1dl

,iril
rrll

OTTO F. KERI\,IBERG

,,j;

tl

lj
,;]

ji
rii

'ji
t!

Relatii
de iubire
,
Norma litate

;i

li
i:
:l
I

patologie

,rj
::j

Traducere din limba englezd de

$ie{ania D. Nild

1l

llj
,"ii

li:
!:l

iti

!!

irl:
,:.-

.!)

it'.{
:il

irjj
'"'\
!:i

:l:
:!.1

r!
il

it)
'll:i

.uil

i'l
ll::
_.1

PSII{OLOGIE' PSII{OTERAPIE

Coleclie coordonati de
Simona Reghintovschi

ii
,li

't:
il

Editoril

lrl
l

SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

.l

'l

Director editoriall

MAGDALENA MARCULESCU

Coperta:
FABER STUDIO (S. Olteanu, A. R;dulescu,

D.Dumbrivician)

Redactorl
l

coRINA COjANU

'l

Dtp:
MARIAN CONSTANTIN
:

CorecturA:
DANIEL FOCSA
ROXANA SAMOILESCU

l
l
1l

"l
l

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei

KERNBERG, OTTO
Relaliile de iubire :

normalitate :i patologie

In memorin lui
Otto Kernberg ; trad.:

ttefania D. NiI;. - Bucure:tj : Editura Trei, 2009

ISBN 978-973-707 253-5

lohn D. Sutherland pi Robert l. Stoller

l
:i]
I

':i

I. NiF, Stefania (trad.)

'li:l

iiil

159.922.1

l:'i
'l;1

Aceasti carte

fost tradusi dupi:

LOVE RELATIONS. Normality and Pathology,

by Otto F. Kernberg, M.D., Yale University Press, USA, 1995

Copyrjght
Copyright

1995 by dr. Otto F. Kernberg

Editura Trei, 2oo9

pentru edilia in limba romanE

lj
lr1
irl

t,

'rl
,il
i,

27-0490, Bucuresti
Tel./Fax: +4 O21 3O0 60 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
C.P.

tl
irll

ll
,iai

ii
ISBN 978-973-707-253-5

ilail
jl
:i;
,11

il!
lrl

I.i

r:i:

T'

Cuprins
7

Cuprirs

11

Prefald

15

Multumiri

T9

Experienfa sexualS

79

37

Rdddcinile biologice ale experienlei pi comportamentului sexual

Factori psihosociali
Identitatea nucleard de gen
Identitatea rolului de gen
AJegerea dominantd de obiect
Intensitatea dorintei sexuale

4T

Excitafia sexual5

24

fq

29
21

;i dorinla eroticl

52

Instincte, pulsiuni, afecte 9i relafii de obiect

Aspecte clinice pi genetice ale dorinfei erotice

o/

Iubirea sexual5 matura

68

Alte considerafii referitoare la dorinta eroticd

Dorinld eroticd ti tandrere

43

70
73

Identi-ficarea cu celdlalt
Idealizarea gi iubirea sexuald maturd

79

Angajament gi pasiune

9T

Iubirea, Oedip-ul ;i cuplul

9t

Impactul genului

105

Indrirgostkea gi formarea Lrnui cuplu

Iubirea sexuald matur5 gi cuplul sexual

io8

Relalii deiubire

. Normalitate

si patologie

116

Psihopatologie

743

Agresivitatea, iubirea gi cuPlul

146

Dscontinuitili

153

Tnangula,tii
Perversitatea

155

r57

i63

ti

granilele

268

Perioada de latenfi,
dinarnicile de gruir ii convenfionalismul

269

Cuplul;i Grupul

272

Psihologia mullimilor gi cultura de masi

Filmul conven!ional

275
276

Granifele 9i timPul
Fixagia patologicd la rol

278
281

283
r67

Funcliile Supraeului

179
787

I.ahrlogia reloiiv moderata a Strpracr-rlui

Patologia severd a SuPraeului

197

Iubirea in cadrul analitic

205

lubirea de transfer
Contratransferul
(J ilustrare clinicd

zt3

Patologiamasochiste

2I3
22O
224
233

Masochismu!:Ptezentaregenerald
Maso&ismul la birbafi 9i la femei
Relafiile de iubile masochiste
Dezvolteri in transfer

238

Narcisismul

239
243
25O
261

Caracteristicile relafiilor de iubire narcisice

DouA ilustrdri clinice

197
197

289
289
297

Arta erotici in filme

Fihnul pornografic
Structura filmului convenfional
Structura artei erotice in film

Cuplul qi gupul
Cuplurile 9i grupurile de adolescenfi
Provocirile externe ale cuplului de adulti

DinamicilcPatologieinarcisice

Relalii de duratd la parienerii narcisici

)TTO F. KERNBERG

Relatii de iubire
I

. Normahtate tj patologie

PrefatH
Cu ani in urmd, cAnd scrierile mele despre pacienfi cu tulburdri de personalitate de tip borderline puneau accentul pe importanfa agresivitifii in psihodinamica lor, un coleg gi un bun

prieten mi-a spus, pe iumdtate glumind: ,,De ce nu scrii despre

iubire? Toatd lumea triiegte cu impresia ci te preocupi doar
agresivitatea!". I-am promis cX ii voi urma sfatul imediat ce voi
g6si rdspuns la anumite intrebdri. A rezuitat aceastd carte, degi
frebuie si recunosc ci nu am gdsit rdspunsul la toate acele intrebiri. Cu toate acestea, consider cd am descoperit destul de multe gi ci este rAndui meu de a le impirtigi. Sper ca 9i allii sd aibd
ocazia sd elucideze ceea ce este inci un mister.
De-a lurrgul secoleloq, tema iubirii i-a preocupat atdt pe poefi,
cAt gi pe fiiosofi. Recent, ea a fost analizati in amdnunt de cdtre sociologi pi psihologi. Dar, in mod surprinzito4, literatwa psihanalilicd trateazd iubirea extrem de precar.
in repetate rAnduri, in incercirile mele de a studia natura iubirii, relafia dintre erotic gi sexual era irninentd. Am descoperit
cd, in comparatie cu abundenla studiilor despre rXspunsul sexua1 din perspectiva biologici, s-a scris foarte pulin despre aceasta ca experiente subiectivd. Analiz6nd acest aspect subiectiv cu
pacienfii, foarte cur6nd m-am confruntat cu fantasme incongtien_
te gi cu rdddcinile acestora in sexualitatea infantili
- pe scurt,
inapoi ia Freud. Drn punct de vedere clinic, am descoperit
felul
in care cuplurile se foloseau de identificarea proiectivd mutuald
pentru a reproduce ,,scenarii" din trecut (experienfe gi fantasme

Relalii de iubire

. Prefati

inconFtiente) in relafiile lor gi cd ,,persecutarea" reciprocd imagiprenati sau real6 generatd de proiectarea Supraeului infantil
influeleazd
cum gi de formarea unui ideal al Eului comun
viata
enorm
cuplului.
Am obserrrat ci este aproape imposibil de prevdzut destinul
unei relafii de iubire sau al unei cisdtorii pe baza unei psihopatologii specifice a pacientului. Uneori, diferite tipuri si niveluri
a1e psihopatologiei la parteneri par si creeze o potrivire confortabili; alteorr, diferenlele reprezintd sursa incompatibilitStii. intrebdrile ,,Ce unegte cuplurile? Ce le distruge relafia?" m-au bAntuit gi m-au stirnulat sd studiez dinamicile fundamentale aie
cuplurilor in relafii intimeSursele mele de informare constau fu1 tratamentul pacienlilor
prin psihanalizd 9i psihoterapie psihanalitici, in evaluarea gi tratarea cuplurilor care se confruntau cu conflicte conjugale,
9i in
special in studjul de duratd al cuplurilor din perspectiva psihanalizei gi psihoterapiei psihanalitice a1e pacienlilor individuali.
CurAnd mi-am dat seama cd era imposibil sd studiez vicisitudinile iubirii {iri a analiza gi vicisitudinile agresivitifii in relafia de cuplu, dar gi la individ. Aspectele agresive ale relaliei
erotice de cupiu s-au dovedit extrem de importante in toate relaliiie sexuale intime, un domeniu in care opera deschizdtoare
de drumuri a lui Robert J. Stoller mi-a furnizat clarific5ri esenfiale. Dar la fel de importante am considerat a fi componentele
agresive ale ambivalentei universale a relaliilor de obiect inti_
me/ precum gi componentele agresive ale presiunilor Supraeului
declangate in viata intimS a cuplului. O teorie psihanaliticd a relaliilor de obiect mi-a inlesnit studiul dinamicilor care fac legdtura dintre conflictele inkapsihice gi relafiile interpersonale, din_
tre influenlele reciproce a1e cuplului gi grupul sdu social

inconjurdtor,.;i interdependenta dintre iubire g!

agresivitate in
loa te a.esle domenii.
in concluzie, in ciuda buneior mele intentii, probe
incontesta_
bile m-au oblig;at sd imi indrepL aten,tia in prlncipat
asupr.a agre_
sivitdfii in acest tratat despre iubire. Da1, mui muti
decAt atAt, con_
firmarea nenumiratelor forme in care iubirea gi
ugr"rirriiut"u
contopesc pi interactioneaze in viala cuplului
prn! in .,aloar" ""
g,
mecanismele prin care iubirea poate integra gi
neutraliza agresi_
vitatea gi, in multe cazuri, poate chiar si iasi triumfetoare.'

ii
..,!i:ll
t!
,,if

iit
:ll

,ll"

;t;

ji!
OTTO F, KERNBERG

,li:

Relatii de iubir

, prefat;

llii
i+.!
i,i.!

)ft

Al u ltu

miri

John D. Sutherland, fost medic la Clinica Tavistock din Londra gi pentru mulfi ani consultant senior a1 Fundaliei Menninger,
a fost cel care, pentru prima dati, mi-a indreptat atentia asupra
operei lui Henry Dicks. Henry Dicks aplicd teoria relafiilor de
obiect a 1ui Fairbaim la studiul conflictelor conjugale, ceea ce mi-a
{urnizat un cadru de referinfd extrem de important in incercirile
mele de a clari{ica complexele interactiuni ale pacienlilor cu tulburiri de personalitate de tip borderline cu iubilii sau partenerii
lor conjugali. Scrierile lui Denise Braunschweig 9i Michel Fain despre dinamicile de grup in cadrul cirora tensiurrile erotice se manifesti in primii ani de viali qi la maturitate mi-au {5cut cunoscute contribuliile psihanalizei franceze la studiul relaliilor de
iubire normale si patologice. in tirnpul celor cioui perioade sabatice petrecute 1a Paris, 1ocu1 in care s-au ndscut ideile cuprinse in
aceastd carte, am avut privilegiul de a consulta mulfi psihanaligti
preocupati de studiul relafiilor de iubire normale gi patologice,
in special Didier Anzieu, Denise Braunschweig, Janine Chasseguet-Srnirgel, Christian Davrd, Michel Fain, Pierre Fedida, Andr6
Green, B6id Grunberger, Joyce McDougall gi Franqois Roustang.
Serge Lebovici gi Daniel Widlocher m-au ajutat s5-mi clarilic ideile despre teoria afectelor. Mai apoi, Plainer Krausc dir. Saarbri
ickcn 9i Ulrich Moscr din Ziirich m-au ajutat si infeleg mai bine
patologia comunicirii afectelor in reialiile intime.
Am avut onoarea de a mi imprieterri cu cele mai importante
persoane dir Statele Unite, care gi-au adus contribufia la studiul

Relatii de

iubire. Multunriri

1..

psjhanaliiic al relatiiicr

dl

iubirc: Martin Bi:;'gr.nann, Ethci Person ti regreLalul l{ober"t Stolle;:. llthel lersorL m a ajuLat sd t:i familiarizez cu importanta oper;i ue care ca ;i Ljonel ( )r'r'sr.l' .ru
realizat-o clespre identitatea de gen 9i patologia sexua-li. Martin
Bergmann m-a sprijinit iri dobindilea unei perspective istoi'ice
asupra natllrii relaliilor cle iubire gi a expresiei acestora in artS;
gi Robert Stoller m-a incurajat sd continui analiza legdturilor intime intre erotism 9i agresivitate, pe care el insugi a lansat-o. Contribufiile din aceste domenii aduse de Leon Alfm;rn, Jacob Arlorn',
Martha Kirkpatrick 9i lohn Munder-Ross mi-aru stimulat si mai
mult gAndirea.
De asemenea, ur grup de prieteni 9i colegi apropiafi din ccmunitatea psihanaliiici m j-au acordat un mare a jutor prin re.rc|iile lor critice, incurajatoare gi stimr:iatoare: I{arold BltLrn, Arnold Cooper, William Frosch, William Grossman, Dorald
l(aplan, Paulina Kernberg, Robert Michels, Cilbert Rosc, Joseph
;i Anne-Marre Sandier, precum gi Ernst;i Gertlude TiclroSr"rnt profund recunosc[tor ]ui Lciuise Taitt 9i Becky V/hippde
pentru munca plScutd 9i rdbditoare depusi de la primele etapc
ale proiectului p6nE la finalizarea manuscrisului. Esentjal5 a fost
9i atenfla doamnei tr{4ripple ia fiecare detaliu din acest manuscris,
Rosalurd l(ennedy, asistenta mea administratrvf, s-a preocupat indeaproape de organizarea pi coordonarea aciivitilii de 1a bilou
care a contribuit in mare misurd la aparilia manuscrisului intr-o
perioadi plind de obligalii djvergente gi tern-rene 1imit5.
Aceasta este cea de-a treia carte scrisd in striinsd colaborare
cu editorul meu Nataiie Altman 9i cu Gladys Topkis, editor senior 1a Yale University Press. Recenzia lor durtl, dar intoicleauna incurajatoare gi plini de tact, a reprezentat inci o dati o experienfE edificatoare.

OTTO F. KFRNBERG

tri sr-. inrlrlraptii fi spr.g 1,,11 prielerri;,

colegii ;i colaboratorii m.entjonati, spre pacienfii si studelrtir mei,
c.l"c rri au ;riub.rl s; surprincl esenLa problemelor dezbitute inir-un timp mult mai scurt decit as fi sperat vreor:1ati. De asemenea, t()L ei m-au invdtat si accept limitele in cunoagterea acestui
vast si complex ilorneniu al experientei umane.
Sr;nt de asemenea recunoscatol editorilor. originali care mi-au
permis sd reeditez maierialul din urmdtoarele capitole. Tot acest
rlateriai a fosl ir mare parte retusat gi mod.ificat.
Capitoiul 2: adaptare dupa ,,Neu' Perspeciirres in Fsychoanaiyiic .Af1ect Tirerxy" , in Emoti.on: Thcory, [lesenrch, anrl Expcritnct,
ed. R. Plutchik pi H. Kellei.m.rn (Nell' Yorl<: Academic Press,
19t19), 1'l5-130, 9i dup5 ,,Sadomasochism, Sexual Excitement, and
Perversicrrr ", I o ur n.al o.f tl Le A t Lcr i c a n P n1 citoan a Ly t i c A sso ciat i on
39(1991 ): 333-362. Publicat cti pernisiunea Academic Prcss ;i
iou nal ol the Arncrican Psr1choanal4tic Association.
Capitolrrl 3: adaptare dupi ,,Maturt l-ove: Prerequisites and
Charircteristics" , Iountal of tltc Anrricltt Psychoanaltltic ,AssocitttiLtrt
22 (1974): 743-768, si dupi ,,Boundaries and Structure in Lorre
Relations", lournai of thc Anrrican Psqchoanaltltic Association 25
(.1977):81 114. Publicat cu permisiunea
Journnl of the AmcricntL
Il n1 chonnaL yt i c Associ n f.i on.
Capitolul 4: adaptare dupi ,,sadomasochism, Sexual Excitenrent, and Perversion" /oarnal of tlrc Anrcricon ftsyclnanol tttic Association 39 (1991): 333-362, 9i dupi ,,Boundaries and Strucrure
in Love Iielatjon s" , fournal of thc Anrricsn t?stlchoanalytic Associa
tiort25 (1977): E1-l14. Publicat cu permisiunea /tntnnl of thc Antr icn n P sr1 clrot n nlyti c Assoc iatton.
Capitolul 5: adaptare dup5 ,,Barriers to Falling and Rcn.rining in Lcrve", lourtLal of thc Anrcyican Psyclutanoltltlc Associtttion

Prlfunria

r.rioa

rL'c1J n

ost.i

Relalii de iubire

lv4u tL

17

miri

tt'

22, (1974): 48{r-511.

carL P sry ch.oanaly

t ic

Iirb licat cu permisiunea hwrnnl olthe Anerl-

Asstt ciati on.

Capitolul 6: adaptare dupd ,,Aggression and Lovc in the Relntionship of the Couple", loumal of thc American Psychoanahltic
Association 39 (1991): 45-70. Publicat cu permisiunea lourna! o.f
l:ht ./\merican Psychoanalytic Association.

Capitolul 7: adaptare dupd ,,The Couple's Constructive and

Destructive Superego Functitsns" , lournal of the Amcrican Pstlchoanalytic Association 41 (.'1993): 653-677. Publicat cu perrnisiunea
lournol of thc American Psychoanalytic Association.
Capitolul 8: adaptare dupi ,,Love in the Analytic Setting", accelrtat pentru publicare d,e lou.rnal of the Americnn Pnlclnandytic
Association. Publicat cu permisiunea lournal of thc Anrcrican Psych

rLnl 11 t ic As so cia

tio

tt.

Capitolul 11: adaptare dupd ,,The Temptations of Conventionality" , Internntionol lieztiew of Psychoanal.ysis 16 (1989): 191-205,
;i ctupi ,,The Erotic Element in Mass I'sychology and in.Art",
Bttl.tetiu of the Mcnninger Clittic 58, nr. 1 (Winter, 1994). Publicai
cu pernrisiunea International Reuieut of Psychoanaltlsis Vi Bullctin
of llrc Mennin,ger Cl inic.

Capitolul 12: adaptare dupd ,,Adolescent Sexuality in the

Light of Group Frocesses", Pstlclnanalytic Q_uarterly 49, nr. 1
(1980): 27-47,9i dupd ,,Love, the Couple and the Group: A Psychoanalytic Frame", The Psychoanalytic Quarterly 49, nr. 1 (.1980):
78-108. Publicat cu permisiunea Psychoanalytic Quarterly.

OTTO

KFRNBFRG

[xperie n !a sexuai;
Este un fapt greu de contestat aceia cd sexul gi dragostea sult
strens asociate. Prin urrnare, ntr trebuie si surprindi cd o carte
despre dragoste incepe cu o disculie despre rddicinile biologicc
gi psihokrgice ale experienlei sexuale, care sunt intim legate intre ele. Deoarece aspectele biologice constitute mah-icea in caclrr_rl
cdreia se pot dezvolta aspectele psihoiogice, si incepem prin .r
cxplcra faciorii biologici.

Ridicinile biologice ale experientei

ti comportamentului

sexubl

Atunci cAnd urmirim dezvoltarea caracteristi cilor-' sexuale

umane, vom observa cd, pe misurd ce avansdrL pe scara bioio_
gici a regnului animal (in special atunci c5nd comparirn mamiferele de ordh inferior cu primatele gi cu oamenii), interactiuni,
le psihice dintre bebelug si persoana care il ingrijegte joaci un rol
din ce in ce mai semnificativ irr deter.minarca comFortamentuiui serual;i exisii o scidere r:elalivi a controlului exercitat tle
factorii genetici gi hormonali. Sursele mele principale pentru

Relatiide iubire. E,perientr se

ud;

ti

studiul arari'rtrmeaz;i con:rtau in lucrarea d,-. pior;erat a Irri Monev si Ehrharrlt (l972) dil ar_-est donreniu 9i aprofund;irile uiterioare rezumatc dc Koiodny tt nl. {1c)79), Bancrofl (tr9llc)) si NicC*

laghy

(1993).

in etapele timpurii aie dezvoltirii sale, embrionul mamiferekrr poate fi masculin sau feminin. Conadele nediferentiate se vor
diferelLlia in testicuie sau ovare, in funclie de codul genetic reprezentat de diferitele caracteristici aie modeluiui cromozomial
46, XY pentru mascuii gi modelului 46, XX pentru l'emele. Gonadeie incipiente la om pot fi detectate incepind aproximati\r .iin
a ;asea sdpiSm6ni de graviditate, atunci cand, sub influenla codului genetic, la [rirbafi, sunt secrctitj hormonii tcsticular.i; hormonul inhibitor al conducturilor m{illerrene (MlH), care arc efect
deleminizani asupla structurii gonadelor, si testosteronul, care
prornoveazd cresterea organelor masculine interne si externe, in
special a conducturilor bjlaterale ale lui Woiff. Dacd esio prezent
un cod genetic feminin, difelenlierea ovafian; incepe in a dou.1shpti mini de gr"aviditate.
Diferenferea se produce intotdeauna in sensul feminizdrli, in,
difereni de pnrgranrul genetic, cu condifia sii ltlr existe un anllnrit nivel de testosteron. Cu alte currinte, chiar dacd codui genetic este mascuiin, o cantitate inadecvatd de testosteron va avea
drept rezultat dezvoltarea caracteristicilor sexuale feminine. Principiul feninizirii are prioritate fati de cel al masculinizArii. Pe
durata diferenfierii {eminine normale, sistemul primitirr ai con,
ducturiJor miilieriene se dezvoltd in uter, in tr.ompele uterine gi
in tlr.imea superioari a vaginului. La birbafi, sistemul conduc,
turiior mrilleriene regreseaz.i si se dezvolti sistemLll conducturilor lui Woiff, care vol det,eni vasa deferentia, veziculc semin.rie ;i canale ejaculatoare.
spr'-azecera

-T.TO F. KERNBERG

ln vrr:me ce precursori: intcrni atit ai organe.ior sr.xuale bar,

bdtcsti, cit gi ai celor ferneiesti sunt astfel prezenti pentru o prosihili dczvoltar-c, precursorii pentru organele Eienitale externe
sunt unitip, adicd aceiagi precursori pot evolua in or5;ane sexuale externe masculine sau feminine. F;ird o prezenli a hormonilor androgehi (testosteron gi dehidrotestosteron) la niveJuri adecvate pe durata perioadei critice de diferenfiere, incepAnd cu a
opta sdpldmAnd de graviditate, se vor dezvolta clitorisul, vulva
gi vaginul. Dar claci existi stimulare androgeni ia njvel corespunzitor, se formea;;d penjsul, inclusiv glandul si sacul scrotal,
gi in interiorul abdorrLenr-rlui se vor dezvolta tesiiculele ca orgar.re. Acestea, in mod norrnal, migreazi in pozila scrotali in a opta
sau a roua iunb de sarcini.
Sub influenfa hormonilor fetali circulanli, are loc o dezvoltare dismorfic5 a anumitor zone ale creierului, in urma diierenlie,
iii organelor genitale interne si externe. Creierul este ambitip, gi
in creier dezvoltarea caractcrisficilor feminine prevaleazi, de asenrer-rea. daci nu exisfi rrn nivel adecvat al hormonilor androgeni
circulanli- Aceastd diferenliere determini funcfiile spccifice hipotalamici 9i pituitari" care vor fi diferenfiate ca ciclice la femei
gl neciclice la birbafi. Diferen.fierea feminil/rnasculin a creier.uiui se produce doar in al treiiea trimesiru, dupd ce ar.e loc diferentierea org;arrelor sexuale externe, ;i este posibil si continue in
primul trimestru postnatal. La mamifereie non-prirnate, diferentierea hormonali prenatali a creierului predetermini comportamentL.li uiterior al imperecherii. La prirnate insd, comunicarea sociali 9i inv5larea timpurie sunt esentiale pentru determinar.ea
comportamentului sexual; controlul comportamentuiui de ;lmperechere esie determinat asadar in rnare mdsurd de cele mai
tirnpurii interactiuni sociale.

Relalii de iubire

ErpeIer]_ta sex!al;

fl;u'acter"isijciie sexuale secundare- care apar in timpul puber* dislribufia grisimii 9i a pdrului pe corp, schimbarea vo,
cii, dczr" oltarca sAnilor 9i cresterea sernnificaiivi a organelor genitale
sunt declarrgale de factori ai sistemului nervos cenh'al
gi controlate dc o cregtere semnificativi a hornonilol androgeni
sau esirogeni cjrculanli, cum sunt funcfiile feminine specifice de
menstruatie, graviditate si lactalie.
Dezechjlibrele hormonale pot aduce modificiri caracteristici,
lor seruale secundare, cauz6nd, prin lipsa hormonilor androgeni,
ginecorxastie la birbafi si, prin excesul de hormoni androeeni,
hirsutism, ingrogare a vocii pi hipertrofie clitoridiani la femei.
Influentele modificdriJor de la nivel hormonai asupra dorin|ei
sexuale sj a comportamentului sunt rnai putin clare.
Estc. incii neclar Fi modul in care sistemul nervos central afecteazi derclangarea pubertifii; se considerd cd unul dintre mecarrismeJe implicate ar fi o reducere a sensibilitdtii hipoialamusuiui la reactii necative (Bancroft 1989). La birbali, disponibilitatea
neadecvati a hormonilor androgeni circularrfi reduce intensita,
tea dorintei sexuale, dar, atunci cAnd hormonii androgeni circulanfi se afli la rriveluri normale sau superioare celol normale,
dorinla 9i comportamenlul sexual sunt in mod lemarcabil independente de aceste fluctuatii. Castrarea prepubertard 1a bdrbafii
care nu bene{iciazd de testosteron de sintezd conduce la apatie
sexuali. Adrninistrarea de testosteron exogen in timpul adolescentei la birbalii la care androgenizarea eFueazd krtr-o primd etapi rqst3bilqrels dorinla ,"i comportamentul sexual normal. Reaclia la tcrapia de substitulie cu testosteron in anii urmitori firsd,
cind apatia este deja instalat;, este mai putin satisfXcdtoare: sec\.'enlele temporare critice par a juca aici un anumit rol. ln mod
similar, dcsi studiile referitoare 1a femei indici o dorinti sexuali

filfii

OTTO

KFRNBFRG

crc-qcLrti

plr:rrergitoarc

ti:i.ioard cjclu h,ri merlstrual, d epennivelurilor horrnonale este

ncsernnificativi ln cunpatatie cu stimulii psihosociali. De fapt,
T!. tvlcConaghy (i993) consideri cii dorinta sexuali la ferrrer poate fi mai mult influentatA de lactori psihosociali decAt dorinfa sexuali ia birbali.
La prirnate pi la for.meie inferioare de mamlfere insi, interesui
sc,xual, ca gi comportamelltul sexual, sunt controlate in principal
de horrnoni. Comportamentul de imperechere Ia rozitoare este
determinat numai de statutui hormonal 9i injecfiile postnatale
imediate cu hormoni il pot irrfluenfa in mod crucial. Castrarea
postpubertard conduce la o reducere a erecfiei pi a interesului sexual, ce ar..anseazd treptat in sbptdmAni sau chiar in ani; injecfiiic cu testosteron inverseazd imediat aceasti indiferenfd. injecliile cu hormoni anciroge;ri ia femei in per.ioada postmFinopauz; le
spu'eFte apetitul sexual, fird a le modi{ica in r.reutr fel orientarea
seruali.
Pe scurt, se pale ci hormonii anclrogeni influenfeazi inten,
sitatea dorintei sexuale la bdrbafi 9i la femei, dar in contextul
unei predominante clare a factorilor psihosociaii determinanfi
pentru apetitul sexual, Degi la marLifereje de ordin inferior, curn
ar fi rozdtoareie, cornportamentul sexual este controlai in mare
parte de hormoni, Ia primate, acest control este oarecum mod j*
ficat de stimuli psihosociali. Masculii maimulelor rhesus sunt
stimuiati de mirosul hormonului vaginal secretat in timpul ovulafiei. Maimufele rhesus fetnele sunt cei mai muit interesate de
imperechere in momentul orrulatiei, dar ;i in alte momente, cu
rerrarcabile preferinle individuaie; aici, din nou, nivelurile hormoniicr androgeni influenleazd intensitatea comportamentului
sexual manifestat de femele. lnjectarea de testosteron rn
s;i u

derrta do;:intei sexuale de fluctuafiite

Relatii de iubire

'

E,feTrefta se/

Lra a

)t

pleoptici .r fobolairilor rnas.uli cletermilA un comp()rlaflent mater:nal si de irnperecirerc, copulafia acest{}ra cu lcmelele persistind.
5e pare cti tcsl.L)steronul declangeazi ur, conportamcrtt m.rtern, Lln potenlial pe care mascuiii il defin, cie asemenea, in creier 9i care se adreseazti controlului exercitat de sisternul nervos
central asupra aspectelor discrete ale comportamentului sexual.
[-) astfe] de constatare biologici sugereazd ci acele coinportamente sexuale cairacter ist'ice in nrod normal unui sex existi in mod
potenlial ;;i la ce151alt sex.
lntensitatea interesului sexual, atentia concentlati asupla stjnruliior sexlrali, reacJiile fizioiogice Ja cxcitalia sexuali, cum ar
fi cregterea fiuxului salgvin, tumescenta gi lubrifierca orgalelor
sexuale, ioatc se afld sub infirienta hormonjlor.
i"ogiulrca

Factori psihosociali
Disculia anterioar; a .lvut un subject acceptat nrai rnult sar-r
rnai putilr ca fiinctr unuJ biologic; ne indreptim acum citrc. zone
controversate si mai pulin inlelesc in care se suprapun sau interacljoneaz; factorii biologici ;i psihici determinanti. f) astfel de:
zonii este cea care implici identiiatea esenliale de gen gi identitatea rolului de gen. La oameni, identitatea esenfiald de gen (Stoiler 1975b) este sentimentul individului de a fi birbat sau femeie 9i este deterrninat nu de caracteristici biologice, ci de sexul
atribuit acestuia de cdtre cei care il ingrifesc in primii doi-pairu
ani de viat5.
Money (1980, 1986, 19E8; Money 9i Ehrhardt 1972) 9i Stoller
(1985) au oferit dovezi convingdtoare in acest sens. in mod simiiat identilatea roluluj de gen adici identificarea individului

OTTO F. KERNBERG

cs arlurrite cofiiporiamcnle lipiap pentru birbafi sar,; pentrrr femei intr-o anumiti socie'tate este, de asemenea, puternic inflrrerfati de factori psihosociali. De'asemenea, explorarea psihanaiiiicd indici faptr.rl ca alegerea obiectului sexual
linti a
elorinfei seruale -- este si ea puternic influenfati de experienfa
psiirosociald timpuriein ceie ce urmeazi voi examina dovezile evidente referitoare
rAdicinile
la
acestor elemente constitutivr: ale experientei sexr:ale unrane. Acestea sunt:
ldent:itatea nuclertri:l dc gcn:
birbat sau femeie.

daci un individ

ser

consideld a fi

Ldentitatco roLtLlui da gan:atiiudinile psihice particulare 9i comportamentele interpersonaie

modele senerale de intelacliuni
sociale, ca gi cele specific sexualc
- care snnt caracteristice pentru barbali sau fernei, gi care astfel ii d.iferenfiazS.
Alegrran obicctLtlui donrinant: seiectarea unr-ri object sexual, heterosexual sau homosexual, fie ci este concentrati pe o serie ampl.i de interacliuni sexualc cu obiectul sexuai, fie ci se restr6nge
la o anumiti parte a anatomiei unrane sau la un obiect non-unlan s;au neinsuflelit.
Intensitaten dorintai sexunlc: reflectati de predominanta fantasmei sexuale, de starea de aiertd la stimulii sexuali, de dorinla
pentrlr comportamentnl sexual gi de stimularea fizioiogicd a organclor genitale.

ldentitatea nuclearb de gen

Monel'gi Ehrhar-dt (1972) dcmonstrcrza taFtul ca parinfii, in
condifii obignuite, chiar daci sunt convingi cX ii trateazi pe co.
piil loa biieii gi fete. exaci in acr:la;i mod. nrairifestd deosebiri

Relatii de iubire

. Fxncrienla

sexLr;rl:

2..

dertarminatc cle gen it"r comportamentul kr;-fatii de ace;tia. Degi

existE deosebiri masculin /feninin avind la bazd jsbricul hormonal prenatal, aceste deoscbiri nu determilr,i in tnod autonrat
diferenlierea poshratalS a comportamentului mascuiin/feminin:
patologia hormonalS feminizarrti de la birbali gi patologia hormonali masculiniz:rntd de ia femei, cu exceplia cazurilor de anomaiie hormonalS extremi, pot influenfa identitatea rolului dc
gen mai mult decAt identitatea esenliali de gen.
Hormonii androgeni ilr cxces prezenfi in perioada prenatali
la feie pot fi resporsabiii, de exempiu, de comportanrentul biiotesc gi de o creFtere a energiei consumate in acliuni de recreere
Fi de agresivitaie. Stimularea androgeni prerratalS inadecvati 1a
biieli poate cauza o anumiti pasivitate gi lipsi de agresivit.rt.-,
dar nu influenteazi identitatea esenfei de gen. De asemenea, copiii hermafrodili care sunt crescufi in mod neechivoc ca fete sau
biiefi, vor dezvolta o idc'ntitate soiidi ca bir:bali sau fen.rei in
functie de practicile educative, indiferent de zestrea lor genetiintr-o amrmiti masulJ
c5, de produclia dc hornroni ;i chiar
aspectul
ai
dezvoltdrii
orgarelor
genitale. (Monev si
de
exterior
Ehrhardt 1972; Meyer 19it0).
StoJler (i975b) si Person ;i Ovesey (1983, 1984) an cxplorat rc-

lafia dinire patologia timpurie a interactjunii copil pit'inte 9i

consolidarea identitifii esenfiale de gen. S-a constatat cd transsexualitatea
adici stabilirea unei ideniii.ifi a esenlei de gen
contrare celei biologice la unele persoane cu sex biologic cla;: de,lii Fi _'
/i.^ a.,'
co,ratiro lrn-mnnrr rr. ni, ;'' .-\ 1,.'iF'tri
- '
nalc sau genitale. De;i cercetirile cu privire ia anumite variabi
le bioiogice subtile, in spccial 1a transsexualii femeie, indici
posibile i;rfluenfe hormonale, se poate vorbi in mod clar de o patologie severi a interacliunilor psihosociale tirnpurii.
tinil

OTTO F, KERNBERG

ln acest sens, rxplorai.ln p,siir.rnaliricd a copitlor cu iclenijiate

sexuald anormali, ca ;i a istor.icuiui adtilfilor transsexuali, oferd
informafii cu piivire la nigte tipare semnificative descrise pentt:rl
prima datd de Stolier (1975b). printre acestea se numird, pentru
lrarr-sexualii b;rbati {b,rrbari din punct dc vedere biologic care
se percep ca arrAncl o identitate nucleard specifici unei femei),
o
mamA cu puternice componente de personalitate bisexuali, care
este distanti fafi de un sot pasiv sau indisponibil si care se
de_
dicd fiului sdu ca o formd simbolicd de completare a ei insegi_
Simbiozd fericiti, care elimini in mod implicit birbitia unui bi_
irt. il conJ uce ne J( esla l,r o idenlific,rre.erresir jLu mdmd sa
ii
Ja o resoingere a rolului masculin inacceptabil
pentru mama sa
pi modelat inadecvat de c.itre tatdl sdu. La transsexualii femei,
comportamentul de respilgere ai mamei indisponibilitatea ta_
;i
tiluj o indeamni pe fiicd, deoarece aceasta nu se simte incuraja_
td in rolul de fetifd, si devini un substitut masculin gt si amelioreze starea de singurdtate pi de depresie a mamei saie.
Conlportamelttul ei rnasculin est{: incutaiat de mamd, al cirei
sentirnent de ciisperare se atenueazi, ceea ce conduce la o mai
bund so[daritate familiali.
Comportamentr-r1 parental timpuriu (in special cei matern),
care influenteazi identitatea esenfiali cle gen functionarea
se_
9i
xualS in general, nu se intAlneste exclusiv la oameni. Harlor.r,
sr
Harlow (1965), in Iucrarea clasicd despre primate, au demonstrat
faptul cd un atasament adecvat, prin contact protector gi strAns
din punct de vedere fizic intre pui gi mami este esenliai pentru
dezvoltalea unei reactii sexuale normaie la maimutele adulte:
ab5ent,r unei ingrijiri mah.r.ne nor.rnal,-,;i. ilr aldoilea rind,
a in_
teracliunii cu grupuri de prieteni ir:r etapele critice aie dezr.oit5_
rii afecteazd capacitatea ulterioari de reaclie sexualb adulta.

Relalii de iubire

Experienla sexual;

?3

Degi F;"errri ilgi)5, 1933i a sugeraL o Lrist'xualitaie psilrica pclttru ambele selxc, ci a posLulat faptul ci identitatea genitali cca nr'ri
hmpurie atit la biie!i, cit;i Ia {etc, estc rnasculini El a sugerat ci
feteie sc conccntreazd rrai intai pe clitoris ca sursi de plicere similard cu cea proctlrat.i de penis 91 igi deplaseazd idcntiiatea lot"
gcnitald primari (9i orientarea homosexuali implicitd) de la mami
i.itre tatd, intr-o ot'ientare oedipiand pozihvd, ca o expresier a dezamigirii de a nu avea un penis, a angoasei castrhrii pi a dorinlei
sirnbolice de inlocuire a penisului cu copilul tatdiui Sbller (1975b,
1985), k)tuFi, a sugerat ca, dat fiind atasamentul intens Fj relatia
sin-rbiotici cu malra, cca mai tinpurie ideutificale a bebelugilor.
atit de sex masculin cAf si cle sex feminin, este una femirrind, ctr tt
deplasare trePtat5, in t-adrul separarii-individuafiei, la copilul de
scx m:rsculin, de la o idcntitate fenrinini la una nrasculini Person
la pa;i C)vesery (1983, 1984), pe baza stttdiikrr realizate cu privirc
au
poscienfii cu orientarc lrtmosexuald, travestili si transsexuali,
tulat o identitate de gen ir:ri!ial5, care este de la bun inceput masculini sau feminind. Consider c:i aceasti opinie rrine in spdjinul
studiilor despre identitatea esenliali de gen la hermafrodili ale lui
Money pi Ehrharclt (1972) ;;i Meycr (1980), al obsewaliilor asupla
interacfiunikrr de la inceputul viefii dintre rname 9i bebelu;ii de
ambcle sexe si al observaliilor psihanalitice asupra copiilol normali, aldturi de cei cu tulburirri sexuale, in special studii care lin
seama de orientirrile sexuale con9tiente ,si incon9tiente ale pdrinfikrr' (Calensot-r 1980, Stoller 1985).
Ilra unschweig ,si Fain (1975), in concordanld cu ipoteza lui
Freud a unci biscxuahtA! psihice oi'iginare la ambele sexe/ argu-

menteazi in mod convingitor in favoarea unbi bisexualitili PSiirice cledvatii din iclentificarca incongtientai a bebelugului cu ambii p.irinli, o iclentificare bisexuali controlat; de natura

O'TTO F. KERNBER6

inlt'r'actir.rnii rnar.ni-clrpil. ir i::rrt se stabile;le itleriiitatea csenfiaii c{e ger r. Potrivit lui Mont'r' ;i Ehrhzu'cit (1c)72). nu corrteazi ,,ciaci
iattii pregitegte nrasa pi marna conduce tractorul"; adica rolulile
parrnlilor definite din punct de vedere social nu au importanf.i,
atita tir:rp cit idenlitatea lor de gen este puternic diferenfiatd.
Atribuirea Fi adoptarea unei identitSli nucleare dt-' gen determin5, din scopuri practice, consolidarea rolurilor de gen consideratc'masculin sau l'eminin. in misura in care c iclentificare incou;tientA cu ambii pdrinli - o bisexualitate incon;;tienti care
reprezirrti o constatare universal"l in explorarea psihanalitic.r
im1-rlici ;i identifrcarea incongtienti cu toluri atribuite din purct
de vedcre social unui sc'x sau celtLilalt, existd tendinle pr-rternice
ciffe atittldini bisexuale gi citre modele de comportament, dar pi
citre orientare bisexuali, ca un potenlial unran unjversal- Este posibil ca irnportanla socialS gi culturali accenrlrati a identit.lfii eseniiale de gen (,,Tiebuie sd fii ori bdietel, ori feti!d") si fic intdrit.i satr
codcterminati gi de nevoia intr:apsihici dc a integra 9i cle a consolid:: o identitate pelsonalS irr generai, astfel incAt icientitatea
nucleard de gen cinenteazi formarea identitSlii de bazd a Eului;
de fapt, dupi culn susera Lichtenstein (1961), idcntiiatea sexualS
poate constitui esenla identitifii Eului. Din punct de vedere clir.ric,
cor"rstataim ci lipsa integririi identitilii (sindromr-ri difuziei identitifii) coexistd de reguli cu problemele de iderltitate de gen ;i,
clupi cunr subliniazd C)vesev qi Pt.rson (1973, 1976), transscxualii
manifestS de obicei devieri severc si in alte zono ale identitS!ii.

Identitatea rolu lui de gen

int--un studiu clasic, Maccobrr pi lacklin (1974) ajung la concluzia c5 existi crcdinfe nefrrndate despr:e acesto diferenle, uncle

Relalii de iubire " Er.perienta sexuaib

fiincl clestui de bine stabilite, altele deschise intrebirilor sau ambigue. I)rintre convingerile nefondate se numdri presupune:-iie'
potrjvit c;rora letele suni mai,,sociale" 9i mai ,,sr-rgestibile" decAt biiefii, cd au o stimi de sine mai schzut5, cd 1e lipseqte rloti.ia lia realizirii ti ci sunt mai irune la invilarea pe dc rost 9i la
sarcinile simple gi repetitive. Despre biieli se presupune ci sunt
mai buni la sarcinile care necesiti o Procesare cognitivi superioard 9i o rnhibare a rispunsurilor inv5tate anterior, fiind mai
,,arralitici". Despre fete se presupune ci sunt mai muit afeciate
de ereditate, iar bdietii mai mult de mediu; fetele sunt mai auditive. bbiielii mai vizuali.
Printre difelenlele de gen stabiliie se numdri urmdtoarele: fetele au abilit;fi verbale mai bune decAt biie;ii, in timp ce acegtia
din urmd exceleazd in sarcinilc matematice, cele vizual-spaliale
gi sunt mai agresivi. Sunt deschise intrebirilor diferenlele de sensibilitate tactili, de teamd, de timiditate qi anxietate; nivelul activit.i!ii; competitivitatea,. dominafia, conforrnitatea, irrgrijirea si
compottamentul,,matern".
Care dintre aceste diferenfe psihologice sunt determinate genetic, care sunt determinate social de agenfii de socializare 9i cale
sunt invetate in mod spontan prin imitafie? Maccoby 9i Jacklin
consideri (qi existb multe dovezi in acest sens) ca in diferenfele
de gen legate de agresivitate gi de abilitdfile vizual-spafiale sunt
implicafi in mod clar factorij biologici- AtAt la ptimatele umane,
cAt gi 1a cele sub-umane" existi dovezi ale unei mai mari agresivititi Ia masculi- constatare care Dare a fi universali in toate culturile gi care susereazi cd nivelurile agresivitifii sunt legate de
irormonii sexuali. Este probabil ca pledispozilia masculind citre
agresiviiate si se extindd 9i Ia comportamente cum ar fi dominalia, competitivitatca gi nivelul de activitate, dar nu existd inci

OTTO F, KERNBERG

r-lovezi clare. Macco'ny;i lirci.,lin au rjurs la concluzia cil o caracteristici conirolat; gerretic poate lua forma unei mai mari dispo-

?l

nibilitili

de a :larrifesta un anrimit tip dc comportanrent, printle care se numirii, dar fdrd limitare, corrrportamer-ltele inr'5late.
Friedman 9i Downey (1993) au analizat probele referitoare la
infh-lenfa patologiei prenatale hormonale viriirzanie la fete asupra comportamentului sexual postnatal. Ei au examinat rezultatele unui studiu asupra fetelor cu hiperplazie adi:enali congeni
ta15 si a fetelor ale cirol mame au ingerat horr.noni sexuali de tip
steroid irr timpui sarcinii. Acegti copii au fost crescuti ca fetife;
tJegi identitatea esenfial5 de gen era feminini, intrebarea era in
ce mhsura dominafia honlorrilor masculini prenatali ilfluenleazd identiiatea ior esenliald de gen gi identitatea rolului lor de gen
in tinrpr-rl copil;iriei gi al adolescenfei.
Degi s-a constatat o modest; asociere intre hormonii androgcni prenatali in erces si o cregtere a predominanlei homosexuale, mai semnificativi a fost constatarea potrivit cireia, indiferent de conditiile de crestere, Ietele cu hiperplazic adrenali
congeniiaid rnanifestau un comportament mai bdielesc, erau rnai
pulin interesate de joaca cu pbpugile, de copii 9i de podoabe personale pi lindeau si prefere jucirii precum masini gj arme, mai
mult decAt grupurile de control. Ele preferau drept parteneri cle
loacai biiefii si prezentau un rnare consum de energie Fi activi-

tifi de joc maj dezordonate. i{ezultatele sugereazi ci un

comportament pe baza rolului de gen in timpul copildriei este
infltren!at de factorii horn'ronali prenatali. Frjedman (comunr.c.,
re personalS) estc de acord cu Maccobv gi Jacklin (1974) asupra
faptului ci majoritatea iristituriior ce dil:erenf iazi biiefii gi feiele sunt, clupd toate probabilitS|ile, determinate de factori cultulali.

