Sărăcia şi mediul

“Sărăcia este cea mai gravă formă de poluare”

Curs 14
 Definiţii şi accepţiuni
Peter Townsend – sărăcia este...
„ ...”absenţa sau inadecvarea dietei, dotărilor, standardelor, serviciilor şi
activităţilor care sunt comune sau obişnuite în societate” (Townsend,
1979)

Definiţia sărăciei în UE este:

„ “Persoane, familii şi grupuri de persoane ale căror resurse (materiale,
culturale şi sociale) sunt atât de limitate încât acestea să fie excluse de la
un mod de viaţă acceptabil la minimum în statul membru de care
aparţin” (EEC, 1985)
„ Concepte asociate: deprivare, excluziune socială

„ Nu numărul săracilor crează sărăcia ci concentrarea lor spaţială /creşterea

numărului de săraci conduce în cele din urmă la generalizarea sărăciei
 Sărăcia - Wikipedia
„ Sărăcia înseamnă o viaţă lipsită de şansele de a trăi în cadrul unui anumit standard minim de
nivel de trai. Acest standard este relativ, fiind foarte diferit după ţară sau regiune. Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS), organizaţie din cadrul ONU, defineşte sărăcia ca pe un indice
rezultat din raportul dintre venitul mediu pe glob pe cap de locuitor şi venitul mediu (salariul
mediu) pe cap de locuitor al ţării respective. De exemplu în Germania, unde există un procentaj
de 60 % din salariile medii din Uniunea Europeană, limita sărăciei a fost considerată în anul 2003
la un venit lunar de 983 euro

„ Alte repere pentru stabilirea limitei sărăciei sunt insuficienţa venitului pentru acoperirea
cheltuielilor necesare unei alimentări regulate, sau a necesarului pentru îmbrăcăminte, încălzire şi
alte necesităţi indispensabile traiului.
Această sărăcie atrage după sine deficienţe culturale, o lipsă de calificare şi creşterea
analfabetismului populaţiei.
Sărăcia poate să fie o sărăcie absolută şi o sărăcie relativă, între aceste două forme existând forme
structurale tranzitive

„ Robert McNamara, un om politic american, defineşte sărăcia absolută ca o stare extremă a existenţei
umane când individul în lupta pentru supravieţuire este expus la lipsuri şi umilinţe de neînchipuit, ce depăşesc
fantezia lumii privilegiate.
În lume, aproape un miliard (850 de milioane) de oameni suferă de foame sau subnutriţie din care
170 de milioane de copii. La fiecare 6 secunde moare un copil de o vârstă de sub 5 ani; în total
mor anual cca. 30 de miloane de oameni din cauza subnutriţiei
 Cauzele sărăciei
„ Războaiele, sau alte conflicte militare
„ Structura politică (de exemplu dictatura)
„ Structura economică (o repartiţie inegală a venitului naţional,
corupţia, datoriile mari ale statului)
„ Greşeli a regimului de conducere (incompetenţă, instabilitate,
lipsa reformelor necesare avântului economic) care pot
provoca ridicarea ratei şomajului
„ Catastrofe naturale (cutremure, secetă ş.a.)
„ Epidemii
„ O creştere intensă a numărului populaţiei (ex. suprapopularea
unor regiuni geografice)
Evidenţe sociale, demografice şi geografice
„ Aproape jumătate din populaţia lumii — peste 3 miliarde de oameni — trăiesc cu mai
puţin de 1,50-2,50 $ pe zi
„ Produsul Intern (PIB sau GDP - Gross Domestic Product) al celor mai îndatorate 41
ţări (567 milioane de oameni) reprezintă mai puţin decât bogăţia combinată a celor mai
bogaţi 7 oameni din lume
„ Aproape 1 miliard de oameni în momentul de faţă nu sunt capabili să citească o carte
sau să-şi semneze numele
„ Mai puţin de 1% din banii cheltuiţi anual pe cumpărarea de arme ar fi necesari pentru a
ajuta fiecare copil defavorizat din lume să meargă la şcoală (şi acest lucru nu este
realizat)
„ 1 miliard de copii trăiesc în sărăcie (1 din 2 copii în lume)
„ 640 milioane de oameni trăiesc în locuinţe improvizate, 400 milioane nu au acces la apă
(sigură), 270 milioane nu au acces la servicii sanitare, 10.6 milioane au murit în anul
2003 înainte ca ei să atingă vârsta de 5 ani (circa 25.000-29.000 copii pe zi)
„ La fiecare şase secunde un copil moare de foame în lume (sursa: FAO, 2009)
„ Circa 8% din populaţia României trăia în sărăcie la sfârşitul anului 2009 (distribuţia
inegală a sărăciei pe medii urban/rural, regiuni, judeţe, categorii de vârstă ş.a.)
 Sărăcia şi mortalitatea infantilă

