea unei uniti de volum (greutate) de combustibil se
numete, in mod eronat de catre majoritatea autorilor de manuale tehnice ,putere calorific.
Puterea calorific se msoar n:[kcal/mol]; [kcal/kg]; [J/kg]; [J/m3]; [kcal/m3]
Puterea calorific se determin experimental prin metode calorimetrice (cu bomba calorimetric)
sau prin analiza cromatografica.
Atunci cnd puterea calorific nu poate fi determinat experimental, se poate estima prin
metode de calcul.
Subliniem ca termenul putere calorifica este utilizat eronat in majoritatea lucrarilor de
specialitate. In realitate , in locul acestei denumiri ar fi fost corect sa se utilizeze denumirea de
caldura de ardere adica cantitatea de cldur degajat n exterior prin arderea complet a 1
13

kg de combustibil solid i lichid sau 1 m3 de combustibil gazos luat n condiii fizice normale (la
presiunea p=101325 Pa i temperatura T=273 K).
Vom utiliza in continuare denumirea de putere calorifica, desi este o practica gresita, pentru a
permite usoara identificare a argumentelor prezentate in aceasta lucrare cu continutul altor
texte tratand acelasi subiect.
Ce este Puterea calorific superioar.
Puterea calorifica superioara :
(Pcs) la presiune constant reprezint cldura dezvoltat prin arderea unei uniti de mas
(volum) de gaz aflat la aceeai temperatur i presiune cu aerul de combustie i gazele de
ardere,apa coninut n gaz i cea rezultat prin ardere fiind n stare lichid.
Adica este cantitatea de caldura , exprimata in kwh sau in MJ , care ar fi degajata la
combustia completa a 1 m3N de gaz ( metru cub masurata la 00C si 1013,25 mbar) , apa
formata ca urmare a combustiei fiind adusa in stare lichida , toti ceilalti produsi ai combustiei
fiind in stare gazoasa.
Ce este Puterea caloric inferioar
Puterea calorifica inferioara :
(Pci) la presiune constant reprezint cldura dezvoltat prin arderea unei uniti de mas
(volum) de gaz aflat la aceeai temperatur i presiune cu aerul de combustie i gazele de
ardere, apa coninut n gaz i cea rezultat prin ardere fiind n stare de vapori.
Adica este cantitatea de caldura dedusa -prin conventie - scazand caldura de
condensare (2511KJ/kg) a apei formate ca urmare a combustiei din puterea calorifica superioara
Pcs (si eventual a apei continute in combustibilul introdus).Putem scrie :
Pci=Pcs Caldura latenta de evaporare a apei.
Diferenta intre puterea calorifica si puterea utila.
Definitia fizica a randamentului reprezinta raportul intre puterea furnizata (utila) si puterea
absorbita de un generator de caldura, adica , tinand cont de pierderile inerente in functionarea
generatorului de caldura ( de pilda a unui cazan destinat incalzirii apei) si de transformarile
energetice care au loc in acesta , putem scrie :
Randamentul = = Puterea furnizata/Puterea absorbita=Puterea utila/Puterea calorifica.
Acest randament se mai numeste si randament util.
Puterea absorbita reprezinta produsul intre debitul volumetric de gaz (Qv )si puterea calorifica
inferioara a combustibilului (Pci) , la presiune constanta, produs exprimat in cantitati de
caldura pe unitatea de timp, adica :
Puterea absorbita = Qv* Pci
Ne reamintim ca ,prin definitie, cantitatea de caldura eliberata la arderea unei unitati de volum
de combustibil gazos reprezinta puterea calorifica ,adica aceasta marime are, in definitia
randamentului data mai sus, sensul unei puteri consumate.
Ca atare, se pot calcula randamente relative la Pci sau randamente relative la Pcs.
14