Reiatii de iubire " FxDenenia sexLra

':;'

I{icl-rarct {-lreerl l lt)76) ;: studiat modul in care -qunt crescrrti i'riir:tii efenrinali. Acesta a ronstat:rt ci factorii dominanfi ce detel-

ini

dezvol tarca c(r'llporL.urlentul ui eieminal sunt ind iferenta

parentalii sau incurajarea cornportamentului feminin. inrbricarea copiluL-ii corespunzitrrale sexului t,pus de catrc o feireie cu
functre parental6, protectja matelnd excesive, absenla tatdlui sau
respingerea din partea acestuia, {rumusetea fizicd a copilului 9i
Iipsa partenc.rilol de joaci de sex masculin. Tiisitura comun r
cruciali pare a fi incurajarea comportamentului feminin. Cercetirile ulterioare atr indicat un procentaj ridicat al bisexualitdlii Fi
al homosex ualititii in rA.ndul bdiefilor efeminati
- pAni la 75%
ilin esantionui initial (Creen 1987).
Caractedstica de comportament a ceiuilalt sex
- cornportamentuJ biiiiefesc ia fete, efeminarea la biieli
este deseori, dar
nu in mod necesar leSJatd de alegerea unui obiect homoserual.
Dc fapt, identrtatea roiuilri de gen se poate considera a fi la fel
cle strAns legatii de ideniitatea esential.i de.qen ca de alegerea
obicctr-rlui: o orientare soxual; c;tre propriu.l sex al unui individ
poate influenla adoptarea rolurilor identificate pe plan social cu
celilalt sex. in mod invers, o acultur.ltie predominantd in direclia roluriior de gen care coincid cu ceie ale celuilalt gen ar Dutea
prerdispure un copil la homosexu.a iitate, ceea ce ne conduce ia
celilalt eiement constitutir', alegerea obiectului.
nr

Alegerea domina ntb de obiect

Mcrney (1980) 9i i'erper (1!)85) folosesc expresia tipara de com

por"tament urnan atunci cAnd se referd ja obiectul stimulirii

sexuale a unui individ. Perper consideri ci astfel de tipare nu
sunt codificate, ci derivd din procese de ilezvoltare, inclusiv din

OTTO F. KERNBERG

reglarea geneti,:r.i a de--zvolt.lrii neuronalc;i uiterior din consin;ctia neurofizioiogici a imaginii doribe. Monev denumegte hrirfil:
iLrbit"ii dezvoltarer obiecteior sexualc sclcctate dc o persoani; el
considerd ci acesiea ar-r [a bazd scheme implantate in creier si
.ompletate de factorii der medir: pAni la vArsta de opt ani. Nu se
poate s; nu se remarce faptr-rl ci limbajul acestor cercetetori im

ll

portanti prirrind dezvoltarea sexuald urnani timpurie rimAne

loarte general atunci cAnd ei discuti despre natlrra alegerii obiectului sexual. O analizi a literaturii de specialitate dezr.Aluie faptul cd s-au realizat putine cercetiri, in cazul in care s-au realizat,
cu prirrire la experienlele sexuale ale copiilor, in contrast cu cercetiirile extir-rse realizate cu privile la identitatea rolului de gen
jdentjtatea nucleari de gen.
Fi
in spa tele acestei insuficienfe de cercetiri 9i de cunogtinfe
bine documentate se afii. consider eu, rezistenta in a recunoagie c; exjsti sexualitate in copildrie, tabuul pe care Freud l-a sfidat cu at:lta indrdznealil. Acest fapt se leagd de interdicfiile fa!5
dc comportamentul sexual infantil din cultura occidentalh. Antr'i'rpologia culturaid (Endleman 1989) oferi indicii potrivit cilola, in absenta acestor interdjcfii, copiii manifesti un comportament sexual in mod spontan. Galenson 9i Rolphe (1974),
observAnd copiii dintr-o cresi naturalisticS, au constatat ci bdietii incep sd se joace cu organele genitale aproximativ de la vArsta de gase sall Fapte luni, iar fetele pe la zece sau unsprezece
iuni si ci masturbalea se instituie pe la cincisprezece-gaisprczece luni penLru ambele sexe. Pentru copiii din clasa muncjtoare probabilitatea de a se masturba este de doud ori mai mare depentrtt copiii clin cl;rsa mijlocie, ceea ce sugereazi c;i

cit

strt-rctura claselor sociale si cultura influenleazi comportameniul sexual.

Relatii de iubire

Fxoerienta seNua

Fisher (1!t89) a indicat modul in r:arr: capacitatea copiiJor de

obiectuiui serual, in comparatic ci-r mamiferele non-primate. La

copii, dupd cunr am vizut, acest proces evolueazi si maj muit
Meyer (1980) sugereazi ci, la fel cum bebelr_rsul 9i copilul mic
jdentificd
se
in mod incongtient cu pirintele de acelagi gen in stabiiirea identitililor nucleare de gen gi a rolului de ien, tot rFa ei
se identifici cu interesui sexual al pdnnteiui fafd de celdlalt pdrinte. Money gi Ehrhardt (1972) evidenfiazd, de asemenea, faptul ci regulile comportamentului masculin/feminin se inrratd ti
subliniazi identificarea copilului cu aspectele reciproce si complementare ale relafiei dinire bdrbafi gi femei. Dovezile clinice
frapante ale comportamentuiui de seductie reciproc dintre copii
pi pdrinli sunt deseori scurtcircuitate in studiile academice aie
identithtii de gen gi ale rolului de gen, probabil din cauza persistentei tabuului culturai impotrirra sexualitSfii copiiior.
in legdturi cu aceste chestiuli existi doui contribut-ii relevante specifice obsen'aliilor gi tcoriei psihan:rlitice. Prima este teoria reialiilor de obiect care permite incorporarca proceselor de
identificare si a compiementaritifii rolurilor intr,un singur model de dezvoltare. A doua, teoria complexului Oedip lansatd de
Freud, o voi discuta mai tArziu in alt corrtext. Aici mi r.oi referi
la lucrarea mea anterioar;, in care am sugerat ci formarea identititii pror-ine din cea mai timpurie relatie dintre bebelug gi
mamd, in special atunci cAnd experientele bebeluguiui implicd
afecte intense, plecute salt dur eroase.
Urmele lisate in memorie de aceste condilii afective formeazi schemele esen,tiaie ale rcprezerrtirii de sjne a bebelLrpuir-ri cc
interactioneazd cu reprezentarea de obiect a mamei rub impactul
afectului plicut sau nepldcut. irr corsecintd, se construiesc doui
serii de reprezentdri paralele si separate la origine, reprezentarea
de sine gi reprezentarea de obiect, pr.ecum si stlrile lor afcctive

gtincii logic in 1cp;dturb cu organele lor genitale este in LArzjatd in

mod dramatic fald de nivelul general al logicii acestora; modul in
care fetele tind si ignore ciitorisul gi sd mistifice natura vaginului
Fi modul fir care pirinfii repeti in mod incongtient cu copiii lor
propriiie experienle din copilirie de suprimare a sexualitdfii. De
asemenea, existe dovezi care arate ignoranta cu privire la problemele sexuale, ignoranfi care persistd de-a lungul adolescentei.
Money 9i Ehrhardt (1972) 9i Bancroft (1989) vorbesc despre teama larg risp6nditS de a investiga sexuaiitatea copiilor. Dar avAnd
in vedere ingrijorarea publice tot mai mare privind abuzurile sexuale asupra copiilor, Bancroft sugereazi cd este de conceput ,,sa
fie mai mult recunoscute nevoia unei mai bune fultelegeri a sexualiteFi copiilor ti in virtor si fie rnai usor de realiza t celcetiri despre acest aspect al copiliriei" (p. 152). Nici psihanaliza nu a renuntat decet recent la conceptul ,,anilor de latenld", o etapi in
timpul cireia se presupung cd interesul ;i activitaiea sexual5 sunt
foarte reduse. Anaiigtii de copii constientizeaze iot mai mult faptul ci acepti ani sunt de fapt caracterizati de un mai mare control
interiorizat ti o suprinare a compoltamentului sexuai (Pauline
Kernberg, comunicare personald).
Dovezile, dupi pirerea mea, conduc in mod coplesitor la concluzia ci factorii psihologrci, sau mai curend factodi psihosociali,
determind identitatea nucleari de gen gi influenfeazi in mod semnificahv; daci nu cxclusi9 jdentitatea rolului de gen; dovezile potrivit cdrora acesti factori rnfluenfeazd alegerea obiectuh-ri sexual
sr-u1t mai putin fansante. Viafa sexuali a primatelor ne relevd importanta invi!"irii timpurii, a contactului dintre mami gi bebelug
Fi a relaliilor cu plietenii in dezvoltarea comportamentului sexual si rolul relativ redus al hormonilor in ceea ce priveFte alegerea

OTTO F, KERNBERC

Relatii de iubire

lt;

Experienta sexLtai:

i{

corespunzitoare. pcJZifive Fi negative. A.est{' r'eprezent;ri, de slne

gi de obiect, cle tipul ,,in iniregime bun" sl respectiv ,,in iniregime ,'iru" sunt irltegrate intr-o reprezentare totald de sine gi o re
prezenta{e tota15 a cekrrialte persoane semnificaLive, un proces
care constituie o integrare normaii a identitifii. in primele luclari
(1976, 1980a, 1992), mi-am exprimat, de asemenea, convingerea
c.l identitatea se construiegte din ideniificdri c.tt relltia cD Lrn
obiect, nu cu obiectui. Aceasta implici o identificare, atat cu sine,
cit si cu celSlalt in interacliune si internalizarea rolurilor recipro
ce ale respectivei ir-rteracfiuni. Stabilirea identititii esenfiaie de
gen
adici a unui concept integrat de si1e, care define;te identificarea individuiui cu un gen sau altul
nu poate fi considerati
ca separati de stabilirea unui concept integrat corespunzdtor al
celuilalt, care ilclude o relalie cu acest celdlalt ca obiect sexual
dorit. Aceastd legituri dintre idenhtatea esenfiald de gen gi alegerea obiectului dorit din punct de vedere sexual explici, in acelasi timp, bisexualitate;r intrinsecd a dezvolterii umane: ne identificim aiAt cu nol insine, c6t;i cu obiectul dorinfei noastre.
in misura in care un copil de sex rnasculin, de exemplu, se
triiegte pe sine ca un copii de sex masculln iubii de mama lui,
el se identificd cu rolul unui copil de sex mascuiin gi cu rolul
rnamei de sex feminin. Astfel, el dobAndeste cap::citatea, in interacliuniJe ulterioare, de a-gi actualiza reprezentalea de sine,
proiectend in acelagi timp reprezentarea mamei asupra altei femci, sau
in anumite conditii
de a pune in sceni lolul de
mami proiectAndu-si reprezentarea de sjne asupra altui berbat.
Dominanta replezenti.rii de sine ca un copil de sex masculin ca
parte a identjtitii Euiui va asigura dominarrta urrei orientiri heterosexuale (incJusiv cdutarea incongtienti a marrei in toate celelalte femei). Dominanla identificirii cu reprezentarea mamei

]TTO F- KERNBERG

poilte detcrmina un tip de homosexualiiaie

1a

b.lrbafi (Freud

11

1914t.

l-a copilui de sex teminin, in masura tn car-e L.rrirn.l s.r relafre

cu n.rama cimenteazd identitatea esenliald de gen a. copilului,
identificindu-se atit cu sine, cel Fi cu roiul mamei in interacliunea dintre ele, dorinta ulterioard a copilului de iniocuire a tatSlui ca obiect al iubirii mamei 9i, de asernenea, ca alegerea pozitivd a tatdlui in relalia oedipiani, consolideazi ;i identificarea
inccxrgtientd cu taiil. Astfei, copilul de sex feminin stabile;te gi
o identificare bisexuald inconstientA. ldentificarea cu o relalie ti
l1u cu o persoan; sj construirea unor dispozllii pentru roluri reciproce in mod inconstient sugereaz5 faptul cd bisexualitatea este
determinatd in mod psihic, reflectat5 in capacitatea de a dobAndi
atit identitaiea esenfiali de gen gi in acelagi timp un interes
sexual fald de o persoand de celdlalt gen (sar.: acelaFi gen). Astfel se faciliteazd Fi integlarea rolurilor de gen ale celuilalt gen cu
propriile roiuri gi identjfrcarea cu rolurile dc scn transmise sociai corespunzitoare propriului se>: si sexuiui opus.
Aceastd conceplie a sexuaiititii timpurii sugereazi justeiea
concepLului freudian de bisexualitate orrginari (1933), ca ;i a rezervei lui Freud cu privire la o legdturd erridentd cu diferenle1e
strr-rcturale biologice cunoscute dintre sexe. Cu alte cuvilte, incd
nu dispunem de dovezi a1e unei lep;dturi directe intre dispozilia
anatomicd dimorfici citre bisexualitate pi bisexuaiitatea psihici
derir ata dln ('\fericnl.r limpulie.
i nte n sitatea

dorinlei sexua le

L)upd ctLm am vizut, mecanismele biologice de stimulare sexuali, ercitaiie sexual.l gi act sexual, inciusiv orgasmul, sturt relativ

Relatii de iubire

FxoeriFnta sexrr;rl:

bilre infelese. Stimulii care evocd rAspnnsul sexual, calitatea subiectivi a stirnrLlirii sunt insl subiecte deschise discufici. De asemenea, lipsegtc consensul cr,r privire la modul de m.isurare a faciorilor cantitativi de intensitate a stirntrldrii. O altd problemd constd
irr str-rdiul comparativ al stirrlulSrii la birbafi gi la femei; din nou,
degi rezultatele lor fiziologice sunt bine cunoscute, aseminirile 9i
deosebirile psihice dintre ei rdman controversate.
RezumArrd, se pare ci pentru capacitatea umani de reaclie sexualS condilia preliminari constd intr-un nivel adecvat al hor
monilor androgeni circulan!i, care influenjeazi astfel dorinla sexuali atit 1a bdrbafi, cit 9i la femei; dar la nrveluri hormonale
norrnale gi superioare celor normale, dorinla si comportamentul
sexual sunt in mod remarcabil independente de fluctuafiile hormonale. La oameni, factorul predominant care determini iniensitatea dorinlei sexuale este cognitiv
- congtiinla interesului sexual reflectat in fantasme sexuale, amintiri gi starea dc alerti la
stimulii sexuali. Experienta in sir-re nu este pur ,,coinltivd", deoarece ea corline un clement afectiv putemic. De fapt, experienta
sexualS este, mai presus de orice, o experienla afectiv-cognitivi.
Din punct de vedere fiziologic, tnemoria afectivd se leagd de
sistemul limbic, care reprezinti substratul neulonal al sexualiti!ii, ca 9i al altor funclii apetitive (Maclean 1976). Studiile pe animale au demonstrat cd anumite zone ale sistemuiui limbic determind ereclia gi ejaculalea, precum gi existenla mecanismelor
atet cxciiatoare, c6t gi inhibitoarc, care afecteaz; reaclia perifericd de er:ecfie. Comptx'tamentul de imperechere la masculii nraimufelor rhesus este indus do o stimulare electrici a hipotalamuslrlui laieral gi de nucleul dorsomedian al hipotalamusului, care
conduce ia secvenlele coitale 9i la ejaculare, cAnd maimutele au
liberta te de nrilca rc.

OTTO F, KERNBERG

Potrivii lrri Rancroil (i9li9i, stimularea sexuald umand esfe rr

leaclie giobali care include fantasme sexuale specifice, amintiri
gi dorinfe gi o congtientizare foarte clari a acestora, precum Fj o
ciutare sporitd a unor stimuli externi de iniirirc, carc sunt relativ specifici orientirii sexuaie 9i obiectului sexual ale individului. Stjmularea sexuali, potrivit lui Bancro{t, include activarea
sistemului limbi c sub influenla acestei steri cogrlitiv-afective, care
stimuleazi centrii de control nervos spinal central 9i periferic
care cleiermind afluxul sangvin, lubrifierea si cre9terea sensibilitbfii locale a organelor genitale, furniz6nd un feedback central
de congtientizare a acestei activiri genitale. Vreau sd spun ci ex
citalia sexualS este un afect specific care intrunelte toate caracteristicile structurilor afective 9i constituie,,blocul structural"
central al pulsiunikrr sexuale ca un sistem motivafional general'
Tenninologia din acest domeniu poate necesita o anumiti clarificare. Din punct de vedere biologic, reactia sexuald poate fi impirliti in stimulare sexuali, excitalie sexuald 9i orgasm. f)ar,
deoarece stirnularea sexualS se poate produce fird actirrarea reacfiilor g5enitale specifice, 9i reacfiile genitale sunt posibile cu o
stimulare sexuali lirnitati sau minimi, pal"e a fi preferabil sd folosim termenul de stitttulorc scxudlr; Pentru a ne referi la congtieutizarea generald, 1a gAndurile, cu Privire la interesul pentru 9i reaclia la stimulii sex:uali. Excitalio genitald se refere la o reacfie
genital5 completi; afluxul sanguin Fi tumescenla care conduc la
ereclie la birbali gi la procesele erectile corespuuzdtoare 9i lubrifierea vaginal5, cu tumefierea s6nilor;i ir.rtdrirea manleloanelor
la femei.
Excitalio scxuold pare a fi un termen adecvat pentru reaclia totald, inciusiv aspectele cognitive specifice 9i experien!a subiectivd a stimuldrii sexuale, a excitaliei sexuale 9i a orgasmultti 9i

Relalii de iubite

'

E^perlenta ce(u.

aspectele neurovegetative corespunz;toare si expresive din punct

de vedere facial (parte din ceea ce Freud numea procesul de descircare) a1e acestui afect. in schimb, consider excitalia sexual5 a
fi trn afect de bazi al unui fenomen psihic mai complex, respectit, dorin|a eroticii, in care excitatia sexuald este legatd de o relalie

emotionalS cu un obiect specific. Sd exarnindm acum natura excitaliei sexuale ;i transformarea ei in dorintd eroticE.

Excitatia

lv

SEXUAIA

t.

S1

con nta erotice

in termeni filogenetici, afectele reprezint5 o caracteristici reiatjv recenti a mamiferelor, iar funclia lor biologici de bazd este
atAt comunicarea dintre copil-persoani de ingrijire, cdt gi comu_
generali intre indivizi care servegte instinctelor primai.e
(Krause 1990). Daci hrdnirea, lupta-fuga pi imperecherea surrt
n.icarea

organizdri instinctive fund.arnentale, componentele 1or constau

in afectele corespondente, care dobAndesc roluri srqrraordonate
ieralhic in funcfie de trepiele evolulionale, fur special in cazul pri_
matelor, dar, bineinieles, gi in cel al oamenilor.
Excitalia sexualS ocupd o pozitie speciali in rAndul afectelor.
Este inr5ddcinaid in funcfiile biologice gi irL structurile care servesc instinctuiui biologic de reproducere la animale gi, desigur,
ioace un rol central in experienla psihicl a oamenilor. Dar
excitalia sexuald nu se manifestd in primele etape si nu este 1a
fel de uniformd ca afectele primitive precum furia, exaltarea, tristefea, uimirea si dezgustr-rl. in componentele saie cognitive gi subiective, ea se aseamdnd cu afectele complexe, cum ar fi mAndria, rusinea, vinov5lia si disprelul.
Psihanaliza gi observarea psihanaliticd a copilului demonstreazd cE excitafia sexuald igi are originea in contextul

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

Excita!ia sexual:

ti dorinta erotic;

oxperientelor plecute ale relaliei tinlpurii copil-persoani dr:

ingrijire pi ale relatiilor familiale, 9i culmineazd ir pozifia centraid irrconiestabild a senzaliikrr genitale in tirnpul pubcrtlfii 9i a)
adolescenlei. Excitabjlitatea difuzi a pielil din cadrui
comportamenLului de at"rgament timpuriu, calitifile de excitatie
sexuald a ceea ce Freud descria ca fiind zonele erogene 9i amprentele cognitive si fantasmele incon;tiente asociate cu actirrarea afectelor intense plicute din perioada de sugar culmineazi
in experienla specificd cognitiv-afectivh a excitaliei sexuale
Concentrarca specialh congtientd 9i incongtienti in ceea ce privepte alegerea de cdtre o PersoanS a unui obiect sexual transformd excitagia sexuaiS in dorlirf d eroticd. Dorhla erotici includc ciorinta pentru o relalie sexuali cu un anumit obiect. Excitalia
sexuali nu este lipsitd insi de obiect. Ca 9i alte afecte, ea exisi5
in relafie cu ur obiect, dar obiectul este un ,,obiect parfial" primar, cate reflecti in mod incongiient expenenfele de contopire
simbiotici ;i dorinlele de fuziune ale procesului timpuriu de separare-rndividuafie.
La origine, in primul an sar-r in primii doi ani de viald, excitalia sexualS este difuzd 9i iegatd de stimuiarea zoneJor erogene'
Prin contrasi, afectul dorinlei erotice este mai elaborat 9i natura
specifici a relaliei ctt obiectul este mai diferenfiati din ptmci de
vedere cognitiv.
Dolinfa erohci este caracterizatd de excitalia sexuali legatd
de obiectr-rl oedipian; dorinfa este aceea de contopire simbiotici
^,, ^h;.,-r,'l^-.1i^; 'n in.,1nr^\+,,1 6'-i"nii corrp,rla b conClihi nOrma1e, excitafia sexual.S la o persoanh maturi este activati in contextul dolinlei erotice, asadar distrnclia pe care o fac intre aceste
doui afecte poate pir:ea forlatd sau artificiali. h circumstanle
patologice, cum ar fi patologia narcisici sever5, descompunerea

OTTO F. KERNBERG

lumij interne a relatiiior de obic'ci poate conduce la incapacitatea de dorinli erotic5, cu o rnanifestare intAmpl5toare, difuzineselectivi pi perpetuu nesatisficuti a excitatiei sexuale sau chiar
la o lipsd a capacitifii de a trdi excitatia sexual5..
Dragostea sexuald maturd, pe care o vom explor.a ln capitolele
urmitoare, dezvolti dorinla eroticd intr-o relalie cu o anumiti
persoani in care activarea relatiilor inconstiente din trecut 9i a
asteptdrilor conFtiente pentru o viitoare vial5 de cuplu se com,
bini cu activarea unui Ideal al Eului combinat. Iubirea sexuald
maturi implici o angajare personali pe tir:6mul sexului, al emoliilor pi valorilor.
Definitiile propuse pun imediat anumite intrebiri: daci excitafia sexuald si dorinta erotici evolueazd in contextul relatiei timpurii dintre bebeJug gi persoana care il ingr-ijeste si al situafiei oedipiene, ele sunt secundare acestor relatii de obiect? Dispozitiile
biologice sunt ,,recrutate," ca si zicem aga, ir serwiciul dezrroltirii
unei lumi de relafii de obiect interiorizate si reaie? Sau rnaturizarea ireptatd a. aparatului biologic, ca;:e permite Cezvoltar.ea exc.ita,
fiei sexuale, este organjzatorul relatiilor de obiect timpurii gi mai
tArzii? Aici intrdm pe terenul contro\rer"sat al ieoriei psihanalitice

privind conexrunile dintre instinctele biologice, pulsiunile fiziolo,

gice gi relatiile de obiect internalizate. Va fi necesar si explorim
toate aceste aspecte fitainte de a reveni la shucturile cognitive speciale implicate in dorinta eroticd
structurile fantasmelor timpurii care trar-rsformi excitafia sexuali in dorinld erotici.

Instincte, pulsiuni, afecte ti relatii de obiect

Dupi cum Holder (1970) semnala, Freud a diferenliat in mod
clar pulsiunile de instincte. El consiCera pulsiunile ca fiind

Relalii de iubire

Exciia!ia sexua

si

dorinta eroti.;

4.1

elemcntele psihicc cale moti\.eazi comportamcntul uman constante, nu intermitente. Ei consideli instinctele, pe dc alti parte, ca fiind biologice, mogtenite ii intermitente, in sensul c.I sunt
activate de factori fiziologici gi/sau de mediu. Libidoul este o
pulsiune, foarnea este un instinct.
Laplanche 9i Pontalis (1973) subliniazd in mod corect descrierea de cdtre Freud a instirrctelor ca tipare de comportament care
variazi pulin de la un membru al speciei la altul. Este impresionant s; constatim cAt de mult seamind conceptul de instinct al
lui Freuci cu teoria modemd a instinctulur din biologie, aga cum
este el reprezentat, de exemplu, de Tinbergen (195i), Lorenz
(1963) 9i Wilson (1975). Acepti cercetdtori considerd instincteie nigte organiziri ierarhice de tipare percepfivs, comportamentale si
comunicative determinate biologic, declangate de t:acton de mediu care activeazi mecanisme de desci.rcare inniscute. Acest sistem biologic gi de mediu este considerat a fi epigenetic. Dupi
cum au ilustrat Lorenz gi Tinbergen in cercetirile lor asupra animalelor, organizarea legiturii rnaturizarea gi evolufiei a tiparelor
do comportament iruriscute 9i distincte la un anumit individ este
determinati in mare misurd de natura stimulirii mediului inconjurdtor. instinctele, in aceasti conceplie, sunt organizate ierarhic,
ca sisteme rnotivalionaie biologice. Ciasificate de obicei dupi criteriul comportamentului de hr;nire, de lupta-fugd sau de imperechere, gi probabil 9i dupi alte cliterii, ele reprezintd integrarea
dispozigiilor inniscute ;i a invSlirii determinate de rnediu.
Degi Freud recunostca sursele biologice fundamentale ale pulsiunilor, el a subliniat in mod repetat absenla de informafii disponibile cu privire la procesele care transformi aceste predispozifii biologice in rnotivalie psihicS. Conceptul siu de libido sau
pulsiune sexualS reprezenta o organizare supraordonati din

OTTO F. KERNBERG

punci de vedc'r.e ie'rarhic a puisiunilor serualc ,,partiale,, ante

rioare din punct de vedere al dezvoltilii. Teoria duaiiiitii pu1_
sionaie, a sexualitiiii Fi a agresi\ritalii (1920) reprezint; c(.u,."plia finald a lui Freud despre pulsiuni ca sursd supremd de confhct
psiiric incon;tient gi de formarc a structurii psihice. Freud a de_
scris surseie biologrce ale pulsiunilor sexuale in functie de exci_
iabilitatea zoneior erogene, dar nu a descris astfei de surse bio_
logice gi pentru agresivitate. Spre deosebire de surseie fixe ale
libidoului, e1 a caractedzat scopurile ;;i obiectele pulsiunilor sexuale;i agresive ca liind in schimbare pe tot parcursul dezvol_
tdrii psihice: continuitatea evolutivd a motivatiilor sexuale si
agresj\re poate fi recunoscuti intr-o largi varietate cle dezvoltiri

psihice complexe.
Freud a sugerat (1915b, c, d) cd pulsiunea se manifesti prin
intermediul reprezentirilor psihice sau ideilor _ adici expresia
cognitivi a pulsiunij
unui ;rfcct. Fr.cud qi_a nrodificat
-;i celalpufin
aceasid ciefinifie a afectelor
de doud ori (Rapaport 1953).
lnifial (1tlu4), el a considerat ci;rfectele sunt in mare misurd cchivalente cu pulsiunile. Ulterior (191Sb, d), le_a considerat niste
produse de descircare a pulsiuniior- (in special caracteristiciie lor
pldcute sau dureroase, psihomotorii neurovegetative). Aceste
Fi
procese de descircare pot aiungr: in cor-rgtiinfd, dar nu
sunt refu_
late; este refulati doar reprrezentarea mentali a pulsiunii, aldturi
de amintirea afectului corespunz;tor sau iispozitia cdtre
activarea acestuia. in cele ciin ur.mi (1926), Freud i descris afec_
teJe,ca dispozilii inniscute (praguri gi canale) aJe
Eului gi le-a
subliniat funcliile de semnai.
l)aci afectele gi emoliile (care sunt atbcte elaborate cognitiv) sunt
structuri complexe, care includ experiente subiectivo ale durerij
sau plicerii cu ingrediente cognitirre
9i expresit-comunica tive

Relatii de iubire

. Exrita!ia

sexualA 5i

doInta erotic;

4,

speciale Fi tipar:e de descircare neurove[Jetativ6, si daci e]e sunt

prezente
aFa cum s-a constatat in cercetarea bebelugilor (Emde
ct al. 7978; lzard 197E; Emde 1987; Stem 1985)
d:in primele sipthm6ni gi ir-rni de viali, oare ele reprezintd forfele motivalionale
primare ale dezvoltdrii psihice? Dacd ele au atet componente cog-

rutive, cAt si componente afective, ce mai rimAne din conceptul

mai larg de pulsiune care si nu fie cuprins in conceptul de afect?
Freud a sugerat cd pulsiunile sunt prezente de 1a nagtere, dar si
faptul ci ele se matudzeazd gi se dezvolti. Se poate argumenta
ci rnaturizarea Fi dezvoitarea afecteior sunt expresii ale pul.siunilor subiacente, dar dacd toate funcfiile si manifestirile puisiuniior pot fi incluse in funcliile gi manifcstirile afecteior in curs de
dezvoltare, ar fi dificil de suslinut un concept al pulsiunilor rndependente care sA stea Ia baza organizirii afectelor- De fapt,
transformarea afectelor in cadrul dezvoltdrii, integrarea 1or cu relaliile de obiect intemaiizate, dihotomia 1or generali evolutir.d in
unele pldcute, care construiesc seria libidoului, $i altele dureroase, care construiesc seria agresivi, toate acestea indicd bogSlia gi
complexitatea elementelor lor cognitive gi afective.
Consider afectele ca stTucturi instinctive (vezi Kemberg 1992),
de natur6 psiho-fiziologicd, date biologic Ai activate in cursul
dezvolterii, care includ componente psihice. Consider ce acest
aspect psihic se or5;anizeazd astfel incat constituie puisiunile
agresivd gi libidinald descrise de Freud. Pulsiunile sexuale par]ia1e, dupi pdrerea mea, reprezintd integrdri mai lirnitate, reshAnse ale stirilor afective corespunzetoare, in vreme ce libidoul ca
pulsiune este rezultatul integririi supraordonate ierarhic a aces,
tor stiri
- adici integrarea tuturor stirilor afective centrate erotic. Agadar, spre deosebire de concepfia psihanaliticd destul de
predominanii inci a afectelor ca simple produse de descircare,

OTTO F. KERNBERG

eu le consider strlrctuti ile lcgriturd intre instinctele bioloeice si

pulsrunilt psihice. Constder ci dezvoltarea afectivd se baz,eazd
pe reialiile dc object saturate afectiv, sub forrna merrLoriei afective. Emde, izard 9i Stern rndici cu tolii functia centralb a relali_
ilor de obiect in actirrarea afecteior. Aceastd asociere susfine propunerea mea potrivit cdreia stdrile afectlve timpurii {ixate in
memorie includ astfel de relalii de obiect.
Cred ci activarea diverselor stiri afective fat.i de acelasi obiect
se produce sub influe'nta rurei diversitdfi de sarcini de dezvoltare
;i de modele comportamentale irxtinctive, activate biologic. Diver_
sitatea stirilor afective orientate cetre acelagi obiect care iezultd cle
aici poate oferi o explicalie sumard a modului ir care afectele se
leagi gi se fransformi inb:-o serie mofivalionald supraordonati car-e
devine pulsiur-re sexuali sau agresivi. De exemplu, stirnujdrile ora_
le plScute din fimpul aldptbrii gi stimulirile alale pJjcute din iim_
pul educafiei sfilcteriene pot avca drept rezultat o conclensare a
rnteractiuniior plScute dintre bebelus si mamh care leagd astfel cie
dezvoltiri orale ;i anale ale libidoului. Reacfia furioasd a copilulur
la frustlirj in stadiul oral gi lupta pentru putere caractedsticd sta_
dr ului a ra I r(. I )ol legd de sl,i ri .lfec trve cu con\onJ ll; Jgre.i\
a, cdre
au dlept rezultat pulsiunea agresivi. De asemenea, investirea afectrvd intensd si poz-itir,'d a nramei de c.ilre bebelug pe durata exersdrii
separirii,individualiei (Mahler et at.1975) poate si fie legatd de o
dorinfi intensd saturatd sexual derivatj di]] activarra senzatiilor
genitale in etapa oedipiani a dezvoltdrii.
L)ar dacd vom considera afectcle drept ,,blocurile siruciura_
ie" primare psiho-biologrce ale pulsiunilor gi drept cele mai tim_
purii sisteme motivafionale, r,a trcbui sd explicim totu9i cum devin ele organizate irr sjsten-re supraordonate ierarhic. De ce sd nu
spunem ci afectele primare sunt sistemele motivationale de

Relalii de iubire

. Excita!ia sexual;

sj ciorinta

qr

erotjc:

bazi? Deoarece consider ci afecicle slint supuse unei multitudjni de cornbinalii gi transformiri secundare pe tot parcursul
ciezvoltirii, gi o ieorie a motivafiei bazatd pe afecte si nu pe cele
doud pulsiuni fundanrentale ar fi complicati ;i nesatisficitoare
din punct dc vedere ciinic. De asemenea, consider ci integrarea
inconstienti a experientei timpurii determinate afectiv necesitd
un nivei mai inalt de organizare motivalionald decAt cel replezentat de stdrile de afect in sine. Tiebuie sd presupunem un sistem motivalional care satisface integrarea completi a tuturor
dezvoltirilor afective in reiatia cu obiectele parentale.
in mod similar, un efort de a inlocui atat teoria pulsiunilor,
c5t gi pe cea a afectelor cu o teorie a ata;amentu.lui sau cu o teorie a relaliilor de obiect care respinge conceptul de pulsiuni conduce Ia reclucerea complexitilii viefii inirapsihice, pundnd in evidenli numai elementele pozitive sau iibidinale ale atagamentuiui
9i neglij6nd organizarea incongtient; a agresivitifii. Degi in teorie acest lucru nil ar fi chjar aga de important, in practicd teoreticienii re)alii1or de obiect care au lespins teoria pulsiunilor au
neglijai, dupi pirerea mea, gi aspectele motivationale a1e agre-

sivitilii.
Din aceste rnotive cred ci nu trebuie si inlocuim o teoric

prlsiunilor cu o teorie a afectelor sau cu una a relafiilor de obiect

pentru a avea o teorie a motivafiei. Pare a fi in mod eminamente rezonabil gi preferabil si considerdm afectele drept bJ.ocuri
structurale ale pulsiunilor. ,Afectele sunt astfel legitura dintre
componentele instinctive determinate biologic, pe de o parte, gi
organizarea intrapsil'rici a pulsiunilor, pe de altd parte. Corespondenfa seriei de stiri afctive de satisfacfie pi de aversiune cu
direcfiiJe duale de libido gi agresivitate are sens atAt din punct
de vedLtc clhic. cat
"i h.oreti..

OTTO F- KERNBERG

Acest concept al afecteior ca bloc struciural a1 pulsiuniior rezo1vi, dupd pirerea mea, trnele probleme persistente din teorj.a
psihanaliticd a p,-rlsiuniJor'. A considcra afectele in acest niod inseamni sd f.irgim conceptul zonelol erogene ca ,,sursi" a libidoului la o considerare generalti a tuturor ftmclii1or activate psihic
pi a zonelor corpului care der.'in implicate in interacliunile rnvestiie afectiv aie bebelugulur pi copiluiui cu mama. Aceste funcfii
includ deplasarea de la preocupalea pentru funcliiJe corpului la
preocuparea peritru funcfiile sociale gi punerea in sceni a rolurilor. Conceptul propus de mine oferi, de asemenea, gi verigile
lipsd din cadrul teoriei psihanalitice, ale ,,surselor" irltefactiunii
bebelup marni investite aglesiv, functia ,,zonali" a respingerii
agresive a ingestiei orale, a controlul anal, a iuptei fizice pentru
putere in legituri directi cu accesele de furie gi aga maj departe. Relafiile de obiect in\/estite afectiv sunt ceea ce energizeazd
,,zonele" fiziologice.
Activarea psihofiziologici secrrenliali a distresului, fuliei,
fricii timpurii
a depresiei gi vinovifiei
deter-;i mai tArzir-ra investirilor
mini seria corespunzdtoare
agresive a1e sinelui gi
obiectului. Aceste investiri sunt reactivate in conflictele incon;tiente Jegate de agresivitate care sunt exprimate in tlansfer. Internalizarea directi a dispoziliilor afeciive libidinale gi agresive
in cadrul reprezentililor de stne pi de obiect (in termeni tehnici
,,reLatii de obiect internalizate") integrate in cadrul structuriior
Eului gi Supraeului reprezinti, in formularea mea, investirea iibidinalS gi agresivd a acestor structuri.
Se-ul, in concordanfi cu acest concept al relaliei dintre pulsiuni gi afecte, const5 in relatii de obiect internalizate gi agresive
putemic refulate. Condensarea gi deplasarea caracteristice pro,
ceselor mentale ale Se-ului refiect.i legitura reprezentirilor de

Relalii de iubire

4e

Exciialia se)(uali si dorinla eroiici

sine;i

de obiect invesiite afectiv cc corcspund seriei agrosirre, Ii-

bidinale, si mai tarziu, celor doui serii combinate

Aceasti conceplic asupra pulsiunilol ne permite, de asemenea,
sd oferim locul cuvenit ti input-u1ui determinat bioiogic al experienfelor afective noi de pe tot parcursul viefii. Aceste experienle
includ activarea excitafiei sexuale din timpul adolescenfei, cAnd
stirile afective de excitafie eroticd se integreaze in excita$a geni
taiS gi in emoliile gi fartasmele cu hrcircdtur5 eroticd derivate din
etapa oedipiand a dezvoltirii. Cu alte cuvinte, intensificarea pulsir-rnilor (sexuali si agresivi) in diJerite etape din ciclul vielii este
determinati de incorporarea unor noi stdri afective activate' psihofiziologic in sistemele afective preexistente gi organizate ierarhic.
Mai general, din puncttrl meu de vedere, o dati ce organizarea
pulsiunilor ca sisterne motivalionale supraordonate ierarhic a fost
consolidaid, orice activare speciald a pulsiunilor ir-r context de conflrct intrapsihic este reprezentate de actirrarea stdrilor afectjve corespunzdtoare. Starea afectivi include o relalie de obiect
internalizati, il esent; o anumiti reprezentar de sine legatd de o
alumitd reprezentare de obiect sub impactuJ unui anumit afect.
Relalia reciprocd de roluri dintre sine gi obiect care este incadrat5
de afectul corespunzitor se exprimd de obicei ca o fantasmd sau o
dorinli- Fantasma incongtientd consti in astfel de urriiili cum ar fi
reprezentarea de sine, reprezentarea de obiect ;i un afect care Ie
uneFte. Pe scurt, afectele sunt semnalele sau reprezentanlii puisiunjlor asa cum sugera Freud ( 1926) - 9l blocurile lor structurale.
Freud (1905) a descris iibidoul ca o pulsiune care isi are originea in stimularea zonelor erogene gi cale este caracterizati de
un anumit scop, o anumitd presir.rne gi un anumit obiect. Dupd
cum am afirmat, consider ci libidoul i;i are originea in stdrile
afectirre primitive, inclusiv starea de exaltare prezentd in relafia
.

OTTO F- KERNIBERG

timpurie dintre mami 9i bebelLrs, si in caracterislica de experien_

ti gi fantasma sirnbiotice. Experieulele afectuoase gi in general
pl5cute cu nama, care au lcrc in condilii cotrdiene si in stdri de
linigte, surrt Fi eje integrate, in tendinlele libidoului.
Excitalia sexuald este un afect mai diferentiat care apare mai
IArziu; ea devine o componenti cruciali a pulsiunii sexuale, dar
isi are originea ca afect in integrarea experientelor cu substrat erotic rezultate dir stimularea diverselor zone erogene. intr-ader,ir,
in misura in care excitafia sexuald ca afect acoperd tot cAmpui experienlei psihice, ea nu se limiteazi la stimularea unej anumite
zone erogene/ ci se manifesti ca senzatii plicute in tot corpul.
Aga cum libidoul, sau pulsiunea sexuali, rezultd din integrarea stiriior afectirre' pozitive sau de mullumire, pnlsiunea agresivi rezultd din inteqrarea multitudinii de experiente afectirre
negatirre sau de arrersiune
furie, dezgust si uri. Furia poate fi
considerati de fapt afectul -centr.al al agresivititii. prirnele caracterisiici si dezvoltarea furiei au fost studiate pe iarg in cercetarea bebelusilor; in jurul acesteia se gr.upeaza iormarira aiectivi
complexd a agresivitilii ca o pulsiune. Cercet.{rile asupra bebelugilor aduc dove2i 3ls functiei primordiale a furiei ca o incerca,
re de a elimina o sursi de durele sau de iritare. in fantasmele inconsfiente care se dezvolti in jurul reacliiior de furie, furia ajungc
si semnifice activarea atAt a relafiei de obiect,,in inhegime rea,,,
cAt gi a dorinfei de a o elimina gr de a restabili una ,,fir intregirnc
bund", reprezentatb de relaliile de object aflate sub rmpactul stirilor de afect pozitir.e, libidinale. Dar psihopatologia agresirriti,
tii ru se limiteazh la intensitatca si fr-ecventa atacurilor dc furie:
afectul care ajunge si dolr-rine agrcsivitatea ca pulsiune- in pato-togie este afectul complex sau eLaborat al urii, o furie stabild,
structurate, orientatA citre obiect.

Relatii de iubire

. Elcitatin

sexua

; ii

dorinta erot c:l

AgresiVitatea intt.d, de asemenea, si in structura expetrientei

sexuale. Vom rtedea cum a penetra gi a fi penetrat incorporeaz.i
aeresiviiatea in serviciul iubirii, fokrsind potentialul erotogen a1
experienlei durerii ca o contributie necesard la fuziunea satisficitoare cu celiialt in excitalia sexuaii si orgasm. Aceaste capacitate normald de a transforma durerea in excitalie erotici dd gres
atunci cAncl agresiunea severd d omini relafia dintre mami gi bebelus si constituie plobabil o punte cruciald cdtre excitatia erotici produsi prin inducerea sufelinlei celorlalfi.
Consider ci aceasti formulare a relaliiior dintre pulsiune pi
afecte satisface teoria dualismului pulsional al lui Freud ;i, in
acelagi timp, leagi in mod armonios teoria psihanaliticd cu teoria contemporanb a instinctului din biologie si cu observalii1e
privurd dezvolLarea bebeluFului;i cea din copilSrra mici.
Daci excitafia sexuald este afectul frrndamental in jurul caruia se erupeazi constelalia de afecte care impreuni constituie libidoul ca pulsiune, dorinfa erotici
adicd excitatia sexualS
odentaiS citre un anumit obiect
leagd excitafia sexuali de lumea relafiilor de obiect internalizate in contextul structllririi oedipiene a realitSlii psihice. Dorinla erotici, de fapt, contribuie la
integrarea relafiilor de obiect parfiale in relafii de obiect totale
adici a reprczentirikrr propriei persoane sau de obiect scindate
sau clisociate, in reprezent;ri globale. Aceastd evolulie adAncegte natura experienlei sexuale, un proces care va culmina in cele
din urmi cu iubirea sexualS matur;.

Aspecte clinice

;i genetice

ale dorinlei erotice

Care sunt caracteristicile clinice ale dorinlei erofice, pe misuli

ce ele devin rnanifcste pe parcursul exploririi psihanalitice? in

primul rAnd, o ciutarr: a pliicerii, orientata intotdeauna cdtre o alti

persoani, un obieci care sd fie penetrat ori invadat sau care sa
penetrezc ori sA invadeze. Estc vrrrba de o durinli intetrsd de.rpr.r-rpriere, fuziune gi irltrepetrunder.e care implici atAt depigire.r prin
forf5 a unei bariere, cAi;ii a derreni una cu obiectul ales. Fantasmele sexuale constiente sau inconstiente se referi ia inrradare, penetrare sau apropriere si inciud relaliile dintre protuberanlele 9i
deschiderile corpului
- penis, mamelon, limbi, deget, fecale in
ceea ce prlr,reste penefuarea sau ilvadarea gi vagin, gurd, anus rn
ceea ce pdveFte receptarea Fi incluziunea. Cratificarea eroticd promisi de stirnularea ritmici a acestor pdrli a1e corpului scade sau
clispare atunci c6nd actul scxual nu serveste functiei incorr;tiente
mai ampie de fuziune cu un obiect. Noliunile de ,,continetor,, gi
,,conlir-rut" nu trebuie confr.Lndate cu rnasculil gi feminil, cu activ
ii pasiv; dorinta eroticd include fantasme det a incorpora activ si
de a fi penetrat pasiv, precum si de a penetra activ Fi dc a fi incorporat pasi\'. Am sugerat c; bisexualitatea psihicd in sensul identificirii atAt cu sine, c6.l 9i cu obiectul in interactir-urea sextrald specificb este universalS pentru birbafi 9i femei. Se poate spune ca
bisexualitatea este in primuJ. rAnd o funclie de identjficare cu ambii participanli la o relatie sexuali sau cu toli trei (,,terful exclus,,)
ln triangularea experientelor sexuale (Liberman 1956).
O a doutr caracteristic5 a dorjnfei erotice este identificar.ea cu
excitatia sexualS si orgasmul partenerului, pentru a sar.ura doud
experiente de fuziune complementare. Elementtrl primar aici este
pldcerea derivatd din dorinla pentru celdlalt, iubirea exprimati
in reactia celuilalt la clorinta sexuali a propriei persoane gi expelienta asociat; de fuziune gi eltaz. De aselnenea, este vorba qi de
sentimentul de der.em ambele eenuri in acelagi timp, de depigi
re a barierei, de netrecut in mod normal, ce separi sexelc de r_rn
9i

-TTO F. KERNBERG

Relat-ii de iubire

Excrratia sexual: st dofl nta

erotic;

senfiment a1 completdrii gi bucuriei de a penetra gi de a cuprinde 9i al aspectului de a fi penetrat;i de cuprindere a invaziei

sexuale. in acest scns, o deplasare simboljcd a tuturor phrfilor,,penetrante" ale anaiomiei si ale fufuror deschiderilor de ,,cuprindere" sau ,,penetrabile" semralizeazi condensarea erotismului tlin
toate zonele, o regresie aFteptate a excitafiei sexuale la ,,conluzta
zonali" (Meitzer 1973),9i ca rezultat, confluenfa succesivd, a fantasmelor gi experienlelor ce reflectd intreaga suprafa!5 a corpurilor ambilor participanli irr activitatea sau contactul sexual. in
aceastd identificare cu celilalt, existd gratificarea dorintei de fuziure, a dorinleior homosexuaie intense gi a rivalitilii oedipiene prin implicare, toate celelalte reiafii dispar in perechea sexualS unicd gi fuzionati. Tot aga, identificarea incongtientd cu
;rmbele genuri eljminA nevoia de a invidia ceJilalt gen 9i, rim6n6nd sine insusi clar devenind in acelagi timp si celiialt, se ajunge la sentimentul unei transcendenle intersubiective.
(l a treia car:act:risticd a.dorinler erotice constd in sentimentul
transgresirii, aJ depigirii inteldicliei implicate de toate intAlnirile sexuale, o interdicjie derivati din structurarea oedipiand a vrefii sexuale. Acest se'ntjment ia mu]te forme si cea mai simpli este
h'ansgresarea constr6ngeriJor striale obignuite care proteieaza irtimitatea supra{eteior corpului, ca gi intimitatea excitatiei sexuale de af$are pubiici. Stendhal (1822) a indicat primul cA insusi
actul dezbrdcirii respinge noliunea socialS de rugine ;i permite
incirdgostililor sd se priveascdunul pe altul fird rrgile; imbricarea de dlpi actrr-l senr-a-l lisea-nr:ri- lrtoarcerea la r,-rgi-.ea- con,,er',.lionali. Moralitatea conventional5 (Weinberg 19E7) tinde s5
reprime sau sd reglementeze acele aspecte aie intAlnirilor sexuaIe legate cel mai direct de scopurile sexuale polimorfe infantile,
gi tocmai aceste scopuri, incadrate tipic ca perversiuni sexuale,

OTTO F. KERNBERG

erprimd in modr-rl cel mai direct crcitafia seruali ;i intimitatca

eroticd, precum si transgresarea conventiilor sociale.
In mod fundamental, transg;resarea include incilcarea inteldicliilor oedipiene, constituind astfel c sficlare gi un triurnf
asupra rivalului oedipiarr. Dar transgresar.ea include si transgresarea lmpotriva obiectului sexual insusi, experimentatd ca
incitare seductir,'A gi refuz. Dorinla erotici include sentimentu1 cd obiectul se oferi gi ln acelagi timp se refuzi pe sine gi
penetrarea sexuali sau invadarea obiectuiui este o violare a
granitelor celuilalt. in acest sens, transgresarea implici gi agresivitatea fali de obiect, agresivitate care este excitantb in gratificalia plhcutS, reverberAnd cu capacitatea de a trdi pl5cere
in durere si proiectAnd aceastd capacitate asupra obiectului.
Agresivitatea este generatoare cie plicere si pentru cd este
conlinutd de relalte de iubire. Astfel, agresivitatea este incotporati in iubire gi asigur i protecfia in fata ambivalenlei inevi-

55

tabi le.