According to UNICEF, 25,000 children die each day due to poverty. And they
“die quietly in some of the poorest villages on earth, far removed from the
scrutiny and the conscience of the world. Being meek and weak in life makes
these dying multitudes even more invisible in death.”
 Sărăcia şi foametea în lume
„ Peste 9 milioane de oameni mor anual în lume din cauza foametei şi
malnutriţiei (dintre aceştia circa 5 milioane de copii);
„ Aproximativ 1,2 miliarde de oameni suferă de foame (deficienţa de calorii şi
proteine);
„ Între 2 şi 3,5 miliarde de oameni au deficienţă de micronutrienţi (deficienţă de
vitamine şi minerale), ex. în Africa subsahariană, lipsa unui singur nutrient, şi anume a
vitaminei A, a dus la orbirea a peste 3 milioane de copii cu vârste până în 5 ani;
„ Circa 1,2 miliarde de oameni suferă de obezitate (exces de zahăr, grăsimi şi sare,
coroborat cu deficienţa de vitamine şi minerale); surprinzător sau nu, la nivel global,
numărul persoanelor care suferă de malnutriţie este egal cu al celor care suferă de
supraalimentare;
„ Pe de altă parte, irosirea hranei este una foarte mare: în Marea Britanie “o bună
parte (circa 30-40%) din toată hrana produsă anual nu este niciodată mâncată”; circa 40
miliarde de dolari americani se pierd anual în urma neconsumării hranei produse; în
SUA, circa 40-50% din totalul hranei produsă anula nu se consumă;
„ Costul medical direct în lume al foametei şi malnutriţiei este estimat la circa 30-
40 miliarde de dolari americani pe an.
 Procentajul din populaţia lumii care trăieşte cu mai
puţin de 1,25 $ pe zi (sursa: ONU, estimare 2000-2006)
Sources UNDP, 2009
Consecinţele geografice ale sărăciei,
foametei şi problemelor de mediu
 Deprivare şi excluziune socială
Deprivare
„ Deprivare ~ dezavantaj = varietate de
condiţii experimentate de oameni
cărora le lipsesc anumite resurse în
comparaţie cu alţii din comunitate
„ Condiţii:
„ alimentaţie, mediul domestic, adăpost,
îmbrăcăminte
„ Condiţii sociale: drepturi de angajare,
integrare socială, recreere, acces la
educaţie etc.
„ Deprivare relativă
Excluziune socială (E.S.)
Concept utilizat alternativ cu deprivare şi
sărăcie
Room (1993, p. 72): E.S.=dezavantaj
multidimensional care este de durată
semnificativă şi care implică disocierea
de mediul social şi ocupaţional major al
societăţii
Guvernul UK: E.S. nu este identică cu
sărăcia măsurată prin venituri ci este
legată de fenomene precum şomajul,
discriminarea, lipsa calificărilor,
veniturile reduse, condiţii proaste de
locuire, rată mare a criminalităţii şi
disoluţie a familiei
E.S. Implică “ruptura legăturilor sociale”,
a “solidarităţii”
 Tipuri de sărăcie

„ Sărăcia: „ Alte tipuri de sărăcie

„ Relativă versus (vs.) absolut㠄 Structurală
„ Extrem㠄 Distribuţională
„ Sever㠄 Consensuală
„ Subiectivă vs obiectiv㠄 Socială
„ De lungă durată/ temporară
„ Comunitară
„ Sărăcie veche vs. sărăcie nouă
 Sărăcia absolută vs. Sărăcia relativă
„ Sărăcie “absolută”: lipsa „ Sărăcia relativă: definită
resurselor de bază necesare social, dependentă de
subzistenţei (mâncare, apă, context şi de cohortă –
îmbrăcăminte, adăpost ş.a.) persoana este săracă în
„ Sărăcie: condiţii de trai sub raport cu ceilalţi oameni
un anumit standard (ex. 1,5 din jur
$/zi)
 Sărăcia extremă, sărăcia severă
Sărăcia extremă: Sărăcia severă
„ “lipsă atât de gravă a resurselor „ “nivel atât de scăzut al
financiare încât condiţiile de resurselor încât oferă condiţii
viaţă ale persoanei sunt absolut extrem de modeste de viaţă,
inacceptabile pentru o societate pline de lipsuri şi restricţii”
civilizată şi alterează grav „ “nu blochează efortul de a ieşi
demnitatea fiinţei umane, din sărăcie şi nici redresarea”
producând degradări rapide şi
greu reversibile ale capacităţilor
de funcţionare socială
normală” (Tompea, 2007)