Numai unele instalatii speciale , cum ar fi cazanele cu condensare, permit recuperarea caldurii
continute in vaporii de apa prezenti in gazele arse evacuate pe cos, vapori care au fost generati
ca urmare a arderii combustibilului , vaporii fiind deci un produs al arderii combustibilului gazos
si la care eventual se adauga aceia continuti de combustibil (cazul in care combustibilul utilizat
nu este perfect uscat).
Astfel, un cazan cu condensare poate avea un randament de =110% relativ la Pci caruia ii
corespunde un randament de =99% relativ la Pcs.
Ce este metrul cub normal (m3N).
Este un volum de referinta in conditiile specificate in DIN 1343 : la temperatura de 00C si
presiunea absoluta de 1013,25 mbar - adica cantitatea de gaz care nu contine vapori de apa
si care ocupa volumul unui cub cu latura de 1 metru in conditiile date.
Ce este metrul cub standard (m3S)
Este un volum de referinta in conditiile specificate in ISO 2533 : la temperatura de 150C si
presiunea absoluta de 1013,25 mbar - adica cantitatea de gaz care nu contine vapori de apa
si care ocupa volumul unui cub cu latura de 1 metru in conditiile date.
Observam ca 1 (m3N) contine aceeasi cantitate de gaz natural pe care o contine 1,0549 (m3S)
date fiind densitatile diferite ale gazului natural la cele doua temperaturi de referinta.
Ce inseamna conditii de baza (citat din Anexa la decizia de aprobare a Regulamentului de
masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate pe piata angro.-vezi si Decizia ANRE
nr.665/23.08.2005).
Conditii specificate la care este transformata cantitatea de gaz masurat n prezent: T = 288,15
K(150C) ; p = 1,01325bar, iar dupa data aderarii Romniei la Uniunea Europeana: T=273,15
K(00C);p=1,01325 bar. Observam ca pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
unitatea de masura a volumului era metru cub standard (m3S) iar dupa adata aderarii unitatea
de masura a volumului este metru cub normal (m3N) .

Arderea gazului natural

Din punct de vedere chimic, combustia este un proces exoterm de oxidare, n care anumite
substante reactioneaz, mai mult sau mai putin violent, cnd se combin cu oxigenul n stare
liber si care duce la producerea unei mari cantitti de cldur si, frecvent, de lumin.
Substantele care reactioneaz n acest mod sunt denumite combustibili, iar reactia este
cunoscut sub numele de combustie. Se consider c oxigenul, fr de care combustia nu
poate
avea
loc,
ntretine
arderea.
Principalele componente care sunt prezente n combustibilii utilizati n mod curent sunt: carbonul
(C), hidrogenul (H2), monoxidul de carbon (CO), metanul (CH4), alte hidrocarburi n afar de
metan (CmHn), oxigenul (O2), azotul (N2), dioxidul de carbon (CO2) si apa (H2O).
Printre aceste componente, cele combustibile reactioneaz n conformitate cu urmtoarele
reactii
chimice:
C
+
O
=
CO2
+
394
kJ
/
mol
S
+
O2
=
SO2
+
297
kJ
/
mol
15