Caracterjsticile extatice gi agresive ale efortuluj de a trauscende granitele sinelui reprezinte un aspect complex al clorinfei erotice. BatailJe (1957) a sugerat, intr-un context diferit, cd
cele mai intense experiente de transcendenli se pr.oduc ,,sub

semnul" iubirii;i,,sub semnul" agresivitifii. E1 a sugerat cd

unr dinlre cole rnai dt.amalice caracteristici ale funct ionarii
Lrmane este aceea ci desfiinfarea granifelor dintre sine si celd_
lalt se produce in momentul celei mai profunde regresii ?n
iubire extatici ti in conditii de durere extrem;. Legdtura intimi care se dezvolti intre cdliu si victimd qi efectele de duratd
ale experientei psihice a ambilor participanli igi pot avea originea in conttientizarea celei mai primitive relafii disociate in
mod normal sau refulate, relatiile fuzionale ,,cu totul rele,,

Relatii deiubire

Excita!ia sexuali

fj dorinta erotic;
1

;;.

r'lilrtr(' sirre si obiect. carc constittrie c()ntrapartea obirctrrlrri

clivat ,,cu totul brrn" ciin etapa simbioticii a dezvoltilii.
l)orinta crotici transfornrd excitatia genitali gi orgasmnl intr-o experien!.i de fuziune cu celilalt care ofera tm sentiment str;rrenr dc implimre, de transcendere a iimitelor sinelui. Aceasti
iuzjune faciliteazii, de asemenea, prin experienta orgasmului,
sentinrentul uniunii cu alspectele biologice ale expericnle
;-rersonale. Tot asa, insi, a fi obiect al durerii induse de a.ltcineva
pi a te identifica cu objectul agresiv, gi a te percepe ca o victimd
a acestuia crecazd un sentiment al uniunii in durere care conso-

lideazi fuziunea in dragoste. A induce durerea in celilalt gi a te

identifica cu plircerea croticd a celuilalt in d urere este sadism erotic, contrapartea masochismului elotic. Dorilfa erotici, in acest
sens, include Fi Lllr clemcnt cie capitularc, de acccptare a stirii de
sclavie fai; de celilalt, ca pi de a fi stipan asupra sorfii ceiuilalt.
Misura in crrt'aceasti fuziune agresivi va fi conlinuti de iubire
este mediati de citrc Sunraeu, gardiarruJ iubirii care conlirre
asresivitatea. Atit in plScere, cat Fi in durere, existi o ciutare a
unei cxperien!e afective intcnse care gterge temporar granrlele
sinelui, o experieniai care ar putca da o semnificatie l:undamerrtali vie!ii, o transcencien!5 carc reunette impJicare sexuali gi extaz lcligios, o cxperienti a libertilii dincolo c1c constrAngerile
existen!ei cotidiene.
Idearlizarca corpului ceiuilalt sau a obiectelor care il leprez.irti simbolic cstc ur.) aspect esenfial al dorinlei erotice. Lussier
(1982) ;l Ch asseguert-Smirgel (191t5) au semnalat funclia centra1.1 a idealizairii in fetigism gi in pelvelsiune in Benelal. Aceasti
idealizare estc o alrilare Fi reprczint; negarea regresiei anale in
perversirme si negarea angoasei castririi. Sunt de acord cu ei in
ceea cc priveitr funclia importantd a idealizirii ca mecanism in

OTTO F. KERNBERG

lllkll()gie; cie arsenreneir, crod {198c)a) ci idcaiizarta anatomit,i

scxuale a partcnr.ruluti, a suprafelei corpr.rlul acestuja sau aces_
tcia, este un a:;pect crucial al intcgr.lrii rrurnr,rle.t tendilfel()r tal)drc si erotice in rcllafiilt' de dragoste atet heterosexuale, c,it si ho_

lc. Accasti ideaiizil-e cr.otici merge irr paraiel cu

prrtresele de idealizare notmald din iubjrea romantic; descrise
mosexui,r

dc Chasseguet-Smirgel (1985), r.espectiv proiectia lclealului Eului

asupra obiectului iubit, cu o creFtere simultani a stimei de sine.
in dragostea sexuai;\ maturi, clubl;rrea Idealului Eului sub forma obiectuiui it.{ealizat al iubirii crceazd sentimentul armonier
cu lumea, actua.lizarea sistemuiui de valori si a ideraluriior este_
tice ale unui individ: in reiatia de irrbire sr. actualizeazd nrorali_
tatea gi frumusetea.
Meltzer pi Wiliams ( l9{t6) propur:r cxistenta unrri ,,corrflici csteiic" tilrpr-riu legat de atitudinea be.belugului fafi cle corpuJ ma_
mei sale. lubirea bebelu;ului pentru mami, susfin ace;tia, este
explimatd in idealizaroa suprafefei corpului acesteia, prin intro_
iecfarea iubirii mamei exprimate prin iclealiz.rr.ca corpului
bcbelu;ului,;i p:"in identificarea cu ca in aceastii idealizarc de
sinc. Accasti idealizare d6 na;;tere celui mai timpuriu sentiment
al. valorii esteticc, al frr,rmusefii. Meltzer si Williams virl,
climpc>
trir,,'i, agresir-itatea clivati fafi de mam.i. ca fiincl direcfionath rnai
ales citre interiorul corpului ei; pt-ilr proiecfie, copilul simte in_
ieriorul corpr-rlui mameti ca fiind periculos. in consecintb, dorin_
ta pcntru;i farrtasma invadzirii Violerrle a corpului rnalnei sunt
o expresie a agresirritEfii, de. invjdij pentru frumusctea ci extt:-joari, ca ;i pentru capacitatea ei de a da viali gi iubire. Ideali_
zarea suprafetei corpr.rlui mamei este o aplirare impotriva agresiunii periculoase care pAndegte sub acca suprafat.i. Contritru;ia
lrri Chasseguet-Srnirgel (1986) la aspectele arhaice ale complexului

Relatii de iubirs

. Ex.it:ti!

se.ritnld si dorinta erottc:

Oedip (distrugerea fantasmatd a ilteriornlui corpuiui mamei, a

penisului tatilui gi a copiilor tatilui pi transformarea interioruiui mamei intr-o cavitate lipsitd de iimite) aduce o clarificare importanti a naturii agresirritdfii gi fricilor primitive in iegEturh cu
interiorul corpului mamei.
Pentru ace;ti autori, originea idealizdrii de cdtre bdrbali a ti-upurilor femeilor poate fi identificatd in mod constant in idealizarea pi excitatia evocatd de suprafala corpului mamei; in mod
similar, originile fricilor incongtiente legate de vagin gi de interiorul trupulur femeilor pot fi identificate in relatia timpurie cu

exprimate in componentele penr.rrse ale actului gi jocului sexual

- in felalie, curnilingus gi penetrare anald gi in jocul sexual exhibilionist, voyeurist si sadic. Aici este ccntralF,, legdtura diltre re^
lafia timpurie a ambelor sexe cu mama si savurarea intelpenetririi
suprafefelor corpuiui, protuberanlelor gi cavitdlilor. ingrijirile fi,
zice ale mamei activeazd con;tientizarea erotici de cAtre bebelug
a propriilor suprafele ale corpului 9i, prin proiecfie, congtientizarea
eroticd a suprafelei corpului mamei. Iubirea primitS sub forma stimuldrii erotice a supr'#elelor corpului devine stimulul pentru dorinla eroticd drept vehlcul de exprimare a iubirii 9i recunogtinlei.
O femeie care iubegte un bdrbat va fi stimulatd erotic de aspectele intirle ale geografiei corpului acestuia, gi, in mod caracteristic, daci iubirea inceteazS, interesul ei gi idealizarea corpului acelui bdrbat vor disp6rea. in mod corespunzdtor, bdrbafii
narcisici care par cd ipi pierd rapid interesul pentru aspectele
rdealizate antelior a1e corpului unei femei vor fi in stare se i9i
pestreze acel interes dacE si cind, ca o consecintd a unui tratament psihanalitic, poate fi rezolvati deteriorarea incongtienti a
relatiilor de obiect internaiizate (legatd in mod tipic de invidie
profundi pentru femei). Vreau sd spun c; Ia ambele sexe, gi in
ciuda deosebirilor legate de un istoric diferit al dezvoltirii lor
sexuale, idealizarea suprafelelor corpului, un aspect central al
dorintei erotice, este o funclie a disponibilitifii relaliilor de obiect
primitive interiorizate. Istoricul personal al unei relatij de dragoste devine in mod simbolic inscris in aspectele anatomiei
obiectului iubit.
Lipsa acfivirii sau stingerea erotismului suprafatei corpului,
atunci cAnd se combini o agresivitate intensd gi o lipsi a stimuldrii plicuie a suprafetei corpului astfel incAt si interfereze cu dezvoltarea proceselor de idealizare timpur-ii ca pade a stimuldrii

mama.
De asemenea, la bdrba,ti, idealjzarea pirlilor corpului partenerilor homosexuali poate fi legatd in mod regulat tot in idealizarea trupului mamei. Idealizarea pirfilor corpului mascuiin este
la inceput mult mai pulin rrizibild la femei, dar aceastd capacitate se dezvoltS in contextul unei relalii sexuale satisficdtoare cu
un berbat, care reprezinti inconstient tatdl oedipian care, reafir,
mAnd frumusefea gi valoarea trupului unei femei, elibereazd astfel sexualitatea ei genitali de inhibifia infantild timpurie. La ambele sexe integrarea elementelor tandre gi erotice ale relaliilor de
obiect oferb mai multd profunzime si complexitate si idealizirii
supra{efei corpuluiCorpui persoanei iubite devine o geografie a semnificatiilor
personale, astfel incAt relafiile perverse polimorfe fantasmate
timpurii cu obiectele parentale sunt condensate cu relalia admirativd si invazjvd cu pfutile corpului iubitului/iubitei. Dorinla erotici isi are rdddcinile in pJicerea punerii in sceni incongtiente a activitdlilor si fantasmelor perve{se polimorfe, inclusiv activarea
simbolici a celor mai timpurii relafii de obiect ale bebelugului cu
mama Fi ale copiJului mic cu perinlii sXi. Toate acestea sunt

OTTO F. KERNBERG

Relatii deiubire

-t

. Excita!ta sexual;

5i dorinta

5e

erotici

i60

erotice,

detennili inhitrifia sexu;ri; primari. tl astfel de inhibifie

este ilustratil de cazul Dacicntei a

eirei iubire intcnsi de h:ansfer

cia legat.i de dori;rfa si i: ucid. I{etularea secundard a excitaljej
sexuaie legati de functionarea Suplaeului gi de interdictiile oedipier-re ulterioare este nrult mai putin serrerd gi se bucuri de o
1'r-ognozi mult mai buni a tratamcntului.
Dorinfa de a incita gi de a fi inciiat este un alt aspect centrai
al dor:infei exrtice. Aceasti dorinli nu poate fi cornplet separatd
de excitatia de a depi9i bariera unui lucru interzis, care este re
simtitd ca un pAcat sau ca ceva amoral. Obiectul sexual este iniotdeauna, fu fond,un obiect oedipian interzis gi actul sexual este
o repetltie simbolicd gi o depigire a scenei originare. Dar aici sublinicz lefuzul obiectului
incitarea ca o combinalie de prornisiune si refuz, dc seductie sj frustrarc. Un trug.r gol poate fi stimulant din punct de vedere sexual, dar un corp acoperit partial
devine si maj stimulant. Existii motive intemeiate pentru care
nuditatea completi la sfirgitul unui spectacol de strip-tease este
urmata de l:ctragerea rapid; a protagonistr-rlui.
lncitarea sexuali este in mod tipic, desi nu exclusiri legati de
incitaretr exhibilionist.i 9i ilustreazi le5;itura jntimi dintre cxhibifonism si sadism: dorinla de al excita gi de a-l frustra pe ce,
lilalt semnifica tiv. La fel, voyeurismul cste cel mai simplu
rdspuns la incitarea erhibifionistd si constituie o penefare sadici a unui obiect care se refuzi. Ca pi celelalte perversiuni, per"versiunea exhibitionistd cste o devialie sexuald tipici pentru bdrbati; comportamentul exhibilionist, pe de alte parte, este nrult
mai {lecvtnt impletit cu stilul caracterial al femeii.
lnterpretirilc psihat-rali trce aie exhibifionismului femitrin ca
fonnatiunc retrctionali ia irl.idia de penis ar hebui amendate
astfel incAt si incorporeze si recllnoasterea la carc am ajuns

f.-:tifi il face atLrrrci cfluri i,si scliimbi

aleserea de la rr;rn-rji la taii: r.xhibilionismr-ri poate fi o plc.doarie
a afirmir:jj scxuaie de la distatrti. Dragostea tatiiui
9i accept;trea
fetitei 9i a genitalitdfii ei vaginaie reconfirmi jdentitatea ei femirin;i si acceptarea de sine (Ross 1990).
Experienta sexualititii femeiloi atAt ca exhibilionism, cAt
;i ca rcfuz arlici incttant5 - este un stimul puternic peltru dorinta eroticd a birbalilor. Experienfa incitArii prol oaci
agrersirritate, un motiv pentr"u implicalia agresivd de invadare
a corpului unei lemei, o sursd a aspectelor voyeuriste ale relaliei sexuaie, care contin dorinta de a domina, dc a expune,
de a intAlni si de a depipi barir.rcle rrrsinii ;rdr.r.ir..rte si false
din ferneia iubitd. Depisirea ruginii nu este acela;i lucru cu
umilirea; dorinfa de a umili inclucle de obicei o tertb parte, un
martor al umilirii, sl implici un grad mai mare cle agresiune,
r:are ameninti capacitatea pentru o relalie ele obicct exclusiv
sexuaid.
Impulsul rioveurist de a privi un cuplu 1l; timpul actului soilr,
al
expresia simboiicd a unei dorinte de a intrerupe in mod violent scena originari
o condensare a dorintei de a penetla
- este
intimitatea pi secletr-ri
cuplului oedipian gi de rizbunare pe
marna incitanti. Voveulismul este o componentd importantd a
excitatiei sexuale, in sensul ci fiecare intimitate sexuali implicd
un element de spaliu pdvat Fi de secret si, ca atare, o iclenfificare cu un potential triumf asupla cuplului oedipian. Cuplurile rrumeroase care nu pof avea satisfacfii sexuale acasi, in apropiere.t
copiilor lor, ci doar in zone retrase din altd parte ilustreazd inhibilra acestui aspect al intimitifii seruale.
A.ceasta ne conduce la inci un aspect al doriltei er.otice, rcspectiv oscilalia intre dor.inja de secrct, de intimitate gi exclusir.itate,

rtcenl

a popa-srrlui';le care o

(,t

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire

, Ex.itatia

sexua

si

doI nla eroti.:

pe de o parte, gi dorinta de a pdrisi intimitatea sexuald, de o discontinuitate radicald (Andr6 Creen, comunicare personald), pe
de altd parte. Contrar credinfei populare ci femeia doregte sd
p;streze intimitatea ;i exclusivitatea gi cd birba tul doregte sd
evadeze dupd ce a obtinut satisfaclia sexuale, dovezile clinice

indici mulli birbali

versatd a relatiilor sexuale (vezi capitolul 6)

fantas- 6l
- in esenti,
mele ilconstiente gi constiente care insotesc dorinfa
eroticd si actul sexual. Dorinta de a fi unic, preferat, tiiumfdtor, obiect exclu,
siv ai iubirii pari:enerului sexual. cu triumfuri asupra rivalului
oedipian actuaiizate in fiecare in tAlnire sexuald reprezinte contuapartea celeilalte dorinle de a avea relatie cu doi parteneri de sex
opus, drept rdzbr.:nare fald de pdrintele oedipian frustrant, incitant gi distant. in aceste dinamici oedipiene, precursorii primitivi
ai ambivalenfei profunde fald de mami pi ai elimindrii tatdlui
aduc amenintarea unei fuziuni cu agresjvitate, cu distrugerea
obiectului iubit, uegativul amenin!5tor al lumii idilice a fuzrunii
extatice cu mama prirnitivi idealizatd (A. Green 1993).
Pe tot parcursul acestei prezentiri, m-arn referit la anumite rdddcini genetice ale acestor componente ale dorintei erotice. Brannschweig gi Fain (1971, 7975) oferd o idee atrdgdtoare privinci
caracteristicile dorinlei erotice in termenii dezvolt;rii relatiei dintre bebelug/copilul mic si mama sa. Voi face un rezumat rapid al
acestor iclei, Relafia Limpurie a bebeitrpului de arnbele sexe cu
mama determind capacitatea ulterioard a copilului pentru excitafie sexual5 gi dorinld erofici. ingrijirile mamei 9i expresia ei de
pl5cere in stimularea fizici a suprafelei corpului bebelugului biiat, comunicindu-gi in acelagi timp emoliona1 dragostea pentru
el, hreneFte dorinfa eroticd a bebelugului. Bebelusul se identificb
cu mama in contextul acestei stimuldn gi, totodati, se simte aban,
donat dupd ce marna il pdrisegte ca si revini la tati ca femeie
sexuali. Bebelugii percep ci atitudinea mamei nu este illhu totul
aceeagi in ptezenta tatdlui ca in absenla acestuia (paulina Kernberg, comunicare personalA).
Brar,urschweig gi Fain acord2l un rol crucial reorientirii psihice a mamei de la bebelus. ln acest moment bebelugul se identi-

ciror nevoi intense dependenle sunt

frustrate de perceperea lor a dedicirii afectuoase a sofiei bebelusilor gi copiilor mici, aFa cum numeroase femei se plAng de
faptul cd solul lor nu reugegte sd-;i pdstreazi interesul sexuai
pentru

a1e

eJe.

Degi este adevdrat cd existi tipuri diferite de discontir-ruitate

sexuai.i Ia birbali gi Ja femei, insupi faptul discontinuitSlii in irn
plicarea sexuale Fi dezangajirile repetate chiar pi in cadn_rl unei
relatii continue de iubire sunt contrapdrti importante ale aspectelor de secret, intimjtate gi de fuziune ale dorintej Fi comportamentului erotic. Pierderea acestei discontinuititi, o relalie sexuald care se intrepdtnrnde qu viala obisnuitd 9i o inlocuiegte, poate
crea ti o acumulare de elemente agresive a1e experientelor fuzionale care sfArgegte prin a ameninta intreaga relafie. Fi1mu1 japonez lmperiul simtttrilor regizat de Nagisa Oshima (1976) ilustrea-

zi

deteriorarea treptati in agresivitate neinfranatd a relaliei

dinfre doi iubiti a cdror intAL'Lire sexuale devine devoratoare, eliminAnd contactul lor cu lumea exterioari.
Dorinta erotici gi dragostea sexuali maturi absorb pi exprimi
toate aspectele ambivalenlei obignuite relafiilor de obiect intime.
Intensitatea aspectelor a{ectuoase, tandre, nolimorf, per-rerse
in special sado-masochiste
ale relaliei sexuale sunt expresia
acestei ambivalenfe gi constituie r.rn liant fundamental pentru relaiiile de iubire. Dar in mod mai specific, aceastd ambivalenfi este
ilustratd de ceea ce eu descriu ca fiind triangularea directd gi rn-

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

Excitalia sexLra

si dodnla

eroti.;

Astfel, capacitatea femeii pentrlr (t astfel de angtrjarc in viafa sexuali este mai male, de la ilceput, decit cea a bdrbatuiui,
Explicafia rezidi in exerciliul dc incredere tirnpuriu, din reorientarea fetifei de la mamd citle tati, incredere in dragostea lui
9i afirmarea feminitdlii ei ,,de la distanfS," in capacitatea ei de a
transfera nevoile de dependenld citre un obiect mai pulin disponibil fizic dec6t mama 9i, de asemenea, prin aceeagi schimbare a obiectului, in eliberarea ei de conflictele oedipiene pi ambivalenla firld dc mami. Birbalii, la c:rre continuitatea relaliei
dinhe mami;;i obiectele feminine de mai tdrziu sernnificS o perpetuare posibild atAt a conflictelor pre-oedipiene, cAt ;i a celor
oedipiene cu marna, vor avea dificuitifi mai mari in rezolvarera
ambivalenlei fafi de femei pi vor prezenta o dezvoltale mai lenti decdt femeile in capacitatea de a integra nevoile genitale cu
nevoile de tandrele. Femeile, dimpotrivi, tind si dezvolte ulterior capacitatea pentru o relalie genitald crlrnpletd in contextul
capacitdfii lor mai tirnpurii pentru o relalie de ir-rbire profund.i
cu un birlrat. Ire scurt, birbafii 9i ferneile dezvoltd in ordine opus; capacitatea pentru satisfaclie sexuali deplini gi pc.ntru o relalie de obiecl irr profunzime.
in opinia mea, teoria lui Braunschweig pi Fain oferi o nclui
abordare psihanaliticd a observaliilor privind masturbarea genitald timpurie la ambele sexe (Galenson gi Roiphe 1977) 9i a observatiikrr clinice consistente din psil.ranaliza femeilor privind aspectele erotice ale reacfiilor mamelor la bebelusi. Implicafiile
teoriei lor pentru infelegerea dorintei erotice par a fi evidente: reItrlia dintre dorinla erotici 9i clorin!a de fuziune ca expresie a
dorinfelor intense simbiotice (Bergmann 1971); ciutarca obiectului incitant 9i calitatea rdzbunitoare a eienrentelor agresive ale
excitafiei sexuale; calitatca perversi polimorfd a dorintei erotice

ficii cu mama care il frustreazd, dar il si stimuleazi, cu stimrtlacu tatil, ca obiect al tnarlt'i'
rea ci erotici, gi cu cupluJ sexual
Aceasti identificare a copilului cu ambii pirinfi asigur'i cadrul
fi-urdamental penhu o bisexualitate psiiricb 9i consolideazi situafia iriungl'riulari in fantasma incon;tienti a copilului'
Recunoa;terea de citre bebelupul bdiat a acestei frustrdri 9i 'r
cenzurii implicite a dor:inlei sale erotice pentru mame transformd stimularea lui eroticd ilr fantasmi Fi activitate masturbatorie, incluzAnd clorinla de a-l inlocui pe tati, Fi intr-o fantasmi
simbolicd primitir'5, de a deveni penjsul tatdlui 9i obiect ai do-

rinfei mamei.
La feti!e, respingerea subtilS;i incon9tientS dc citre mamE
a excitatiei sexuale pe care ar simti-o in mod liber fali de un
biielel inhibd treptat conqtientizarea directi de citre feti!5 a genitalitS|ii vaginaie originare; prin urmare, ea devine treptat mai
pufin congtienti de propriile impulsuri genitale, fiind in acelagi timp mai pr.rlin direct frustratd de discontinuitatea din relalia cu marr,a. ldentificarea cu erotismul mamei ia forme mai
subtile, derivate din toleran!a mamei 9i hrinirea identificirii
fetifei cu mama in alte domenii Fetifa are o inlelegere taciti a
naturii ,,subterane" a propriei genitatteli, 9i identificarea tot
mai profundd cu nlama intensifici dorinla intensd fald de tati,
precum gi identificarea ei cu ambii membri ai cuplului oedipian.
Schimbarea de obiect a fetilei de la mamd la tat; determini capacitatea acesteia de a dezvolta o relalie de obiect in profunzime
cu tatil iubit si aduirat, dar distant, gi speranla secreti ci in cele
din urmS acesta o va accepta 9i ch va fi incd o datd liberS in exprimarea sexualitdfii ei genitale. Aceasti dezvoltare hrdneqte
capacitatea fetilei de a se angaia emolional intr-o relafie de obiect'

OTTO F. KERNBERG

Relatii deiubire

65

Excitalia sexual; si ciorinta erotic:

odginii acesteia in ceie mai timpurii etape de dezvoltare; dezvoltarea diferitd a atitudinii bdrbalilor ;i femeilor fafX
ca expresie a

de aspectele genitale gi tandre ale erotismului; legdtura dintre se-

xualizarea durerii 9i ceutarea fuziunii prin durere 9i aspectele

agresive ale dorinlei erotice; bisexualitatea psihici; conflictele incongtiente privind o ,,terle parte exclusd"; pi discontinuitatea privind relaliile sexuale.

Iubirea sexualE maturd

Am ajuns acum la cea mai complexi etapd a transform5rilor
din dezvoltare care, incepAnd cu excitalia sexuali ca afect de
bazi, determini dorinfa eroticd pentru o alte persoanA gi culmi,
neazi in cele din urmd cu iubirea sexuald maturi. poefi gi filoso_
fi deopotrivd au descris firi indoiali condiliile prealabile gi componentele dragostei mature, chiar mai bine decAt cercetarea
psihanalitici. $i totugi, dorinfa de a inletege mai bine limitdrile
in ceea ce privegte formarea capacitifii de a stabili relalii de dragoste mature garanteazi, cred, o incercare de a efecfua o astfel
de analizd.

in fapt, sugerez ci iubirea sexuald maturd

este o dispozilie
emolionald complexd care integreazi: 1
excitajia sexuald trans_
formatd in dorinfd eroticA pentru altd -persoand; 2
tandrefea
care derivd din integrarea reprezentdrilor de sine gi -de obiect investite libidinal gi agresiv, cu predominanfa iubirii asupra agr:esivitdtii pi tolerarea ambivalenfei normale care caracterizeazi re_
laliile um.ane; 3 o identificare cu celdlalt, care include atAt o
- reciprocd, cAt gi o empatie profundi cu idenidentificare genitali
titatea de gen a celui1a1t; 4
maturA a i.dealizdrii, impre- odeformd
uni cu o dedicare totali fald
celdlalt gi relalie; 5
caracterul

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

'

Iu birea

5exual; matu

rE

integrarea iubilii pentru imaginea ideal5 a marnei, ctr cclc rnai

iimpurii gratificdri senzuale. Idealizarea primitirrd a suprafelei
corpului rnamei determinir, prin intermediul introiecfiei iimpu
rii gi a identific;irii primare cu aceasta, idealizarea propriului corp
de citre bebelug. Procesele de clivaj caracteristice idealizirii
primitive, procese care disociazi aceastX idealizare de
experienfele ,,cu totul rele" sau persecutorii, menlin dispozilia
sexualb fafi de obiectul ideahzat pi protejeazi excitalia sexuaii
si nu fie coplegiti de impulsurile agresive.
In timp ce vicisitudinile excitatiei sexuale in contextul relatiei
preoediprene mami-copil reprezinti originea dorinlei erotice,
aceastd dorintd cuimineazi in etapa oedipiarrd a dezvoltirii.
Freud a ardtat (1905) c; psilrologia copilului duce la dominanta
i.mpulsurilor gemtale direclionate citre pdrintele de sex opus si
la activarea simultand a ambivalenlei tintense fald de acesta gi a
rivalitilii cu pirintele de acelagi sex. Dorinlele incongtiente de
patricid sau matricid fati de pirintele de acelasi sex sunt corespondentul dorintelor incestuoase pentru celdlalt pdrinte gi a fri,
cii de castrare, insotite de fantasme incon;tiente de ameninlare
9i pedeapsi. Aceastd constelafie, complexul Oedip pozitiv, este
aseminetoare cu complexul Oedip negativ, care inseamnd iubire
sexuali pentru pirinteie de aceiagi sex Fi sentimentul rivalitdlii
gi agresivitate fa!5 de celalalt pirinte. Freud considera complexul Oedip regativ o apirare impotriva angoasei de castrare actirrate de complexul Oedip pozitir' * cu alte cuvinte, o supunere
homosexuali defensivi, un motiv important, dar nu exclusiv al
complexului C)edip negativ, rddicina bisexualitifii preoedipiene.
Aceasti teorie, care ftrrnizeazd o explicalie pentru atagamentul intens ai pacientului fatd de analist ca obiect idea1, indisponibil, interzis, elucideazi natura iubirii de transfer. Dar Freud

pasional al rolafiei de iubire sub toate celc trei aspecte: relatie

sexuali, reJalie cu obiectul 9i investire a Supraeuiui a cupluiui.

Alte consideralii referitoare la dorinfa erotic5

in capitolui precedent, am fdcut referire la excrtafia sexual5 ca
un afect legat de 1a inceput de stimularea pielii gi a deschiderilor corpului, concentrAndu-se treptat in anunite zone 9i orificii
ale corpului; contextul este reprezentat de relaliile de obiect in
etapele de dezvoltare preoedipiene gi oedipiene. Dorinla permanentd de apropiere fizicd pi de stimulare, de contopire a suPrafefelor corpului este legati de dorinta intensd de fuziune sinbiotici cu obiectul parental gi, in aceeapi misurd, de cele mai
rimpurii torrne de id en tilic.rre.
Bucuria copilului la contactul corporal intim cu mama in contertul relaliei de iubire grahficante, iubirea sa pentru mamd insofesc dezvoltarea unei fantasme primitive de saiisfacere a dorintelor sexuale poJimorfe. Bebelugul igi construiegte o lume
internalizatd a fantasmelor, a experientelor simbiotice excitante
gr satisficitoare, care \ra constitui in cele din urmi nucleul
terrdinlelor hbidinale in dinamica incongtientuiui.
in aceiagi timp, componenta agresivi sadomasochisti a
excitaliei sexuaJe, care reprezintd incorPorarea afectului agresil
nu numai ca parte a rispunsului sexual polimorf infantil per se,
ci pi ca o componentb complementard a ciutdrii fuziunii, perretririi gi faptului de a fi penetrat, este parte a rispunsului erotic
in cel mai larg sens. Am fdcut deja referire 1a propunerea lui Meltzer 9i Wiliiams (1988) cd idealizarea suprafelei corpului mamei
dobAndeste funcfie defensivi impotriva proiecliei imaginate a
agresivitSlii in interiorul corpului mamei gi exprimi direct

OTTO

Relaliideiubire

KFRNBERG

'

Iubirea sexual: matur:

li integrarea corespunzitoare a replc,zentdrilor',,cu totul bune";1 ,,cu totul reie,, ale celorlalti semnj_
ficativi in conceplii intcgrate care includ o diferenliere clari a ro
lurilor lor sexuale.
Cdutarea fuzrunii simbiotice este cleja implicaii, asa cum am
precizat anterior, in psihodinamica dorinlei erotice; capacitatea
de a stabili o reialie intimd cu ur obiect di{erenfiat, integrat sau
,,totai" reprezintd aspectul complementar al capacititii de dez_
voltare a unei relafii de iubire mature. Aceastd integrare a relatiilor internalizate de obiect ,,partial,,in relatii internalizate de
obiect,,total" se cristalizeazd spre sfArgitul etapei de separare-individualie si semnaieazi inceputr"rl constantei obiectului, inifieconcept de sine co;rsolidat

(1910 a, b, c, 1q15 a), uimit de intensitatea gi vioienfa transferului gi de relatia sa inconfundabild cu indrdgostit ea, a cotrcluzional de asemenea; cdutalea inconqtienti a obiectului oedipian tace

parte din toate relafiile de iubire normale 9i asigurd baza dorin!e1or pentru gi idealizarea obiectului iubirii. A;a cum a subliniat
Bergmann 19E2, Freud nu a formulat niciodatd o teorie completd care si diferenfieze clar iubirea de transfer de jubirea eroticd
gi iLrbirea normali. Ceea ce ne intereseazd aici este caracterul central a1 dorinleior oedipiene in conlinutuJ inconltient a1 dorinlei
erotice.

Dorin!5 eroticd si tandrele

rea etapei oedipiene. Aceasta marcheazd sfArgitul etapelor de dez_

voltare preoedipiene gi detcrmini aparitia a ceea ce Winnicott
(1955, 1963) a descris ca o conditie prelimrnari pentru dezvolta,
rea capacitilii de ingrijorare. Este vorba de o dezvoltare ce impli_

Tandrefea re{lectd integrarea reprezent5rilor de sine gi de

obiect libidinale gi agresive;i toleranla ambirralenfei. Balint
(194E) a iost primul care a evidenliat imPortanta tandrefei, despre care sugera cd ipi are"originile in faza pregenitald: ,,Cererea
de atenfie prelungiti, perpetud Fi recuno9tinla ne forteazi si regresim la sau si nu iegim niciodatd din forma infantili arhaicd
a iubirii tandre" (p.114). in termenii intemalizdrii relafiilor cu ceila1li sernnificatrvi cale trot consiitui lumea complexi a relaliilor
obiect rnternaiizate (gi vor determina in cele din urmd structura
Eului, Supraeului gi Se-ului), existi doud curente majore care influenfeazi capacitatea de dezvoltare a iubirii sexuale mature. Primul const5 in tendinla regresivi sple stabiiirea fuziunii cu obiec.-,,^^-i-ii
!',r i,,L-:, ...
-^l t,"!"'
\ ut-/\rqr u ..,
^,,l-i^ r-,^-;t^rii ' ''^-i 'Uttati
'\
simbiotice intr-o relalie ideali cu mama. Celdlalt este tendinla
progresivi spre consolidarea diferenlelor, mai intAi intre reprezentiriie de sine gi de obiect, gi apoi spre integrarea reprezentarilor de sine ,,cu totul bune" cu cele ,,cu totul re1e" intr-un

ci intricarea agresivitdlii cu iubirea in relafiiie timpurii de obiec_

t, ca o replicd la integrarea tendinteior libidinale gi agresive care
a apirut atunci cAnd au dominat excitafia sexuald
9i dorinfa ero_
ticd. Sentimentul de tandrete este o expresie a capacititii de in_
grijorare penfu obiectul iubirii. Tandretea exprirni dragoste pentru celdlalt si este un rezultat de sublimare (reparatoriu) a
formaliunilor reactionale impotriva agresivrtifir.
Natura influengelor preoedipiene asupra capacitdfii de a ir-rbi
sexual a constituit subiectul unei explor-iri psihanalitice considerabiie. UrmAnd schemele de dezvoliare ale lui Mahler: (196g,
Mahler cf al. 1975), Bergmann (.1971,) a adtat cE existenfa capacitdfii de a iubi presupune o experiente simbiotic; gi o etapi de
separare-individuatie normal dezvoltate. El observd o contirrui_
tate naturali de la funclia narcisicd timpude de stabilire a uner

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

..1.,

' Iubirea sexuali

matLr.;

clin lccunoagterea ce luilall, o fiinti umani asemdnitoare nou,r;

din iclentificarea a sir:rt:lui cu durerea sau {ericirea cel.uilalt; din
r.inov.ilie, mili gi congtrentizarea faptului cd facem parte cu tofii
dintr-o umanitate comunS" (p. 289). El considera ,,ingrijorarea"
si ,,compasiunea" ca fiind posibili alfi termeni. intr-adevar. aceastA descriere a grijii este strAns legatd de descrierea ingrijoririi ficutd de citre Wimricott (1963).

relalir ideale cu un obiect iubit cdtre gratifierea narcisicd ultertoard dirr relalia oedipianE primitivS. Bcrgmann (1987) erridenfiaz.i
ciutarea, in relalia de iubire, a obiectului oedipian pierdut, dorinla de a repara trauma oedipiand in relalia cu ntlul obiect 9i
cdutarea unei fuziuni, conlinuti in aceast6 dorinld oedipiani,
care repetd ciutarea fuziunii simbiotice. Subliniind relalia rlintre indrdgostire gi doliu, Bak (1973) a considerat indre3iostirea ca
o stare emolionali bazati pe sePararea mamei de coPil Fi
orientati spre anularea acesteia, ca 9i a separdrilor 9i pierderilor
ulterioare a obiectelor imPortante.
AnalizAnd unele dintre descoperirile 9i dilemele furdamentale ale abordirii psihanalitice a intelegerii dragostei pi sexului,
Wisdom (1970) a sugerat ci teoria poziliei depresive a lui Melanie Kleir explici elcmentele fundamentale ale dragostei adulli1or, degi nu pe toate. El a sugerat ci idealizarea iubirii este determinatd de neutralizarea aspcctului negativ al obiectului prin
reparalie decAt de menlinerea obiectului ide^alizat in totalitate
bun prin clivarea sa de tot ceea ce este reu ln acest sens, Wisdom a descris di.felenfa intre idealizarea din,,pozifia paranoid-schizoidd" 9i cea din ,,pozifia depresivd" (in opinia mea, cr
diferenld in legdturi cu diferenfa intre idealizarea obiectelor iubirii ln cazul pacientului cu tulburare de personalitate de tip borderline 9i cea a pacientului nevrotic). El a enumerat aspectele indrigostirii, Iegate de capacitatea de a face doliu 9i de caPacitatea
de ingrijorare. Josselyn (1975) a sugcrat cd pdrinfii care ii priveazd pe copiii lor de oportunitifile unui travaliu al doliului in lep;dturd cu pierderea obiectelor iubite contribuie la atrofierea ca-

Identifi carea cu celSlalt

Balirrt (1948) a sugerat ci, in afara de satisfacfia genitali, o
adevdrati relatie de dragoste inciude ideaiizare, tandrefe ;i o formi speciald de identificare. lil propune pentru ultima denumirea de ,,identificare gcnitali", in care ,,interesele, dorin!ele, sentimentele, sensibiiitatea, deficien,tele partenerului ating
sau se
presupune ci ating
- aproape aceeagi important; ca ale noastre" (p. 115). Pe scurt, el sugereazi cd ceea ce numim iubire genitalS este o fuziune. a satifacliei ger.ritale cu tandretea pregerritali pi ci identificarea genitalS este expresia acestei fuziul1i.
ideea lui Balint a fost de a muta accentul pe atunci dominant
pe ,,primatul genitalitilii" per se ca bazi a relaliilor de iubire
ideale, aritAnd principalele elemente preoedipiene care infiuenleazd identificarea genitali si importanta integrdrii tandrelei preg,enita lc cu satisfactia genilali.
CAndirea psihanalitici a pus apoi sub semnul intrebdrii ,,primatul genitalitdfii" definitd drept capacitatea pentru acte sexuale 9i
orgasm, nu ca echivalentul maturitSlii sexuale gi reprezentAnd fir
mod necesar o dezvoltare psihosexuald relativ avansati. Lichtenstein (1970) a analizat aceastd problemd gi a concluzionat cd ,,observaliiie clinice nu confirmi o corelalie clard intre maturitatea

pacitdfii lor de a iubi.

May (1969) a subliniai importanla ,,grijii pentru celdlalt" ca pre
misd a dragostei maiure. Grija, susfinea el, ,,este o stare formati

Relalii de iubire

)TTO F, KERNBERG

. lubirea sexuald mature

74

cmotionalti (adici capacitatea de a stabili relatii de obiect stabile) li capacitatea de a ob,tine saiisfaclie deplini prin orgasm genital (primatul genital)". El a sugerat ci ,,sexualitatca este cel mai
timpuriu gi de bazd mod disponibil pentru personalitatea umani in dezvoltare de a trii o afilmare a realitifii existenlei sale".
$i el a mai addugat cd ,,conceptul de primat genital in sensul clasic nu mai poate fi menlinut" (p. 317).
in afara faptuiui ci evidenliazi relafia dintre capacitatea de a
alata tandrete 9i grij5, May (1968) plaseazd intr-o pozilie centra15 capacitatea de ,,identificare genitalS" (in termerrii iui Balint)
adici de identificare completd firi pierderea propriei identitifi
in reiafia de iubire. De asemenea, May subliniazd plezenta tristetii in relalia de iubire (care este o potenfialS legituri intre 96rrdirea sa;i teoria consolidirii relafiei de obiect totale 9i activarca
corespunzdtoare a ingrijoririi, vinoviliei si reparafiei). El dezbate de asenrenea importanta experienfei genitale insegi, ce oferi
o comutare a congtrinfei, o noud uniune in care se dezvoltd contopjrea cu natura.
Iclentificarea genitali implici imphcarea cu identificirile heterosexuale 9i homosexuale derivate din conflictele preoedipiene gi oedipiene. Analiza atentd a reacliilor emolionale in timpul
raporturilor sexuale, in special la pacienfli care au atins un stadiu
de perlaborare a diverselor niveluri ale conflictelor pregenitale
gi genitale, exprimate in angajamentele lor sexuale, relevi identificirile diverse simultane gi/sau comutarea intre heterosexual gi homosexual, pregenital gi geniial identificiri acfivate in acpst
con te\ l.
Unul dintre aspectele acestor reaclij emotionale este excitatia
9i satisfacfia oblinute din orgasmul partenerului sexual. Aceasta corespunde satisfacerii altor nevoi, precum capacitatea de a

OTTO F. KERNBERG

oferi gratificare orald sau lecrrnfirmarea identficirii cti figura oedipiand de acelagi sex, care reflecti elemente heterosexuale. in
acelagi timp, excitalia care insoteste orgasmul partenerului reflect6 o identificare inconstientd cu acel partener si, in raporturile hetelosexuale, o expresie sublimati a identificirilor homosexuale cu surse pregenitale 9r genitale. Preludiul sexual poate
include identificarea cu dorinfe fantasmate sau reale ale obiectului de sex opus, astfeJ incAt nevoile active 9i pasirre, masochiste gr sadice, voveuriste pi exhibilior-riste sunt exprimate in reconfirmarea simultand a identitif,i sexuale si identificarea temporard
cu cea cornplementari a partenerului sexual.
Aceastd identificare simultani gi intensd cu oropriul rol sexual ;i cu rolul complementar a1 obiectului in timpul orgasmului
rr.Frczintd Fi capacitatea de a intra gi deveni ula cu ceaialti persoand in sens psihic gi fizic ai reconfirmarea apropierii emofionale, legate de activarea riddcinilor biologice fundamentaie ale
atagamentuluj uman. Spre deosebire de fuziunea primitivd a reprezentililor de sine gi de obiect in timpul etapei simbiotice a
dezvoltdrii (Mahler 1968), fuziunea orgasmului se bazeazi pe gr
reconfirmd propria individualitate gi in special o identificale sexuali maturS.
Astfel, identificarea sexuald cu plopriile roluri sexuale gi cu
cele complementare ale parter-rerului implicd o integrale sublimat; a componentelor identitare heterosexuale gi homosexuale. Aceasti funcfie integrativ5 a raporturilor sexuale gi a orgasmr-rh:i este prezenti si in polaritatea iubirii gi urii. intrucAt
capacitatea de a experimenta cu adevirat ingrijorarea pentru
persoana iubiti (ceea ce std la baza unei relafii umane
profunde, autentice) presupune integrarea iubirii pi urii to-

lerarea ambivalenfei.

Mi

se pare

ci

75

aceasti ambivalenfi,

Relatii de iubire . lubrrea !e \ u6l; Tnatur;

'

76

Cirasseguel-Smirgel sugereazi ci in cazul iubirii mature, spre

deose.bire de indrdgostirea tranzitorie adolescentini, etsti o Proieciie limitatA a urrui ideal a1 Eului atenuat asupra obiectrrlrri
idealizat al dragostei Fi o potenlare simultani a investilii rralcisice (a sinelui) din satis{acfia sexualS furnizatd de obiectul iubit
Aceste obserr.afii sunt, cred, compatibile cu pirerea mea conform
cireia idealizarea normali constituie un nivel de dezvoltare
avansat al mecanismului prin care moralitatea in{antild este
transformatb in sistemul etic al adultului. Conceputd astfel, idealizarea este o funclie a relaliei de iubrre mature, stabilind continuitate intre dragostea adoiescentini ,,romantjc5" ;;i dragostea
maturi. in condilii normale, nu idealul Eului este proiectat, ci
idealurile care izvordsc din dezvoltirile structurale din Supraeu
(incluzAnd idealul Eului).
David (1971) subliniazi cAt de devreme apar dortnfele oedipiene la copiii de ambele sexe, intuifia unei relafii ercitante,
gratificante pi interzise care leagi pirinfii gi exclude copilui, gi
dorinfa copilului pentru Fi excrtalia in iegituri cu cunoatterea
jnterzisi
premise cluciale
in special cunoaFterea sexuald
pentr:u calitatea dragostei sexuale 9i constituie Parte, La ambele
sexe, dorinta, invidia, gelozia gi cut'iozitatea stimuleazi in cele
din urmi o c;utare activd obiectului oedipian idealizat.
Aga cum am aritat in capitolul 2, fuziunea intimi a satisfactiei erotice dorite ;i fuziunea simbiotici includ ;i funcfia sexr:a15 a idealizirii timpurii. Am ficut referire 1a propunerea lui Meltzer 9i Willi.ams (1988) cd idealizarea suprafelei corpului mamei
dobAndegte o funcfie defensjvd impotriva proiecliei fantasmate
a aglesivitSlii in interiorul corpului mamei. De asemenea/ ea exprimi direct integrarea iubirii pentru imaginea jdeal5 a mamei
si cea maj timpurie gratificare senzualf,. Astfel, idealizarea

caracteristicei trentru relatiile umane stabile semnificatirre este.

activatd in timpul raporturilor sexuale, cind excitafia sexuald
.i agresir a \( Jmc*leci.
O reiatie sexuale maturi, cred, include unele evenimente
sexuale in care partenerul este folosit ca ,,obiect pur scxual";
excitafia sexuale poate fi maximi in timpuJ exprimirii nevoii de
a ,,folosi" ;i ,,a fi folosit" sexual de cetre cealalti persoani. Empatia reciprocE 9i coluziunea implicitd a acestei expresii sexuale
slrnt contrapirti ale empatlei gi coluziunii legate de furie violen,
t5, atac gi lespin6Jere in rela !ie. Increderea ca toate aceste condilii pot fi continente intr-o relaf.re de iubire in general, care are si
perioade de contemplare reciproci linigtitd gi impdrtdgrre a vielir interioare a palticipaniilor, oferi sens ;i profu-rzime relatiilor
umane.

Idealizarea si iubirea sexuali matur5

Exprimindu-si u",lrdrl ..r Freud (1912), Balint (1948) nu considerb idealizarea ,,absolut necesar5 pentru o relafie bund de
iubire". hr special, el este de acord cu pErerea lui Freud ci in
multe cazuri idealizarea nu aiute, ci chiar impiedicd dezvoltarea
unei forme satisfdcitoare de iubire. Cu toate acestea, David
(1971) gi Chasseguet-Smirgel (1973) subliniazd importanla rdealizirii in relafia de dragoste. Ei cred cd starea de indrdgostire imbogdleFte si.nele gi mire9te investirea libidinalS a sinelui pentlu
cd realizeazd o stare jdeald a sinelui Fi pentru ci relafia sinelui
exaltat cu obiectul in acel moment reproduce relalia optimd
dintre sine si idealul Eului.
Van der Waals (1965) evidenliazi cresterea simultani a investirii narcisice libidinale si a obiectului in cazul iubirii normale.

OTTO F, KERNBERG

Relatii de iubire

' lubirea

sexuale matu

r;

timpurie, idealizarea primitivi caracterizati de predominarea

proceseior de clivaj care disociazi aceasti idealizare de experienlele ,,cu totul re1e" sau persecutorii, conservd dispczilia sexuali
pentru obiectul idealizat gi protejeazi excitafia sexuald sd nu fie
cop les iid de impu lsurile agre:ive.
Ulterior, idealizarea ce apare in contextul relatiiior cu obiectul integrate sau total gi capacitatea corespunzitoare de a simli
vind, ingrijorare gi tendinlele de reparalie atunci cAnd se ajunge
la relatiile cu obiectul total, vor facilita integrarea excitatiei sexuale gi a dorinlei erotice cu o perspectiv; idealizatA a obiectului
drap;ostei Fi integrarea dorinlei erotice cu afectiunea. Thndrefea,
aga cum am vizut, reflecti capacitatea de integrare a iubirii 9i
agresivrtilii in ceea ce prjveFte relatiile internalizate de obiect gi
include un element de ingrijorare pentru obiectul iubirii care ar
trebui protejat de agresiurri pericuioase. Treptat, rdealizarea timpude a corpului celuilalt iubit pi ideaiizarea ulterioard a persoanei totale a celuilalt evoiueazd intr-o idealizare a sistemului de
valori al obiectului iubilii
- o ideaiizare a valorilor etice, culturale gi estetice
o dezvoltare care va taranta capacitatea de indr.i gostire romantici.
Aceste transformirj treptate ale proceselor de idealizare in
contextul dezvoltirii psihice reflectd gi dificultdlile trecerii prin
etapa oedipiand de dezvoltare
interdicfiile originare impotriva dorinfei erotice pentru obiectul oedipian, un motiv major pentru clivajul defensiv intle dorinla eroticd pi relafiile cu obiectul
idealizat. Procesele de ideali.zare culmrneazd in cele din urmd cu
capacitatea de a reconfirma legitura dintre dorinta eroticd gi idealizarea romantici a aceleiagi persoane gi reprezinti ir acelagi timp
integrarea Supraeului la r-rn nivel mai ina1t, rnclusiv capacitatea
sofistlcati pentru integrarea sentimentelor tandre si sexuale, ceea

ce reflectd depdgirea

conflictulni oedipian. in aceasti stabilire a

identificdrii cu vaiorile obiectului iubirii, transcenderea este atinsd de Ia irrterrelalionarea cupluiui la relalia cu propriul lor mediu cultural gi social. Experientele trecutului, prezentului gi virtoruiui imaginat sunt legate prln experienfa relatiei prezente cu
obiectul iubirii.