Sursa: Stănculescu, Berevoescu, 2004

 Sărăcia obiectivă vs. Sărăcia
subiectivă vs. Sărăcia comunitară
„ Sărăcia obiectivă: măsurată prin indicatori obiectivi
(relativi sau absoluţi)
„ Sărăcia subiectivă: stabilită prin evaluarea
subiecţilor/oamenilor (este un indicator al deprivării
relative)
„ Sărăcia comunitară: lipsa unui serviciu public sau a
infrastructurii în cadrul comunităţii; un serviciu public
poate fi declarat disponibil dacă cel puţin 80% din
populaţie declară acest lucru
 Sărăcia “veche” vs. sărăcia “nouă”
„ Franţa, Marea Britanie, SUA: vechea sărăcie = a imigranţilor needucaţi; noua sărăcie
– provocată de şomajul de lungă durată şi inegalitatea, masificat în anii 80 ai sec. XX
„ Noua sărăcie este abordată în legătură cu fenomene de excluziune socială:
„ Şomaj de lungă durată
„ Instabilitatea relaţiilor sociale (divorţuri, familii monoparentale)
„ Scăderea solidarităţii de clasă (sindicate, locuri de muncă, reţele de întrajutorare)
„ Noua sărăcie se consideră că a produs “subclasa” (underclass)
„ Myrdal (1963), underclass = “o clasă neprivilegiată de şomeri, persoane neangajabile şi
subocupate, care se îndepărtează din ce în ce mai mult, fără speranţă de naţiune în
întregimea sa şi nu împărtăşesc viaţa, ambiţiile şi realizările acesteia “
„ Noua sărăcie asociată cu: vagabonzi, clasă periculoasă, cultura sărăciei, săraci
nemerituoşi……..segregare socială cu implicaţii economice, geografice, de mediu şi
politice
 Subclasa (underclass)
„ Acea parte a săracilor care cumulează deprivări
multiple şi sunt caracterizaţi de:
„ Dependenţă faţă de stat, corelată cu o perioadă lungă de
şomaj sau ieşire de pe piaţa oficială a muncii
„ Izolare socială corelată cu tendinţa de concentrare
teritorială şi segregare spaţială în cartiere denumite ghetto
(poor ghetto)
„ Subcultură deviantă – devianţă de la valorile dominante în
societate
„ Tendinţă de a aparţine anumitor grupuri minoritare
 Consecinţe???
„ Suprapunerea efectelor sărăciei peste alte probleme de mediu (ex. deşertificarea, medii
naturale şi artificiale fragile ş.a.) – apariţia mediilor fragile, expuse la risc, a impacturilor
cumulative (temporal şi spaţial)
„ Generarea de conflicte sociale şi teritoriale cu consecinţe asupra componentelor de
mediu
„ Migraţii teritoriale şi presiunea accentuată asupra resurselor (existente)
„ Populaţie săracă este asociată cu probleme de mediu la nivelul unui teritoriu (ex.
gestionarea deşeurilor, exploatarea resurselor de sol şi subsol ş.a.)
„ Încălzirea (dereglarea) climatică va conduce la scăderea producţiei de hrană la nivel
global, în condiţiile în care cererea este în creştere
„ Cererea crescândă pentru “apă-sub-formă-de-cereale” favorizează o competiţie acerbă
între marii producători şi importatori de hrană, competiţie care se aseamană uluitor de
mult cu actuala concurenţă dintre marii importatori de petrol (“conflictul alimentelor”)
„ Nu există un sistem alimentar de rezervă la nivel mondial (“sfârşitul hranei?”)
„ Înfometarea de progres – dezechilibrul sistemului alimentar mondial – dezechilibre
socioeconomice şi de mediu
 Surse de documentare:
„ Stănculescu, Manuela, Sofia, Berevoescu, I., (2004), Sărac lipit, caut altă viaţă, Ed.
Nemira, Bucureşti.
„ Shaw, M. et al., (2007), The handbook of inequality and socioeconomic position, Policy
Press.
„ Tompea, A., (2007), Sărăcie, în Enciclopedia dezvoltării sociale, (Zamfir, C., Stănescu,
S., coord.), Polirom, Bucureşti.
„ Roberts, P., (2008), Sfârşitul hranei – pericolul înfometării în era hipermarketurilor, Ed.
Litera Internaţional, Bucureşti.
„ www.unep.org
„ www.oecd.org
„ www.fao.org
„ http://en.wikipedia.org/wiki/Poverty
„ http://www.poverty.com
„ http://www.globalissues.org
„ http://www.undp.org/poverty
„ http://www.grida.no