2
H2
+
O2
=
2
H2O
+
242
kJ
/
mol
CO
+
1/2
O2
=
CO2
+
283
kJ
/
mol
CH4
+
2
O2
=
2
H2O
+
CO2
+
803
kJ
/
mol
CmHn + (m + n/4) O2 = n/2 H2O + m CO2 + xxx kJ / mol (*)
Oxigenul necesar reactiilor de combustie este asigurat de aerul atmosferic .
Deoarece apa este ntotdeauna prezent n produsele de combustie, este necesar s se
elibereze vaporii de ap sub form de condens ( sub form de ap lichid), pentru a obtine
cantitatea maxim de cldur pe care o poate genera (potential) orice combustibil (puterea
caloric superioar). n general, n procesul de combustie, apa produs este eliberat n
atmosfer sub form de vapori aflati n gazele arse, (ca urmare cldura eventual produs prin
condensarea apei se pierde, iar cldura disponibil este doar puterea caloric inferioar a
combustibilului respectiv).
Adica , in cazul arderii gazului natural, daca nu se recupereaza si caldura
continuta de vaporii de apa evacuati prin gazele arse ,cca.10% din caldura disponibila se
pierde.(vezi si relatia Pcs=1,111*Pci).
Asadar :
- stiind ca gazul natural utilizat este uscat si nu contine apa (asa cum impun toate
normele de calitate pentru gazele naturale livrate consumatorilor)
- stiind ca vaporii de apa apar in principal ca urmare a procesului de combustie , ca ei
nu au fost continuti initial de combustibilul utilizat ; ca acesti vapori contin cca 10%
din cantitatea de caldura generata in urma arderii combustibilului gazului natural
- stiind ca aceasta caldura este pierduta daca nu se utilizeaza instalatii speciale de
recuperare in care vaporii de apa sa se condenseze si sa cedeze caldura lor , caldura
care poate fi recuperata numai prin condensare
intelegem ca :
1. Puterea calorifica superioara Pcs reprezinta cantitatea de caldura generata ca urmare a
procesului de ardere a gazului natural , caldura din care o parte (cca. 10%) este
continuta exclusiv de vaporii de apa generati ca o consecinta a procesului de combustie
2. Puterea calorifica inferioara Pci reprezinta numai puterea disponibila in realitate adica
singura putere care poate fi absorbita prin arderea gazului natural.
3. Recuperarea caldurii continute de vaporii de apa evacuati prin gazele arse nu este
posibila decat daca se utilizeaza instalatii speciale in care vaporii se pot condensa si prin
care caldura latenta de evaporare ar urma sa fie si ea adaugata eventual aceleia
absorbite de la combustibil de catre instalatiile de ardere utilizate de generatoarele de
caldura sau altele.
4. Toti combustibilii solizi , lichizi sau gazosi dau nastere , in urma procesului de combustie ,
la vapori de apa care se gasesc in gazele arse evacuate. Generarea vaporilor de apa ca
unul din produsii rezultati in urma combustiei nu este o particularitate sau o valenta-atribut
apartinand exclusiv arderii gazului natural ci este un fenomen comun tuturor proceselor de
ardere a combustibililor fie ei solizi, lichizi sau gazosi, datorandu-se in principal
combinatiilor chimice cu oxigenul din aerul consumat pentru intretinerea arderii.
5. Observam ca oxigenul din aer , necesar arderii nu este nici proprietatea DISTRIGAZ SUD
si nici proprietatea guvernului roman....
6. Pentru nici unul din tipurile de combustibili solizi sau lichizi nu s-a pus niciodata si nicaieri
problema exprimarii costului combustibilului in unitati de energie in care sa se includa si
cantitatea de caldura continuta de vaporii de apa rezultati in urma arderii in scopul expres
al facturarii pretului combustibilului astfel determinat.
16

Concluzionam ca :
-Utilizarea puterii calorifica superioare Pcs in calculul pretului prin determinarea
continutului energetic al gazului natural este nejustificata si in realitate ar trebui utilizata
numai puterea calorifica inferioara Pci atunci cand se determina continutul energetic care
este disponibil si care ar putea fi utilizat in practica ; daca se doreste plata energiei
continute atunci este normal ca sa se plateasca numai ceeace poate fi utilizat si nu
ceeace ar putea fi eventual utilizat prin utilizarea unor mijloace tehnice cu totul speciale.
-Logica utilizarii Pcs in scopuri de evaluare al continutului energetic in scopuri de
facturare este eronata mai ales daca aceasta procedura se adreseaza consumatorilor
casnici , adica acelora care nu au nici cunostiintele si nici mijloacele tehnice necesare
pentru a recupera caldura continuta de vaporii de apa evacuati prin gazele arse.
ANEXA
PAGINILE NR. 7 SI NR.8 DIN CAIETUL DE SARCINI AL CONTRACTULUI INCHEIAT DE
GAZ DE FRANCE CU STATUL FRANCEZ (ANEXA 3.4 DIN CAIETUL DE SARCINI)

17

19