Angajament gi pasiune
Pasiunea in cadrul dragostei sexuale este, in opinia mea, o stare emotionali care exprim5 depigirea granilelor, in sensul conec-

tirii sh'uchlrilor intrapsihice

separate de granile determinate dinamic gi conflictual. in cele ce urmeazi, voi folosi termenul de
granitd pentru a de{ini granitele sinelui, exceptAnd referinfele
explicite la sensul mai lari al termenuiui 1a interfala activb, dinamicd a sistemelor legate ierarhic (in special sistemele sociale).
Cele md importante granife depdgite in pasiunea sexuald surt
cele ale sinelui.
Ti5situra dinamici centrale a pasiunii sexuale si punctul ei
cul.minant este experienta orgasmului in raportul sexual; in experienta orgasmului, excitatia sexuali crescAldd culmineazd intr-un rispuns automat, determinat biologic, cu efect primitiv,
extatic, care necesiti pentru trdirea sa completi o abandonare
temporard a granilelor sinelui sau, mai degrabi, o extindere
sau o invadare
a granilelor sinelui in congtientizarea rddicinilor biologice difuze subiechv aie existenlei. Am analizat deja re1a!ii1e dintre instinctele biologice, afecte gi pulsiuni; ag vrea sa
accentuez acum funcfiile-cheie ale afectelor ca experienfe subiective Ja granila (in contextui general al sistemelor) intre spatiul
biologic ai cel intrapsihic, precum gi funcfia lor importanti in

OTTO F- KERNBERG

Rela;r-i

deiubire . lubirea sxual; maturb

organizalea rciatiilor intern de obiect sj :] structllrilo"psihicr'ln

general.
Ilar dac.i excitafia sexLral; constituie un afr:ct de bazi care se
;rlli in centru.l dragostei pasiorLale, aceasta nu inseamni cd capacitatea pentru rubire pasionalS este ,,ingriditi" ca parte a xperienlei orgasmice. Dorrnla de fuziune cu mama gi expericnla subiectivi a fuziunii cu ea, care caractcrizeazi etapa simbioticd a
dezvoltdlii, se rnfiltreazi in ciutarea contactului fizic, a contopirii suprafelclor corpuiui. Experienla extaticd a orgasmului obline doar treptai o funclie de organizare centrali; stadiul genitai
a1 sexualitilii infantile recupereazi pi concentreazi, se poate spune, excitaiia difuzi legati de experientele si fantasmele de fuziu
ne din etapa pregenitalS a atasamentului simbiotic.
Experienla clinici demonstl'eazi ci afectir., calitatea orgasmrilui variazi foarte mult gi, in special Ja pacientii cu patologie nar,
cisicd severi si cu o deterlorare semnificativi a relatiilor internalizate de obiect, este foarte mult redusd, astfel incAt orsasmul
determ.ini lLn sentiment de {rustrare dar si de eliberare. in cazul
dragoster pasionale, experienta orgasmului este maximd, si in
acest context putem anaiiza semnificalia experienlci oentru irrdir'id 9i pentru cuplu,
ln cazul dragostei pasionale, orgasmul integreazi traversarea simultand a granilelor sinelui in constientizarea funclio,
ndrii bioiogice din afara controluiui sinelui, gi traversarea granifelor intr-o idertificare sofisticatd cu obiectul iubit, menlinind
in acela;i timp sentimentul de identita te separati. Experienfa
lmpdrtdsitd a orgasmtdui include, pe ling5 identificarea temporari cu partenerul sexual, transcenderea de la experieni.i sinelui la cca a uniunii fantasmate a pirintilor oedipieni, precum
9i cea de la repetarea relatiei oedipierre la abandorl.area ei intr-o

OTTO

KFRNBFRG

Ir:ui r('latic

clt. retolfii.rni:r pr()pfli;;iuliliirrtlrrL.

iJ..'niil,,rr'
"r
In cazul pasiunii sexui je, graniiele deiiniie de timt:, aic, rine,
liri sunt traversate -1i se transcenclo djn lumca rt:iaiiilor tle obiett
in lirnp ce esti abas intr-o lume ni:ua, recr:eati personai. Orgasmul ca parte a pasiunii sexuale poaio rprezentit de asetmenea la
nivcl simboiic experient- mortii, a rnentinerii constiirfei de sile,
accepiare pasivti a sec.vcntelor neutoyegelative incluzincl exctiaro, extaz si descircare. 'lianscerderea djn sine cdh.e o unjunt
pasionald cu cetalalti persoalta sj cu valorile pr ca^r-e ie sjrnbolizeazd amincioi este si ri sfidarc a morlii, a natLriii tranzitorij .!
existentei individrrltri.
l)ar acceptarea experjentej contopirii cu ccJilalt repeti dc ase
nleneri, illconfltient, penetrarea cu f0rta ;i interiorului periculars
al colpului celuilalt (al corptrlui nramei)
- adici t:irinul rrristerios al agresivitdiii prirnitir.e ptrier:tate. Fnziulea esie, de aceea,
o aventur:i pericuioasii c:rre implici o ciontinantii a incredcrii arr-r,
pra neincrederii 9i fricii, ofer.irca propr:irrlr:i sire ceiirilali in ciiutarea unei luziuni cxtaticr. amenintaie permalent ele ne.r.lnoscut
(fuziune in agresivitate).
in mod asemdnitor, ir cazul actir,.irji relatiilor internalizate
lr-r obiectul din et;rpeJe itrcoediplene si oedipiene cic ciczvoitaro,
cl izolvarea baricreior de protctctie inr potri va afecteior prim itive,
difuze, rdmAnincl irr acelagi tirnI sgplt-,r;
c,,rrs11,,,-,, .'"
-.tdrci
sile
gi lds6nd il ur:mi obiectele oedipiene
implici
din nou
- propria iclentitaacceptarea pericolulirr, nu numai de a-ti picrcle
te, ci gi de eliberare a agresirritifii ir.rrpotriva acestor oLriecte ir,
tcrne si cxteme si de rcpresalii din par.tci: lor.
Dc aceea. pasiunea sexuali implic;i oferirea curajoas;\ a pro,
pliului sine unci rLniuri dtx.ito cu ccl. lait ideal, irr lzrfa pericolelor
(.lr rr nltrc.l,
L.i

.,'pd rir t4

Relatii de

iubire,

iL bi ea sexLta

: maiui;

rilryiii,iriir-'. l:tf.^1, r',r inclttdr,: acccptarea riscurilor obanclonint

ctr frica de per rmrpielc de sint'ilr rel;ifie
':u cel5l.rlt, ir contrirst
ri,-:oiq'rLi surst: diferitc care amenin!.i contopirea cu o alti fjillfi
ilmani. Ea irrrlucle gi o speranli lundamentald in tennenii oferirii 9r plin.ririi iubirii, deci de reconfilmare a proPrrei bunitili, in
contrasi cu vinov.ifia gi frica de pericolul propriei agresirriti! fafd
de obiectr-Li iubit. ltr pasiunea sexuald, depigirea graniielor temporalc a1e sinclui are loc o datd cu angajamentul fald de viiior,
i'at;i de obiectul iubit ca ideal care furnizeazd sens personal vie;ii. Lr pclccperea celuilait iubit ca incorporare nu numai a obiectLrirri oedipian 9i preoedipran dorit;i a relaliei ideale cu celilalt,
ri si a it'icilcr,: r,a lorilor sl aspiraiiiklr care fac viala si merite si fie
iriita, irrdjviilul care triiepte pasittnea sexualS exprimd speranla
nentru frcirrc.r 9i consrilidarea sensidui ilr lurnea sociali;i cultural.i.

lasiunea serxua.Ld este problema centralS a studir'rlui psilloltigiei ;i psiiropakriogiei rclaliilor de dragoste, o problemi ce pare
:ril pruri in multr: privinte itrtrebarea stabilitilii sau instabiiitSfii
relaliilor de tlragoste. Sc prtne adesea intrebarea dacd pasiunea
sorr:aia estcr o caracteristici a indrigostirii romantice sau a etaoekrr timpurii alc r"eialiilor de dragoste, care este inlocuiti treptal. ctr o relafie mtri pulin intensi, de afecfiune, sau daci ea este
ingreclicr-rtuJ cle bazi a ceca ce menfiue imprer:ni un cuplu, o explcsie (9i o garaalic) a fr-rncfiilor active, creative ale dragostei seo condilie potenfiali
xuale. Este posibjl ca pasiunea sexuali
fie
dc'asemenea o notentiald
si
pe'ntlr siahilitatea crtnlrrltri
-,
sriLsii de aincninfare pentru aceasta, astfel incAt o relalie de dragoste ci-eaii,,,i esLe in consecinli mai ameninlatli decAt una caractr:iizati de o armonic'relativ calm5;i nepasionald 9i de un
sentinlent cle sigtu an!i?

OTTO

KFRNBERC

Contrastlri dintre afecliru-rea dintr-o reiafit'cie dragoste stilbilE sau din cisdto::ie'pi pasiunea unei aventuri a {ost dezbitui
de poeli gi filosof.i de-a lungui secoleln. le baza cr rluirii a pa-

cienlilor cu relalii de lung) durati, urmtirind dificultdlile

relaliei cuplurilor de-a lungul rlai multor ani, crcd ca aceasti
dihotomie este o convenlie exagerat de simpiificatd. Dragostea
pasionali caracterizeazi unele cupluri timp de mulfi anj de via!i impreunS.
Cred cd pasiunea sexuali nu poate fi echjvalati cu starea exiatici din adoiescenfS. Congtientizarea subtiii, dar profurdi,
autoconlindtoare gi autocritic5 a iubirii Per-rtru o altd persoani,
cornbinatb cu o conttientizare clari a rnisterului r-rllinr ce separd o persoand de alta, acceptar:ea dorinfelor ce nu pot fi satisfEcute ca parte a prelului ce trebuie pldtit pentru un angajanrenl.
toate acestea reflectd pasirrnc;r
total fald de persoana iubiid
sexuali.
Pasjunea sexuali nu se limiteazi ia raport sexual cu ougasm,
degi se exprimi ir nrod tipic astfel, Dimpotrir,S: dragostea scxu
ali se dezvoltd drn congtientizarea intuitivd a raporLuiui si rrr'gasmului ca scop final elitrerator, intens gi de r:econfirmare, pentru a pdtrunde in spafiul mai larg a1 dorir-rfei sexuale pentru
celdlalt, al dorinfei elotice puternice gi al aprecierii valorilor fizice, emofionale 9i general umane reprezentate de celdlalt. Existd oscilalii normale de intensitate gi discontinuit6fi abrupie alc
relafiei unui cup1u, pe care 1e voi analiza ulterior. Dal intr-o::eJafie sexual5 satisficitoare, pasiunea sexuali este o stt'r.rctul; disponibili ce caracterizeazi relafia lor simultan in spaliul sexual,
al relafiei de obiect, cu cel etic gi cu1tura1.
Am mentionat ce un aspect eserrfial al experieniei subiective
a pasiunii la toate nivelurile este depigirea granilelor sinelui,

Relatii de iubir

ILrir re;r

tex!a ; malur:

i'rr:riririea r.r,

.-.i:

lii ia

l t\*:alti

r.:>:poric,nti a fr:ziurii.i si

crtntopirii

pr:si in contrasi cu fenomenr:le tle fuziune rcgresi'Ji, cr-u.{:.

esiompea:ii ciifel'trrticrca sine non sinc: c;tracterbtici pcrtrtl paliunea lexnalii este experientit simultani a fuzir-rn.i_i fi pesh"area
tr:-lburc

''rnei iclor tititi scpaiate.

Depdgirea sranitelor sinelui, astfel definit, reprezintd baza ex,

pedenlei subiectjve a transcendentei. ldentificinle psihotice (Jacol:son i96,1) cu diso]utia glanitelor sinelui ;i a1e obiectuiui inlerfereazri clt capatcitatea de a fi pasional. Cu toatc acestea, penbu
cii fuanscenderea presupune per"icolul de a se pierde pe s:ine, de
;: fi confruntat cu o asresirritate amenintltoare, pasiunea este 1egaii dc teama de agresivitate in fuziunea psihoticd. $i tocmai
;riuncr ciind exisiri o intensitate a agresivitafii, insofiti de un clivaj
inh-e relatiiir: cle obieci iclealizaie gi persecutorii, in idealiz;irrile
primitive a1e pacierrfilor cu tulburiri de tip borderline, dragoslca pasionali" se poatr transforma brusc in uri pasional5. l,ipsil
ije intesrarr: a rel:ttiilol de obiect internalizate ,,cu totul bune"
:ri ,,cu totl-ll rele" di nastcr e la schilnbiri drame tice si br"rrlte ale
rtlafiei de cupilr. Experienla prototipic; a iubittrlui/iubitei clispr"eir,iii(t) care isi olrroar:i liva1u1,/rivala 9i nbiectul dragostei tr;idate s; apoi sc sinucide scoate in evidenfi aceasti relafic dintre
'-iriigostu pasionali, mecanisrne de clivaj sr ide'.alizare 9i uri prirtri tir,' e.

Exisiii o contradictie intrinsec; in combinatia acesior doui trAsrituri cruciale ale iubirii sexuale: granilele solide ale sinelui ;i
constietrtizarea constant; a separhrii indjsolubile a indivizilot
pe de o ptrric, ii scntimentul transcendenlei de a deveni unul cu
persoara iubitii, pe de'alti par:te. Separarea cietelminii singuiStatc, clorint.i si tcami pentru fragilitatea tuturor relatiilor; trans:endenta in rLniunea cuplultLi carrzeazti sentimentul uniulrii cu

IITO

i.

KERNIJERC

lrtnrea. ai lrermancntei $i aj unei noi creatii. Sinquriiatr:r. sr: ilrr,

t.r spul're, estc o condilie prelirninari a ti'altscendeNfr j.
A rinrine intre granitele sinelui si a le transcendl in acelasi
timp in identificarea cu obiectuliubii este o conclitie palpitant;i,
en:oiion;rnti Fi totrlii dureroasi a iubirii- Poetul mr:xican Octavro Faz (.11)74) a prezentat acest aspect a1 iubirii cLr o coplegihrare concizie, declarAnd ci dlagostea este punctul dc intersecfic:
dintre dolin|5 si realitate. Dragostea, spune e], prezintS dorinici
realitatea si creeazd tranzitia de la obiectul erotic la persoan.r ru
bit5. Aceasti r"evelatie este aproape intotdeauna dui'eroas;i pentlu ce pcrsoana iubiti se prezintl simuitan ca un corp ce poate

fi penetlat gi o congtiintd impenetrabili. Dragostea

tl!

c'stc re\rcla-

fia libertirfii celeilalte persoane. Natura contladictorie a ilrtrgostei este c;i dorinta aspird si se indeplint-.asci prin dislrugerea
objectrrlui dorLt, dar dragostea descopeiii cii acest obiecl este indestructibil sj nlr poato fi substituit.
lati o il'.rstrare clinici a capacitiFi mature de'a traii pasiultca
sexualS, dr:zrroltarc.a unei dorinte romanticc la un bilbat ante,
rior inhibat, obsesiv, aflat in tratament psihanalitic. Voi otnite aspectele di.namice si structurale ale acestei schimbiri pentru a tnri
concentr.r pe experienfa subiectiv;i a erotisnrului integratoi a relaliilor de obiect ;i a sisterrelor dr. valcx'i.
Cu pulin inainte de a pleca intr-o cilitoric plofcsiolr:rli in Luropa, un profesor de liceu. aproape de patruzeci de ani, s-ar logoclit cu rr temeie de carc. era {oarte indrdgostit. La intoalcere, a dc.scris experienta pe care a avut-o vizjtAnd Li-tvrul, lurde a v.lzut
pentru prima oare sculptudle miniatnr:rle mesopotaniene din a1
trcilea mileniu i.e.n. La un momert dat,:r avut ilrpresia stranir:
ci una ciintre sculptur"i- corpul uuei femei ai cirei sini ;i buric
erau marcate de pietrc' prelioase rninuscule, semdna cu c'lrpLrl

Relatii de iubire " TLrhirea

sex!. il fiatL]l;

fo'ncii pe care o iubea. Se gAndise la ca, tAnjise dupi ea, in timp

rc :;e piirnba prin ealeriile aproape pustii, gi in timp ce se uiia la
sculpturd, a si:nlit un vai de stimulare erotici, impreun;i cu sentirncniui intens de apropiere faia de ea. Dc asemenea, a fbst foarie nriscat de ceoa ce ei consideri simplitatea si frumuselea extremi a sculp Lurii, 9i a simfit ce poate empatiza cu artistul
necunoscut, care murise de peste patru mii de ani. A avut un sentiment de umiiinli gi toiugi de comunicare linistitoare cu trecutul gi s-a simtit ca ti cum i s-ar fi pernis si inleleag5 misterul
etern ai jubirii erprirnate in aceast; operd de artd. Dorinla erotici devenise una cu sentimentul contopirii, al taniirii dupi gi al
apropicr:ii de femeia pe care o iubea, gi prin aceastd uniune sj
clragoste i s-a permis accesui in lumea transcendentali a frurrrusctii. in acelagi timp, a avut un putemic sentimelrt al propriei urdividualitSli, dar si de umilinli gi recunogtintd pentru ocazia der

impirtisr expei'ienta acestei opere de arti.

l'asiunea sexual5 reacti\jeazi;i confine intreaga secventi a
stirilor emoiionaie care asiguri individul de ,,bunitatea" sa, a
piirinlilor, a intregii lumi a obiectelor gi de speranta implinirii
iubir:ii in ciuda frustrdrii, ostilitefii gi ambivalenfei. Pasiunea
a

sexuali presupune capacitatea de a empatiza continuu cu

dar firir a se confunda cu
o stare primitir,S de fuziune simbioticd (,,scntirrrcntul oceanic" Freud 1930), reunirea entuziastA a apr:opierii de mamd intr-o etap; a diferenlierii sine obiect,
si satisfacerea dorinlelor oedipiene in contextul depigirii sentirnertelor de inferioritate, teami si vinovitie, in ceea ce pri,
vcfte function:irea sexualS. Pasiunea sexual5 este miezul incurajator al unui sens al unitSlii cu o persoand iubit; ca parte a
rornaniismului adoiescentin gi, mai tArziu, a angajamentelor
rnaturc fafd de partenerul iubit in fa!a limitirilor reaiiste ale

OTIO F, KERNBERG

irnposibilita;ii de a ervit:r boaia, clegracirrea. dr-tcriorarea 9i moar^tca. Ea esie o imporlant.i sui:si de cmp;t1.ie ctl
Persoan a iubi ti. A.stf el, depi ;i rer;r gr"anif di or ;i recon fii'mtrreir
unuj sclltimenl fundarnental de binc,'rn ciuda multor {iscuri,
Jeag.l biologia, iunrea emolionalii 9i ilme;r valoliior iirtr-ul u.rri,vjelii umane.

sistem irnediat.
Depigirea graniteior sinelui in pasiunea sexual.i ii integrarca
iubirii 9i agresrvitr,ilii, homosexutrlitti!ii si iieterosex ualilifii, in
relalia intefnr: cu persoana iubiti su'lt elocverlt prezcntate in declarafia de dragoste a lui Flans Casior:p pr:niru Ciaudia Char-rchat in ,,Muntele vrijit" al lui Thomas Mann (t924). DelinrLiindu se de,,mentoruJ" sdu umanist, raliclrlal si mai:ur Scttembrini,
Castorp igi declara dragostea in francezi, care clevine o limbi
aproape privati Fi intimd i1 tertul in iimba gerrnanb al ci4ii. Enirziaslnat 9i clibelal de rispnnsul cald, desi usor ironic. al cloanrnei Chalrchat, el ii spune ci a iubit-o diltotcleauna ;i face aiuzic
i;r reiaiia sa homosext:a15 din trecut cll Lrn prieten dir tinerele,
carc ii semina si ciruia ii ceruse rur cl.er( ln, JSii cunr ir Lrnrsc Lului
9i doamnei Chauchat in acea scari. [J :punc ca dragr'!ti'.] r'ru est'
niu c daci nu este neblrnie, ceva recugetat, interzrs gi (r aventlrr.i sub semnul rtiului. ii spune ci dragostea, corpul gi nloartoa
nu sunt decet una. Vorbette de niracolnl viL lii
toaie trei
-organice si al-frumusetij fizice, alcituiti din matelie vie;i co;:uptibila.
Dar depiigir:ea granifelor sinelui presupunc 9i cxistenla anumiior condilii: aga cum am rnenfionat anteriol, trebuie sh existe o con'ti{'nri./.rt, *i o caF,rcit.ttc de cmlrdti('( u t ii.it'nhr urtu i :l'aiilr p-i
hic in af'ara granilelor sinelui- A;adar, stilrile cu conoiafi., erotic;
ale excitaliei 9i gr"andomaniei maniacale, caracteristice pacicn!i1or"
psjhotici, nu pot fi numite pasiune sexualii, iar ciistrugere;r

Relatii de iubire

'

iL blrea

sex!al: matur:

i('Drozelrtiril{)r {l-lriectrrlui Fi a obiectelor externe_

clt predtx.liinanti )a personalitdfile i'rarcisicc, distr.ugc cap;iritatea acesloia do a transcende ilr r:niu nea iniimi cu o alti fiinta umani, ceea ce ie r:rodca;:a;i le distruge irl cele din urma caincorl gii,.t rtii a

granifelor unci irJeniiiiii stahiie a Euir-ri

atAt

1n icientificarea cu

n9

obiectul ir-rbit.
Dar stabilirea de relafii de obiect in profunzime elibere azd de
asemenea in relafie agresivitatea primitivd, in contextul activ?irii r:eciproce la ambii parteneri a reiatiilor de obrect paiogen
lefuiatc sau disocjate din copiliria mici. Cu cAt relaliile de obiect
jnternalizate refulate sau disociaie sunt mai paiologice;i mar
agresiv determir-rate, cu atat mai primitive sunt mecanismcle defensive corespunz;toare; acestea, in special identificare proiectir'.i, pot induce in partener experiente sau reactii care reproduc
reprezentdrile obrectului ameuinlitor; iclealizate ;i devalorizate,
reprezentdriie obiectului persccutor ;i pierdut suntr suprapuse
pc percepfia si interactiunea cu obiectul iubit 9i pot ameninla
dar si consolida
r'elaiia. Pe nrisural cc ambii parteneri rlevin
rnai congtieirli de efectele disiorsiurriior percepliilor lor gi aie
compd'tamentului unuia fali dc. celSlalt, ei pot deveni duleros
congtienli cle agresirritatea reciproci, fir ii a fi in mod necesar capabili sd-gi rezolrre tiparele de interactiune: astfel, gi liantui inconstient al relafiei de cuplu o pot pcriclit.r. in acest punct, inte,
grarea ti maturizarea Supraeului, exprimatd ir transformarea
interdicliilor primitirre Fi a sentimentelor dc vinovilie in privilfa agresivitilii in ingr ijorare pentru obiect
- si pentru sine proiejeazd rel.rtia obiectali si capacitatea de a fece granilele spre
obiectul iubit. Supraeul nratur favorizeazi dr;rgostea si angajamentul fatd de obiectr-rl iubit.
O consecinti generald a definiliei propuse pentru pasiunea se,
ruali cste c.i ea constituie o trisiturd permanenti a relatiilor de
dragoste, si nu o expresict iniliali sau temporard a idealizdrii ,,romantice" a adolescertei ti maturititii hmpurii; ea are funcfia de:
a ofcri intensitate, soliditate gi prospefime relaliilor de dr.agoste.

pacitaiea pentrur pasiune sexualh.

Ercitalia sexuali sj orgasmul i9i nierd si e1e funclia de

dep59lre a granilelor in biologic, mentionate anterior., a tunci
cind excrtalia sexuali mecanica repetitlvd si orgasmul sunt constmite in expot.ienta sinelui ciisociati de adAncirea relatiilor de
obiecl internalizate. Adici atunci cAnd excitatia sexuali se diferenfiazi de dorinfa eroticd gr pasiunea sexuali; de fapt, mastur
barea poate erxpr-ima (si de obicei erprimi) o relafie de obiect
in mod tipic, dileritele aspecte ale reiaiiilor oedipiene din cupilina timpurre. Dar masturbarea ca aciivitate repehtivd, compulsivi, functionlind defensiv impotlir.a impulsurilor sexualc interzise si a trltor corflicte inconstiente in contextul disocierii
reglcsivc de relatiile de obiect conflictuale, i;i pierde funcfia
trtrnsccndenti. Vrcau si spur ci ntr satisfacerea repetitivi, continui si compulsivl a uevoilor instinctuale determini o detclitr
rarc a excita ticj, pliicerii si satisfar:tiei obfinute din acestea, ci
pielderea functiei crucialc a depd;irii p;ranitelor sine-obiect, care
cste gara]ltati: dc. inr"'estir ea normai; in lumea relatiilor de
obiect. Cu alte cuvintc, Iumca relatiilor dc obiect internalizate
si relatiile cxterne cu obiectul mentin vie sexuaiitatea ;i oferd
potenfialul peniru uraliiicarea ciurabili.
lntesrare.r reprezentirilor sinelui care iubegte 9i care ur dgte
a
tr reprezenterilor clc obiect;i ale afectelor in transformarea
unei relatii de obiect partial lntr-o reiatie de obiect total (sau
constanta obiectuiui) este.' cerintd debazd a capacitdfii de a
Iorma o relaiie de obiect stabili. Este nevoie de depdsirea

-TTO F, KERNBER6

Relatii de iubire

,1

. iubirea

sexLra 5

matur;

pe tot parcursul vielii; Fi ofer; permanen!; Erxcjtatiei sexuale pe

care o conecteazd 1a experien;a umand total5 a cuplului- Aceasta ne condu.ce Ia aspecte erotice a1e relafiilor sexuale stabile. Cred
ci doveziie clinice indici clal cAt de strAns legate sunt excitalia
si plicerea sexuald de calitatea relafiei totale a cuplului. Degi sLudii statistice asupra unor vaste popuiafii arati o scddere a frecvenlei raporturilor sexuale gi a orgasmului de-a lungul decenii1or, studiile clinice ale cuplurilor rndici efectul semnificativ al
naturii relafiei lor asupra frecvenfei gi ca1it5lii raporturilor sexuale
experienta sexuald rim6ne un aspect constant, central al
relaliilor de dragoste gi a1 viefii maritale. in condilii optime, intensitatea pldcerii sexuale are o calitate de improspStare continu5, care depinde nu de prestalia sexual5, ci de capacitatea intuitivi a cuplului de a renunfa la nevoile si experienlele
personale schimbdtoare, in cadrul unei relele complexe de aspecte heterosexuale 9i homosexuale, de iubire gi agresivitate ale relaliei iotale, exprimate ir1 fantasne inconFtjente si constiente 9i
de punerea ior in sceni in reialiile sexuale ale cuplu1ui.

iubirea, Oedip-ul ;i cuplu

Impactulgenului
in discufia anterioard despre identitatea centrali de gen, am
expus controversa daci poate fi argumentatd o bisexualitate psihicd originari pentru ambele sexe sau dacd cea mai timpurie
identitate a ambelor sexe estc masculin5, ata cum a postulat
Freud (1905), sau feminini, aFa cum a propus Stoller (1975a,
Mi-am exprimat aaordul cu Person gi Ovesey (19E3,1984),
a cdror opinie este ci bebelugii igi stabilesc o identitate de gen
care este masculind sau feminini de la bun ir-rceput, ceea ce coincide cu rezultatele studiiior hermafrodifilor gi cu observaliile in
legiturd cu copildria timpurie. PrezentAnd dovezi psihanalitice
pentru bisexualitatea psihici originard rezultati din identificarea incongtientd a bebeiugului gi copilului cu ambii pdrinli, Brauirschweig gi Fain (7971,1975) aratd in mod convingdtor cd acest
potenfial bisexual inconstient este controlat treptat de natura dominantd a interacliunii mami-copil, in care se stabilepte o identitate nucleari de gen. Aceasti concepfie este in deplin acord cu
pirerea lui Money 9i Ehrirardt's (7972) ci\ definirea parentald a
1985).

OTTO

KFRNBFRG

Relalii deiubire . lubirea, Oedip-ul

li

cuo

iclentit6|ii rie gern a copiiLilrii este elelnerritrl .xganiza lor-.heie al

aceki identit;lfi, opinic intiiriti der observurliilc lui Stolier esupla
transsexualiteli;.
in prczentarea pe larg a teoriilor iui Br:aulschweig 9i Fain, am
;rritat mai inaintc ci ingrijiliic mamci gi cxprimal{-ra bucurjci rn
stir:nularea fizici a ropilului sunt esentiale pentru fav.rrizarea erLF
tismtrlui suprafeiei corpului copilului gi, ulterior, a dorintei ero
tice. At6t pentlll fate, cAt gi pentr:u bJiat, experienfa erottcd iimpurie cu mama dcclanseazal potenlialui pentru excitatie sexual;,
ilar, in fimp ce reiatia eroiicti, ,.de ir,citare" jmplicit;, a mamei cu
biielelul riman'.r un aspect constant al sexualitifii masculine si
contribuie la capacitatea continui, a biia tului de excitatie genitaii, respingerea subtild ti inconFiierrtd din partea mamei a acestei
excitdd sexuale in ceea cc o privegte pe fiica sa inhjbb treptat constientizarea de cdtre fetifii a sexualitifii sale vagilale originare.
Acest comportameni diferit fald de bliat Fi fati in planul enrtic
cimenteaz; putemic identitilile nucieare de gen aie acestora: contribuind la diferenfierea ior in afirmarea excitatiei sexuale in timpul copiliriei
pentru beietel, inhibatd perrtru ietifil.
- continud
Dil acest moti'"',
birbalii
incongiient fixali ia obiectul 1or primar
- au dificultdfi mai mari in a-si aborda ambivalenta faii de
femei ;i hebuic sA dczvoltc capacitatca de a iltegra nevoiie geni
tale gl de tanch.rlc, in timp cc femeile
inhibate de timpuriu in
privinta congtieniizirii propriei genitalitdti
- integreazi mai lent
o rclalic integrai genitali in contextul unei relafii de clragostc.
Observatiiie lui Braunschweig 9i Fain (1971 ) sunt foarte utile
pentru explicarea diferentelor sernnificaiire irrtre birbati gi femei in dragostea scxuali matur;. Rezumfurd uncle dintre punctele 1or caractelistice, r'oi ilcerca si folosesc cit mai mult posibil limbajul lor

dTTO

KFRNBFRG

Pentru brliaL. rr,'latie px'qenilrlii lr mama iltplil.i deiii c rrr-ierr

tirre sexuald specialii a acesir:ia catre e1, ceea ce ii stirnule.tza c(r1stientizarea scruali;i ilvestirca n;rrr-isici .r penisulu.i. Existir peljcolul ca satisfacerea pregenitalS excesjvi a netvoilor narcisice ale
i:i r.r tr-rir: i de citre marr:tl s:i dca naptere faltasmei cd per-dsul siu
mic este pe deplin satisficitor pentru ea, ceea cr: poate contribni
astfel Ia negarca oricirei diferente faii de penisul puternic al tatiiui. in aceste conditii, aceasti fixatie narcisici poate determina
mari t6rziu, ia birbaii, un fei de seducfie sexualti infantili, ludici
fatd de femei, i'.iri o iclentificarc' deplinii cu puterea de penetrare
a penisuiui paterl. Aceast; fixafie va interfera crr identitatea gelritalS totali. cu internalizarca tatdiui ir:i idealul Eului si r..r
favoriza refularea unei angoase de casfi'are excesive.
Pentru acesti birbati, cr-xnpetitia lerezolvatS cu tatei Fi negar"era defensiv.i a anqoasej de casttaru: sunt exprimate in bucuri"r
narcisici ;r relafiilor infantiie de depcnden!.i cu femeile, care reprezinti imagini a1e nramcj. IJentru Braunschweig si Fain, dar pi
rentru Chasseglle i-Smirgel (L973,1974), aceasti constelalie este
o inrpor'lanti originc a fixafie'i narcisice (a9 spune fixalie la un
nivei de narcisism infantii nor"nal) 9i a nerezohrdrii complexu|-ri
oedipian la bAie!i,9i este far.orizanti de acele aspecte ale compurtamentuiui rntrmei prln care ea se rer.oltii impotriva upredo,
minanlej, penisului patern fi a <legii paterne> in general. in consecinii, exist.i o coir:ziunc inconstienti intre biieteii eterni
gi iomeile rnatcrne seducdtoare, care folosesc
Don juanii
rebeliunea 1ui Don luan impotiva
"icgii ti or-dinii,, tatiluj pcntnr a-si explima propria colrcurent; cu rbz\,1itirea impotriva taLiilu i.

IJraunschweig 9l Fain afirm;i c5, in rrrod normal, itrdepirtarea

cle ia copilul der sex rnasculin pentm a se

pcliodici a mam.ei

Relalii de iubire " lubfea, Oedif,

u si cup

rointoarce i;r tati frustreaz.i narcisismul biiefelului;r ?l stinruiea

zd citre o identificare competitivd cu tatdl, irritiincl sau int5r:ind
astfel constelafia oedipitrni pozitivS la bdiefi. Una dintre consecinfe o reprezilt; sentimentele puter:nice de frustrare ale biiiatului falE de respingerea sexualS din partea mamei, astfel inc6t agrefali de ea, este
sivitatea sa determinati
- ti proiectati
- oral
intirith cie agresivitatea oedipiani
timpurie. Aceastd dezvoltare
va avea o infiuen!5 crucialh asupra vielii amoroase a biirbalilor
care, inconFtient, nu-9i schimbd primul obiect sexual
mama.
Chasseguet-Smirgel (1970) 9i Braurschweig si Fail (1971) subliniazi gi excitabilitatea vaginald a fetifei pi sexualitatea sa feminind in general- in acest plan, observafiile lor sunt similare cu
cele ale lui lones (1935), Kleir (1945), pi Horney (1967),9i cu cercetdri reahzate in Statele Unite, care indici aciivitS!i timpurir de
masturbare vaginald la feiile gi o strens5 legituri intre rispunsul erotic c1i toridian gi vaginai (Bamett 1966; Galensorr si Roiphe
1977). Aceste studii sugereazd ci existi o con$tientizare vaginali foarto timpurie la fetifd gi cd aceasti con;tientizare vaginald
este inhibati ;i mai apoi refulatS.
Scriitorii francezi scot in evidenld dovezile care indici cd atiiudinile pirinfilor, in special ale rnamelor, fafi de bebelugii biieii gi fete, diferi, pi cd inducerea de roluri in interacfiunea timpurie mamd-copil are o influenfd foarte puternicb asupra
identitifii de gen (vezi Stoller 1973). Potrivit grupului francez,
marna, in contrast cu stimularea timpurie a organelor genitale
ale biiefelrr hii, nu investe;fe in qryl spqqial organeie genitale ale
fetilei, peniru cd mama igi pistreazi propria viafi sexualS, ,,sexualitaiea sa vaginal5", ca parate a unei sfere separate, de. femeie ce relafioneazd cu tat5l; chiar;i atunci cAnd mama o investegte narcisic pe 1'eti!a sa, acest narcisism are mai degrabi irisituri

OTTO F. KERNBERG

nr',-'gcnitair dercit cenitale lcrr excepfia fcmojlor cu tendintt- puternice lromoserualer). ]raptul cb mama nu investeste organele
gcr.iitalc ale fiicei r:ste gi un rispun-s 1a plcsiunile determinate cuitural gi la inhibiliiie ir,pAridgite referitoare ia organele genitaie
feminine, care igi au rtrigilea in angoasa rnasculind de castrare.
Blum (1976) evidenliazi importanta rivalitilii oedipiene gi a
conJlictelor din jurul stimei de sine ca femeie pe cale fetila le genereazi la propria rnami; dacd mama s-a devalorizat pe sine ca
femeie, o rra clevaloriza;i pe fiica sa, iar stima de sine a mamei
va infiuenta foarte mult stima de sine a fiicei. Conflictele nerezolrrate aie mamei in legituri cu propriile organe genitale si ad,
miratia sa pentru penisul baietelului vor determina la fetild o
contopire a invidiej de pelLis gi a rivaliiitii intr.e frali. in mod fircsr, letita se rertrientcazd citre tatd, nu numai pentru cd a fost
dezamdeitd de mami, dar gi datoritE identificirii cu ea.
C) implicatie genelali a gAndirii franceze este ci ansoasa de
castrare nlr este un factor determin:rnt primar in intoarcerea fetjtej de la rnam.i cdtre tat.1, ci o complicafie secundard, care accentueazd inhibilia primard sau re{uiarea genitalitilii vaginale
sub inflr-renta atitudinii implicite de negare din partea mamei.
Irltcnsitatea algoasei de castrare la fernei depirrde foarte mult de
o depiasare in trei etape a agresivitilii pregenitale: mai intAi, ea
este proiectate asupra mamei, apoi este intiriti de concurenla
ocdipiani cu aceasta, pentru ca in final sd fie deplasati asupr.a
iatilui. Invidia de penis la fetitd reflecti in principal inthrirea
confiictelor oedipiene sub efectul deplasirii agresivit5fii gi inr idiei pregenitaie asupra penisului.
Chasseguet-Smi rgel (.1974), ficind referire la ideile lui Horney
(1967), a sugerat ci fantasma mamei {alice a b5ie}elu}ui poate
servi nu nurnai ca linigtire sJu negare a perceperii organelor

Relalii de iubire . lu birea, Oedip

u sicuplul

genitale femrnine ca produs.rl cas:irilij. tlar'gi impotrivir colrsiientrzirii \r?rginului aduit, ceea ce al insemna cii propriile organe scxualc rnici surrt totai neadecvarte.
Din toate aceste' dezvoltdri, sc desprind r-nai rnultr staclii dc
dezvoltare pe cale ieiita gi biieielul trebuie s;i le parcurgi in procesul identificirii cu geniialitatea adulti. Irentru bdiat, identificarea cu tatSl plesupunc. cd e1 trebuie si-pi dep[geasci invidia
pregenitald falti de femei, proiectarea acestei invidii sub forma
fricilor primrtive fa!i de acestca (Kernbcrg '197$, qi fr:ica de a fi
inadecvat in raport cu olganele genitale feminine. Pentru autorii francezi, lJon luan estc la iumitatea drumului intle inhibarea
puisiunii sexuale' fafi cie femeile care reprezinti nrama oedipia
n5, pe de o parte, Fi identifrcarea cu iatil Fi penislrl patern in relafia sexuali adultd cu o iemeie, pe de aJtd partr: Don Juan, du;'r,
cum sugereazi Brannsclrweig si Fain, afirmd genitalitatea firi
paternitate.
Nu cled ctj sindromul Don Juan ia birbafi are o etiologie tr.rici.
La fe-l ca plcrtniscr,r itatea la femci
- a cirei cauzi poalt fi diferita
der la o patologie se.veri a caractenrlui nar"cisic la o patologie lelativ
modcrati determilat;i masrrhist sau isteric
promiscuitatea masculind existi de-a lungul turrii contjr:ruum. Pcrsoralitatea na]:cjsicl
p:'omiscua este un tip mult mai grarr de Don Juan dec6i tipr-rl infantil, rebei, dar cfeminat, descris de autolii francezi.
Cred ci urmdtorul pas spre identificarea sexualS nonnald a bdiatuhLi cu tatil este identificarea conflictuali cr-r mascuiul primiiir',
conducdtor si sadic, care rcplezintd tatiil fantasmat gelos Fi reslricliv dir perioada oedipiani timpurie. Depi;irea finalti a compiexului Oedip la biirbali se caractedzeazd prir:r identificarea cu un tatd
,,generos", care nu mai actioneazd impotriva fiului prin intermediui lcgilor rcpr:csivc. Capacitatea de a se bucrua de cregterea rnui

OTTO F, KERNBERG

firi

sil

supuni rihn'i1or dr: inilir:r'r: p.unitive, ce rcflcrt:l

o irvidie inconstient.l {afi de el, sernnifici f.rptul ci tat.1l ;i-a depii9it definitiv propliile inhibilii oedipiene. Implicalia practiciL a acestor {ormuldri este c; o important:r sursd de lnstabiiitate in relaliile
de dragoste ale biirbafiior adulti este identificarea incomplctel cu
lxnclia paterne, cu numeroase fixafij pe parclus.
trrentru fetili, lipsa de stimulare directi a erotismului siu genital in relalia sa timpurie cu mama Fi, mai ales, conflictele mamei legaLe de valoarea propriilor organe sexuale si a functiilor ei
feminine ar pr-ltea determina o dezvoltare psihosexuali inhibati, interiti ulterior plin dezvoltarea invidiei de penis gi de refularea concurentei sexuaie cu mama oedipiarrS. Cu toate acesica,
deprecierea birbalilor gi a organelor genitale ale biiefelului ei de
citre mami pot schimba radical percepliiie ;i conflictele sexuale aie copiilor ei de ambele sexe.
Pentru autoril francezi, genitalitatea fetilei estc privath, spre
deosebire de,,afisarea publici" intiriti social a genitalitifii masculine irr mindria biiefeilor c.i au un p.:nis; fetila csLe singnr. irr
sfera dezvoltirii sale sexuale. Spelanla ei inconstienti ticutti 9i
secret; const; in intoarcerea de la mami cdtre Lati si in c{orinla
ei lntuitivd pentru penisul patern, care, penetrAnd vagirLl1, al
putea recrea in cele dir-r urmd afirmarea genitalitSlii vtrginale 9i
a scxualitilii femininc in general. Braunsclrrn"'eig gi fiain sugereazd c5, inhucAt calea dezvoltirii sexualitAtii feminine este mar singuratici gi mai secleti, aceasta este cu atAt mai curajoasi decAt
cea a bdiefelului, a cdnri sexualitate mascuiini estc stimulatd de
:rmbii pirinli, din diverse moti\.e. Poate pentru ci fetila a trebrdt
s5-gi scirimbc primul obicct crotjc prin reorientarea de la mami
cdtre tatd, gi a tlebuit astfel, si treaci singJuli mai devreme de [a
dezvoltarea pregenital;i la cea genitali, irrtr:-un mod mai categtrrjc,
fiu

a trebr,ri

Relalii de iubire . lLrbire!, Oedip ul

ti clrplu

i'.rrcil

rrirrlLil :rru.. lotential, mai nrult cural si o c:rptrcitaie urai

nrale cle angajament heternsexual decirt bdrbatul aduli.
Intr-rn coltext .iifedt, Altman (1977) a ardtat cti, sprt deoscb,irt, clt pr.rrnancn!a plimrllur obiect la birba!i, schimbarea obieciirlLr: ia flmei poaic fi o importantii sursi a dificultifii in gene,
lal nrai r.narj a bdrLrafiior'de a se angaja intt-o relatie stabild de
dlrqcstc. Birbatii sunt inclinafi si caute mereu mama idea15 gi
niai pr edispu;i si-Fi reactiveze fricile ;i conflicteJe pregenitaie gi
gcnitai.. in relaliilc cu ferneile, ceea ce ii predispune ia evitarea
ulci inrpJicdri serioase. Pentru cd au renuntat deja ia primul ior
obieci, femeiie sunt mai capabiie sd se aligajeze iir relatia cu un
b:irbat care cste dornic si stabiicasci o relafie complet gerritali
si ,,paternd" cu ele. tJn factor suplinentar, esential a1 capacit5lii
fcnrcilol tie a se impiica intr-o relaLie poate fi preocuparca krr:
perntru si;rbilitalea ingrijirii si protecfiei copiilor, implicAnd elemen ie clr:iornrin.rn ti: biologic si psiiro-social, in principal identi
ficart-.a cu i'rrnctiiJe maielne pi valorile de sublimare aferente ale
Srrpr';rt'Lr liri (Blum 1976).
irr ciucla aceskrr diferente in dezvoltarea capacitilii de dor.inenrtici
si dragostc sexuarlti, birba !ii si femeile au exr:lerieute
lir
colnur.rc/ cu originea in situafia oedipiani ca organizator fundanenial aiAt pentru indivizi, c;ii 9i pentru toate zonele de interacfiunr: a cupJuJul.
Suni de acord cu Jlavid (1971), pentru car:e calitatea dorintej
pelltru obiectrrl oed.ipian irdisponibil si interzis, care energizc.rzi dezvoltarea scxuali. este o comoonenti crrciali a nasiunii
scxuale si a relafirlor dc dragoste. in acest sens, constelafia oedipiani prlrnis fi considerati o h"isdturii pelmanenti a relatiilor
umane gi al fi importarrt de subiiniat ci soluliile net,rotice la confliciul oedipian trehuie dil'erenfiate cie manifestirile lor normale.

fTO F KERNBERG

inc.ilcarea granif e1 ol inte rLlicfiil or sex uais si gc.nera ti onale

poate fi formulatd ca o reconstruclie activd, din partea individului indrtigostit, a istoricr:lui relaliilor sale oedipiene, inclusiv al
fantasmelor deferrsive gi creati.,re care transformi reintAlnir"ea intr-o nouh irrtAlnire cu obiectului iubirii. incdicarea granitelor sociale si sexuale transforma fantasme incongtiente in experiente
subiective in realitate; in activarea reciproci a lumil relaJiilor de
obiect interne, cuplul reactiveazi mitul oedipian ca structurb social5 (Arlow 1974).
La ambeie sexe, dorinteie oediplene, nevoia de a dephsi fan
tasmele interdicliilor oedipiene si de a-!i satisface curiozitatea
desore relafiile rnisterioase dintre. pirinfi stimuleazi pastunea
sexuald. Datorite argumentelor deja expuse, este probabil ci femeile incalcd granifa finalS a identificirii cu mama oeclipiani 1a
inceputul afirmdrii sexualititii lor feminine in schimbarea obiectr:lui erotic de la mamd Ia tati. Birbafii trebuie sd treaci granita
ultimd a identificirii cu tatdl oedipian in capacitatea lor de a stabili o relalie sexualS cu o femeie iubitd gi de a indeplini functiile paternitdlii ;i ,,generozitSlii" in acest context. Experienla clinici aratd ci birbafii se simt copletiti de vinovdfie c6nd se
hotdrdsc si incheie o relalie cu o femeie, in timp ce femeile se
simt de obicei libere atunci cAnd spun unui birbat cd nu il jubesc. Aceasti diferen!d reflectd probabil rrinovilia adAnc inrdddcinatd a birbalilor referitoare la agresivitatea resimliti fafi de
mamd, agresivita Le care este atdt de des pusd in scend in relafiile lor cu femeile (Edith Jacobson, comunicare personali). La fe
mei, r'inovilia incongtientd cauzatd de tnterdicliile fantasmate
ale mamei pregenitale si genitalc impotriva genitalitdfii vaginale necesiti o afirmare total eroticS, genitalS in relagia sexuali cu
un birbat. Condensarea predeccsorilor sadici ai Supraeului, rn

Relatii de iubire . lu birea, Oedip

u ticup

ul

1)

iubi genitalitatea birbatului fir;i a-i inviclia peniru ea. Nu cred lol
cti sexualitatea normalS a femeii implici nevoia sau capacitatca
de a renunla ia pr:nis ca cei mai prclios organ sexual, gi cred ci
existd sufjcierrte dovezi cd lrica blrbaiuluj de organele feminine
nu este numai secundarti angoasei oedipiene de castrare in celc:
mai grave cazuri, ci are ad6lci reiddcinr pregenitaie. Pe scurt, deoigirea fricii si invidiei faJi de celiialt sex reprezinti, atat pentru birbafi, cat Fi pentru femei, experienla tulburdtoare a depS;ilii interdiciiilor impotriva sexualitilii.
intr-o perspectivi ma:i largti, descoperirea de citre cuplu a bucudei genitalit;tii totale ii poate deiermina pe cei doi si se schimbe r:adical 9i sd renunfe ia supunerea fafi de conven,tiile culturale rrredominante gi interdicfiile 9i superstitiile ritualizate care
ridjci bariere impotriva genitalitdiii mature. Acest grad de liber"tate sexual5, combinat cu depigirea finald a inhibifiilor oedipiene, ar putea reflecta potentialul ultrm de bucurie sexuali in relafiile de dr:agoste gi ar putea intensifica pasiunea prin crearea
unui nou mister al secretelor sexua1e impirtigite de cuplu;i eliberAndu-i de grupul social ciluia ii aparfine. Drn punctul de vedere al dezvoitirii, elementele de secret si de opozifie, caracteristice pentru pasiunea sexuald, rezultd din constelatia oedipiani
ca organizator de bazd al sexualititii umane.
Din punct de vedere socio-cullural, cred ci rela;ia dintre dragostea sexuali gi comrenfia sociali este intotdeauna ambigua, gi
,,armonia" dragostei cu norrnele sociale se deterioreazi cu usurinfd in conl.enfional ;i ritual. l)ar este la fel de adevdrat ci libertatea sexuald a cuplului in dragoste nu poate fi ex,portatb ugor irr
normele sociale, iar eforturile sple o ,,dragoste sexualS liberd" pe
baza educirii masive si a ,,schimbdrii culturale" s{Arsesc de obicei intr-o mecanizare conventionald a sexului. Crcd ci opozitia

iegitur'5 cu il'rtroiectarea imaginiie materne primitive, preoedi;riene, cu aspectele ulterioare prohibitirrc ale rnamei oedipiene,
poate constituj ur l:actor ce contribuie la frecventa mare a inhibitiilor eenitale la femei. Ea poate fi de asemenea un element irnportant in ceea ce sc numegte in general ,,masochismul feminir,".
S-a discutat foarte mult despre ipotezele psihanalitice timpurii referitoare la dispozifia inniscutd spre masochism a femeilor
gr s-a ajuns ia o congtientizare mai mare a diferifilor factori psihohgici gi sociali care contribuie 1a tendinlele lor masochiste 9i
la inhibifiiie 1or sexuale. Persorr (1974) 9i Blum (1976) au anaiizat literatura de specialitate ;i subliniazh factorii determinanii
ce lin de dezvoltare gi factorii psiho-sociali ai rnasochismului feminin. Blum concluzioneazi ci nu existi dovezi ci {emeia este
rnai inzestraH decAt birbatul de a obfine plicere din durere gi cd
identificdrile 9i lelaliile de obiect timpurii ale fetitei sunt de o importanti cruciali in determinarea identitilii sa-[e sexuale ulterioa:'e, a rolului ei fcminin gi a atitudinilor ei mateme: masochismul este cel mai probabil o solulie neadaptativi pentru funcliile

feminirre.
Stoller (1974) a suEierat c5, din cauza fuziunii originare cu
mama, sentimentul feminitilii este mai bine stabilit la {emei dec6t sentimentr:rl masculinitifii 1a bdrbali. Ca urmare a fuziunii
lor oriqinare cu mama o {emeie birbafii pot fi mai vulnerabili in ceea cc privegte bisexualitatea lor gi mai predispugi spr"e
dezvoltarea perversiunii.
Am constatat ci, dupi analiza completi a surselor pregenitale;i geniiale ale invidiei de penis la femeie gi ale aversiunii fafi
de propriiie organe genitalc, se intAlnegte de obicei o capacitate
timpurie pentru bucuria totali a erotismului r-aginal, o afirmare a valorii totale a propdului corp, simultan cu capacitatea de

OTTO

Relstii de iubire

KFRNBFRG

.l

. iubirea, Cedip-u

sicr-rplLrl

1o2 intrc cuplu si grup este inevitabili;

Brarirrschweig pi Fain (1971)

au discutat pe lars accastir problemi.

lncapacitatea tragich de rdentificare cu funclia paterni, ast
fel ihcAt toate reialiile de dragoste sunt sortite egecului in ciuda
,,primatului genitalitdlil" si rat-ionalizarea acestui egec in termenii ulrui mit predominant al unei culturi dominate masculine
suni illlstrate dramatic in cartea lui Henry de Montherlant
Les lcttnes Filles (1936). Prin intermediul tAn6ruiui siu erou (sau
ar:rti-erou) Pit-.rre Costals, Montherlant prezinti cu amir5ciune
presir.rnile rezultate din dorinfa care ii reuneste pe bdrbafi si femei inir-o eternd neintelegere. Pentru femei, spune el (pp.
1010-1012), dragostea incepe cu satisfaclia sexuald, in timp ce
pentru bdrbali, dragostea se sfArgegte cu sexul; femeile sunt ficuto pentru un singur birbat, dar birbatul este ficut pentru viaF; Fi pentru toate femeile. Vanitatea este pasiunea dominantd a
birbatului, in timp ce intensitatea sentlmentelor legate de dra
gostea pentru un birbat reorezinti sursa majord de fencire pentru femei. Fericirea femeilor vine de 1a birbat, iar fericirea bir,
batului vine de la el insusi. Actul sexual este ameninlat de
pericoie, interdicfii, frustriri gi fiziologie dezgust;toare.
Ar fi ugor si nu fim de acord cu descrierea lui Montherlant a
unui Ccstals olientat spre estetism, chinuit, mAndru, de modd
veche, crud, autodistructiri produsul unei ideologii paternalis,
te, dar aceasta ir-rseamni sd ignordm sursele adAnci ale intensj,
t5|ii dorinfei si frica gi ura fale de femei care stau la baza acestei

rationaiiziri.
Patologia predominanti care interfereazi cu o relatie stabiid,
complet satisficetoare cu un membru al sexuiui opus este reprezcntatd de narcisismul patologic, pe c1e o parte, gi de incapacita,
tea de a rezolva conflictele oedipiene cu o identificare gen.itald

OTTO F- KERNBERG

totali cu ii::rri.t p.)rirrlelrri

cle i:rciasi ser, pe rie aiti irertt'. iralr,

logia narcisici este relativ simjlari la birbati 9i frmcr. Patologia
ce rezulti in p;'inlipai din confUcte oedipicne difcr.i la bir-bati gi
ia femei. La femei, conflictele oeciipiene ncrezolr,-aie se manifes,
ti cel mai frccvont in divclsc. tipare masochistcr, prcculn art.:tsa,
mentul persisteni fafa cie birba!i nesatisfdcdtori sj jncarlacitatea
de a se bucul;r sau de a merLline o reialie cu un birbat care ar
putea fi complet satisficiioare pentnr ele. $i birba!ii se ataFeazd de femei nesatisfic.itoat'e, ciar, cultural, ei er:ru trailiber.i sJ
ciizoive astfel cle relatii nesatisficdtoare. Sistermele de valori alc
femeilor, grija;i sintul lor cle responsabilitate fa!.i de copiii lor
pot int;ri oricc'tordinli masoclristd pe care ar putea-o avea. Cu
toate acestea, ideaiul Eului 9t preocupiriie materre ru sunt scopuli masochiste (Blum 1976) la ,,mama obignuiti cl,cvotirt;'i".
La birbati, patobgia preclominanti ;r relafiilor de dragosie rezu)tate djr-r confiictclc oedioiene ia forrna fricii 9i a nesigurantei
'in prezenta femejkrr;i a formatiuni[Lrr reactionale ]a asifel de ntsiguranle in forma ostilitiiii roaclivt.'si proiectit. laii de rlc;
acestea se combinil in diverse mociuri cu ostilitaiea Fregeritalij
si vir.rovdlia fa!5 dc figura matemd. Conllictele il"egenitale, ir-r
special confliclele in jurul agrcsivit;ifii pregcnitalc, slrnt intilr
condensate cu conflictele genitalc. L.a femei, aceasti condensare
apale in mod tipi. in exacerbarea conflictelor in jur:ul invidiei de
penis; invidia determinata oral fa!d de mama pr.egenitali este
deplasati asupra iat.iiui genital idealizat si a penisului siu, ;i
asupra r ivalit;tii oedipiene cu mama. l,a birbafi, agr"esir.itatea
pregenitalS, invidia gi frica dc fcmei intdregtc fricile oerlipient sr
scntimentele de inferioritate fafil i1e elc: ini,idicr.ea pr.egenitali a
mamei int;reste nesiguranta deterrrinati oedipiarr a biirbatiior
in t-eea ce pr:ir.este femeile ideaiizate.

keiatii dc iubir.

"

. :

ti,l

Ir

N;iura universald a coirsteiafiei oedlpiene determini rtaf'arilia colflictelor oedipier"Le irr diverse etape ale relafiei, astfel hcAt
situafiile psiJ:ro-sociale pot inclr-lce uneori, iar alteori poi ploteja
cuplul dc reactivarea exprim2irii nevlotice a confiictelor oedipiene . De exempiu, dedicarea unei i'emei fafd de intereseie sofului ei
poate ret-lecta o r:xpresie adaptativd a idealului Eului, dar poate
li gi o compensa;ie adaptativi penfu tendintele masochiste legate de vinovdlia incongtientd pentru ocuparea locului mamei oedipiene. Clnd solul nu mal depinde de ea gi relaliile lor economice si sociale nu mai necesit; sau garanteazd ,,sacrificiul" ei,
vinovifia inconsiientd cer reflecti conflictele oedipiene nerezolvate nu mai poate fi compensatS; pot fi deierminate diverse conflici
poate nevoia ei incon;tient5 de a distruge relalia din
vir.rovdtic, sau o invidie de penis nerezoh.afi sj resentimentul consecutiv fald de succesul mascu iin. Sau, egecui birbatuiui la locul
dc munci poate decompensa sursele sale anterioare de afirmare
narrisicd, care l-au protelat de nesiguranta oedipiani fafd de fernei Fi rivalit;llile patologice cu birbafii, si poate produ.ce o regresie la inlibilia sexuald gi dependenfa conflictuali de sotia sa, reactivinci apoi conflictele sale oedipien.e gi solufiile lor nevrotice.
Dezvoltarea sociali, culturali, profesionald gi succesul femeilor in societatea occidentald poL ameninla proteclia tradifionalS,
sanctionati gi intiriti culturaI a birbafiior impotriva nesiguran!ci, fricilor Jor oedipiene si a inr.idiei fald de femei; realitatea
schinrbdtoare ii confruntd pe ambii participanfi cu reactivarea
potenlial5 a invidiei, geioziei gi resentimentului conttiente Fi inconstiente, ceea ce spore;te in mod periculos componentele agresive ale relaliei de iubire.
Aceste d.imcnsiuni socio-culturale aie conflictelor inconstientc ale cuplului slrnt prezentate subtil, iotugi dranratic, intr-o serie

Jt_to p xrnNeenc

filme ale iui Liric llohnter,.e trateazi sribiectul ciragostei yr cr

sitorje i, in special L[t1 ltight at Maurlt:'s (Rohmer 1969; l\4ellen
l!]73). Jean-l.ouis, tAndruJ catciic conrrenfional, inteligent, sensi
bil, dar timict gi rigicl, nu inclrdnegte si se implice inir-o relafie
cu Maude, fomeia divorlatd vjlrnco, agfivi plofcsional, profundd
9i cornplexi drn punct de vedere emolional. Ei preferd sd rimAni ,,credincios" fetei catolice ideaiizate, destul de insipide, secretoase gi supuse, cu care a decis sd se cAsitoreasch. El pare sd fie
un bArbat responsabil ;i constant, dar de fapt ii este tcam; sa se
angajeze intr-o relatie deplini, clegi incelti, cu o femeie care este
egal; lui. lar Maucle, in ciuda garmuiui si talentului ei gi a capacitEfii de inrpiinire personaliL, este incapabili se recunoasci cJ
Jean-Louis nu ii va da ninric pentru ci it este fricd 9i este incapabil si facd acest lucru; dup.i ce il respinge pe prietcnul lui
Jean-Louis, \1dal, care o iubegte, ea opteazi din nou pentru o
cisnicie nefericitS. Tragedia este cea a oporturritdlilor pier:dute
opusui unei fericiri gi impliniri potentjale a unei relatii do dragoste stabilc sau a ut-rei cisitorij in care ambii partencri snnt capabili sd transceandi pericolele deter:minate inconstient ale relafier lor:.
cie

IndrEgostirea Fi formarea unui cupir.!

Capacitatea cle a fi indr;igostit este pilonul de bazi al relaiiei
unui cuplu. Ea presupune capacitatea de a lega idcalizarea cu
dorinla erotici ti potentialuj pentru stabilirea unei relatii cu
obiectul in profunzime. Un bdrbai 9i o femeie care descopela
atractia gi dorinta reciproci, care sunt capabili si stabileasca o
rclatie sexuald totald care irnplici intimitate emotionalS si un sentiment al implinirii idealurilor krr de apropierea de cel iubrt. i;i

Relatii de iubire " Iubirea, O-"dip

sicrrpiui

106 exprim; cirpacititea lor nu numai

de a iega inc,onstient erotismul si tenclrefea, sexualitatea gi idealul Eului, clar;i de a pune

agresiwitatea in slujba iubirii. Un cuplu aflat intr,{r relale de dra,
gostc s;rtisficitoale sfjdeazi invidia rnereu prezenli Fi rcsentjrrentul ceiorlaiti erciu;i si institufiilor nomrative limuritoare ale
culturii convenlionale in care cei doi trdtesc. Milul romantic al
indrigcistiliior care se resdsesc intr-o mulfime ostil5 exprimi i.r
lealitate inconttiet:tte pentru ambii parteneri. Unele culturi poL
sublinia rornantismul (aspectele idealizate emotionaie, eroice ale
dragostei), iar altele poi sdJ nege cu rigurozitate, dar r.eajjtatea
emolionald este revelati in ar^ti gi iiteratur;i de-a lungul isioriei
(Bergmann 1987).

O altd ciinamici importan$ este incetarea sfiditoare supuneinconstient honrosexualc ale

periodei de latentd 9i ale adolescengei gi timpurii (Braunschweig
9i Fain 1971): birbatril sfideazA devalorizarea anald a sexualititii gi deprecierea defensivd a femeilor, in grupurile masculine drn
pcrioada de lateltd sau din prima parte a adoJescenlei, clc apirare a grupulilor impokiva dorinleior profunde de derpendenli
gi a interdicfiikrr oedipiene; fcmeia dcpiiseste fr.ica de, agresivitatea n-rasculini, din grupurile dc fete din perioada de iatcnti
sau de adolesccnii, coluziulea 1or in negarea dorinlei de intiniiate sexuald si idealizar.ea defensir,'i a birrbalilor parfial descxtralizafi ca ideal de srup comun.
Un birbat 9i o femeie se pot clmoaste din copil.irie, pot si fi constituit urr cuplu in mintile tuturor ceior care ii curosc, se pot cdsdtori Fr pot si nu fie nici atuncj cu adevdrat ur cuplu. Sau pot deveni
un cuplu in sectt, mai devreme sau mai tAr-ziu: multe cisdtorii,
dacd nu toate, sunt ntai multe cesitorii, si turele se consolidc;rzi crr
muit dupb ce au drspirut din atentia gupului lor sor:ial.

rii cuplului falii cle grupur.ile

OTTO F. KERNBFRG

tla<'5 lln cupiu poate incorpora fantasrneje sJ dorintele perverse poiimorfe ale celor doi in relalia lor sexuald, daci poate
descopcri gi scoate la iveal.i nucle ul sadomasochist al cxcitaliei
sexuale in intimrtatea 1or, sfidarea de cutumelor culturale conr.entionale poate deveni un element constient al plicerii lor. ir-r
acest proces, o incorporare total5 a erotismuiui corpului lor poate imbognfl deschiderea fiecirui partener spre dimensiunea esteticd a cujtulii si artei 9i spre experienta naturii. Depdtirea tabuurilor sexuale ale copildriei poate lela gi viafa emofionald,
rullur.rl;.i soci.r li J cuplului.
La pacienfi cr.n o patologie caracteriald semnificative, capacitatea de a se ?ndrigosti indici anurnite achizifii in plan psihic; la
personalitilile narcisice, indrdgostirea m.archeazi inceputul capaciiitii cle irrgrijorale 9i vinovSfie gi o anumiti speranl; dc a depigi devaJorizarea profundd, inconptient; a obiectuiui iubit. La
pacieniii borderLine, idealizarea prin-Litivi poate fi primul pas spre
o relatie de dragoste diferit; de relafia iubire-urd cu obiectele [rrimare. Accasta se intArnpli daci gi atunci cAnd- ;rrecanismele de
clivaj responsabile de aceasti ideahzare primitivi au fost rezol\/ate Fi aceastd relafie de dragoste, sau una noui care o inlocuiegtc., este cai:abili sd tolereze si s5 rezolve conflicteie pregenitale
fa!.i de care idealizarea primitrvd funcfiona ca o ap;rare. Pacientii nevrotici gi pacienfii cu o patologie caracteliali relativ moderat; dezvoltd o capacjtate pentru o relalie de dragoste de durati
dacd 9i cAnd tratamentul psihanalitic sau psihoterapeutic reuFit
rezoivi conflictele ircorrgtiente, predominant oedipiene.
A fi ir-rdrigostit inseamni de asemenea gi rm travaliu de doliu,
de dezvoltare gi de cigtigarea independenfei, de experienla de a 15sa
in urmi obiecteie rcale ale copilariei. in .rcest proces de scpararc rezidi ;i reconfirmarea brrnelor relatii cu obiectele internalizate ale

RelaFi de iubire

ILrbjrea, Oedip

ulticupl!l

lo8

trecutului, pe misurh ce indirridul devire increzator irr capacitatea

de a da 9i a primi iubire gi satisfacere sexuald, in acelagi timp cu o
iniensificare mlltuali c.rescarlde a amandurora
- in contrast cu
conflictul dintre iubire pi sex din copilirie.
Parcurgerea acestei etape de dezvoltare permite dezvoltarea
capacitifii de a transforma indrigostirea irLh'-o relalie de dragosie stabili, implicAnd o capacitate de tandrefe, griji ;i idealizare
mai sofisticati decAt cea a etapelor de dezvoltare antedoare, ti
capacitatea de identificare si empatie cu obiectul iubit. Acum,
tandrefea se poate extrnde intr-o piecere sexuaie totali, grija se
aprofundeazd cu identificarea sexual; totale gi empatie, iar idealizarea derzine un aniaiament natur fatd de un ideal reprczentat de ceea ce este Fi sernrriflci persoana iubitd, sau de ceea ce ar
putea deveni cuplul unit.

Iubirea sexuale maturE

;i cuplul

sexual

Pe baza cercetdrii conflictelor cuplurilor cdsitorite, Henrv

Dicks (1967) a furnizat ceea ce eu consider a fi cadrul psihanalitrc cel mai larg pentru studierea caracteristicilor relaliilor de dragoste normale sau patologice. El a abordat studiul capaciiifii pen-

tru o relalie de dragoste maturi in iermenii dimensiunilor

interacfiur-rii stabih.te intr-o reiafie maritali. Prin examinarea dintr-o perspective psfianaliticd a cuplurilor cisitorite, individual
9i impreunS, el a trasat cadrui cie referinfi care a permis atAt o
anahzd a motivelor conflicbului marital cronic, cAt gi a rezultatelor acestor conflicte, fie cd era vorba de distrugerea cuplului, de
menfinerea unui echilibru nesatisficdtor gi conflictuai, sau de rezolvarea conflictului.

OTTO F. KERNBERG

t)icks a ronstatat c; existi trei zont maiore in care cuplurile

relafioneazd: a$teptirile rnutuale coniitiente fafi de ceea ce ar trebui sd ofere o relalie maritali; masur a in care asteptariie 1or mutuaie au permis armonizarea propriiior agteptiri culturale si integrarea lor in mediul lor cultural; activarea incongtienti a
reiafiilor de obiect internai.izate patogenice din trecut ia {iecare
partener gi inducerea mutuali a rolurilor complementare acestor relatii obiectale trccute. Dicks a constaiat cd in cupluri se sLabilegte o formaliune de compromis intre relalii1e de obiect inconstiente, care sunt adesea in conflict dcschis cu dorinfele lor
constiente gi cu agieptirile 1or mutuale.
Aceastd inducere mutuali cie roiuri este realizati prin identificarea proiectivd 9r se dorredegte a fi un factor important in determ.inarea capacititii cuplulur de a oblinc satisfacfie. Dicks a
evidenliat modui in care conflictele sexuale intre parteneri au reprezentat teritoriul obignuit in care se exprimi conflicteie maritale gi reJaliile de obiect acti\rate inconFtient gi a ar;tat contraslul clar intre aceste r-elafii obiectale activate gi idealizarea mutualS
iniliald a cuplului.
Mcisitudinile descrise de Dicks referitoar:e la activarea identificilii proiective mutuale ca parte a leialiilor de obiect ale cuplului ;i influenla idealr-Lrilor Eului celor doi asupra relaliei .ru
influenfat semnificativ conceplia mea despre relafia cuplurllor.
El a declarat ci ,,in mod paradoxal pentru bunul sim!, angajaa
meniul incon;tient
- coluziunea mutualS partenerilor - pare
si fie mai puternici gi mai inevitabild in cisdtoria cu probleme,
pe care o ar.em acum in vedere, decAt in cazul interdependenfei
libere gi flexibile a ,,persoanelor intregi" (p. 73).
in opinia mea, zonele de interacfiure a cuplului pe care le-a conrelalijle
turat Dicks pot fl refornulate pi extir-rse la cel putin hrei: 1

Relalii de iubire

. Iubira, Oedip ul si .u plu:

llo

ior scmale acttale, 2 reiatiile lor de obiecl predominanto in mod

constient gi incongtjent, 9i 3
- stabilirea impreuni a unui ideal
comurL al Eu1ui. Capacitatea penbu dragoste sexu.rld maturi pe
care am descris-o rntr:i h scend in aceste trei zone.
A9 dori s;i subhniez impodanla integririi libidoului ;i agresrvititii, iubirii si urii, iubirea fiind predominantd fatd de ur;, in
toate trei aceste zone principale ale interaclirmii cuplului. in acest
.1985)
sens, li sunt recunoscdtor lui Stoller (1979,
care a adus contribulii valoroase la inlelegerea psihanaliticd a excitatiei sexuale,
a perwersiunilor gi a naturii iubirij. El a aritat ci prezenta esen!iali a agresir.ititii ca o componentd a excitatiei sexuaie, ajungAnd
independent la concluzii similare celor la care am ajuns Fj cu
dupi studierea expelienfelor sexuale ale pacienlilor borderline.
De asemenea, el a scos in evidenli importanta misterului ilr
excitalia sexuald si a descris factori anatomici si psihologici cale,
in interactiune cu dorinlele gi pericolele oedipiene, contribuie ia
calitifile excitante Fi frusirante car sunt parte a misterului. Misterul induce si irr acelagi timp r:eflect5 fa;rtasma sexuald. Stoller a
evidentrat funclia excitafiei sexuaie in re-crearea situafiilor pericuioase gi potenfial frustrante Fi in depeiiirea lor prin satisfacerea
fantasmei 9i specifice. Astfel, in termenii capacitetii de excitalie
sexuald 9i dorinld erotici gi punerea ei in act penbu integrarea relafiilor de obiect preoedipiene gi oedipiene ca parte a relafiilor de
iubire, integrarea libidoului gi agresivitifii, iubirii 9i urii, se detaseazi treptat ca un aspect major al capaciteiii pentru relalii cie
iubire, dar ii al patoJogiei acestora.
Aspectele sadomasochiste ale sexualitilii perverse polimorfe
furrizeazi un stimulent important tendjrtelor de fuzir.rne sexuali;
o predominar!; excesivS a Jipsei de ingrijire corporali tandrd sau
a experientelor traumatice, de abuz fizic sau sexual, pot elimina

OTTO F. KERNBERG

r'apacitaiea de riispuns sc-rr-ial si poi intcrfera cu rcr.rsolidarea si

dezvoltarea afeclu I u I excittriiei sexua I e. Dimpotrivd, o reful are
oxcesj v:l a agresir-rtitii, intcldicliile ilcongLien te irnpo h^iva elernentelor agrr:sive tirnpurii ale sexualitetii irrfantiie perverse poiimorfe o pot inhiba foarte mult pi pot diminua raspunsul sexual.
Din punct de vedere cJinic, am obser\-at ce un anumit nivel
dc reprimare saru refulare a sexualitilit infantile pen'erse polimorfe este cel maj frecvenl tip de inhibitie sexuali, contribuind
semnificativ la siirdcirea vielii amoroase a cuplurikrr ale ciror relalri emolionale sunt, altfei, fo;rrte satisficatoarc. Tn lractjca, constatim cb cuplurilc pot intretine raporturi eenitale in mod reguiat, insoiitc dc excita;ie sexuaiE 9i or.gasfn, dar cu O monotonie
crescAndi, un serltiment vag de nemultumire 9i plictiseali. in
ccea ce priveste excitafia sexual5, relati;r ;rmoroasA poate fi inhihatti atit de lipsa de integrare a agresivrtitii, cdt,si de un exces
cil'agresivitate.
Acclagi proces apare in relafiilc de obiect ciominante ale cu,
pitrlui. Lipsa cle integrare a lr:lafiilor cr-r obiccte internalizate
,,cu totul bune" gi ,,cu totul rele" conduce la idealizarea primilir,;i in relaliile de iubile a organizdrii personalitifii borderlirre;
calitatca nereaiisti a idealizirii genereazi cu uFurinld conflicluJ ;r distrugerea relafiei. O idealizare care nu tolereazi ambivalenta, care este usor distrusb de olice agresiune din relalie,
este prin definifie o idealizare fragili 9i nesatisf.lcitoare, iar parieneriior 1e iipsegte capacitatea de identificare mutuale profun,
,-ii. Dal integrarea reJaliilor de obiect care pre\restette dominan
!.r confiictelor oedipiene avansate, cu toleranta colespunzitoale
a ar hiv.,lerrtei. sr'nrrrific.i de asemt'nea aparili.r urrei lgrr.siuni
ir relalie, care trcrlruie toleratd Fi care este potenfial periculoas:i pe'ntru relatie.

Relalii deiubire. iubl ea, Oedip u

ttl

sr cuplLr

Tolerarea amb!vaienlei faciliteazb activarea scenarii lrx. incon-

Fticnte ti iden.tificarea proiectivi muiualS a reialiilor patogrnic

trecuie cu obieciui internalizat, astfcl incat toierarea agresirritdlii ca parte a relatiei ambivaiente a cuplului ii imboghlegte foarte mult si asigurd pro{unzimea pe care Balint a indicat-o ca par,
te a ,,identificirji genitale" sau a ,,ingrijoririi" lui Winnicott. Dar
agresivitatea excesivi ameninfS cuplul cu un conflict intolerabil
fi cir o potenliala rupturi a relaliei.
Vom muta acum accentul de pe telaliile de obiect pe proiecha mutuali a ldealuiui Eului. Stabilirea concomitente a ulei idealizirj a celuilalt, precum gi a relaliei cuplului nu numai ci pot
funcfiona in scop defensiv impotriva unei aprecieri mai realiste
a nevoilor gi a relafiei lor, dar aduce cu ea gi ascendenla funcfiiJor Supraeului in general pi ale Supraeului infantil, cu reminis,
cenlele de interdiclii impofriva donnlelor oedipiene si a sexualitSfii infantile. Dezvoltarea normali a funcfiilor Supraeului
protejeazh cuplul Fi adaugd un puternic element
- sentimentul
de responsabilitate gi g:iji mutuali
ceior clerivarte din profunzimea lor emotional;. Dar ea creeazd de asemenea 9i posibilitatea de persecutie mutuali si de suprimare a liber"titii atunci c6rrd
agresirritatea predomini in supraeu.
Evrdent, calitatea Fi dezvoltarea unei relafii de iubire depinde
de natura potrivirii, impiicit de procesul de selectie care ii une;te. Aceleasi trdsdturi care implici matudzarea capacitilii pentru
reialii de iubire influenfeazd procesul de selecfle. Capacitatea de
libertate de a trii piicerea sexuale constituie, daci este accesibi,
li cel putm unuia dintre parteneri, un test prealabil in ceea ce priveste mesura fur care sunt capabiii sd obfind impreund libertate,
bogdfie ;i diversitate in intAlnirile lor sexuale. infruniarea inhibi!iei, limit.irii sau respingerii sexuale a partener-ului este expresia

OTTO F. KERNBERC

unei identificiri genitaie stabile, sprc deoscbi:"e de respingerca

iirioasi, del alorizarea sau supunet"ea masochisti fati de inhi_
bifia sexuala a parteneruiui. Bineinleles, rispunsul partenerului
inhibat sexual ia o astfel de provocare v.r devenj un important
element a1 dinamicii evolutive a cupluJui sexual. in spateie unor
incompatibiliti,ti sexuale de inceput ale unui cuplu se a{lj de obicei importante plobleme oedipiene nerezolvate, iar misura in
care relatia poate coniribui la rezolvarea lor va depinde cel mai
mult de atitudinea partenerului mai sdn6tos. Dar erritarea ale_
gerii unui partener, care ar impune in mod evident limitiri se_
rioase agteptdrilor de satisfactie sexuali, reprezinti un aspect al
unui proces normal de selecfie.
Dezvoltarea capacititii pentru relalii cu obiectul total sau integrat implici dobAndirea unei identitdli a Eului gi, similar, a re_
lafiikrr de obiect profunde, ceea ce usureazi selectarea intuitivi
a unei persoane care si corespundi propriilor dorinle gi aspira,
fii. Vor exista intotdeauna factori determinanli hlconFtientj ai procesuiui de seiectie, dar, in condilii obignuite, discrepanfa ciintre
dorinfele si {ricile incongtiente gi agteptdrile constiente nu va fi
atAt de mare incAt si facd din dizolvarea pr.ocesului de idcaliza_
re de la inceputul relaliei de cuplu un pericol major.
Irr pJus, seleclia maturi a persoanei iubite si aliturj de care
r,'rei si-ti petreci r.estul r.ielii presupun ideaiuri mature, judeci!
de valoare, scopuri, care, in afard de satislacerea nevoilor de
iubire pi intimitate, confer6 vie!ii un sens rnaj Jarg. Este discutabil daci termenui de idealizare se mai aplicd in acest caz, dar, in
mdsura in care este o persoani selectatd care corespunde unui
ideal pentru care trebuie si se lupte, existd un element de transcendenld in alegere, un angajament firesc fatd de persoanl, toc_
mai pentru ci est'\'orba de un angajament fati de un anumii

Relatii de iubire .ILrbirea, Oedr

Lr si

.up

rr

tip de viafd, reprezentat

cie ceea ce relatia cu acea persoand poa-

gi dorinfa pot sd confere profirnzime

vielii individului gi cupiu_

lui, iar ledirecfionarea dorintelor, fantasmelor gi tensiunilor

te {i :;au va fi.

Revenim aici la dinamica de bazd, conform cXreia integrarea

agresivitdlii in sfela relaliei sexuale, relafiei de obiect gi a idealului Eului a cuplului garante azd profunzrmea si intensitatea relafiei, putAnd-o amemnfa in acelapi tirnp. Din cauzX cd echilibrul
dintre iubire gi agresivitate este dinamic, aceastX integrare gi profunzime sunt potenflal instabile. Un cuplu nu-gi poate considera viitorul garantat, nici chiar in cele mai bune condifii; cu atAt
mai putiiL atunci c6ld un conflict important nerezolvat la unul
sau ambii partenerJ ameninli echilibrul dintre iubire gi agresivitate- Uneori, chiar in condilii ce par de bul augur 91 sigure, acest
echiiibru poate fi modificat de noi evenimente.
insugi faptul cA premisa pentru o relafie profundd 9i de lungd
duratd intre doi oameni este dobAndirea capacitifii penfu profunzime fu1 raport cu sine gi cu ceilalli
pentru empatie gi intelegere, care deschid ciile adAnci ale relatiilor multiple nemirturisite intre fiinle umane creeazd o ciudati corespondenld. Pe
misuri ce o persoani devine capabild si iubeascX in profunzime pi si fie mar capabili sX aprecieze in mod realist pe altcu-reva de-a lungul anilor ca parte a viet-ii sale personale gi sociale,
acea persoand poate gisi alte persoane care ar putea avea in mod
realist rol de partener 1a fel de satisficitor sau chiar mai bun.
Maturitatea emolionald nu este deci o garanlie a stabilitdlii
non-conflictuale a cuplului. Un angajament profund fali de o
persoan5 gi de valorile ;i experienlele rrnei vieti triite irnpreuni
vor imbogifi gi proteja stabilitatea relafiei, dar dacd auto-cunoatierea gi congtiinla de sine sunt profunde, fiecare partener poate
simli uneori o atractie spre alte relatii (al ciror potenfial poate fi
o evaluare realistd) gi spre renunldri repetate. Dar gi renuntarea

sexuale in interiorul relatiei de cuplu poate constitui o climen_

siune suplimentari, obscur5 gi complexd a vielii lor amoroase.
La o analizd finali, toate reiafiile umane trebuie si se sfArseasci,
iar amenintarea cu pierderea gi abandonul gi, rn ultimi instanla,
a morlii, este cu atAt mai mare cu cAt iubirea este mai profundd;
9i congtientizarea acestui lucru adAncegte sentimentul de iubire.

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire . Iubirea, Oedjp-u sj cuplul

l

.l*.

norrnal. lstoria dezvoltirii lor timpurii ri5 impresia ci nu .r fost

dobdnditd activarea generatoare de plhcere a erotismr-rluj cutanat sau cd acesta au existat interferenle incd din fragedi copilirie. istoria lor esLe dominati de experienfe traumatice grave,
abuz fizic sau sexual gi de absenta semnificativi a oricdrei iubiri
sau griji din partea obiectului parental. Adesea, automutilarea
ipi smulg pieJea, pErul sau suprafafa mucoaselor
le di o
-oarecare
grati{icafie senzuali, dar durerea depigegte cu-,mult orice dovadd de pldcere eroticd. Explorarea psihanalitici dezviluie
o lume a fantasmelor primitive dominati de interacf iuni sa,
do-masochiste, si ciutarea puterii este srngura certitudine de sigurante ca alternatlvi 1a supunerea total; faf; de un obiect sadic. Acegti pacienti au mari dificultiti in a dobAndi capacitatea
de plicere senzuald. in mod paradoxal, psihoterapia psihanaliticd poate ameliora semnificativ dificulteFlor personaliidfii Jor,
dar poate duce la o consolidare;i mai puternici a inhibitiei lor
sexuale, prin introducerea mecanismelor de refulare. Sex-terapia
consideri, pe bund dreptate, ci aceqti pacienli prezintb progntr
ze de tratament extrem de rezervate.
lntegrarea relaliilor de obiect interiorizate primrtive, scindate, idealizate 9i persecutorii, ca parte gi consecinti a tratamentului psihoterapeutic, le poate permite acestor pacienti si-pi dezvolte capacitatea de idealizare, de a dori o rela;ie idealizatd, care
le poate facilita imbundtilirea capacit5lii de investire gi algajament emolional. S-ar putea ca in final si fie capabili si aibi o reJalie de iubire stabi16, dar, de obicei, ei manifestd o incapacitate
pentru iubire pasionali.
O tanerd de aproape treizeci de ani a fost spitaiizati ca urma,
re a tendinlelor serioase de automutilare cu implicafii privind
securitatea propriei vie1i. in trecut, iFi fdcuse tEieturi adAnci pe

Fsihopatologie
in cele ce urmeazd, voj oferi iiustrdri clinice aie modului in
care psihopaiologia interfereazi cu dezvoltarea relafiilor mature de iubire. Voi prozcnta consecinlele condifiilor borderline grar.'c ai mai pulin grave, aie psihopatologiei narc.isjce gi nevrotice,
pr:in intermediul unor cazuri clinice tipice.
in rmele dintrc ceio mai grave cazuri de organizare borderlinc a personalitiifii, poate piedomina abserrfa semnificativi a capacitdlii de a simli pldcele senzuald si erotism cutanat, mai ales
pacienlii cu tendinfe semnificative de autodistrugere 9i autornutilare, sau cu patologie narcisici, cu tendinfe antisociaie ;i
agresivjtate egosintonicd- AtAt bdrbafii, cAt gi femeile pot irii absenla oricirei eliberdri sexuale, lipsa pldcerii in masturbare, a dolinfei seruale legate de un obiect gi incapacitatea de a ajunge la
cxcitare, nemaivorbind de or5;asm, in timpul actului sexual.
Acestia sunt pacienti care nu manifestd in niciun sens ci au stabilit mecanismeic de refulare care se obserwd 1a pacienfii mai s5ndtogi (de obicei nevrotici), care pot prezenta o inhibife secunr.lari bazati pe refularea excrtaliei sexuale.
Pacienlii pe care ii descriu nu poi ajunge la excitatie sexuaI5, degi sunt dotali in mod evident cu un aparat biologic perfect
1a

Relatii de

OTTO F. KERNBERG

iubire. Psihopatologie

brale, prezernta multipie cicatrice care o desfigurau, se arsese cLr

figara gi pirea a fi irr viafi doar plintr-o minune, dup5 mai mu1te tentative de suicicl. igi intrerupsese studiile rmiversitare in primul sernestru, pentru a incepe o viata agitaii, Lriind cu bdrbali
care ii furnizau droguri ilegale, dar nu a trdit nici o dorinfh sau
plicere sexuaii in reiafiile sale intime cu acegtia. Din contrd, exterm de suspicioasd se nu fie exploatatd de birbali gi, in acelagi
timp, tinzind si-i exploateze ea insigi financiar gi emolional, oblinea satisfaclie sexuali doar cand era finutd in brale cAnd dormea cu ei noaptea sau cand simfea cd acettia ii furnizau droguri
fird a pune intrebiri sau a-i cere altceva decAt favoruri sexuale.
Prezenta, totugi, capacjtatea de a fi loiald birbatului cu care tr5ia atAt timp cdt cererile ei erau satisficute gi simfea ci define controlul asupra reiafiei; il desconsidera gi il abandona brusc doar
cAnd se temea cd este exploatatd sau tratatd nedrept. lstoria ei
includea abuz ftzic din partea mamei gi abuz sexual din partea
tatilui vitreg. Succesul timpuriu ia scoala elementare, rezultat al
inteligenfei sale superioare, a fost urmat de o detedorare treptati a activit5lii sale din lipsi de implicare in studiu in ultimij ani
dc iiceu. Fdcuse parte dintr-un grup oarecum marginal, antisocial, dar nu se implicase in activitdfi antisociale altele decAt furtul din magazine, la inceputul adolescenfei, la care a renuntat
insd c6nd a decis cd era prea pericuios.
Pacienfii borderline mai putin bolnavi pot avea capacitate de
excitalie sexual5 9i dorinld eroticd, dar suferd din cauza consecinlelor patologiei relafiilor de obiect interiorizate. \4ecanismele de clivaj a1e organizdrii de borderline personalitate impart lumea relatiilor objectale interne si externe in figuri idealizate ;i
persecutorii. Prin urmare, ei sunt capabili de relafii idealizate cu
,,obiecte partiale". C)ricum, aceste relalii sunt fragile si supuse

OTTO

KFRNBFRG

1:rr:rnianent scului dc a fi {t{)ntaffinate d r,: ;r-s1r+cir, ,,cLt krtul rele",

aarrr pot transfolma o relatio icieald intr-O lelatie persecutctrie.
Reiafiile de iubire ale ;lcestor pacicnfi pot prezenta dorinl;
erotici insofiiri de irlealiz;rrea prinitivir a obicctului iubirii. A.ici
ilisim dezvoltarea unor atasrt -rcntc intenss cie iubire, cu idealizare primitivi gi de o mai lungi dur:ati decAt implicirile temporare ale pacierlilor narcisici. Contrapartea trcestor idealiziri cstc
o tendlnli spre leacli:i abrupte, raciicale, de dezamdgire, tlansformarea obieclului jdealizat intr-unul pcrsecutor g:i relafii dezasiruoase cu Ohiecte idealizate anterior. ,Acestc cazurj prezintd,
cie objcer, cele maj dramatice trhsituri agresive in plocedurile de
ciivort. Iroate cel mai frccvcnt tip al acestei relatii patologicc este
er..iden!iat de femeile cu persona]it;ti infantile ;i organizare bordcrline de prersonalitaie, care se agati cu disperare de Lrirbafi, pe
care ii idealizeazi atit de nelealist, incat este foarie dificil sd-ti
fb;^mezi o inaginc exacti desorc acegLi birbati dirr descrierea pacientelor. Ler prima vedere, astfei de impiicili sunt asemilndtoa*
re ceiol ale icmeilor mascichiste mult nrai bine inteplate, care se:
supun Lnor bir"bafi idealizati, sarclici, dar idealizarea nerealistii
gj infantil; este mult mai pregnanti in aceste cazuri. Ljlmitorui
caz, preluat din lucrarea mea antericlari (1976), iluslreazi acestc
Cin:rmici.
Pacienia era o f;rii obezi de optsprezece ani. Consuma in mod
r:egulat diferite droguri, iar performantele ei ia gcoal5 erau tot
mai siabe, in ciuda coeficientului ei de inteligcn|5 ridicat. Com,
portamentul rcbel ficuse ca ea sd fie exmatriculatd drn mai multe gcoil ;i se manifesta predomiltani it scene violente acasi. in
spiial, ca a clat impresia unei rdtrlcsccnte inrpulsir.c, hiperactivc, rreingrijite si mrrrdarc. Modul curn cxploata fdr;i milii rnaloritatea r)amenjlor cdrtrasta puternic cu dedicarca sj supunet'ea

Relatii de iubire

119

. Prihoparo ogie

ej krtala faf.i ,-ic un tAnal pe care 1l intiilnise in a1t spital ;i c.rruia ii sclia zilnic sclisori cle dragoste lungi gi pasionate. EJ rispundt:a doar ocazionai Fi oarecum la iltAmplare; parea a avea uneIt, ploi icnr:, r:riciodaii merltionato, cu legca 9i, in ciuda
ale medicului din spital de a obline o ima'.:forturilor susfinute
gine leaiistd a acestui birbat, acesta a rimas o nebuloasS, depi,
dupd spusele pacientei, era vorba de un blrbat ,,frumos", iubitor, ideal, perfect.
in cadrul psihoterapjei, pacienta a vorbit imbujoratd despre
cxperienle sexuale intense cu prietenul ei, de sentimentul ei de
implinin totali in relalia lor gi cle convingerca ei ci, daci ar putca sd fugi cu el ;;i sii duci o vialX rzolatd de r:estul iumii, ar fi fericiti si normali. Mai fusese consultati anterior si de alli psiho
torapeu!i ;i venise in sPitalul nostrll ,,pregititi" si respinga
cforturilc personalului de a o separa de prietenul ei.
Era capabild sa ierte salr mai degrabi sd r:ationalizeze rdcea1a prieterrului ei, riminAnd irr aceiagi timp foarte sensibil5, adesetr ciriar paranoicd in ceea ce privea irnpolitelile sau negiijenfa
cclorJalfi oameni. Doar dupi cc. el a respins<r in mod categoric
si dupti cc.;i-a gisii alt tAndl in spitalul nostru, cu care a repetat
aceea;i re)afie, s-a putut desprinde din prima relafie. Aceastd des1-rr"incltrc a fost atat de complertii, incAt, dupd cAteva luni, ii era
grer: 9i s5-9i aminteasci chipul primului biiat.
ln mod paradoxal, acest tip de ,,inclrigostire// are un prognc)stic mai br-rn dec6t infatuhrile efemere ale personalitdtilor narcisico, chiar daci personalitifile rrarcisice par a fi rnult mai ,,orientate sprc i ealitatc" deciit pacienlii borderline firi o structurS de
|t.rsona lita tt' narcisici.
Existi citeva aspecic: notabiJe ale relaliilol int{:nse de iubire
alc pacicr.r!ilor: cu organizare a persorralititii de tip borderline-

OTIO F, KERNtsERG

Mai intii, acegtia prezinti o capacjtate deplirri dc exciiaiic gonitali 5i orgasm, insoliti de un angaiament pasiontrl, ceea ce dovedegte ci dezvoltarca ,,primaiuiui genitalitdfii" nu implica neJpJrJl nrJ tu riLah em(,[i()n.rli].
La acegti pacienfi, o anume integrare pare a fi inlocuit sexualitatea infantilS perver:se polimorfd pi sexuaiitatea genitali, in
sensui cd par a fi capabili sE integreze agresivitatea cu iubirea
adici si puni cornponentele aggesirre, sado-masochiste ale se-xualitdlii
infantile in serviciul gratificafiei erotice libidinale.
Aceastd integrare a excitafiei sexuale gi dorinlei erotice se produce inainte ca subiectul sd aibS capacitatea de a avea relalii
obiectale interiorizatc investite agresiv gi libidinal. Clivajul relafiilor obiectale (in ideaiizate gi de perseculie) se menfine, iar ideaiizarca erotici intensi a obiectelor idealizate are ca funcfie negarea segmentului agresiv al relatiilor de obiect internalizate gi
protejarea rela!iei idealizate de contaminarea cu agresivitate.
Pacienlii borderline manifesti o capacitate de indrigostire de
tip primitir', caracterizati de o idealizare nerealisti a obiectului
iubirii, pe care nu il percep deloc in profunzime. Acest fei de
idcalizare diferi de idealizarea maturd si ilusireazd evoluf ia pe
care o cunoagte mecanismul de idealizare inainte de a culmina
cu idealizarea normald a indrigostirii.
Experienlele sexuale intense care idealizeazd relafiile intime
pot fi folosite pentru a nega ambivalenla lntolerabili gi a proteia clivajul relafiilor de obiect. Acest proces ilustreaze ceea ce poate fi numit oedipizarea prematuri a conflictelor pre-oedipiene la
mulli pacienli cu organizale a personaliidlii de tip borderline:
aventurile amoroase foarte nevrotice, dar intense ascrrnd incapacitatea fundamentalS de a tolera ambivalenfa. Din punct de
veciere clinic, Ia ambele sexe, activarea modurilor genitale de

Relalii de

iubirc.

Psihopatoiogie

interactiurr p()ate crn.tstitlli o incercal'e dc a scirpa din reiatiile

irrfricos;itoarre. frustrante, centrate Pe nevoi ttrale pi dependenta.
Este ca gi cum o speranli inconstienti a unei satistaceri orale Frirl
irrterrnecliui activititij sc'xuale gi a unei relafii iclcalc, diferite t{e
c('a pregenitali frustrantA cu mama, alimenteazi o fugi intr-o sr'xualizare timpurie a tuturor relafiilor.
Mulli pacienli cu o structuri de personalitate narcisicd att cr
capacitate bine dezvoltata pentru excitalie sexuale si orgasnr in
actul sexual Fi un spectl:u larg de tendinle infantile pcrverse polimorfe, firi a avea ins; capacitatea de a investi profund intr-r-rn
obiect al iubirii, Multi dintre acegti Pacienti nu s-au indrigostit
sau nu au iubit nicioclati. Pacienlii care sunt promiscui gi au sentimente intense cie frustrare ;i nerdbdare atunci cAnd obiectele
scxualc doritc nu sunt disponibile imediat pot pdrea indrigostifi,
dar, nu sunt. Acest fapl devine evident in indiferenfa pe care c)
.r{iseazi dc indJta ce Ju flcul cucerirca.
Din motive teraPeutice, 9i de prognozii, este important s.i fact'm diferenfa dintre plomiscuitatea scxualS a pacicnlilor cu tr
structuri de personaiitatc narcisici 9i cea a pacien^1ilor cu perscl;ralitate isteric.i gi tendinlc masochiste puternice. in ultimul caz,
prorr,.iscuitatea sexuali reflecti de obicei o rrinovilic inconstientii legatd cle statriiirea unei reialii siabile, mature, satisfdcitoare,
pcntru ci accst lucru ar rcPrczcnta, incongtient, irnplirrirea
dorinfei oedipiene interzise. Acegti pacienfi isterici 9i masochipti
demonstreazd o capacitate pcntru relalii de obiect depline 9i stabjle in alte zone decAt impiicarea sexuald. De exemplu, femeile
cu o pelsonalitate istelici Fi care intrS inconiitient in competifie
puternici cu birbafii pot dezvolta relafii stabile, profunde cu
acettia atAta vrcrne cit componenta sexualS nu este prezente;
doar atunci cAnd intimitatea scxuald se dezvolti, resentimentul

OTTO F. KERNBER6

fali da birirali sau vi

rrovillia incongtierrti legatii de sexualitateir ilterzisd interfereazi
rn<lonstient Jegat cie supunerrea fantilsmati

cu rclafia.
Ilrin contrast, promiscuitatea scxuali a personalitSliior narcisicc cste legati de c;<citafia sexuali pentru un corp care ,,se refuzd"
sau pentru o persoani consideratd ca fiind atractivA sau de valoare de alli oameni. Un astfel de corp sau o astfel de persoani stArnegte inrridie gi ldcomie incongtiente la pacienlii narcisici, nevoia
de a intra in posesia acestuia (acesteia) ti o iendin!; incongtientd
de a devaloriza 9i de a distrerge ceea ce in'r'idiazi. At6t timp cAt

excitalia sexual6 amplifici temporar iluzia dezirabilitS!ii

obiectului, un entuziasm temporar pentru obiectul sexual dorit
poate sA se asemene cu starea de indrdgostire. CurAnd insd, implinilea sextrali satisface nevoia c'le cucedre, declangcazi procesul incongtient de devalorizare a obiectului dorit 9i duce la ciisparifia rapidi atAt a excitaliei sexuale, cAt gi a interesului personal.
Situalia, totugi, este complexi, deoarece licomia gi invidia
incon;tierlte tind si fie proiectate asupra obiectu)ui sexual dolit
9i, drept consecinld, teama de lhcomia posesivi gi exploatarea
potenliald de citre obiectul sexual devin o amenintare, amplificind ner.oia de a evada in ,,libertate". Pentru pacientul narcisic,
toate relaliile sunt intre exploatatori Fi exploata!i, iar ,,libertatea"
estc pur gi simplu, o evadare dintr-o posesivitate de\,oratoare
fantasmat6. Oricum, pe parcursul tratamentului psihanalitic,
iendinla de promiscuitate a pacienlilor narci-sici reflectd 9i o ciutare disperata a iubirii umane, ca si cum aceasta ar fi legati in
chip rnagic de pdr:li ale corpului
- sAni sau penisuri, fese sau
r.'agine. Dorinla repetitivi, permanenti, a pacientului narcisic
pentru aceste pirfi ale corpului poate apirea, ia analizd, ca fixatie regresivd la experienle simbiotice timpulii de clivai, inipli-

Relalii de iubire

Psihopatologie

D/I

cend zone erogene si icir:alizarea suprafetei corporale, pentrlr a

compensa incaDacitatea de a stabili o relatie cu obiectul total sau
o constanid a obiectrrlui (Arlo,,t, cf al^ 1968).
Iruga pacierriiior narcisici cic obiectel.e scxuale care au fost ,,cuceritc" poate indica ;;i un efcrt de a proteja acele obiecte de o dis
trugere resimfiii incongirent. Riviere (1937), discutAnd despre
psihologia ,,Don Juarrilor si a celor de ia Rolling Stones" a plrnciat sursele oraie ale invidierii sexului opus si ap5rirrle de respurgere 9i de disprcl ca factori dinamici prlncipali. Fairbairn (1954)
a evidenfiat functia perversiunii ca substitut al unei relalri cu
obiecte ideali:zate ;i pelsecutorii profr;nd clivate, care nu putea
fi toierati de Eui ,,central" al pacientului.
Pe scurt, patologia narcisicd ne arati cum de la capacitatea
originari pentru excitalie sexuali gi idealizare a suprafelelor corpului se poatc ajunge 1a serualitate infantilS perversd polimorf6
deplin dezvoltatb 9i, in final, la interese genitale gi capacitatea de
orgasm genital. Aceastd avarsare se produce in contertul nedezvolthrii in profunzime a capacititij de a avea relalii de obiect intime, astfel incAt idealizarea rdmine restriclionatd la zona sexual5 ;i este aproape nedezvoltatd in zona relafiilor de obicct
actuale. Jdealizarea tetnporari a celorlaJli semnificativi de citre
pacientii narcisici este inadecvati, pentru ci genereazE mai mult
ciecAt un interes ,,pur scxual", o ideaiizare a suprafeteJor corpuIui, care nu se extinde la idealizarea persoanei ca intreg. Unele
personalrtdli narcisice pot erperimenta ideaiizarea celeilalte persoane care se extinde de la corp la persoand, chiar dacd acest interes este trarzitoriu gi limitat de mecanismele incongtiente ale
devalorizdrii clefensive. Urmitoarele cazuri, de a:;emenea descri
se in lucrarea rnea din iL)76, thstreazdt continuurnul psihopatc>
logic din gama illlbur;rilor nalcisjce de personaiitate.

OTTO F. KERNBERG

rproximrtil'douizecj

sj rinci iie ani m-a consulintrelinuse

i;rt clirr pricira fricii de impotenfd. Degi
raporiuri sexu^
alr: ocirzior"rale cu plosti'.uate, cAnd a incercat acelagi lucru cu o femeie pe care a descds-o ca tiinC o prietend platonici, nu a avut
ereciie complete. r\ceasta a reprezenlal o lorrituli puternici pertn-r stima lui in sine si a declan;at o reactie intensii de anxietate.
Nu se indrigostisr: niciodaLi gi nu fusese implicat sexual sau ernolronal in reiafii cu fel.nei sau birbati. Fantasmele sale masturbatorii reflectau tendille perverse multiple, cu aspecte homosexuale,
hcterosexuale, sado-masochiste, exhibilioniste Fi voveuriste.
Era foarte inteliE;ent;i cr-rltivat, era contabii ;i lucra eficient, gi
cele cateva relalii oaricum distanie, dar stabile, pe care le avea atAt
cu birba!i, cit si cu femei, se centrau pe interese politice gi intelectuale. Nu pdrea arnbifios;. Era mulfurnit cu munca sa de rutina sr
se fdcea in gener:a1 plAcut prin comportamentr-rl sdu prietenos, flexibil gi foarte adaptabil. Prietenii sil erau amuzali de ironia tiioasii gi de atitudinea arogante pe cale o ar.ea urreori fald de ceilalfi.
l\cest pacient a fost consider at inilia I drept personalitate obsL'sional;, dar expiorarea psihanaliLici a dezvdluit o structurd tipiaA de personalitaie narcisicai. .lll avea convingelea profundii, in
mare parte incongtienti, c5. era deasupra luptelor competitive,
merunte, in care colegii si prietenii sii er:au impiicafi. Se considera superior;i in privinta interesului pe care prietenii sdi il aritalr pcntm femeiie medjocre, \irednice tle dispr:et din punct de
vedere psihic, desi atractive din punct de vedere fizic. Faptul cd
nu a avut ereclie cAnd a consimtit si aibd un act sexual cu plie
tena sa platorricd a insemnat o teribili lovituri dat.i conceptiei
despre sine. A crezut ci ar trebui si poati intretine relatii sexualc cu birbali gi cu femci, si cd era dcasupra moralitifii inguste,
conventionaie, a contemporanilor sii.
LJr bdrbat Ce

Relatii de iubire

'

P5ihoDatolosie

i2(,

ci ora absentd capacitatcn de implicaindrigostire

fie gJ numai sub forma infatuirii temporare , sugerAnd un pi'ognostic rezervat pentru tl-atametrtul
psihanalitic. (De iapf ajra-Liza acestui pacient a epuat dupi mai mult
de cinci ani de tratament.) Trisiturile dinamtce centrale a acestui
caz a fost invidierea intensi a femerlor si apdrarea impotriva acesiei invidii prrn devalorizare Fi o orientare homosexuali determinatd narcjsic, caracteristice frecventd a personalit;tilor narcisice.
Urmitolul caz ilustreazi atAt prezenta unei capacitili de in,
drdgostire, cet si deteriol.area acestei capacitifi intr-o serie de iflfatuiri de scurti durati gi in promiscuitate. El mai ilustreazd si
sugestja cd progresul de la fixafia ia suprafefele corpului la in
drigostirea de o persoani este legat de dezrroltarea capacitdlii
de a trii vinorritia 9i ingrijorarea, depresia 9i tendhteie reparatorii. in contrast cu cazul precedent, acest bdrbat, care avea cu
pr-rfin peste treizeci de ani, dovedea ci avea un oarecare poten!ial de indrbgostire. in timpuJ psihanalizei, acesi potential s-a
dczvoltat dlamatic, pe misura perlabordrii unei paradignre
tlanslerentiale de bazd.
Facientul rra consultai inifial pentru ci se confrunta cu o anxieLate intensi atunci cAnd vorbea in public si cu o promiscuitate sexuaii din ce in ce mai nesatisficdtoare. Spunea cd se indriliostise de cAteva ori in adolescenfd, dar se plictisise repede de
femeile pe care le idealizase si dupd care tAnjise initial. Dupi ce
avea o relalie intimi cu o femeie, intotdeauna igi pierdea orice
interes Dentru ea si cduta alta. C1t nrltin timn inainf,. de a incepe tratamentul, ircepuse o relatie cu o femeie divorfatti care avea
trei copii mici. Gisise ci e mult mai satisficdtoare relafia cu ea
decAt cu majoritatea femeilor cu care fusese anterior. Totugi,
promiscuitatea sa sexuali coniinua ;i, pentru prima dati triia
As sublirria mai intAi aici

re sexuali, de

OTTO F- KERNBERG

c(xrfliai intrc dorinla qa dr' : stabili o r-,.-latie mai stabilii ct o

iemeie sl ;tu;neroaseie sale aventr-rri.
Disper;irea crr cale ciiuta cxper-ierrlt, scrudl(.cu ternei a f.osi
principair-ri subiect al analizei inci de la inceput. Mai intAr, a vorbiL cu mAndrie de succesul stiu la femei Fi despre ceea ce cL,nbjciera cd erau capacitifile sale extraordinare pentru activitate ti
plicerc sexuaie. 'loiugi, a devenit curAnd evident ci interesul siu
pentru femei era orientat exclusiv spue sanii, fesele, vaginele gi
pieiea 1or moale gi, mai aies, spre satisfacerea fantasmei sale ci
fenreile isi ascundeau si ii refuzau toate ,,comorilet" lor (cum obignuia e1 sd le numeascd). Aflrnci cAnd le cucerea, i se pirea cb este
ca si cum 1e ,,despacheie;rzd" ;i ,,le inghite". L,a un nivel mai profunci (gi-a dat seama de acest lucru doar dupi multe luni de anaiiza), eJ nutrea corvingerea infricogdtoare cE nu existi nici t'posibilitate de a incorpora frumusetea femeilor sl ci penetrarea
sexuald, actul sexual si orgasmul reprezentau doal o incorporare nereali, iluzorie, a ceea ce admira gi ipi dorea sil facj al siu.
(-,r;rtilicatia narcisicd dc a fi ,,fdcut" o femeie se risipea rapid,
fi constientizarea pierderii totale a interesului pentru aceasta,
ciupi o scurti perioadd clet legiturd sexuald, afecta din ce in ce
mai mult intreaga perspectivii ;;i evolufie a acestor relatii efeme,
re. in ultimii ani, avusese frecvent fantasme in care intretinea
laporturi sexuale cu femei incd necucerite, i:r timp ce avea relatii sexuale cu o femeie care fusese deja a lui si, prin urrnare, se
afia deja per cale de devalorizare. Femeile cisdtoriie i se pareau
ln mod speciai atractjve, dar nu din pricina conflictclor triunghiulale oedipiene, dupd cum an1 presupus initial, ci pentru cE
alli birbali giseeru ceva atractiv la astfel de femei 9i trezcau interesul tot mai mic al pacientuJui fafii de ele, ca ;i cum acestea
ar fi posedal o ,,conroaL5 ascuns5".
Lrrr

Relalii de iubire " Psihopato ogie

'128

lrr r..rlc ciin Llrmii, lacientr,rl si-;r cltrt seama ci iniensitntca invidrei sale fafi c1e femei isi avea originea in iit'idia gi luria fafi
cie propr:ia nramd. Mama sa il frustrasc in mod cr'onic; ei a sirlrlit ci mama sa i se refuzase, corporal gi mental, in tot ceea ce era
demn de iribit ti de admirat. igi mai amintea incti cum se irgila
cu disperare de trupul ei cald gi moaie, in tirnp ce ea respingea
cu r5cealS gestul lui cie iubire, ca si pretenliile iui furioase asupra ei.
in timpul adolescenfei, se luptase permanent si-gi controleze
constientizarca si exprimarea im'idiei si urii incongtiente fati cle
femei. Obi;nuia sil se rdte la filme despre Al Doilea lldzboi Mond;al gi se infuria cAnd vedea actriiele expunAndu-se in fala unui
public mare de soldati care aplaudau. I se pirea cd aceJ fapt era
clud si cii soldatij ar fi trebuit si nivSleasci pe sceni si sd le ucidi pe actritele arcelea. Medita la nesfArgit asupra faphrlui cd femei1e elau congtiente de s6nu ;i organele lor genitale gi c5, atunci cind
i9i scoteau lenjeria noaptea.
- acele vesminte minunate, moi, care
avuseseri privilcgiuJ ile a fl fost atAt de aproape de trupul ior
le aruncau
comori neghiate si inaccesibile lui
pe jos.
Analiza a dezviluit treptat fantasmele mailurbatorii sadice
pe care pacientul le avusese in copildrie. Se vedea pe sine sfartecAnd femci, torturind multe dintre ele 9i apoi ,,eliberAnd-o" pe
aceea dir-rtre elc. care pirea inocentd pi blAndd, bund, iubitoare sj
iertitoare -- o mamd-surogat ideal;, care diruia ;r ierta intotdeauna, frumoasi 9i ilepuizabil5.Prin ciivarea relafiiior- sale interioare cr-r femeile in dependenia de o mami ideald, absolut
bun5, gi distrugerea rdzbundtoare a tuturor celorlalte, manre rele,
a sfArgit prin a-gi pierde capacitatea de a stabili o relafie profundi, in care ar fi fost capabil si-si tolereze gi s6-si integ;reze sentimentcle contradictorij de iubire 9i ur.i. in schimb, iclcalizarea

OTTO F. KERNBERG

sinjlor

orgaleior geritirir' {i:rrinirre;i a alll:L ;rd;'ti aic ccrpu,

t:r)

iui i-a pr.rmis s:i-gj satisfac; regr"esiv t-.rotisrnul frusirat, pr'lmitir,.

in iimp ce fura sirnboiic de ia fernei ceea cc le era specific si ie
aparlinca doar lo.r. Prin promiscuitatea sa, si-a negat Fi depcndenfa inspdirnAnLitoare de c :rnume l'emeie ;i a distrus incon*
Ftient ceea ce incerca sd incorporeze cu aviditate.
FaptuJ ci putea ,,s; o{ere" orgasm femeilor, cd acestea aveau
nevoie de penisul 1ui, il reasigura in mod simbolic ci el nu avea
ner oit JeCIe-..r d\ed un OrLdn carC eTa:lrf('ri()T {ll i(;trLri:-.ltI
Dar, faptul cd o femeie incerca trtunci si rimAni dependenti dc'
el evoca teama c,i ea dorea si-l ]efuiasci de ceca ce avea el de
dat. Tslrlgi, in mijlocul incercdrilol sale disperaie de a-9i satisface Corinlele erotice pelltrlt a-si inlocui ncrroia de t'r-rbire, pacientu1 simlea ci nemultumire din cer jl ce mai intensi gi, la un mtlmeni dat, si-a dat seama c5, de fapt, c.iuta o relatie cu c; persoarl
,,de sub" pielea unei fer:rei.
Abia dupi examinarea sisiernatici a pretentilkx salc oralo, a
insalisfaciiei sale de iungi dur:ati in transfet, pacientul ;i-a dat
seama de tendinia sa de a deteriora 9i distruge inconFtient ceca
cer i9i dorea ce1 mai rnult
anume, inlelegerea si inieresul din
-;i
partea .rnaiistului s;iu si rubi.re, dar 9i gratificaiie sexuald clin partea femeilor. Congtientizarea deplirri a tendinteior salc disiructivc {atd der analist si de fenei a dus la aparitia treptatS a vintt
r'5tiei, depresiei gi tendintelor reparattxii. in final, griia fali de
obiect a prodr-rs o schimbare radicale in relaiia sa cu analistrrl, cu
rnama sa gi cu femeia divorfati cu cai:e (trccArrd la trct r.inorrifia
incongtientd) se cisitoris' in fimpuJ analizei sale.
Ire misurh ce devenea cotlstient cie cAti iubire si devotament
primea de la soha sa, a inceput s.i se simti neclemn det ca. A obscrvat ci devenea din ce in ce mai interesat de g6ndurilc 9i sen-

Relatijde iubire

'

Psihopaiologie

t-rl

iin-|.niele i,i, cii sc..pirter brcura ;rlitl.tri dt (:i d(.nromentel.."l

fericitc, cri tlevene;i d in ce ir ce mai curios in leg;iturd cu t,iaf;i
irrierioari :r unei;rlte fiiirLt urr.llre. Tr fi0a1, ; rl'aiiz.rt cit de ir':vidios fusesr. pe interesele indepeirdente ale soliei r;ale, pe prie,
Lonii ei, pe lucrurilc ei, pe miile de mici secreie pe carer sinrfea ci
le impirt.i;ea cu aJte femei, gi nu cu el. $i-a dat seama c5, desconsiderincl<r ;i dcvalorizind-o, o ficuse sd devini goalai ii plictisitoare pentnr el, si se temusc cA va fj nevoit sA o piriseasci pi
pr ea, ca gi pe celelalte femei.
in acclagi timp, el a tr.lil o schjmbare dramaticii in atitudinea
sa interioari in timpui actuhri sexual. El a descris-o aproape ca
pe url ser.rlimcnt religios, un sentiment de rercunostintS, umilin!a;i pJ.icere copletitoare, gisind trupul si persoana ei in acela;i
iimp. igi pr-rtea exprima acum aceasti recunottint; sub folma iltimiidtii fizice, in timp ce-i explora trupul (acum repreze;rtAnd
intreaga ei persoane, si nu un obiect partiai) cll Lrn nou entuzilsm. Pe scurt, pacjcntu.l putca acum si triiascd iubirea romanticri il striinsi legai iurti cu pasiunea scxuali penhu {em.eia cu c.rru
era cisAtorii de mai bine de doi ani. Viala sa sexuali il satisficea
pe deplin, in crx'ltrast cu vechiul sdu tipar, de dezamagirc r.tpid:i gi ciilrLarea jmcciiatd a unei alte femci. Nevoia pe c.rre o sirnfea altA datti de a se masturba compuisiv dupi contactui sexual
d.ispilrusc.
In'ridie si urd intensd fali de f'emei pot fi observate la mulli
pacienlr. intr-adevir, dirr pulct de vedere clinic, intensitatea acestora ia bbrbati pare si aihr-i rn corespondent in invjdia dr: perris
a femeihrr. Ceeil ce caracteLizeazi personalititile narcisice masculine nu este dour intensitatea acestei invidii 9i uri, ci gi devalorizaroa paiologjc; a iemeilol (cale igi are originea in devaiorizarea marnei ca obiect primar ai dependenfei).

OTTO F. KERNBERC

llevalorizarea serralitiiji fr:m inine si negarea nevoilor de'cieperrdenfd faf.i de fernei duce la o incapacitate de a susfine o legSturi personali ii sexuaii protundr cu femeile. Se ol'selvi o absenti completd a inieresuiui sexuai fali de femei (depi existi o
orientare heterosexuaiii ciard) la cei mai bolnavi pacienti; cazurile mai pulin grave prezintS o cdutare frenetici a excitaliei sexuale Fi a promiscuit;iii sexuale, legate de o incapacitate de a
siabili o relatie mai stabile; totuti, cazuriie mai usoare prezinti
o capacitate limitati d.e infatuare temporare.
lnfatudrile temporare pot reprezenta inceputul dezvoltirii
unei capaciieli de indrigostire, dar cu o idealizare limitate la atributele sexuaie fizice dorite a1e femeii ce trebuie cuceriti. ins;,
aceFti pacienti nu ajung la idealizarea caracteristicd indrigostrrii, c6nd genitalitatea feminin5, ca gi femeia in sine, este idealizatd,, i reclrnoFtinta pentru iubirea ei pi grija pentru ea ca persoan; duce la dezvoltarea capacitdlii de a avea o relalie mar
stabili. Sentirnentul implinirii care insolegte indrdgostirea se pierde pentru personalitatea nalcisici: ei pot avea cel mult un sentiment trecetor de impiinire ci au cucerit {emeia.
Invidia fa!5 de mamd ;i dependenfa de ea ca surse primal; a
iubirii este, clesigur, la fel de intensd la femei gi la birbafi, iar c'
sulsd importantd a invidiei de penis la {emei este cdutarea unei
relafii de a avea o relatie de dependenfi cu tatel ti penisul 1ui,
dependenfi care serveFte ca evadare gi eliberare dintr-o relalie
frustranti cu mama. Componentele orale a1e invidiei de penis
sunt predomrnante la femeiie cu o si1'r-lcturi de personalitate narcisicS, gi la fel este gi devalorizarea lor rdzbunitoare a berbalilor
9i ferneiior. Dacd prognosticul pentru un tratamellt psihanalitic
in cazul unor astfel de femei este mai rezervat decet in cazul b;rbalilor, rimAne o probleme deschisi: aceasti problemi este stu-

Relalii de iubire

lll

. Plihopatologie

i;'

i1int,l 'in iapor"Lul rerlizat de Paulina Kernberg (1971) asupra cazului unei fe mei ct personaiitatc narcisici reflectAr-rd acesto me;:an1sme

[] pacient]i n.trcisici

cu pulin peste doudzeci de ani era o

atra.tivii rcce (riccala cste tipici fcmeilor narcisicc, ?n contrast
cu cochetiria caldi a personalit5!ilor isterice), atAt c6t si inlocuiasci un birbat cu un aliul ca pe un sclav Ii el.1,16313 pe t.'irbali
fdr?i miln. Atunci cAnd acestia se decideau si o pdriiseascd intr-un
fina1, ca reaciiona cu mAlie gi vindicafiv, dar fir5 dor, durere sau
vinov5tie.
Liu pacienfii nevrotici intrim in zorra inhibitiei capacititii normale de a avea lelalii de iubire sub influenfa conflictelor oedipiene nerezolvate. Procesele de ideaUzare implicate in reiatiile
c1e iubjlc aru trecut de la idealizarea primitivS, nerealisti, l;r integrarea relatiilor de obiect internalizate ,,cu totul bune" si ,,cu totul rele", iar paclentul a ajuns Ia o constanti obiectaid 9i la o capacitate re;-riist.i dc a se evalua si de a evalua obieciul iubirii in
nrol:unzime.
Paiologia tipici a lelafiilol de iubire legatd de conflictele oeclipiene dorni:nante este o capacitate deplii.ri pentru idealizarea
romantici, pentru indrigostire si ,,rdmAner.ea" in iubire (adici
penku un angaj;rment in profunzime in contextul tolerbrii ambivalentei), in combinalic cu inhibarea dorintelor sexuale gL'nitale si infantile polimorfe pentrll obiectul oedipian. Pacienlii Ja
care acest tip de psihopatologie predomini ir mod tipic sunt capabili si se indrigosteascd gi si aibd gi relalii de iubire profuncle;i stabile, in contextul unei oarecare inhibiiri a sexualititij lor
gcn;taie: impotenfa, ejacularea precoce gi intArziati (desi in aceste
cazuri psihopatologia pregeniiali tinde, de asemenca, sii joace
un rol important) si frigiditatea (in special jrrhibarea capacjtitj;

OTTO F. KERNBERG

|emeii dr: cxcitalje scxrali si or!,arsm in tlmpul actuiui scruai)

suni simptomL. rredominarte.
O apdrare alternativd impoLriva intcrdiciici inconirtjcrtc legate cie relafiile sexuale datorite inrplicafiiior oedipiene este dis(F
cierea dorlrrfelor tandre cie cele erotice, astfel ci un obioct al illbirii ,,sexuale" este ales prin opozitie cu un altul, desexualizat;i
idealizat. Incapairitatea de a integra dorinla erotic.l gi iubirea tandrd se manifestd prjn capacitatea de a avea o relatie sexuali sa*
tisficitoare intensd cu un obiect, discciati de iubirea non-genital2i intensi pentru alt obiect. DepeFirea vinovitiei inconFtiente
legale de dolintele oedipiene interzise poate fi exprimati prin
aleqerea unor obiecte ale iubir:ii frustrante, inaccesibile sau punitive sau prin capacitatea de a combina pe depiin iubirea sexua15 cu cea tandl5 doar in relalii de iubire frustrante. S-ar putea
spune c5, de {apt, in vreme ce tipurile narcisice de relalii de iubire replezinti psihopatol:gia tipici a conflictelor preoedipicne
1'n zona relaliiior de iubiro, relafile de iubire masochiste reprezint.1 patokrgia tipicd a nivelului oedipian de dezvoltare. UrmiLorul caz, prima datd descris in lucrarca dtn 7976, ilustreaza aspecte ale acestor probleme.
Un birbat dc aproximati\r treizeci pi cinci de ani m-a consultat in leg.iturd cu indoieiile sale obsesjve daci logodnica sa era
salr nu atractive. La prima Fedinld, el a adus ulr geamantan ce
continea fotografiile supradimensionate ale logodnicei sa1e, alese cu grijd dintrer ceie in care i se parea atractirrd gi cele in cale
pErea neatractivi. M-a intr"ebat dacb obsen'am rrleo diferenla
intre cele doui serii de fotografii. Nu obserwasem nici o diferenfi legati de gradul de,,atractivitate" in diversele l:otografii, i.rr'
pacientul mi-a spus cd avusesem aceeagi reactie ca gi prietenii
cirora Ie dezviluise dificultatea cu care se confrunta. Mai tarziu

Relatii de iubire

Psjhopatclogie

ml-a

miirtrisit

tivi ori

cd logodnica sa i se pArea intotcieauna neatrac,

de cete .)rj o srlspecta ci era excitati sexual in prezenta

Iur.

Pacicntui prezenta o structure de caracter tipic obsesiira, cu

formatiuni reactionale puternice impotriva agresivitifii, o poiitete excesivd constanti si un mod pedant de a se exprima. Delinea o funcfie importanti la o universitate locali, dar se simlea
hanciicapat in munca sa, pentru ci era timid si ii era fricd de coiegii sii cu pozifii mai importante gi era nesigur in fata studenfiior, pe care ii suspecta c5 s-ar amuza in secret pe seama lui datoriti felului sdu ,,conservator si corect" de a se comporta.
Mama sa dominatoare 9i cicdlitoare |inea toat; casa, dupd
spusele pacientului, cu ajutorul ,,armatei ei de femei" (surorile
iui mai marj si mai mici). Tatil lui era un om excesir. i1e tensionat, oarecum explozir,', dar supus sofiei saie. ln copilirie, pacientul simtise c; trdia irb:-o casi plind de femei, plini de secrete si
locuri in care nu putea rntra, de sertare pe care nu le putea deschide, de subiecte pe care nu avea voie sd le audi. Fusese crescut intr{ atmosferi extrem de reiigioasd, unde tot ceea ce avea
leg5tu::ii cu sexul ela considerat murdar. CAnd era copil, mama
l-a spionat in timp ce era implicat intr-un joc sexual cu prietenele surorii saie mai mici; ulterior, mama l-a pedepsit sever.
Pacientul ela foarte mandru de,,pudtatea sa morald" gi a fost
foarte socat cAnd nu i-am apreciat ,,realizatea morale" de a nu fi
avut nici un contact sexual in viala lui, nici vreo excitalie sexuald in legiturb cu femeile de care ,,se indrigostise". Mai tArzi'-i,
a recruloscut cii existaseri femei care-1 excitaseri sexual in adolescenta sa, in general femei cu un statut socjo-economic infer-ior
lui. A idealizai si a desexualizat complet femeile din propriul
grup social. Nu avusese niciodatd nici un fel de simptome,

OTTO F. KERNBFRG

cu itigi,dnica lui
cu aproxirnatirr doi arri inaintr.'c-lc a mi consulia, iar indoiaia obsesirri dacF ea era atracLivi sau respingitoare se amplifica pe misur:i ce accast.r il plesa s;i aibii o relafie m.ri intinri fizic, cuni ar
fi si-l sirr-rte sari sA-l n:lengeie.
in transfei perfec!ionismul sdu obsesir'-cornPuisiv a interferat la inceput serios cu asocierea iiberi 9i a devenit treptat tinta
majord a tiavaiiulu ;rnalitic in primii doi ani rle analizi. ln spatele supunerii saie perfeclioniste la psihanalizi se afla t) ridi.lriizare ir:rcongtienti a anaiistului carcl se presupune ci csLe pt;tr:rnic, dar care in realiterte cste slab ti jmpotent - o reactie
incongtientS, sinilard cu cea Pe care pacientul o a\rea fale de colegii sii cu funcfii rnai lmportante ii proicctati asupra studcntilor (pe care ii binuia ci il ridicuiizeazi). Sfidarea puiernici a figurilor parentale si rcvolta contra }or a letit trePtat izL suprafa!5
iir transfer gi a luat forma spccific.r .1 unci suqi-riciLrni prLrfunde
ci eu doream s.l corup moralitatea lui sexuali (o perspectir i pe
care pacientuI a atr:ibuit-o tuturor psiJranniigtiior).
Mai tArziu, pacientul a simlit c.i analistul era un agent al logodnicei sale, care dorea s5-1 impingi in bralele ej: a consultat
mai mulfi preoli irL iegiituri cu pericolele pe care le prczenta psihanaliza penhu moralitatea seruali gj puritatea rel.ltiei saie cu logodnica sa. Dupd ce a vizut analistul repetiind comPortamentxl
aproape lipsit de control, dar foarte supus fafi de mami (analistul fiird trimisul logodnicei), 9i-a schimbat treptai oPiica, perc+
pAndul pe analist ca pe mama sa adici spionitrciu-i ;i pretinzAnd doar c; este tolerar:tt din punct de vedere scxual, pentru ca
e) s5-9i exprime sentimentele sexuale si siJ poaii pedepsi apoi
in cel de-al doilea si al treilea an de analizi, acest ttansfer mater-r
a devenit predomilant, 9i aceleagi confiicte au ]r tut fi analizate
ple-.tindea ai,

pinii Iru a ilceput si

se i.ittAlrreasc:'i

Relafii de iubire

f'sr

u\

holatoiogre

iir relalia sa cu logocitrica 9i in cmcep.tia sa generald despre iemei,

vizutc ca mame pcricuJoasr: care inccrcau s6-i incite pe r.itreri, si-i
plovoace la un comportament sexual, pentru ca apoi si se rizbunc' pe ei.
Aceasti paradigntd ilans{erentiald s-a modificat, ia r:6ndu1
s;iu, la un nivel ;;r n'Lai profund, 1a care excitafia sexuali in leg.lir-rrX cu surorilc saie gi, in speciai, cu mama, a apilut in pnm
plan, cu frici profunde refulate de reprcsaliile din partea tatiiur.
Perccplia unei mame ostiie a fost o deplasare de la percepfia 9i
l-rai infricosiioare a unui L'at; ostil
in acel punct cle cotiturd, ordinea, politelea pi preocuparea
exageratd pentlu curdtenio caracteristice au devenit tinta trava*
liului analitic. Aceste Lrisituri dc caracter apereau acum ca
reprezenttinr-1 O formatiune reactionald impotriva sentimentelor
sexuale dc orice fel; elc reprezentau gi un protest mut, incipdfAnat, impotrirra mamei excesiv de puternice ,,excitate" si de ordo,
nate. in cele clilr urmi, ele au rcprezental aspiratia lui de a fi un
biiegel irrgrijit, care ar fi fost iuFrit de tatdl lui cu pr.elui renuntiiii }a concurenfa cu el ti cu bir:bafii in general.
in al patrulea rrn de psihanalizS, pacientuJ a inceput, pentru
prima dati, si simt;i o dorinfd eroticd fali de iogodnica sa. inainte, cind o gisise atractirri, ea reprezenta femeia idealizati,
pur 5, inaccesibilS
o contraparte a imaginii mamei excitante
ciin punct de vedere sexual, dar: resprngdtoare. in al cinciiea pi in
ultimul an cle aralizi, pacjentul a inceput sd intr"elin.l relalii se,
xuale cu logodnir:a sa gi, duph o per-ioadd de ejaculare precoce
(iegat'5 de te.rma ci organele sale genitale ar fi putut fi rdnite in
vagin ti de o reactivare a fricii paranoide de analist, vizut ca o
figurd combina'ri tati-mamd rizbundtoare), poterrla iui a devenit normalii. Abia atunci el a descoperit ce simlise intotdeauna

TO F. KERNBFRC

o nevoie compulsivd cle a ser spiJa pe maini irecvert, pelrtru c:r

ircost sirnptorn si disparri in contextul experientel0r sraie sexuale cu loplocinica sa. Acest ultim episnd a? dori siil prezint in continuare.
Pacjentul obignuia si se intAlneasci cu logotlnica sa ir1 fieca
re durninici dimincala, inilial pcntru a se intahi cu pilinfii iui
gi cu ceilalti nenbri ai {amiliei ia biserici. Mai tlirziu, cei doi se
intAlneau in biroul iui, mai degrabb decAt in apartamentul lur
car.r era aproape de locuinla pirintiior lui
petrecindu-gi diminetile dc. durninici impreuni, in ioc si se duce la biseric.i. intr'-una din diminejile de duminici, pacientul a puiui, pentru prima dati ili viala lui, ca parte a jocului sexllal, s; efectueze
curmilingus pi sd se simth exciiat. S-a minunat cA ea a aiur-ls la orgasm in acest fel. A fost profniLd impresionat ci ea putea fr atet
de liberi ti deschisd cu el. pi-a rnai ciat seama cit de prohibitir.e
Fj ir')crulrtate crezuse ci sunt femeile (mama) in legdturi cu sexul.
$i-a dat seama, cu Lrn sentjrlent de exaitare, gi ch un:dditatea, cdldura, rnlrosul gi gustul trupului Fi organeiol .qenitaie ale logodnicei ii excitau, in loc s?il oripileze, iar seniimentul lui de rugine
gi dezgust s-a transfo rrat in excitatie 9i satisfacfie sexuali. Spre
surprinderea lui, nu a avut eiaculale precoce in timpul cortactului sexual cu ea, gi a inteles cai acest lucru ave;l legdLurd cu faptul ci-;i pierduse, cei pulin temporat sentimentul c1e fr-rrie;i re-('ntimentul [al.r dc ea cd iern('re.
El a recunoscut in siptimAniie urmitoare cai faptul ci a sta la
bilou 9i a intreline rela!ii sexuale cu logodnica lui reprezenta o revolt; impotdva tatiiui siu gi a marnei sale gi impotriva acelor aspe.te ale convir.rgerilor sale religioase care au reprezentat o rafronalizale a presiulikrr Supraeuiui. r\cest pacient, in adolescenfa sa,
avusesc fantasma ci ljsus era cu oclrii pe ei, mai aies atunci cand

Relalii de iubire " Psihopatologie

le spiona pe prietenele suroriloy strle, itrcerchnd *i surprrirdi o ooriiune de goiiciune in timp ce se dczbricau. A fost dramatic si olrservc cLrm aceastd afitudine fa!a de reiigie s;-a schirnbat si cum incepuse si1-l perceapd pe lisus ca nefiin,:l apa dr: pr:eocu1-rai dac:i
fiinlele umane ,,se comportall frumos" sexual, ci ca rcprezcntind
mai degrabi ciutarea iubirii gi a infelegelii umane.
Pacientul Fj-a mai dat seama gi de faptul cd acele aspecte 1egate de logodnica lui, care i se pireau uneori dezgustitoare, reprezentaLr, in mintea lui. aspecte ale mamei sale cand, in copiltiria lui, pdruse excitatd sexual de tatil lui. Aceste aspecte ale
logodnicei sale au devenit neimportante din acel moment, iar e1
a recunoscut alte treseturi reale pe care ea le avea in comun cr
mama lui, cum al fi londul ci cultural ti nalional. CAnd logodnica lui a cSntat cAntece din regiunea ei natald, a fosi profund
migcat; cAntecele i-au dat sentimentul comunicdrii cu o parte dil
trecutul lui
nu cu marna sa ca persoan;, ci cu mediul din care
ea igi treigea 15dicinile. A simlit c5, ajungArrd la o implinire tota1ii in relafia cu logodnica sa, a ajuns 9i la o noui legdturii cu nropriul trecut, un trecut pe care iJ respinsese anterior, ca parte dir
r:evolta sa rcfulate impotriva pirinfilor.
Invidia de penjs poate fi pusi intotdeauna il legiturd cu inr.idia originari fati de mami (in principal fa!} de,,sAnii" rn:
mci, ca simbol al capacitSlii c:i cic a da via!5 gi de a hrini si sirrbolizAnd primul obiect bun), astfel ci are ca rdddcini jmportantii
aceastd invidie incongtientd fafi de mami, deplasati asupra pcnisuluj tatdlui Fi apoi intArit5 de cdtre comoonentele asresive ale
conflictelor oedipiene, inclusiv de deplasarea agresivit.ilii de la
mamb asupra tatilui. in spatele invidiei de perris;, gisim c1e obicei devtrlorizarea de citre femeie a propriilor organc. genitale, reflectAnd o combinatie de inhibifie primar; a genitaiitilii vaginale

OTTO

KFRNBFRG

in reialia inccnstienti clilire mamA gi fiic;, fantasma infantilS

plomovai5 9i consolidati cult ral a superiorititii masculine, si
efecte indirecte ale vinoviitiei inconsliente priJind relalia pozitjr."r ctr pen rsu i ta la 1u..
O femcie cu o patologre de caracter masochist; m-a consultat
datoritS inhibiiiiior sexuale pe care le putea depdsi doar avAnd
rdpnrturi 5e\ualc cu b;rrbali care l umileau. in primii doj anj ar
analizei saie, a fost posibil se ne concentrim asupra nerroilor ei
de autoapirare in relatiile cu bhrbalii gi cu analistu1, iegate de sentimente cle vinovetie inconttiente profunde, in legitur5 cu activitdlile gi dorinle1e ei sexuale, care reprezentau iupte oediprene.
in al treilea an de analiz5, dorinta ei ca analistul
- gi birbain
general
s.i
aibi
nevoie
de
ea
a
su1'erit
o
schimbare
trepfii
tatd prin iegirea la suprafafd a dorinfclor de dependenli faii de
mama ei vitrege, pe care o simtise rece gi respingitoare. Se reorientase spre tat6l ei in incercarea de a primi iubire sexuali de la
el, pentru a inlocui lipsa de satisfacere oral; din partea mamei.
lciealizarea mamei sale reale. care murise exact 1a apogeul perioadei oedipiene a pacientei, perea acum a fi api.rare nu numai
in fala rrinovifier oedipiene, dar gi ir-r fala iuriei timpurii, determinate oral, fald de ea.
Analistul a fost perceput in acel moment ca o imagine a mamei, rece gi care respinge, iar pacienta a dezvoltat o dorinle puternicd de a fi plotejatd, strAnsd in brale ii iubit; de el ca de o
mamd bur1d, care si-i risipeasci flca fali de rnama ei rea. A avut
fantasrne sexuale de felafie, legati de sentimentul cd crgasmul
birbalilor reprezenta simbolic darul de iubire ;i lapte, protecfie
9i hrand. Au devenrt atunci obiectui analizei faptul ci se ag;la
cu dispelare de birbafi in relaliile ei gi frigiditatea ei, ca expresie a acestor dorinfe orale fafd cle bdrbafi, a dorinfei ei acerbe de

Relalii de iubire

Psihopatologie

a-i controla si a-i lncorpor"a, ii spaima de a,;i da voj": sti triiiasci

gratificalia sexualai complete, pentru ci acest luclu ar fj insemnat depenclcniii totalii de bdrbatii ,,mdmogi" ;i cruzi si, prin ur,
mare, lrustrare totali din partea 1or.
In aceasti etapE a analizei sale, pacienta a putut, pentru Fri
ma dati, si stabileascd o relale cu un birbat care pdrea un obiect
al iubirii mai potrjvii decit majoritatea ceior pe care ii alesese
anterior. (S-a cisitorit cu el la ceva vreme dupi ce a incheiat anaiiza). intrucit capacitatea ei de a obtine gratificafie sexuali deplini cu acest birbat a marcat o schimbare dramatici in relatia
ei cu el, cu analistul, cu familia ei gi in viziunea generald pe care
o avea asupra vielii, voi examina acest episod mai detaliat.
In timpui analizci, pacienta a reugit sd ajungi 1a orgasm rn
mod regulat in relafla cu acest birbat. Spre surprinderea ci, a
piAns de cAteva orj la inceput, dupd ce a aiuns la orgasm total,
plingAnd cu un sentjment de rugine gi, in acelagi timp, de usurare. S-a simlit foarte recunoscitoare fa!d de el ci i-a ddruit iubirea si penisul lui; s a simtit recunoscetoare ci se putea bucura pe
deplin de penisul lui 9i, la un moment dai, in timpul actului
sexual, a avut o fantasmd ci imbrhjiga un penis enolm, ]:otindu-se in julul lui cu ut.t sentiment de exaltare, in timp ce simlea
cii se rLltea in jurul centruiui universului, ultima sursd de lurntnd. Simtca cd penisul luj era al ei, c.i putea cu adevirat si aib6
incredere ci el ;i penisul lui ij aparfineau.
in acelapi timp, nu mai era invidioasd ci el avea penis gi ea nu.
Dacd el se separa de ea, ea putea si tolereze acest lucru, pentru
cd ceea ce ii diruise el der.enise parte din viata ei interioar5. Noua
ei exper:ientd era acum ceva ce ii aparfinea 9i nu-i mai putea fi
luati de nimeni. Se simtea recunoscdtoare ti r.inorrati in acelagi
timp pentru iubirea pe care acest birbat i-o diruise, ir timp ce ea

OTTO

KERNBERG

fusese, tlup;1 cunr realiza ;rinrrr,

sus-

atit

de inviclioasA pe el pi de
picioasi i;r pvjv;n1s lui, atAt de hotir6td sd nu se d;ruiasc; cu totul, penh'u a e\"ita l:l'csupusul 1ui,,trlumf" asupra ei ca icmeie.9i
sitrrtea cd reusise si se deschidi pane la a se bucura de propriul
trup gi propriile organe genitaie, in cjuda irrterdicliilor sale interioare, ce-gi ar.eau rdddcina in ordinele iantasmate ale mamei ei
Fi ale mamei vitrege. Se eliberase de teroarea de a der.eni excitati sexual in prezenta rinui bdrbat aduli, care o tra lase ca pr: o fe-

r41

meie adulti (distrugind astfel tabuul oedipian).

Se simlea exaltatA gj pentru ci isi putuse ardta corpul acestui
bdrbat gi nu se mai tenruser in secret cd organele ei genitale erau
uratc, mutilatc si neapetisante. Era capabilS s5-i spund: ,,Nu-mi
pot imagina, daci laiul exist.l, ce-mi poate oferi n-rai mult decat
am primit", referindu-se la erperienfa 1or sexuali. Se putea bucura de trupul lui, se excita sexual jucindu-se cu penisul lui, care
nu rnai era instrumentul urAt al superioritSlii 9i dominafiei masculine. Acum se putera indrepta c;tre sentimentul cE este egalE cu
,:elelalte fernei. Nu mai simtca nevoia s5 invidieze jntimitatea altora, pentrll ci avusese proprja intlmitate cu un bdrbat pe care il
iubea. Dar, mai presus de toate, capacitatea de a se bucura de sex
impreuni gi de a fi deplin con;tientd ci primea iubire de la ei in
timp ce oferea iubire
- simtirrdu-se recunoscitoare pentru acest
ii-rcru si nemaitemAndu-se s5-gi exprime nevoia de a depinde de
el
erau exprimate in plAnsul ce urma orgasmului.
-Trdsdtura
central; in acest caz a fost invtdia de penis devastatoare: atat r;dicjrrile sale orale (invidie fafi de mama si fafi de
penisul care ddruiesc,;i teama de o dependen!5 oribild de acegtia), c6t gi rddicinile sale genitale (convingerea din copilirie a superioritdtii sexualitilii masculine gi a bdrbaliior) au fost perlabolate in contcxtul unei relafii de obiect total, in care vinovitia

Relalii de iubire

Psihopatologie

pentru agresjvitatea fal5 de obiect, recunogtinta pentru iubirea

primite ti nevoia de a repara vinovdlia prin diruirea de iubirii
ru fost toate' exprimale impreuni.

Agresivitatea, iubirea

;i cuplul

Dupi ce am explorat modul in care excitafia sexuald incorporeazi agresivitatea in slujba iubirii, mi voi referi acum la confruntarea dintre iubire gi agresivitate in relalia emolionald a cu-

plului.
Cu intimitatea sexuald vine gi intimitatea emofionald, gi cu intimitatea emofionald, ambivalenla ineviiabild a relafiilor oedipiene gi preoedipiene. Putem spune, pentru a ne exprima intr-trr mod
condensat gi simplificat, cX ambivalenfa birbahrlui fa|5 de mama
excitantd 9i frustrantd din copilSria rnicd, profunda 1ui suspiciune
cu privire la natura incitant6 gi inaccesibilS a sexualitdlii mamei
devin probleme care interfereazi cu atagamenflrl 1ui erotic, idealizarea gi dependenia de femeia pe care o iubegte. Vinovilia iui incongtientd oedipiand gi sentimentul lui de inferioritate fajd de
rnama oedipiani idealizatd poate avea ca umare irrhibifia sexua15 sau intoleranfa fa!5 de o {emeie care devine liberi sexual gi fafd
de care el nu mai poate si se simti protector. O astfel de evolulie
poate perpetlla dihotomia dintre relafiiie erotizate gi ceie desexualizate idealizate cu femeile, o dihotonie tipicd bXielilor in prima
perioadd a adolescenlei. in circumstanle patologice, in special la
birbafii cu patologie narcisicd, invidia incongtientd fafd de mamX

OTTO F. KERNBERC

Relalii deiubire'Agresivitatea, dragostea tr cup ul

sj navoin clr a st rlizhuna pe ca poatc

uza o devalolizlr.c inconstielli;: catasiroiaii ;r Itureli ca obiect sexunl dorii, care di nastere
Llnili scntim{,rnt dr: inst;:iiinarc si abandorr.
c,a

i,a c J'emeie care nu at a\.ut o relatie timpr: e satisfdc.ltoare,

cu o nrarni r:arc si fi tolcrat sexuaiitaiea fiicci ei, expcrienta in,
constienii a uirei mame ostile 9i ciistante care a interferat cu dezvoltarea timpurie a senzualititii corpr.rrale a fetifei, 9i, mai tArziu, cu dragostea pentru tatii ei, poate a\/ea ca urmare o
vinovirfie inconsLientd exagerJt; m les.itura cu iniimitatea sexu:rld prolundE fati de. un birbat. in aceste circumstante,
schimbare;r normali a obiectului de cdtre fetiti, de la mami la
tatd este distolsionati itrconstient, iar rel;rtia ei cu birbalii deviner una sadcrntasochist;. Dacd se dezvolt.i o strllctura de perso,
naliLatc narcisjch, fata plrater exprinra o intensii invidic incongtic.rti tati de birbati pr intr-o devalorizare defensivi a birbafilor carc.
c iubesc, prin distanlare eraofionali, pi poate printr-o promiscuriate determinatii narcisic care este paraleli cll aceasta la bdrbatii
nai:cisici. iixpcrienta unui 1-a tli oedipian care nu estc tlispunibil,
e sadic, care o r cspinee sexual sau este seducliv gi incitant va exa,
cerba arceste confiicte timpurii 9i efectele 1or asupra vietii amoroase a unci fr.mei.
Consider6rrci {recventa vinorr.i liei oedipietre severe incon;ti ente 9i a apiririlor narcisice derivate atAt din surse oedipiene, ciit
si din surse preoedipiene, am putea si ne intrebim ce factori sunt
respcxrsalrili de cre;rrea pi rnenfinerea unei r-elafii reugite intre un

bdrbat si o femeie. DouX rispunsuri standard si convenlionale

sunt cii mor.rla social5 protejeazi structura cdsdtoriei gi, in ntjsura in care structurile culturale si sociale par acum si se dezintegrezc, irstitulia cdsitoriei este in pericol; sj al doilea este ci
c{ragostca ,,maturd" implicd pr-ieienie gi camaracierie, care

OTTO F. KERNBFRG

iniocrriesc trLrft:ri intr: siii.)tr:a pasicnalii :r irrLri:ii rrrr:altiL:t.irri .tt,

fiaie gi asigu;"i contin uitatea viefri cripluiui.
Di;r pr-rncl de vederr: psihi:uiaiitic. dorinta cie a deve:ri un cuplu si, prin accasta,,le a satisface nevoi it-rconstiente profr-rnde
de identificare piini de iubire cu proprii pririnfi 9i cu nrlurile lor
itrtr<r relatie sexual.i este Ia fel de importantd ca si lorfele aeresive caro tind si submineze relaiiile intlme. Ceea ce distruge aia,
;amentui pasional Fj poate pdi.ea sd fie un sentiment de intemr' lare gi ,,plictiseali sexuali" este de fapt activarca agr"esivit;tii,
care amenintd echilibrLrl fragiJ dintre s.tdo-masochism si iui:riic
in relatia unui cupiu, atat sexuaii, cdt si emotiouali.
Dar o dinamici mai specifici intri in sceri;i in timp ce se dezvolte .rdmitatea emotionali. Dorinfa inconstient;i dc a repara reJafiile dorninarnte patogeno din trecul Fi tentalia det a lc repeta in
tenneni de nerroi agresive si de r.izbunare neimplinite ali ca urmare ]rurler.ca ior in sceni in relalia cu partenerul rubit. Pr.tr inter-rrediul identific;irii proiectir.e, fiecare partcncr tinde si induci in
celdlalt caracleristicile fostului obierct oedipian si/si;u precNt,,Jipi.lt
cu care a triit co|flicte. Idcnfificarea proiectivi este un mecanlsm
de apirare primitir., dar prev:rJerLt, cale const.i in ieticlin!a de a
proiecta un impr-rls asupra altei persoane, frica dc ccal.rlti persoanil aflat.i sub influenta irnpulsului proiectat, in tenclinta inconttient; de a inciuce;rcest impuls in cealalt;i persoani si nevoia de
a controla cealaitii persoanii aflat.i sub inflr-renta acestui mecanisnr.
Dacd conflictele timrrurii in jurul agrcsivititri au fost
lyave? <rpa-

re posibilitatea punere in *qcene prin intermediul imaginilor.

prfuritive, aie pilrinlilor combinali fantastic care amintesc foarte
irulin de ca ra cteristi ci le reale ale obiecteJor parcntale.
inconstient, ser stabilegte ul eclrilibru prin interrmediul ciruia
partenerii i9i complr:teaz.i unul altuia relatia dominalt;i cu

Reiaiii de iubire

' t\gre5t!itnl.rir,

cir;rgo5tea si c! ptul

rbir'l t:Jl Dairqen riin lrer:rri. cee:r ce linilc s;i legt tclaija in nroriuri lroi 9i irnprclizibilc. in mod descilpti\', constatiff r:X, iir itrtimitatea 1ol, cupluriie intcrr cfion ea:::i in multc {cluri minore.,
,,nebure9ti". Aceasti ,.nebunie plivatii" (pentru a [o]trsj terme
nul iu j Arrcirr: Crccn din [19ti6]) poate fi gi fr"Lrstranti ;i excitanti pr:ntru cd apare in contextul rrnei relatii carc poate foalte bine
s:i fi lost cca nlai excitanti, mai satisficitoare gi mai reugrtd ia
care ambii parteneri puteau rrisa. Pentru un observator, cuplul
parc si pur,i irr sceni un scenariu bizar, complet diferit de rnteracfiunile ior obisnuite, un scenariu care totugi a fost pus in sccni in mocl repet;rt;n trecut. De exemplu, un so! don-Linator pi Lr
sofic strpusi se trirnsfo:'mi, r'espectir', intr-un b:iiefel plingAcios
;i o direckrare de;;coald severii cand el ricegte gr necesiti ingnjire; sau o soiie cu tact Fi empatici, cu un sof direct si agrcsi\i pot
cieveni o paranoic6 care se plingc si un sol care o linisteste, o in
Srii,:ite marern ci:rcl ea se sinrte dispreluiti de o ierfi pcrsoanJ;
sau o orgic clc iarfr-rrij spa.rte poate tulbura din c.1nd in cind stilul dt viafi annonios al cuprlr-rJui. Aceast;i ,,uniune in nebunic"
in mod obi;nuit iirde sli fie intreruptd dt aspecLe rnai normale
gi saiisfdcitoare aie relafiei de cuplu in domeniiie sexuitl, ernotiona.l, irtclccLr"ral;i cultural. Dc fapt, o capacitatc pentru ciiscont.inuihrie in lelaf.ie joaca un rol central in nrentirrerea ci"

DiseontinuitSgi
Aceasti c;rpacitate pentru discontinuitate, descrisd de Braurrschrn'eig 9i Ftrln (1971, 1975) ;i cle Andr6 Green (i986, 1993), igl
are ridiiciniie iri discontinuitaica relaliei dintre nrarnb sj bebelug.
Iiupi liraunschweii; gi frain, cind o mami nu meri este disporrihiii pentnr bebelug deo;rrece a revenit 1a soful ei ca partener

OTTO F. (ERNBERG

serual. pin;i ia urmi copilul va derreni congtielt dt acost 1ucru.

idcal, o femeie poate aiterna cele douii roiuri aie ei si poate trece usor de la cel de rnami tand::i, subtjl cr.oiici, iubitoare fafi de
bebelugul gi copiiul ei ia cel, eratie de parteneri sexuali a sotului
ei. Iar copilul se identificd incongtient cu ea in ambele roluri. Discontinuitatea mamei declanseazi in bebelug sursele cele mai timpurii ale frustrerii gi dorinlei. De asemenea, prin identificare cu
mama, capacitatea bebeiu;ului pi copilului pentru discontinuitate in relatiile lui/ei intime, este declangatb. Dupi Braunschweig
;i Fain, autoerotisrnul bebeiupului derivi din secventeie repetate de satisfacere care alterneazi cu fr-ustrarea dorintei lui de a fuziona cu mama: mastuLlrarea poate reprezenta o relalie cu obiectu1, inainte ca la sd devini o apdrare contra acestei relafii.
Anclr6 Cleen consideri aceasti discontinllitate r) caracteristici de bazi a fr-rnctionirii omului, atAt in normalitate, cit gi in patc;1ogie" Discontinuitatea in reiafiile de dragoste, propune el, pro-

tejeazd relalia

de fuziunea pericuioasd in cadrul cireia

.rgresjvitatea ar putea deveni extrem5. Capacitatea pentru discontinuitate este pusai in sceni de birbaii in relalii1e 1or cu femei,
le: separarea de femei dupd obti:rerea satisfacliei sexuale reprezintE o afilmare a autonomiei (in mod esenfial, o reacfie normali
ruarcisici la retragerea mamei) 9i este in mod tipic interpretate
gresit in cligeul
in general feminist
ci bdrbafii au o capacitate mai redusi decdt femeile si stabileascd o relalie de depen,
den!5. La femei, aceastd discontinuitate este fir mod normal ac,
iirrati in interactiltnea cu bebelugii 1or, inclusiv dimensiunea
erotici a acestei interactiuni. Aceasta duce la sentimentul frecvent al bir:batului de a fi abandonai: din nou, in cligeul cultr
rtrl
de aceastd datd al bXrbalilor
- rnaternale
- al incompatibilitelii funccu erotismul heterosexual a1 femeilor.
liikrr

Relalii de iubire . Agrestvitatea, dragoslea st cup

Lrl

l)ifr:rr:nfc:e dinire bdrbafi si fcmei nrivirrd capacilatea nentrLr

toleralea dr scontinuitifikrr apal -<i in discontinuitifile refetitoarc ia relaliile cle dragostc, clupi cr-rm a ardtat,Alberonr (1987): dc
obicci, femeiJc intrerup relafiiie sexuale cu un birbat pe care nu
il mai iubesc si stabilesc o discontjnuitate radicalS intre o relafie
veche de rubire gi una noud. Bdrbalii suni de obrcei capabili si
nrenfind o relafie sexuali cu o femeie, chiar dacd implicarea lor
emofionald a fost lnvestiti in altd parte, ad.ic; ei au o capacitate
mai rnare de a toler a discontinuitatea intre investirile emotionale si eroticc 9i cle'ccintinuitate a investirii rrotice intr-o iemeie, rn
L'eaiitate gi in fantasmd, in decursul muitor ani, chiar si in absenta unei reiatii cu ea.
Disconiinuitatea intre atitudinile erotice gi tandre ale bdrbatjior fali dc, femei este r"eflectat;i in clisocierea ,,madoni-prostituaL;", apirarea lor cea mai tipicd contra relaliei sexuale oedipiene
cu mama in mod incon;tieni. niciodatE trbandonati, interzis5, gi
doriti. Dar dincolo de aceastd disociere, conflictele plofunde preoeclipiene cn manra tird si rslpari in moduri nediluate in relatiile birbaiikrr cu femeile, interferind cu callacitatea lor de a se
rledica complet unej femei. Pentru femei, care deja s-au reorjeniat de la mami 1a lati in copilSria mici, problema lor nu este incapacitatea cle a se impJica intr-o relafie de dependenli cu un
bArbat. Este vorba, nrai degrabi, de incapacitatea de a tolerr si
clc a accepta propria jibertate sexuala ut acea relatie. jn contrast
cu afirmarea dc cdtre bdrbafi a genitalitilii lol falice incd din
copiliria micd, in contextul unei erotiziri incongtiente a relajiei
mamii-bebeiu9, femeile trebuie sb redescopere sexualitatea lor
vi,rginalS oliginari, in mod incon;tient inhibati in cadrul reiatiei
inami-firci. S-ar putea spune ci, in stabilrrea unei relatii de iubile, bArbafii sj femeile irebuie si invete in timp ceea ce celdlait

OTTO

KFR N BFRG

defirt cieitr: birbatii implirare;r trrr:fundi, iar femeiie, litrertatr.a t4s

sexuald. EriiCent, cxrst.i exceptti semnificative <ie la aceastir evo,
lulie, cum ar fi patoiogia narcisici la fonrei si tipurilo sever-e do
arrgcrasd a castririi cie orice origine, ia birbaji.
Discontinuitatea irr reiafia de iubire este incurajati 9i de proiecfia reciproci a dictatelor Sr-rpraeului. Proiectarea asupra partenerului sexual a unor aspecte sadice ale unui Supraeu infantil
pi./sal'- oedipian poate cluce la supunerea masochistd si nerealjsti, ia distorsiuni sad o-masoch:iste ale relatj.ej, dar 9i la o;:evolti
impotriva Suprr:aeului proiectat, exact prin intermediul scp.rrarilor temporare care caracterizeazd discontinuitilile normale dintr-o rciatie amoroasS. O respingere vioienti sau un atac asupra
obiectului care inspird vinovdlie poate avea ca urmare libertatea
tempcx'ari fafd cle un Supraeu proiectat, sadic. Aceastl eliberare, in mod paradoxal, poate permite reaparilizr iubirii.
Functia central5 a discontinuitilii explic.i de ce unele cupJuri
pot avea o relatie stabild 9i dtrrabild alituri de (in pofrda sau din
cauza) agresivitate si violen!a puse in sceni in vrala lor amoroa,
si. Daci vom clasifica psihopatologia non-organicd in linii mari,
in categorii precum nevrotic, borclerline. narcisic Ai psihotic, partenerji care fac parte din diferite categoi'ii de patologie pot sta,
bili grade variate c{e echilibru care sb le stabilizeze relalia 9i si le
permiti sd punb in sceni lumea lol de nebunie privati conFnuti
de disconiinuithli pl otective. De erempiu, un birbat nevrotjc cu
o pcrsonaiitate obsesion.alS care s-a c;sitorit cu o femeie borderiine poate sd admire in mod incongtient ceea ce simte drept
libertatea ei de a arrea izbucniri agesive violente. Ea poate fi protejath de consecintele reale si temute ale comportamentul-ri ei
agresiv prin discontinuitatea realizata in procesele de clivaj pe
care le impune ca pc rnodul cel mai firesc de a relafiona in rclalia

Relalii de iubire

. Agre5i!ilatea, d ragoltea tr .Lr piL

150 tnarii;rli.. Solul ei obsesional poaie'fi linistii, de n:rill;"a a toconfinitoare a agresivitdfii de carc se teme ir-r mod rinconFtient in
sir.rea lui. Dar un alt cuplu cu o patologie sirnilard se poate distruge deoarece birbatului obsesional care nu poate tolera
inconsecventa a femeii, iar femeia borderline care nu poate tolera natura triiti ca persecutorie a continuitetii si persistenla ralionali a *olului ei ohsesiv.
in mulfi ani de convieluire. intim.itatea unui cuplu poate si
fie ori consoiidati, ori distrusd de punerea ir.L sceni a anumitor
tipuri de scenarij inconstiente cate diferd de punerea il scend periodicd a relafiiior cu obiectul obigr-ruite, disociate, din trecut, incon;tiente. Aceste scenarii inconstiente specifice, temute, si dorite, sunt treptat amplificate prin efectele cumulative ale
comportamentelor disociative. Punerile in scen; pot der.eni foarte distructive, uneori pur gi sirnplu din cauzi c5 eJe declangeazd
reactii circulare care distrug viata amoroasi a cuplului, dincolo
de intenliile lor gi de capacitatea lor de a le contne. Aici mi refer la punerea in scend a scenadilor oedipiene care reprezintd invadarea cuplului de cdtre o parte terte exclush ca o fortd majori
de distrugere pi la variate relalii de ingeminare punere in sceni
de cuplu ca o forld centripetd distructivd sau de instriinare. Si
expiorim aceste ultime relatii.
Confiictele narcisice se manifest5 nu doar prin invidie,
devalorizare, distrugere sau separare inconstiente, ci gi prin dorinla incongtienti de a se completa pe sine prin intermediul par,
tenerului iubit, care este tratat ca un geamir imaoirrar f)irJigi"
Anzieu (19E6), pornind de la lucrarea lui Bion (1967), a descris
alegerea incongtienti a obiectului iubirii ca o completare homosexuald gi/sau heterosexuale a sinelui: o completare lromosexua15 in sensul cd partenerul heterosexual este tratat ca o imagine

OTTO F. KERNBERG

sinelri. i{u est{' i{rlerai ia parti:ner nirric ciir rttr: ce

rru corespuncie acestei saheme de compietare. I)ac;i intoician!.r
include scrualitatca celtiilali,.rcrsL lucrr, p,-);tt1' d'.rce lr o grar.ti
jnhibare sexuaid. in sp;rteie intolerantei fa f.i de sexualiatea celui'[]-L
la lt s;e afli invidia narcigici fat; d c s' r ul ()pus.
t, rn tr ast, cAnd
.elelalt este seiecLat ca Lln eeamdn heterosexual, ljantasma incongtienti a compleiirii prin a fi dou5 sexe intr-ulul singur poatc
actioi-ia ca un liant puternic. Rel;r Crunberger (1979) a srrbliniat
pentru prina oa:'ai fantasmele incon;tientc narcisice de a fi ,:ele
clouii sexe intr-unul singur.
S-tr obsen'at in mod frecvcn'i ci, dupi mulfi ani de trai irnprer.md, partenerii incep sd semene ulul cu altul chiar gi fizic; adcsea, obsen'atorii s-au rniral cum doui astfel de persoane asem6nitoare s-au gisit una pc'alta. Satisfacfia nafcisici iir aceastii
in lgiinrii'i

r:

l:,1

reiafie de ingemirtare, nunta de obiect putem spune, a iul-.irir cu

sa iislaclia nilcisici, pr:otejeazE cupl ul cle activarea aijresivitili j
distructive. irr circumstanfe mai pulin icleale, aceste reiafii de inr:onrinale pol devcni ceea c('Ar]ziL-.Lr (1986) a r mil, o,,piric" a

i'elaiiei cupiului
o cerere de iniirnitate colrrpieti: li continuaj
lzr
inceput
pare
o intimitate a lubirii, dar in cele din rrlnri
care
dcvint o inljmirarc.r urii. inlreh,rrc.r r('lrctJl-r .on-i.rnt ..inc.r m.l
nrai iubesii?" reflecti nevoia de a meniine pielea comun.l ;r cupluiui gi cstc c{nrtrapartca afirmalici ,,Moleu nri traLczj aFal"
seruralSnd o schimbare in calitatea relatiei sub piele de la dragoste la perseculie, Numai opinia celuilalt conteazi cu adevi,rrat
pentl"r-l protejarea signrantei s! sin.it.ilii mintale a unuia dintre
parteneri, iar trceasti opinie se poate tlansforma dintr-un flux
cor-rst;l1t de dragoste intr-unul la Iei de constant.ie ur5.
Scenariile puse in sceni in mod incon;Lient ii pt icnlen lung pot
inclurle farrtasrlc

c1e.

indepimire a dorin,tekrr, vinor.iifie ncongtientii,

Relalii d iubire " Agreliv tdiea,

ragost.. ri cr

plLrl

;:i irn i ihal diferit;rle unei siflratjj traumatice, angoasanli care se reprcti ia nesfir;it,;i o reactic fir iant cleclansatj inidrrrFlii6l 9i cu forfi care intrerupe secventa iniemd a scr:narinlui.
De exemplLr: o Jemeie cu o structuri de personalitate istertci, o fixafic oeciipianii ia ur tat;i idealizat, ru interdicfii profunde in ceea
ce privepte o e,,,entuaji relaiie sexualS cu acesta, este cisitoriti cu
rm trdrbat cu o strucfuri de pcrsonalitate narcisicd ti cll un intens
resentinent ircrngtient impotriva lerneilor El a ales-o ca pe tm gearn:in iretenrs,^xual clorit gi in mod incongtrent s-a asteptat ca ea fie
in firtregir-no sub t:onh olul siu, ca suport penbu narcisismul iui. lnhibitia ei sexual5 ftustreazl narcisismul lui si ii provoaci sd caute
satisfacfia cxtraconjrigalii; dezamigirea ei in 1eg6turd cu tatil oedipian dedar;eazi mai intai supunerea ei masochisti ineficienti faid
de solr-rl ei gi, rnai tArziu, o legdtru:i masochis6 gi (din acela;i mo,
ti\, satisficitoare sexual cu un birbat interzis. Abandonarea so!ului il lacc pe acesta constient de depetldenta lui angoasant; la!.i de
ea, ncgatii prin trafarea ei anterioari ca o sclavi, in timp ce r5spurrsul ei sexu;ri ilcum pc depiin viu intr-o relafie amenintiitoare, dar
inconsticnt pcrnrisi (din cauza nalurii ei nonconjugale) insearl n.i
acceptat:ea cie ciitro ea a propr.iei ei sexualitifi genitale. Sojul gi so
lia se reiltAlnesc cr-r o mai bund inlelegere a nevoilor lor reciproce.
Este adeviirat ci arnbii au parcurs o psihanalizi ;i cd, firi tratarnent, ptrbabil nu ar fi putut se isi reconstruiascd relafia. in
rnod inconstient el trvea lLevoie si o provoace sd devini ntama
care respingc, justificAnd astfel retrospectir', ca si spunem asa,
cievaiorizarea Jui l'afi de ea ;i ciutarea ulei noi femei idealizaie; in mori inconstient, ea avea nevoie si reconfirme indisponibilitatea 9i lipsa de ioialitate a tatdlui gi s.i pliteascA preful unei
situalii periculoasc social, ca o conditic pentru a rdspunde seru,
al unui birbat care nu era sofll ei.

.iutare disptlal:j

JTTO F, KERNBERG

l5i

TniangurNatir
Triangulaliile elrrecte ;i inrrerse, pr care le-an.lescris inir-r)
Iucrare mai rreche (1c)88), constituie scenariile incorgtiente cele
maj frecvente sr nai hpice, carc ir cel mai lAu caz pot distrllge
cupiul sau in cei mai bun caz consoUdeazd intirritatea 9i stabilitatea lcrr. Folosesc termenui trianguiatit directd pentru a dcscrie
fantasma incon;iiclitd a ;rmbilor paricneri prirrind o persoand
tr:rfd erclusit, un nrenrbru ideaiizat de acelagi scx cu subiectui -rivalul temlri: care reirroduce rivaiul or:dipian. Orice btlrbat sau
iemeie, in mod incongtient stru constient, se teme de prezenla
cuiva care ar: fi mai satisf5c.itor pcntru partenerui siu sexual;
aceast2i telti persoani estc la rrrigint.r rresigurantui tmotionale
ir intimitalea sexuali 9i a geioziei car un semnai rle alarmi can'
protejeazi integrjt? tea cupll ui.
'l)'ia n gu ln t La iirzcrsii definegte fantasma conrpensatorie, rizbuilitoare a implicirii intr-ci lelatie cu o .rlti persoanai decit parienerui, r-r ir mcrrrblu idealiu;rt cle sex opus care reprezint.i obieclul oedipian iorit, stabilind astfel o relalie triangulard iu care
subiectul este curt:lt de doi membrj ai sexului opus in 1oc si trebuiascd sd cclnculeze cu rivaiul oedipian de aceiagi sex pentr:u
obiectul oeclipian idealjzat cie sexul opus. ELI propun ci, daie fiind aceste cloui fantasme univcrsale, existi in mod potenlial, in
fantasmi, intotdeauna sase persoane in pat: cupiul, rtv.rlii lor
oerlipieni inconFtienti, gi idealurile oedipiene inconstiente. Daci
ilceasii formlrlare aducc in rlinte comentarild iui Freud (1954)
caiire Fliess, ,,MzI oblrnuiesc cu ideea consideririi fiecirui trct se
xual ca un proccs in care sunt impllcate patru persoane
(scrisoarea 113, p. 289), ai trebui rcmarcat cd accst conentariu
a fcst ficut intr{ discutic ciespre iriscxuaiitate. Formularc.a rnea

Relalij de iubire

. Ag.esivrlatea,

ragoJt-"a si

rLt

plul

ir c,:ri iex tu l lra niasm--l or incottFtj ente ba,-:a tr'

rJr nlrli,:ri , Lr ol'j('.ltrl '', d ip i.i rr

.lplf

c'

r-l

c' reia ti

si

O fonni pe care o ia frecveni agrcsir,'itatca legat.i da conflir:rele ocdipiene (lin praciica clinic;i gi in viafa de zi cu zi)este
coluziunea incontiientb a arnbilor parteneri de a ,:isi, in realita,
te, o a treia pelsoalld care reprezinti un ideal condensat al unuia si un rir.al al celuilalt. Dc aceea, infidclitatea conjugali, relaliile triangulare pe termen scurt si lung foarte frecvent reflecti
coluziunile inconstienLe in cuph-l, tentalja de a prule in sceni cee.r
ce este mai angoasant 9i mai dorit. Dinamica homoseruald, precunr si cea lretcroseruali intri in sceni, deoarece rivalul inconstient este si tur obiect dorit sexual itr conflictul oedipian neeatir-: adesea, r,ictin-ra infidelitifii se identificd ir mod inconstient
cu partenerul hiditor in fantasmele sexuale despre rciatia partenemlui cu rivalul care cste urit din gekrzre. Cind patologra s*
veri narcisici la unul sau ambii rnembri ai cuplului impiedicil ;1
capacitatea pertl'u o selo.zie nol.nald
o
care impii.
- capacitate
cd o allltmit:i tolerarca rivalitiiii 0edipie|e
acestc tr:ialgulaiii
sunt usor"de pus il scen5.
Cup1u1 ca:re poate si gt menfini intimitatea sexuali, pcntru a
se pr:oteja de invadarea din partea unei terte pclisoane, nu num.ri
ci isi menlinc. granita conventionalii cvident;\, dar isi rcafir.mi,
il iupt;r lui contra rivalilor, gr:atificarea ilrconstienti a fantasmei
persoanei terte excluse, un triumf oedipian si o revolii oedrpiani subtild in acelasi timp. Fantasmele despre persoanele terte exciuse sult componente tipice ale relatiikrr sexuale normale. [ian,
dantul intinritdlii sexuale care per.mite pldcerea datri de
sexualitatea pervers; polimorfi este obtinerea plicerii din fantasnreie sexuale secrete care exprimi, in mod sublimat. agresivjtatea fati cie obiectul iubit. Iniimitatea sexuali prezinti astfel irrr:ii

OTTO

KERNBERG

c discontinuitaiei discontinuitatea'intre infilnirilo sexuale in care

ainbii paltencd surt cilmplet absorbiti si identificafi unul cu celSlali si inielniri sexualc in carc scenariile fantasmelor secrete
sunt puse in scen;, aducend astfel in relalie ambivalentele nerezol\/ate ale situalrei oedipiene.
La intrebirile eterne ,,Ce vor femeile?" 9i ,,Ce vor birbalii?"
se poate r.ispunde spunand cd birbalii vor o femeie in roluri
mami, feti!5, sor5 geam5nS, 9i, mai presus de or:imultiple
femeie
adult5
sexuale. Femeile, din cauza renuntirii timpLlce,
rii la obiectul primar, doresc un bilbat in roluri paterne, dar gi
in roluri materne
- ca tati, biielel, frate geamin si birbat adult
sexuai. La un alt nivel, atit birbatii, cAt gi femeile pot doli si
punli in scend o relalie homosexuald sau s; inverseze rolurile
sexuale intr-o c;Lltare de a depigi glanitele dintre sexe care in
mod inevitabil limiieazi satisfaclia narcisici prln intimitate sexuali: ambii doresc fuziunea complet; cu obiectul iubit, cu elemente oedipiene gr pre-oedipiene, carr nu poate fi niciodatA realiza t5.

Perversitatea

i55

;i granilele

ln esenli, experienfa grani!elor dintre sexe poate fi depeFit;

doar cind distrugerea simbolici a celuilalt ca persoand permite folosirea organelor sale sexuale ca dispozitive mecanice ferd
impiicare emotronali. Llciderea sadici este consecinta extrema,
dar logici, a unui efort de a penetra o altd persoand pind la
esenta existenlel sale gi de a elimina sentimentul de a fi exclus
din acea esenld. in circumstante mai moderate, perversitatea
recrutarea iubirii in slujba agresiviteli
transfoflre intimitatea
sexual5 profundi intr-o mecanizare a sexului, care deri\rd din

Relatii de iubire " Ag esrvrtatea.

ragostea

ti cr piui

devalorizare.r radicali a per:sonalitdtii celuilait, o obserrraiie ficuti prima dati de Fairbairn (i 954).
Pervelsitaiea in intAlnirea sexuaiS poate fi ilustraii de evoiuliiJe tipice ale cuplului angajate pe o periciadd de timp in sexul in grup. Dupi gase luni pAni la un an de participare con-

primitive disociaiivc pot pr()teta pen,ersitatea in cadlul

unr-ri

ccitilibru stabii al cupluJui care ajungo ia o intimitate extraordin: ra dornirral,r d(',rgr('rir it,rk..
Activarea relafiilor disociate" primitive cu obiectul in interacliunea dintre parteneli poate crea reac'.ii circulare care dobAndesc o calitate fixE, pe care discontinr:itatea obi;nuiii din
relalia de cuplu nu o rnai poate cuprinde. De exemplu, izbucnirile de furie ale unui partener pot evoca un respuns al indignirii justificate 9i ider-rtificarea cu functiile primitirre aie
Supraeului. Acest iucru este urmat de o supunere masocltsti
a primului fdptag fafd de partenerul siu, care se transformi in
izbucniri reinnoite de furie sau intr-o consolidare imediati a
furiei ca o apdrare secundard contra vinovdtiei jncongtiente.
Aceste reacfii pot fi escaladaLe pen; cand aceasti relalie disociatd, primitivd cu obiectul devine o trdsiturd recurentb in vi.tta cuplului. Etlrel Person (1988) a descds o situatie tipici in care
L1n partener are o relatie extraconlugalS 9i se apdr5 de scntimentele de vinovdfie printr-uir comportament provocator fat; d)
partenerul conjugal, cu scopul de a induce o respingere de c5tre partenet pi astfel atenuindu-gi rrinovifia existenti. Acest lucru poate duce la r:n lezultat contrtrr celui a9teptat, in final distrugind cuplul. in general, asrcsjlit.tiea neincetata ca.)
pledoarie incontticnte pentru acceplare gi ctr ispisire a
vinovdliei declansate de aceastd asresirritate poate sd nu fie
conlinute de partener.

stant; in actir.itdli multiple perverse polimor{e, capacitatea lor

pentru intimitate sexuald (gi din aceasth cauza, pentru intreaga
intirnitate) ia sfArgit (Barie1l 1971). in aceste imprejurdri, structura oedipiani tinde si se desirame. Acesta este un contrast
marcat faii de efectele de stabilizare asupla unui cuplu ale unei
relatii amoroase triangulare actuale. Se ajunge la un echilibru
care permite purerea in act a unei agresivitSfi non-integrate prin
clivarea iubirii de agresivitate in relalia cu doui obiecte; punerea
in act a vinov.iiit:i inconFtiente determinatbi de triumful oedi,
pian se realizeazi prin menlinerea ulei relalii de dragoste care
nr-r este cAtugt de pufin satisficdtoare.
In relalia emolionali 4 cuplului, o perversitate corespunzatoar poate fi observati in relaliile sado-masochiste dc lungd durati, in care unul din partener.i pune in sccnd func!:iile de Supraeu perfeclionist si crud, satisficindu-9i ast{el propriile
tendrnle sadice prln indignarea ipocritS, in timp ce partenem) ir
mod masochist igi ispigeste vrnovdfra derivati din sursele oedipiene <i. mri fr(cv('nt. prcoedipienc.
Sau poate ci acest echilibru perver.s nu rnai impiici exprimarea agresivitdlii sancfionatd de Supraeu, ci este punerea in sceni
a unor scenarii sado-masochiste mai primitive, cu tipuri de agr.esivitate care amenirtd viata gi idealizarea primitivd a unuj obiect
puternic 9i crud liri o dirnensiurre morali. Un partener, de exemplu, poate fi de acord cu sterilizarea sau chiar cu mutilarea sau
auto-mutilarea concret5, drept castrare simbolicS. Mecanismele

6ranifele gi timpul
Cranilele care separd cuplul de nrediul lui social protejeeza
echiiibrul cllpllrlui, cri consecinte pozitive sau de alti naturi.

vfTO F. KERNBFRG

Reialii

deiubire. Agresivrtatea, dragostea :i cuplu

158

lzolarea sociali extreme a cupiuriior cu evolufii jrenrersr. ln 7(1nelc scxual2i, cmotionaid ;i /sau ale Supraeului poate inriiutSft
trcptat relalja distructivi, deoarece partcrrerilor le lipsesc inter
acfiunile corective cu mediul si igi pierd capacitatea normalb de
a ,,metaboliza" aspecte ale agresivititil generate in interacfiuni,
le sociale. lzolarea sociald a cuplurilor extrem sado-masochiste
poate pune in pericol partenerul masochist. pe latura pozitivi,
granitele normale protejeazi nu numai intimitatea cuplului contra invadirii tr:iangulare dirr mediul socjal inconjurdtor, c; qi ,,ne_
bunia lor privati", discontinuitilile necesare in relafia lor.
Anumite gr.anite obisnuite ale cuplurilor devin semnificatir.e
in djferite etape ale vietii cuplului. Este vorba mai iltAi de relatia
cu copiii lor, un subiect prea vast si complex pentru a fi expJorai:
in acest moment, exceptAnd accentuarea importanlei rnentinerii
granitelor carc separi generaliile. Una dintre manifestirile omniprezente ale vilovifici inconFtiente fald de calitatea implicit rebeli gi provocatoare a oricirei rclatii rntime (reprczentAnd impiirri,
rea oedipiani) este lipsa de indriizneald a cuplului de a menline
granife ferme aie iniimit.ifii in relatia cu copiii lor. Absenla pro_
verbialS a incuietorii ugii de la dormrtor poate simbolza vinovitia
incor:rstient5 a p.irinfilor in Jegdturi cu rntimitatea sexuald pre9i
supr,rnerea Ior ilconstienti c6 func;iile parentaie ar trebui si le in_
krcuiascd pe cele sexuale. Aceasti fantasmi regresivi, proiectat;
asupra copiilor ca o team.i de reactiiie lor la a fi exclugi din patul
parentai, reflecti frica subiacenti de identificare cu cuplul paren,
tal il scena originari si colziunea incongfienti dlntrc cei rloi pi_
rinh irr a abdica de la iclerriificarea completi cu proprii ior pirinfi.
O alti granifb este cu reteaua de cupluri care constituie \riara
socrali obignuitb. Itelaliiie cu alte cuplur:i sunt in mod normal
impreppate de erotism; prilrtre prietenii gi sofiile lor aflati intr-o

OT'I-O F, KERNBERG

L:olriziune inr:on:;iienti'r exisia d-,.rlii cie temul si obiecicl. scxlra- l5s

doritc si intcrzise. i-lrani1el,": incitante, excitante si interz e rntrc cupluri sunt di:corurile Lipicc in care sc joacd triangulir:ilc dirccte ;! inverse.
Granita dintre cuplu 9i gr-Lrp cste intotdeaun;l o zon; de 1L1ptei. ,,Starea de rbzboi statici" este reprezentat; cie presiunea grupului de a modela cuplui dupd imaginea sa 9i se reflectd fur moralitatea conventionali
in ritualizarea ideologicE Fi teologtcA
tr iubirii, clcrrotamentuiui, c;satoriei gi tradifiei fam.iliei. Din acest
pnrrct do vedere, cuplul care existd din adolescenta timpurie satr
chiar clin copilirie, suslinut de rudele celor doi Fi sanclionat de
nelcepfia universali binevoitoare, triieFte de fapt intr-o incirisoare sirnbolici, degi cuplul poate evada iltr-o relalie de dragosie ser.retii. Tentafiil-r gi scducfiile rcciproce din retearra cupluriIor arjulte reprezinti nn coldlict mai dinamic, dar ;i, uneori, rr
sali/arc potentiaii pentru indivizii sau cupiurile pri.nse in relafii
car"e se'indbugi in resentinrelt reciproc 9i agresivitate.
Crrt--r'rl are ntvoie clc cuphr pentru propria lui snprarrietuire,
pentru a se iinitti ci un iriumf oedipian, detagAndu-se din multinrca anonjrni, estc posibii. Iar grupuJ jlvidiazi gi arc resentlmente lafi de succesul cuplului, in contlast cu singuri.tatea individului in aceasta mullime anonirrrd. Cuplul, la rAlrdul lui, are nevoie
de grup pentru a-si desciirca :rgresivitalea in mediu. Identificare;r
proicctive ru opereaz; doar in cadml cuplului, cj gi pe cii subtiie care includ o a treia gi o a patra parte. Liberman (1956) a dcscris
mocjul cum nemr:ltumiriie amare a1e pelcientului citre analist la
aclrcsa parterrelului crrnjugal poate face parte dintr-o acting-out
subtili. Anaiistul devine depozitarul apiresivitetii contra partenemlui corrjugal, iar pacientul se rett:age intr-o relalie ,,salvati" cu
par:tenerul, in tirnp ce :rbarriloneazi rclalia cu anaiistul.
lc.

Relatii

cie

iubire . Agre5ivitatea,

ragosiea 5i cLrplu

r-,0

Aiasia este uri exe t1",ilr parti..rti;tr ai unuj fenomen nr;ii gr'trer';d cl,-: analisi ,-laclii Cc uulloi", descris de- Herbert Rosonicld
(196.4). Irrieterii intimi ai urui cuplu care Dot avea aceasti fu:.rc,
iis acleso;r nu sunt con;;tienti ci devir depoztiarii agresivitafii
care.rltfel ar deveni intoicrabiii pcntru cupiu.
Un cuplu care pa1'e sd fr-mctloneze bi.ne poate evoca o invidie
cxageratd in cadrul grupurilol sociale nestructurate, cum ar fi
grupurile mari., extinse de cdiitorie, par"ttciele politice, organizatiiier plofcsionale sau comunititilc d artigti- Irrvidra care de obicei este iinuti sub control de aspectele r:atjonale si mature ale relaliiior intelpersr:nale gi ale prieteniilor intr-o retea de cupluri,
cievire imediai evidcnti in asemenea grupuri. Perceperea inconliierrti cie cdtre cuplu a acestei tnvidii poale lua forrna unor ata,
r:uri leciploce publicc stirnulate dc vinovitie pentru a,i potoli pc
cei invidiosi sau a unui comportamenl orterior de armonie totali sfjditoare. in tirnp ce asresivitatea reciproci Ldmine asculrs.r
publicrrJui. Uneori partenerij reusesc sd ascundd cle ceilal!i c6t
do api:oplatii esic de fapt reiatia lot..
A treia granifi, rcprezentati c.le dimensiunea temporal;, este
cadrr-ri at6i pcntlu dezvoltarea completi a viefii cuplului ata cunl
este ea, cet si penfu natura iimiiati a trcestei vioti din CauZa lnor|ii si i,eptrririi. Moartea devine un aspect important pentru cupJuri ir ultimii ani. Teama dc bdtr.lneic pi de boalti, teama de a
cleveni neatractiv petltru partener, leama de a deveni excesiv de
dcpendent de celiialt, tcama de a fi abandonat pentru altcine\ra,
sj tendirrta inconFtientd de a sfida sau a nega r"ealitatea timpuJut
de e xemirlu,
noglijarea necl'ribzuiti a propriei sinititi fi-zice sau a ceJei aprin
partenet'ullri
pot devcni cAmpul de Jupt;i al
- Aici, grija rispunderea
lutLrror formehrl de asrcsivitate.
reci;i
procd rierivatr: din frurcliile Eujui ;i Supraeului pot juca r-rn r.ol

,JTTO F. KERNBFRG

in"rp()rtani in !-rrofeiare:.r s Lrrrlav ietuirii criplului, il.l contrast cu

coluziunea incongiicnid cu tipare periculoase de auto-Ln{ringere,
rum ai ii neglilar.ra sindtilii sau ire'sponsairilitatea financi.rra.
Bir:bafii pot fi in nLod cieosebjt sensibili La procesul de imbitlinire al fenreilor; ffai mult ciecit femcile in relafia lor cu bir,
bafii, tlin cauza urei legdturi incongtiente dintre idealizar:ea su,
prafelei corpului a marnei ca o origine a erotismului ti teama de
confirlutul corpului mamei ca o expresie a proiectiei jnconFtiente asupra cr a tendinfelor agresiv primitive (Meltzer gi Wiliarns
19t38). Aceasti sensibilitate ii poate inhiba serual pe bnrbali (9i
pe femei, in mdsura in care cle se tern ci sunt mai plllin atractirre sexual) in stadiiie avansate ale vietii 1or, reactivAnd sau consolidind interdictiiie oedipiene contra sexualrtifii. Afirmarca mtimiiitii sc.xuale a unui cuplu cind partenerii au varste il-raintate
erste testul final al libertSlii ior seruale. Negarea obipnuiti a vie
fii scxuale la bitrinete este edilia finali ca se spunem asa, a eforiuriJor copiJuiu de a nega sexualitatea piirinfilor'; este de aseme,
nea edilia finali a rrinovdliei p.ilinfilor asociat5. cu propria lor
serualitate. Grija pentru tovarSgul de viafd poate deveni un faclor tot mai important in medierea si contlolarea activirii agresi
vititii disociate de citre cuplu.
Schimbirile de putere si autoritate ca urlrale a schirnbdrilor
ih iegdturii cu prestigiul, r'erritul cupiului gi alte evolutii ale cuolului care au de-a face cu profesia si munca rru nnmai cd afecteazi echilibrul emotional, dar, in nrod paladoxal, pot reprezenta adesea efectele neprevAzute ale unor factori determinafi
ircongtient. Un ercmplu cltrsic este asistenta rnedicali care il tinc
pe sotui ei in facultatea de medicinS, sigurai in rolul ei de sprijin
rratern, satisfdcAndu-i nevoile de dependenti. CAnd ulterior el
devine un medic de succes, incepe sd tespingi cieperrdenla fali

)h!

ftelatii de iubire'Agrerivitalea, dfagoslea :i cLrplul

162

OTTO

rle m;rmd si cauti o relatie in care si aiba rolul de tat:j, donrinator pentnr o fetitS-amant5. Solia lui se lupt; cu resentimcntul
per-rtru pierdetea functiei maternale fa!5 de ei si cu resentimcniul incongliert fafii de bdrbalii puternici (lnvidia de penis) acti.
vat de succesul lui profesional.
Ori un blrbat narcisic stabilegie o relale cu o fate adorabili, jnhibati, simplA ,si pe care o incurajeazd sd studieze Fi sd mlurccasci
astfel incAi ea sd fie la nivelul agtepiirilor lui intr-o ingemdnare narclsicd, doar pentru a descoperi ci inflorirea ei activeazi ilvidia lui
profundd pentru femei si resentimentul pentru independenla ei.
Ulterior, el o devalorizeazi, ial relalia lor este distrusi.
l)ar timpul nu lucreazi numai distructir. incercarea de reactivare a conflictelor din trecut pentru vindecarea rinilor (penh'u a
folosi expresia lui Maltjrr Bergmann [19E7]) poate avea succt:s,
dragostea se poate rnenijne in pofida violenfei agresivititii reciproce; supra\rietuirea cuplului poate demasca natura fantasmati, exageratd a temedlor irlcongtiente care inconjoari agresivitatea refulati s;ru disociati. Pentru a-9i putea ataca parteneru.l in
nrod sadjc ti totuii pentru si asiste la supravietuirea iubirii saie;
a putea trii kanzilia de la furie incontrolabild 9i dcvalorizare ia
vinor'5}ie, doliu gi reparafie,
acestea sunt experiente nepretuite pentru cuplu. CAr-rd intimitatea sexualS gi plicerea incorporeazi eforturile de reparafic' legate de conFtientizare, r.rnovilie sj
ingrijorare, excitalia sexuald 9i intimitatea emolionalS crcsc, rmpreuni cu angajamcntui partenerilor in ceea ce priveste responsabilitatea comLrnA pentru vietile 1or.
Dezvoliarea emolionali implici o identificare extinsi cu toate etapele vielii, desfiinfind g::anitele care separai grupele de vArsti. Experienleie acumulate ale unei viefi comune jnclud un travaliu cle cioliu legat de pierderea propriiior pirinfi, .r proprrei

KFRNEFRG

tirerefi. a unr-ri Lrecut iisai ilr r:rmii, a unrii vijtor care devine limitat. O rriali in comun devine dt--pozitarui iubirii, o forla puternici ce asiguri continuitatea in fafa discontinuiii!ill;r existen-

ail

tei zi!'rice.
La bdtlAnefe, loialitatea fati de cclAlalt devine loialitatca fali
ile lumea interioarS. Congtientizarea tot mai acutd a limitirii tuturor relaliilor prin moalte evidenfiazi importanta acestej lumi
interioare. Negarea morlii personaie este limitate de congtienti
zalea unui {inal recesar, la un anurnit rnomcnt, a vietii ctrmune
a cupiului, ceea ce iniliazi un travaliu de doliul care din nou imbogileqte viafa iriitd impreund si dupi m.oartea persoanei iubite. Membrul care supravietuiesie poarta respunderea pentm con,
iinuarea vielii trdite impreuni. Femeia al cdrei sot a murit si care
se aiiturd vechii 1or retcle de cupluri cu un rou soi activcrz.i
acest travaliu de doliu in cadrul intreguJui grup.

Fixatia patologicd la rol

Am descris perversitatea in relafiile de iubire care distruge
cuplul sexual deoarece elementele aqresive predonrini si controleaz; excitalia sexuald, tiparele sado-masoclriste domin5 gi controleazi relatia emotionald gi aspectele pelsecutorii ;i sadice ale
funcfiilor Supraeului reciproc proiectate domind gi controleazi
9i ele. O formd suplimentard de perversjtate este bloca jul relatiei
intr-un singur tipar al unei relafii inconstiente complementare
cu obiectul din trecut. in mod obisnuit, punerile in sceni din trecut se intrepetrund cu relaliilc reale. O ilustrare a unei fltexibilitdli tipice in interacliunile partenerilcrr ar fi trecerea inconFtientd a sofului de la rolul de bdrbai dominat sexual 9i excitat care
i9i penetreazb sofia, gi pun in scend in mod simbclic pe tat;l

Relatii de iubir6

, Agresjvjtatcir, dragostea ii

cLr

plil

iubiioi

care accenti sexr,ralitatca. la rolul ciL: bebelug satisfl.rri

care a fost lrrinit dc;nami. reprezentati in mod srmboljc dt fcrneja care i-;r ddluit orgasmr-rl ci. El mai poatc deveni copilul Cc-

pendent de r:r iemeie nlaternd carc il inveleite. il hrinetie si il

adoarme, sau poate trece in mod activ la rolul tatilui cu o fiicii
dependenti de el, prin repatarea unei lSmpi defecte, pe care ea
r1u poate (sau pletinde cd rru poate) si o repare.
Sau so;ia poate trece de la rolul de partenerd sexuali adultS
ia cel de firci dependenti de o mamd protectoare sau de femeie
maternd care igi hl5ne;ie bdrbatul-biie1ei. Sau poate devcni fetila vinovati care este sedusi sexual de un tati sadic; sau este
,,vjolatd" in fantasmi in timpul actului sexual, confirmincl astfel lipsa ei de vind pentru plicerea sexuald; sau se poate expune
cu rupine, ispigind ast{cl pldcerea sexuali, in timp ce obtine satrsfacfia de a fi admirati de bdrbatul care o iubegte.
Sau un birl:at poate tl'ecr de Ja biicfelu) cople;it de vinov.itie care este certat de o mamii perfecfionisti la bdielelul invidios
preocupat de mistereie preocupdrilor ;i intereselor femeii adulte. Sau el poate cdp5ta reserltimente fati de devotamentul unci
femei fafd de plofesia ei sau fafi de copilul 1or, deoarece se simte ca un copil neglijat, contraparte a resen tilnentului inconptient
al unei femei pentlu snccesul prcifesional al solului ei, deoarecer
acesta reactiveazi invidia ei timpur:ie fafd de birbafi.
Acestea gi alte puneri in sceni ale rolurilor pot fi rec.iploc satrsficitoare, deoarece e1e exprimi atAt iubire, cAi gi urd
integrarea
agresivitSlii in relalia de iubire. Dar aceste coiuziuni inconstiente
pot inceta, iar agresivitatea se poate exprima prin ,,fixafia" incongtientd a sa si a partenerului sexual la anumite roluli, ducAnd la
scenarii t.ipice care devin subiectul con9tient al conflicltrlui conjugal cr:onic: femeia dependentd, care se agaiS de partener, insetati

O'NO F, KERNBERC

dragoste,;i birbatul n;rrcisic, inciiferr:nt, cgocerntric; fr:rleiI

tiomirra tuatc, puternicii, care doregto un birbat aduit drept parr:ic

165

Lcncr 9i se simte fms;h aia de l.:albatui ci ntrsigur, copih.r'os, care

are dificuitAt:i in a perce'pe iralura de auto-perpetuare a relaliei
ior. Sau bii:batul ,,avicl dupii sex" care nu po:rte inlelege interesul sexual limitai al sotiei lui. $i, desigua partenerul care se sim-

te vinovat gi cel care acuzi in toate variantele lor.

Fixafiile rigide de roluri reflectd de obicei puneri ir-r sceni a le
unor scenarii sulriacerrte disociate;i o incapacitate de a accept.l
sau indepJini funcliile discontinuitSlii r-eferibare la vinovilia oedipiand sau ia fixafiile narcisice. Ne putem inireba dacd doar iipsa corespondenfei armonioase a punerilor ir't scenS incon;tiente
poate pro\roca conflicte rezultate din agteptiiri contradictolii
un biilbat care incearci sti fie un tatd protector coluzioneazi cu o
rxam.i competitivd; sau ambii parteneri sunt frustrali, deoarece
fiecarre are agteptiri cle dependen|5. L)in punct cie vedere clinic,
totupi, reglajul fin jncongtient al perceperii inconFtiente a dispozitiei cdrriialt, face si fie ertrem de clerr pentru fiecarr-: pafiener
cum va fi perceput de celdialt. Ceea ce pare sd f,ie o simpli neinielegere este de obicer determinat de nevoi inconstiente.
Presupunerea ci problemele cuplului rezulti din neputint;r
de er co;rrunica este insuficientA. Uneori, comunicarea poate servi
doar Ia punerea in sceni a agresivitdlii cu greu controlate, ceea
ce nu inseamnd cd eforturile de a comunica ne\roi ti a$tePtili nu
snnt foiositoare. Dar c6nd intrii in sceni conflicte profunde inconFticnte, insugi procesr-ll de conrunicare poate fi contaminat de
cle, iar comunicarea deschisd nr-r face decAt s;i;rccenttteze confiictele.
Un cuv.lnt cie incheiere despre cupiur:i cu plir,ire la valorile sociaic gi convenlionale. Dicks (1967) a descris relafia compltrxi .r

Relalii de iubire " Agresivilatca, drago5tea

cuf

aspiratiilor conttiente ale cuplului, valorile lor culturalc;i cele

din iumea sociali irrconjuritoale. Cred cd nu existi reguli ,,obiective" despre ce vatrori trebuie sd determine relalia rrnui cuplu, in
special rnodul de a gestiona conflictele. f)imensiunea ideologicd
a tuturor culturilor este, cred eu, indreptati in mod implicit contra jntimit5tii unui cuplu. Std chiar in natura culturii conventionaie sd incerce sA controleze natura in mod esenfial rebeld 9i implicit asociald a cuplului, aFa cum este perceputd de mediul social
conventional. Independenla cuplului de conventionalitatea sociald poate agadar sd fie cruciali pentru supravietuirea lui in condllii cle conflict iar non-conventionalitatea celor doi poate fi gi
ea esenliald in rolul terapeutului in relafia cu ei. Este adeverat,
desigur, ce atunci cend distorsiuni extreme in punerea in scenb a
relaliilor de obiect disociate din trecut amenintd integritatea fizici sau emotionali a unuia sau a ambilor parteneri, realitatea sociali obignuitd ii poate proteja de o deteriorare periculoasS, care
le poate chiar ameninta viata. Asemenea condilii, totusi, se aplic5 dotrr in puline cazuri. Existb o mare majoritate dc. cupluri ale
c;ror conflicte ilrcongtiente preiau mimetismul de suprafate al b6tdliei ideologice de moment, cu compiicalii ulterioare in reialia
1or, deoarece standarclele convenfionale devin sloganuli rigide ce
leduc flexibiiitatea de a-gi gestiona conflictele.

OTTO F, KFRNRFRG

Fu

ncliile 5u praeu lui

in descrierea contribuliilor libido-uluj gi agresivitdlii la relaliile sexuale 9i emofionale ale cuplului, m-am refedt la rolul crucial iucat de Supraeu. Si examindm acum mai indeaproape rolul acestei instanle psihlce. Am vizut cum cuplul devine
depozitarul fantasmelor ;i dorinlelor scxuale conFtiente 9i incongtiente $i al relaliilol de obiectele internaiizate, ale arnbilor parterneri. De asemenea, am vizut culn cuplul capit; o identitate
proprie, in plus fafd de identitatea fieciruia din parteneri. Su6;erez cd un cuplu ca entitate activeazi de asemenea func1iile congtiente ;i inconstiente ale supraeuiui ambilor parteneri, care rezulti din achizilionarea de citre cuplu, in timp, a unui sistem
propriu de Supraeu propriu in plus fald de cele pe care 1e are
deja.
Efectul acestui notr sistem de Supraeu asupra relallei cupluJui depinde de maturitatea Supraeului fiecdrui partener. Cdnd
dornind patologia Supraeului primitiv, precursorii sadici ai Supraeului sunt puFi in scend, avend potenfialul de a distruge cuplul. Un Supraeu matLrt exprimat in grija pentru partener
- Fi
pentru sine
protejeazi relaliile de obiect a1e cuplului, incurajeazi iubirea- gi implicarea, dar, deoarece Supraeul intotdeauna

Relalii de iubire

, Funcliiie

Supraeu tri

inclLrde rcnriniscente ale conlljclelor oedipiene, Doate ameninta

capacitatea pentru iubirea sexuald plin inhibarea sau interzicerea exprimirii sentimentelor de tandrefc sau sexuale pentru acelagi obiect. Supraeul poate astfel consolida capacitatea pcntru pasiunea sexuaiS de durati, dar poate;i si o distrugi. Schafer
(1960) a cla;:ificat aspectele benigne pi ostile ale Supraeului pentru inclivid; r.oi examina in continuare aceste funclii pentru cu-

plu
Constituirea idealului Eulur ca o substructure a Supraeului
este o conditie de bazi pentru capacitatea de a te indrigosti.
Idealizarea ceiui iubit reflectd proiectarea aspectelor propriului
ideal al Eului, un ideal carc reprezintd realizarea sublirnatd a dorinfelor oedipiene. Este o proieclie care coincide cu ataFamentul
fafi de acest itleal proiectal, in sensul cd cel iubit reprezinti impiinirea in realitatea exterioari a unui ideal dorit, indelung a;ieptat. in aceasti privinfi, relatia in realitate cu cel iubit este la
modul ideal o experientd. de transcendere a plopriilcll granife
psihice, o experienti extatici in contrast dialectic cu iumea
obi;nuit5 de zj cu zi, care di un nou sens viefii. Astfel, dragostea romanticb erprimi o nevoie emotionali profundi, eserrlial5
pentru motivul pentru carc' oamenii formeazi cupluri pi nu
derivi pur 9i simplu din roma:rtism ca ideal cuitural.
Dupai cum a aritat Chassoiuet-Smirgel (19E5), proiectarea
idealului Eului asupra persoanei iubite nu reduce stima de sine,
dupi cum a sugerat Freud (1914) inifiai, ci o amplificd, deoarece
aspiraliile idealului Eului sllnt asttel realizate. in pJus, dragostea
impiirtdgiii cre;ie stjma cle sine ca parte a gratificdrii de a fi indragostit gj de a fi iubit in scbimb. in aceste conditii, iubirea de
sme Fi de obiect fuzioneazi
un aspect crucial al pasiunii sexuaie. Dragostea neimpirtisitd poate avea diferite rezultate
un

OTTO F. KERNBFRG

factor detcrminani esie ecililibrul psihic ai inrljvidLriui. Un trar.aliu de doliu, la o Dersoani cu suficierrtii rezilienfi, a1 putea
permiie lccupcl'arca fird o traum; scmnificahvr; dar daci indivjdul este nevrotic fixat ia ceea ce la inceput a fosi un obiect iraccesiiril Fi frustrant, va cunoa9te o pierdere a stimei de sine. in general, cu cai esie mai mare predispozilia r-rnui individ ia
infringere oedipiane 9i frustrare preoedipian;i (de exemplu, frustrarea dependenlei orale), cu atet mai mari vor fi sentimentele
de inferioritate legate de dragostea neimpirtdgrtS.
Cred ci punerea in sceni funcliiior Supraeuiui matur la ambii parteneri se reflectd in capacitatea fieciruia pentru un simt a1
rispurrderii fali de celdlalt si fald de cuplu, in grija pentru reiafia lor 9i in protejarea reiatiei conira consecjntelor activerji inevjtabile a agresirritilii ca unnar"e a ambivalenlei la fel de inevitabile in relaliile intime.
in acelagi tirrp, o funclie mai subtild, dar extrem de importante a Srlpraeului este activat.l. Mi lefer la aspectele sinitoase
ale ideaiurilor Er-rlui ambiior parteneri, care se combini pentru
a ci'ea o structurA comund a rzalorilor. Un set de valori la care s-a
aderat irr mod pre-constient este conturat treptat, elaborat, 9i rnodificat in decursul anilot gi ofere o funcfie de granifd pentru cuplu in raport cu restul lumii. Pe scurt, cuplul i;ii stabilegte propriul Supraeu, Doar in contextul acestui set de valori comune un
cuplu poate contribui creativ la rezolrrarea conflictelor. Un gest
neaFtcptat de iubirc, remugcarea, iertarea sau umorul, toate acesiea pot mentine agresivitatea furtre anumite iimite. Toleranfa pentru gregelile Fi limitele celuilait pi ale propriei persoane se inteareazi tacit in relalie.
Importanla acestei structuri comune a Supraeului rezidd in
funcfia ei impliciti de ,,curte de apel", un fel de ultimi solulie

Relatii de iubire

t6e

FLrn.tiile SuoraeLilui

cind umrl dinire parteneri a lezat gra\'eistemul de valori.

stahilit de colnun acord. f) transgresare
cfectjvi sau tentar"tti'- a acestei sranite comune avertizeazi- cuplul dc un pedcol
extraordjnar pentru relalia 1or si astfcl constituie un sistem de
alarmd important care protejeazi cupJul dc' o dizoivare posibiii.
Daci unul sau ambii parteneri au un Supraeu mai pufin matur si solid, proiectarea aspectelor refulate ale Supraeului infantil il poate face pe celilait partener deosebit de susceptibil la cntica din partea acestuia. Un minunchi de proiecfii de 1a un
Supraeu primiti\. intireste orice critici obiectiv5 ce ar putea veni
din partea partenerului. Un Supraeu matur permite parteneruiui cri ticat s; se revolte 9i si depdpeasci atacuJ ;i il ajuti si men|ini echilibrul cupiuiui.
Dar paiologia sever;i a Supraeruiui l;r oricare dintre partenet'i
poate avea ca urmale instalarea identificdr:ii proiective;i nu a
unei simplc proieclii, ficArrd revolta impotriva acestei ap;riri
mai dificili. Consecinla poate fi distlugerea echilibrului cuplului deoarece SupraeuJ sadic preia controlul asupr;r lelatiei.
jntr-o dezvoltare normaii, precursorii pleodipieni ai Supraeulr-ri, caracteiizati de idealizare primitiv; si de fantasme de a fi
persecutat, surlt treptat doborA|i gi rreutraliza!i, ceea ce faciliteazd la rAndul siu interiorizarea aspectek)r' idealizate gi prohibitorii
ale unui Supracu oedipian avansat. Integrarea nivelelor preoedipiene gi oedipiene ale formdrii Supraeului faciliteazd apoi consolidarea Supraeului postoedipian, cu abstractizauea, individuatia si depersonificarea caracteristice (lacobson 1964).
Unul dintre afectele complexe care apar ca o consecintd a acestor procese este recunottinta. Recunostinta este,si ur-rul dintre rrriiloacele prin care iubirea se dezvolt6 ii se perpetueazi. Capacrtatea d-- recunostintx la care a contribuit atAt Eul, clit 9i Supraeul
atun,':i

OTTO F. KFRNBERG

esic.:senfiali pcntru reciprocitatea irr rejatiiic ulnanc; ea i9i are

or;ginea in plicerea bebelusului 1a leaptrr"ilia in realitatea exterioari a imaginii pcrscanci c;rre ?i ingriiegte fi ii satisface nevoile (Klern 1957). Abjlitatea de a tolera ambivalenla, ceea ce indici
treccrca de 1a faza de reapropiere caracteristicd separilii-individualiei ia cea de constaniS a obiectului, este de asemenea marcate.ie o creFtere a capaciidliJ pentru recunoptinfd. Congtientizarea constanfei c'biectuiui de asemenea sporeFte capacitatea de
a trii vinovdlia fafd de propria agresivitate. Vinovifia, dupd cum
a araitat Klein (i957), intdregte rrccurroFtinta (degi nu vina este oli
gilea ei).
VinovSfia sporeste Fi rde.l lizarea. Cea mai timpurie idealizare este cea a mamei in timpul fazei simbiotice de dezvoltare; ea
apare ca idealizare a mamei in faza cle separare-indjvidualie.
Integrarea Supraeului care favorizeazi dezrroltarea capacitilii
pentnr rrinovifia illconFtientai sti.muleazti dezrroltarea idealizArii ca o formatiune reacfiontrlS contra rrinoviliei pi ca o erprimare directi a acesteia. Acerastii ideaiizare stimuiat; de Supraeu este un sprijin putemic pentru recunostinti ca o componentS
a

iubirii.

Capacitatea cllplului de idealizare reciproci este exprimatd

cel mai prcEinant in capacitatea ior de a trdi recunoFti ta pentru
iubirea primiti gi intensificarea corespunz;toare a dorinfei de a
da in schimb iubire. Experienfa orgasmului celuilall ca o expresie a iubirii prirnite, precum gi capacitatea de a respl5ti cu iubire,
.rto c garantie a faptului ci dragosiea gi reciprocitatea vor
domina invrdie gi resentiment.
ln mod paradoxal, totugi, capacitatca pentru recunostinli rezultAnd din ideaiizare se oprlnP anrmifor.ara.ferisli.i avansate ale idealului Hului din etapa oedipiand de dezvoltare, in care

Relalii de iubire

'

FLr

ncljile 5upraeujul

relaiia idcalizati cu pirrnLii rt.:tlipieli derirri din renunfarea Ja

erotismrri infantii polimorf peivey:s si la aspectelc erotice genita,
1e

aie relafJei.

Dupd cum a evidentriat Dicks (1967), idealizarea reciprocti ini,

giaii a cupiuiui nou format si agteptdriie congtiente pnvincl reiatia de iubire sustinuti rnai devrerne sau md tArziu intrd in conflict cll reactivarea rela!iilor de obiect internalizate din trecut,
confiictuale, re{Lrlate gi disociate. Conflictele oediprene inter9i
dicliile corespunziioare alc Supraeului vor provrra in multe ca_
zuli o prdbusiro treptati a acestor idealiziri timpurii, in contex,
tul reinnoirii misiunii din adolescenfi de a integr-a erotismul si
tandretea. Aceste conflicte, implicAnd frecvent testdri ale siabilit.lfii cuplului, pot produce nu doar descoperiri dureroase pen_
tru ambii participanfi, dar pot crea gi proprirle lor procese de rrir_
decare, dupi cum ilustreazi unnaitorul caz.
C) pacienti irvea ceea ce considera a fi o relatie. sexuald mul_
tumitoare cu iubiiul ei inainte de cdsitor"ie. O datd ce s_au chsatorit, viata lor sexuali s-a deLeriorat. Ea se plAngea ci el ru ir di_
clea suficient.i atenfie, cd p.irca e\clusiv interesrt de natrira
st-xuald a intilnirii 1or, fird suficienti tandrefe.
Nu arrea toleranf5 pentru discontinuitilile obignuite in orice
relatie rntimi de lungii durati. Simfca cd i1 iubegie nu realiza
9i
cii tendinfa ei de a-l int jrrovdti si de a sc vedea pe sine ca pe o
victirni neajutorati lc otrivea relalia, ci moclul ei copiliresc de
a se agila de partener gi de aJ invinovifi repeta aspectele rcla_
liei mam.ei ei cu tatil ei,9i propria reiatie cu tatil ei in timpuJ
inceputuiui ad olescenfei ei.
CAnd a irtAlnit un bir-bat cale fusese iubitul ei Ja inceptitui
;rdolescentei gi pe care il ideaiizase cle atunci,a inceput o
aventurd cu el, care s-a doveclit a fi satisfijcitoar.e sexual. A fost

OTTO F. KERNBERG

surprinsi

s:j se

sinrti

per

depiir satisficuiS

ca irenreie si sa

per-

171

ceapi o intcnuificare a sen tiirrer-rtuiui de siguianiil 9i a stimei dt:

srnc. 1n acela;i tirnp, 9i-a rcinnoit iubirc'a pentru solul ei, ceea
ce a ficut-o s; $e simtb atit \rinova 16 fa !d de leghiura extracontugali, clar gj si aprecieze aspectele pozitive ale rrielii lor: irrr preune. De fapt, ilupd un timp, a descoperit c; aspectele emofionale ale relaliei cu sotul ei erau mult mai saiisficdtoare decAt
cele cu amantul, de9i, in aceiagi timp, cunoscuse deplina satisfaclie sexuali cu arnantul, ceea ce credea cd solul ei nu putea
l;ti ii ofere. Acest confiict a adus-o la un tratarrent psihanalitic
Fi la congtientizarea tleptat;i a incapacitifii ei incongtiente de a
trii o relafic'pe deplin satisficdtoare emolional sj sexual cu ace
iasi bdrbai.
Exteriorizarea cronjci a unui Supraeu infantil ,si ciutarea unci
relalii constante de iubire cu un obiect parental pe care o astfel
de structuri a Supraeului il pr:rsonif:icd "iroate restrarlge in mod
sever viata amoroasi a unuj individ sau a unui cuplu in pofida
absenlei unui conflict manifest. De obicei, totr.rpi, aceasti stabilitate si armonjc aparente sun t oblinute cu prelul unui anum it
grad de restriclionare a vietii sociale a cuplului, deoarecc relafiile potenlial aneninlitoare - sau contrastant corective - treLruie sd fie bine aiese, in special cele care aduc conFtientizarea
posibilitdtij unor reialii rnaj satisf;citoare. Identificarea Lrnuir
dintre parteneri cu agresorul (erprimatd in identificarea cu Suplaeul ceiuilalt) poate avea ca urrnare alianta sado-masochisti
a cuplului contra lumii exterjoare Fi poaie satisface nevoia cuplului pentru Lrn set comLrn de valori prin proiectarea a revoltei contra Suplaeului infantil asupra mediului. Cupluriie care
se comporte solidar ca victime ofensate gi umilite a1e persoanelor icr:te, pot menljne astfei o reialie nerrrotici, depi stabili, cale

Reiatii de iubire

. Fun.!ii

e 5u praeului

1f4

poate include $j multe tris6turi sen;toase alL'nreocup.ifii reciproce ti ale resf'onsabilitelii.

l,a extrema cealalti, valorile impirtiFite pot oferj unui cuplu
putcrea gi rezistenla de a supraviefui intr-un mediu ostil
- de
exernplu, intr-o societate totalitard
unde iipsa de onestitate
sancfionatd cultural in relaliile sociale obignuite trebuie sd fie to
leratd pi selectatA in revolta tacitd impirtdgiti a cuplului contra
oplesiunii gi corupfiei mediului. Dupi cum am suierat deia,
chiar natllra intimit;tii sexuale a cuplului implicb o astfel de revolti impirtigiti contra conventionalititii si este <l sursi de gratificare continud in relatia 1or.
l.upta impotriva cerinlelor Supraeului infantil aiuti la consolidal:ea relaliei de cuplu
- cliberindu-i pe cei doi de acceptarea
gratuiti a stereotiprei sexuale conventionale pi a ideologiikx', in
mod tipic r:eprezentate de cligeele culturale ale birbagilor ca omrrivori sexuali gi indiferenfi emofional, iar ale femeilor ca pasirre
sexual 9i deperrdente. Cuplui trebuie, de asemenea, sd devini con;hent de tendinla umani de a proiecta reminiscentele propriului
Supraeu infantil asupra partenerului sexual. Reasigurarea implicitd a unui partener conka acestor temeri fantasmate poate avea
funclii de virdecare: ,,Nu, nu cred ci egti un bAiat timid pe care
si ntr il iau in serios din punct de vedere sexual." ,,Nu, nu te rroi
considera o femeic ,decdztrld" dupi ce facem sex." ,,Nu, comportamentul tiu agresirr nu va duce Ia pedeapsi eterni, desconsiderarc, resentime.nt sau ia faptul cd eu s5 iti voi purta plcd mereu."
Totupi, o altA misiune aferenti este a rezista oericolrrhri ca
Iunctionarea Supraer"rlui primitiv intr-un partener sd impund o
dominalie simbolicd a terorii asupra ambilor parteneri. Aici inirim in dorneniul psihopatologiei formirii Supraeului sadic la
unul sau la ambii parteneri, ducAnd la relalii sadornasochiste.

OTTO F. KFRNBFRG

cullul iretuie si jntesreze aFteptirile constienaspiraliile' cerinlele 9i intel^t) pentru o via|5 tr:iiti impreuni cu
de
dicliilc mediului cultural Conflictole produse de diferenlele
l)c. asemenca,

religie, etnie sau mecliile economice 9i politice 9i perspectivele

pertrrrbaideologice pot iuca un rol important in asigurarea sau
izoalege
poate
cu mediul social' Un cuplu
."u .ulugi.i
".rplului
dintre
larea sociali pentl:u a se proteia de potenliaiele conflrrte
tiln
mod
mediul cuitural actual 9i valorile trecute interiorizate
este
pic, htu9i, o datiL ce s-au ndscut copiii, izolarea c-uplului
ale
mediuameninfati, iar provocarea integrdrii valorilor cu cele
lui poate dcveni urgentd gi inevitabilX
asupra
Pc latula PozitivA a proiecthlii funcfiilor Supraeului
sau
consilier
un
ca
partetrerului este utilizarea partenerului
apirdtor, o consolare dup.i atacul extern 9i o sulsi de reasigulare a propriei valori. Modul in care un partener i1 idealizeazi pe celilalt are senrnificafie: un bdrbat care se cishtoregte cu
poate
o femeie a cirei admiralie i-a suslinut stina de sine nu
maj tArziu sd sc L'razeze pe admiralia ei, deoarece cl a devalorizat-o. Astfel, utilizarea inilial5 a reasiguririi din partea celuilalt poate sd se intoarcd impotrivi 9i si producX un.sentiment de singurdtate intr-o persoand :incapabild de a-9i idealiza
partenerul.
in timp ce disocierca frec\/ente a tandrefii cle iubirea eroticb
pe
este dinamica subiacentd pentru multe reialii triunghiulare
termen iung, la fel este Fi ceutarea unei relalii care comPenseaz; frustrdri importante. Unele legituri extraconjugale au ca funcde un-aspect al acelei relie rrraiore proiejalea relaliei conjugale
ialii temut in mod inconFtient, astfel consolidAnd-o de fapt prin
fa!5 de
reclucerea nirrelului ,le intlmitate. VinovSjia incon;';tienti
ratura de satisfactie 9i de implirrire a urrei relalii amoroase' in

Relalii de iubire

'

Funcliiie Supraeului

17c'

special ciis;itoriii, poafe reprezenta efectul patokrgiei Supraeullri

inir-unul sau ili ambii parteneri.

O aitd triangulatie cronici determjnatai de Suprai.r: poate r-.liecta it.rtoleranfa unuia sau a ambilor parteneri fatii de :rrnbivalenfa nornralS a relafjilor de. dragoste, fatd de.exprrrnare.t
unei agresj unj. De exemplu, unul sau ambii partener-i pot avea
un sentimeni idealizat, dar naiv emotional al unei reia!ii perfect armor-rioasc cu un partener care combini sexul si tandrelea 9i, simuJtan, o altd relalie pe termen lung care. combini sexul si tandrclea; agreslrritatea subiacenti este exprimat; doar
in bucuria inconstjenti a irnplicaliilor agresive ale tridirii ambiior partenetri.
Aceste d.inamici, in special mecanismele de ciivaj implicate,
poi fi o apirare impotriva ir:.isituriior" Supraeulul sacjic in rejafia cupluiui care poate fi obser"vati cind una dintre relatiile paralele estc destiinfati. O teami uneori justificati, dar adesea exaccrati, cii llersoanat fa!5 cie care are un angajanrent real nu va
putea nicio.iatd si ierte siltl si uite infidelitatea din h.ecut d,.venind astfel un Supi:aeu crud, neiertdtor
- poate fi echivalaid
ca efect, cu punerea in sceni de citr-e partcnerui iubjt a ului ast
fel de rol de neiertare si resentiment ve;nic. L)egi iezare.r n.lrcisic; a sentilrrentui dc a fi abandonat gi tritlat este iu mod evident un aspect importanl a1 aceslui comportament neiertitor, mi
gAndesc la ploiecfia corespunzitoare asupra partenerului girsau
la identificarca cu un Supraeu implacabiJ din partea parteneru,

lui ,,lridaL'.
CapacitaLca der a-i ierta pe ceilalfi este de obicei un sernn al unui
Supraeu matur, proveni:rd din capacitatea de a recunoagte agre-

sivjtatea si ambivalenfa drn propria persoani gi din capacitatea

aferenti de a accepta ambivalenta inevitabili ir relatiile intime.

OTTO F. KERNEERG

iertarea autenticii esie rr evlr*:gir,-'a ulur simf malur trl rrroraliiifii, o acceotare a durerii care l'ine cu pierclerea iluziilor despre
sine si dcsple cei;ilalt, cu crcdinir ?n pnsibilitatea de recuperare
a incrcderii, posibilitatea ca iubirea s5. fie recreatd Fi mentinut;
in pofida si dincc'io dt conponentele ei agresive. lertalea bazaid pe naivitate sau glandiozitate narcisici, totlrFi, are o valoare
mai mici in reconstruirea viefii de cuplu pe baza unei noi consolidiri a grilii pe care cei tloi si<r poarti unul altuia Fi vielji ior
impround.
fiantasmele despre rnoartea partcneru]ui ti desplc propliJ
ffroalte sunt atat de com]-rne, incAt vorbesc rnult despre situalia
cupiului. CAnd este vorba de o boali grav; sau o atncnintare a
vietii, poate fJ mai ugor de tolerat perspectiva propriei morfi clecdi moartea partencrului: in motl incongtient, fantasma esential5 de a nu pdti nimic riu se referd la sutravietr:irea mamei. i(eithe
l(ollrvitz simbolizeazd moartea in sculplura ce infiiiFeazd o t;in6;:d Kollwitz carc adoarme ir'] bralele lui Dumnezeu o expresic a sursei der bazi a anxietiiii si sigruanfei. fierder"e;r finalS a
mamei, prototipul abandondrii 9i singr"rriti!ii, este ameninlarea
de bazi contra cdreia supravieltiirea celuilalt este o protecfie;
aceasti gdji ir-rtensifici iubirea pentru celdlali gi dorinfa incongtien ti pentru nemurirea lui.
Accasii grij; este completatii de perspectiva inspiimAntitoare
a propriei morti ca un trilrmf final al celuilalt exclus, pericolul de
tr fi inlocuit de un rival oedipian: formuia,,Plini cArrd moaltea ner
Va despArli" este triiti ca o amenintare furLdamenta)5, o glumi
crudd a destinului; sjmbolic, ea reprezint;i castrarea. increderea de
bazd in iubirea partenerului si in propria iubire pentru padener
reduce in mod semnificativ aceastb teamti de o terfd persoani gi
ajuti ia gestionarea anxietitii cu plivire la propria moarte.

Relatii de iubire

'

FLfir.tiile

Su

Dra,"uiui

LJn aspett imp()rtant al punet'ii in- scend a. conflicielor

Supraeuiii in relalia c1e cupltr este dezvoltarea amdgirii Anr'igiiantasmate din Parre.r poate proteja contra agresivit5tii reale orl
sub
corrtroi
propria agr*
ori
fir:rr:
tL.r ce'luil.rlt sau p()ate asclmde
sivitate fafi de celilalt. Amdgirea este ea insdgi o formi do
agresivitate. Poate fi o reactie contra atacurilor angoasante din
partea celuilalt, care la randul lor pot fi realiste sau Pot reflecta
proieclia Supraeului. Afirmalia unui so!, ,,Nu-i pot spune asta
sot-iei. Nu ar putea niciodatd sa accepte acest lucru", poate fi adev"iratd 9r poate reflecta Supraeui ei infantil sau poate proveni din
proiectarea asupra ei a propriului Supraeu infantil. Sau ambii
pot fi prrzonierii unei structuri de Supraeu comtm: uneori un cup1u poate sucomba sub coluziunea autodistructivd proveniti din
supunerea lor fafi de un Supraeu sadic comun. De asemenea,
amigirea poate servi gi la protejarea celuilalt de lezalea narcisici, gelozie sau dezamdgire. Insd ,,onestitatea absolutd" este uneori prur' gi simplu agresivitate r;rlionalizatd. Ambrvalenla, in mod
obi;nuit sub control in interacliunile sociale, poate iegi de sub
control in cele intimer
- irrflexiunea vocii sau o modificare in expresia facialh are potenlialul de a escalada rapid intr-un conflict
grav, chiar dacd stimulul inifial era relativ inofensiv. Adesea, intrun cuplu, partenerii nu sunt pe deplin congtienli de cit cle bino
se cunosc unr"rl pe celdlalt, de cAt de bine fiecare il poate ,,citi" pe
celdlalt.
De fapt, comr.micarea afectivi sporegte pericolul proiecliilor
reciproce ale Supraeului, al exprimirii necontrolate sau necontrolabile aspectelor negative ale ambivalenlei norrnale. insigi intruziunea in experienla psihici a partenerului, favolj.zatd de capacitatea superioari a ambilor parteneri de a citi sentimentele
neexprimate ale celuilalt, accelereazd transformarea fiicilor: pa-

OTTO F, KERNBERG

amigirc dcfensii';i- il ctl r,ai bun caz, arntigirea poat,-'fi perceputi de celellalt ca un grad discrt't de artificialitatc care
spolegte d.istanfalea. in cel mai rdu caz, ea poate fi treiti ca un
atac rnascat care declangeazd gi alte reaclii paranoice irr partener,
Arnigir:ea, degi destinatd sd protejeze relalia de cuplu, o poate
inriutili. Chiar gi in relaliile rer.rgite, sunt cicluli de ccea ce s-ar
putea numi comportamente amegitoare, paranoice (sau reciproc
sr-rspicioase) 9i depresive ori deterrninate de vinovific, care exprimi gi in acelapi timp protejeaze contra comr-lnicarii afective
directe. Amdgirea poate fi o apdrare contra fricilor paranoide
subiacente, iar rrn comportament paranoid poate {i o ap;rare
conh'a unor trisituri depresive mai adincr. De asemenea. autciblamarea poate fi o ap;rare contra tendinfclor paranoid, o formatiurle reacfionald impotriva blamtirii celuilalt.
ranrrice in

Patologia relativ moderati a Supraeului

ln til'rurile nroderate de pato.logie

cind reiafia
de cuplu este menjinutd, dar stmctura Suprtreului stabilit; in coa Supraeului,

rrrun este excesiv de restrictive, de asemenca cuplul de'vine mai

susceptibil fa!5 de cerinleie limitative gi interdicliile culturii inconjuritoare, in specia) in aspectele ei convcntionale. in misura
in care convenlionalitatea reflectd reminiscenleie impdrt5;ite cultural ale Suplaetrlui, acesta este un alt mod in care eqecul [rncfiilor Supraeului matur provoacd o regresie Ia cerinlele Fi interdicliile Supraeului infantil restrictiv
Urmitorul caz ilustreazd problema produsi de un Supraeu
bine integrat, dar excesiv de sevcr gi restlictiv la ambii parteneri,
comun sau impus in mod inconptient de unul dinire ci asupra
relaliei de cuplu.

Relalii de iubire

. Fun.tiile

Supraeulur

Lrn crrpirr

cisitorit nr-a consrtltat ciilr cauza unor riificu ltaii in-

terpelsonaie ;i sexuaJe tot mai mari. Ea avea trcizeci de atri si

!.ra, dLrpri ciesctierca ambiior, o tospodini dedicati, cficicntd,
care sc inerijea cu dragoste de cei doi bdiefi ai lot', cu vtirsta de
trei gi cinci ani. El, un bdrbat dc aproaptr patruzcci de ani, rL tosL
desclis de amAndoi drept un om hamic, responsabil, care a muncit pentru ascensiunea lui, in c6fiva ani, spre o funclie superioald in f-irrni. Apartineau unei comunitSfi catolice suburbane, din
clasa de mijloc, si ambii fdceau parte din familii extinse, de
origine Iatino-americani. Motjrrul constrltaliei era nemulfumirea
crescirrdi a soliei cu privire la ceea ce rcsimtea drept distanfarea sofului, lipsa lui cle dispon.ibilitatc cmofionald si neglijare.r
ei,9i ceca ce el resimfea drept cicdleala gi critica insuportabili
din parica sotiei lui, care il indcprirta de acasi. ALr acceptat propunerca nlea pentrlr interviuri diagnostic separate, insotite de o
serie dc intervitrri conrune,'. Obiectivul nlcu era de a evalua conflictul coniueal si de a decide asupra tratamentului posibil pentru unul sau anrbii sau de cupiu.
Evaluarea individuaid a so!iei a fnrnizat o dovadd penirr.r
cliagnosticul unei tulburiri de personalittrte semnificartive cu o
pledorninantd a trisitulilor isterice Fi masochiste, funclion6nd
la nivelul revrotic al organizirir pcrsonalitilii. Dificultatea ei
principali pirea si iie adaptarea ei sexuald la cdsitorie. Avea dorinta de intimitate sexuali, dar o capacitate minirni pentrn
excitafie sexutrlii, care dispirea la citeva momel'lte dupd penetrare. Ii repugna ceea ce ea resimfea drept interesLrl sexual excesiv si ,,cruzimea" solului ei. De asemenea, pirea si aibi resentimente lalh de ogecul lui de a lepeta telati.r c;r1da 1,e care o
avusese (ru tatil ei idealizat, pllternic. L)e asemenca, se ura pe ea
insisi pe'ntru ci incepuso sd semetre CU fircllrtJ ei suFuc;, cicdli-

OTTO F. KERNBERG

celilirlt si se simti vinovat. F,a a descris atitudinea puritani fa!5 de scx impirt;igitb dc pdrinlii ei,9i i:r manifcstat aFir.iri intense dc refularc, cum ar fi blocarea tuturor
amintirilor despro copilaria ei timpurie. S-a plAns cu amiriciune de schinrbart:a sofuiui ei, al cir"trj comportament plin dc'vi.I!d, direct, cavaleresc din iirnpul cAnd o curtase fusese inlocu.it de
mAhrrire gi retragere in sine.
Si intelviurile urdividuaLe cu sofu) au evidenliat o tulLrulale
semnificatrvi de personalitate, cu trdsdturi predominant obsc-sir,-compu lsive. El plezenta o identitate a Eului bine integrat;,
o capacitate pentl u relalij profunde cu obiectul 9j simptomele
r,rnei depresii nevrotice moderate, Persistente. Tatil lui era rur om
dc afaceri, pe care, irr copilSrie, pacientul il admirase pentru forta
$i pLrterei'l lui. insi in adolescenli, pe miisurd ce recunogtea, nesiguranla din spatele comportamentului autoritar al tatdltri lui,
adnrirafia lui s-au transformat intr-o dezarnigire tot mai male.
Curiozitatea din iragedd copilSrie a pacientului pentru sexualitatea celor clotti surori mai mari alc lui a fost leprimati sever de
ambii perinti, in special de mama iui, o solie aparent supusd, al
c;irei control manipulator asupra tatdlui a fost destul de evident
toare. cai't'il facera pe

l8l

pentru pacientul meu.

in timpul adolescentei, el s-a implicat in mod sfiddtor in relalii cr,r femei dintr<r clasd socio-economice inferioari, din diferite
glupuri culturale. A avut md multe aventuri pasionale c6nd a devenit adult, Dar apoi, spre fiIarea bucurie a pArinfilor 9i rudelor
Itri, s-a cis"itorit cu o tinir.i din mediul lui cultural gi religios.
Comportanentul sofiei lui, intruciilva timid 9i sfios, simiiaritatea
mediilor lor, impotrivirea ei de a incepe relafia sexuali cu el inainte de casatorie, toate l-au atras. O dati ce s-au cXsitorit, lipsa ei
dt reaclie sexuaiS, pe care el la ir.rceput a pus<r pe seama lipsei ei

Relalii de iubire

FLrncfiile SupraFL]iui

137

tlt' erperier: lii. ;r dcvcnit o sursE fot nrai mare de nemrrlitmire. ir

accla;r timp, sc furvinuia pentru incapacitatca lui de a c satisfacc
sexual, se simtea tot rnai nesigur si se apropie dc ea, si in frnaj sj-a
redus avansurile sexuaie, astfel incet, la momentul consr:1iafiei, er
aveau contacte scxuaie doar o dati sau dc doud ori pe luna.
l)e asernenc'a, el se simtea tot mai deprimat, in rrod congtjetlt
\rinovat pentrll ci nlr putea si fie mai disponibil pentru solia Fi
copiii lui, totu$i se simfea usurat cAt era plecat de acas5 si cufundat in munc5. lnsista ci isi iube;te solia 9i ci, daci aceasta ar fi
mai pulin criticd cu el ;i daci relagiile lor sexuale s-ar imbunitdfi, toate ceielaltc probleme ar dispdrea. Faptui ci aveau atAt de
n:rulte interesc si aspirafii in comun pdrca important pentru el.
Si, a subliniat ei, intr-adevir ii plEcea felul in care ea se ocupa de
copii, cie ciiinirul lor pi de viafa de zi cu zi.
Ea la rAndui ei a afirmat convrngeri similare in interwiurile in,
dividnale: isi iubca sotul, era dezamigit6 djn cauza distanlirii
sl retragerii lui in sine, dar spera ca relatia si revind Ia ceea ce
tirserse inainte. Singura problemi era cea sexuali. Sexul era o indatorire pe care dorea si o indeplineasci, dar ca si ii rispundi
dupd cum dorca ei depindea, era siguri, de capacitatea lui de a
adopta o abordare mai bl6ndi, mai ribditoare.
lt'r ilterviurile comune desfisuiate in paralel cu sedinlele irrdividualc pe parcursul mai multor siptdmdrri, s-a dovedtt ci ei
inti'-adevir impirtbpeau consideratii 9i aspiratiile cu privire la
viafa gi valorile 1or culturaie Fi aFteptAri conptierrte in privinfa roIurilor lor in cisitorie. Dificultatea krr principali ndrea si fie fn
zona sexualS. Mi intrebam in ce misuri depresia lui ar putea fi
secundari vinov.lfiei lui inconstiente privind esecul de a trii conforrn agteptirilor lor comune in ceea ce il privea ca sot puternic,
der succes; md intrebarn daci inhibitja ei sexuali ar putea reflec-

OTTO F. KERNBERG

ta vinorriti:r inc()ngirenti fatd de iendintelt' oedipierne nerezoh';t- lBl

te, consolidati de incapacitaica sofulu-r ei de a o ajuta si dcpAfcasci aceste inhibiFi.

Ambii, rni gAncleanr., se luptau cu probieme oedipiene in reiafiile kx de obiect inconsticnt activate. in mod incorrgtiet":t, el o
percepea ca pe o revenire a mamei lui donrinatoare Fi maniPuiatoare, care ii dezaproba comportamentul sexual, in timp ce el,
contra voinlej lui, repunea in scenb o identificare cu tatAl slab
(perceplia pacientului de 1a inceputul adolescen[ei). ReducAn
dr-r-l in mod incon;tient ia rolul de sot cu esec sexual, ea errita o
relalle sexuali cu un tatd puternic, cald, dominant, care i-ar fi
evocat vinor-.llia oedipland. fi, impotriva voj.nfei ei, ea punea in
scend comportamentele frustrate, totugi de iltvinovifire 9i de dominare ale rnamei sale. in mod constient, ambii incelcau si igi
cle solie calpistreze idealurile cu care erau de acord amAndoi
di gi gcneroasi ti de birbat puternic gi protector.- Ambii, intr-o
coluziune incolrgtientd, evitau sd conitientizeze sentimentele
agrcsivc, incorrltil:nt prezento lr relagia 1or.
Explorind posibiliiatea ca ei sd cle\.ind capabili s; recunoascl
aceasti coluziune incongtienti, am constatat ce ambii er au foarte
;orriitori la discutarea in continuare a dificult5lii lor sexuale. Ea
cra foarte critic.i in legd turd cu eforturile mele de a trata aspectele intime ale relaliilor sexuale il ceea ce ea numea o manierd,,p*
blici gi mecanici", iar el era de acorLl cd, datd fiind impotrivirea
ei 9i impicarea cu situatia din partea lui, nu dorca sb ,,inflarneze
in mod artificial" conflictele lor sexuale. Erau atAt de pricepuli gi
se spdjineau reciproc in minimalizarea importanfei dificuit.lfilor
ior sexuale, incat a trebuit sd revin la notilele mele din timpui inten'iuriior indirriduale pentru a mi asigura il legeturd cu ceea ce
ei imi spuseseri cu privire la dificult5lile lor sexuale.

Relatii de iubire

. Functii

e 5u DraeLriui

Iteafirmilnr:i inragiirea lor in mocl c(rnstienl sustinula dospre

o reialie idealii prezei-rialr ceea ce s,ar putea numi un Supraeu
comun, plas6ncl u-rrr; F." mine il roiul de diavol ispitiior. Anrbir
si-au exprimai ciorinta dc a ie lurniza recomandiri gi reguli desprt modul in carc trebuie sd se comportc unui cu cclilalt pentru a leduce tensiuniie 9i invnuirile reciproce; sperau ca astfei
sI igi rezoive dificultiliie.
ln ;edinfele indirridualc, care au urmat acestor interviurj co
mune, a avut ioc o noui erroiufie. Ei a spus foarte ciar cd nu credea ca sotia iui si mai vrea s; continue intenriurile de diagnosticare gi ci, de fapt, ea a simlii c.i eram impotriva ei gi nrai muli
o amenintare decAt u:r ajutor pentru cisiitoria ei. in acelagi timp.
a continuat el, ar fi accepfabii pentru ea dac; el ar continua sa
mi consulte, astfcl incii si-i pot imbunii.iti comportamortul iati
de ea. E] a spus cd daci eu credeam htr-adevdr ci avea nevore
de tratamenl, eJ ar fi disprus si urmezc acest tratament. L-am irr,
trebat ce ar vedea ca obiectir, al acestui h atament irr contrast cu
efortul lor conrun ia relatia conjugali; el a spus ci depresia lui,
indiferenla lui fafi de actulsexual, care era un comporianent iotal diferit fafi de cel de drnainte de cisitorie, gi neajutu.ar.ea iui
in legdturi cu sofia iul erau motive bune, daci exista o gansd i.i
depdgeasci acesie

dificultifi.

fedinfele individuaie cu ea au confirmat suspiciunea gi resentimentul ei in legitur'd cu intenriurile comune. Simlea ci, pentru
cd eram bilbat, eram inclinat si fiu de partea solului er gi ci arn
exagerat importanta aspectelor sexuale in relatia br. Ea a spus
cd era de acord si urnteze un tratament, dar ci nu mai dorea sa
conLinue interviuriie comule.
in final anr decis si recomancl tratament individual pentru
amindoi; an'r acceptat decizia lor de a nu continua interviurilt:

JTTO F KFRNBFRC

ir-rti'r"r,iurii.: iniiividrrale c ea, nlr propus ca ea sd

fir cvaluati do urr ait tr-.iapeut, pc cc;nt propriu, <iac;l reclrnogtea
fapttl ci clificuliilile ei se,.rualc rcalizat ar prtea avca surse nrai
proflurde irr ea insd;i Fi daci ar pr-rtea beneficia cle tratament irr
crxrtinuare. fiu cerra ezitare, c:r a inceput o psihoterapie psiharraliiicd cu o ferneie. Cu tcate acestea, a intrerupt tratameniul rlupd
ciiteva luni, consideriinciul inutil si superfluu.
Am realizat ru tratament psihanalitic cu sotul ei in urmitorii
Fasc ani. ln decrrsul acestei analizr, natura conflicteklr lui cu sotia, surseie alegerir ei ca parienerd ;i dinamica depresiei gi inhib;liei lui sexualc au fost clarifrcate gi rezolvate. in primele etape,
ins:ista irr mod repetat ci, hdiferent de collsecinte, el nu dorea in
nici un caz si divorteze de solia lui: convingerea religioasi si medir,rl hii.l-al fi inrpiedicat si faci acesi pas. Explolarca psihanalitici a clezvdiuit clrm, in spatele acestei afirmatii, proiecta asupra mea c(mlportamentlll lui de adolescent, rebel {afi de pirinfii
lui, in special interdicliile tatilui cu privire Ja orice relatii cu femeile din afara mediului lor cultural gr a comunitSfii lor r:eligioase. Eu, Fi psihanaliza in general, reprezentam o ideoJogie antireligioas5, probabil o aprobare a sexului liber 9i a imoralitdlii, ;i el
era in gardii in privinta acestui lucm.
Mai tArziu, pe misuri ce a devenit capabii s5-9i recunoasci
acest aspect pr'oiectat al personalitilii s.)le, a ajuns sd vad; moralitatca dihotomizatd de tip ,,madonE-prostituatS " din adolescenfa lui gi rnodul cum si-a identificat logodnica cu femeia latinA catolicd ideaiizati care ij amintea de mama lui. lnhibilia lui
sexuali reflecta reactivarea vinoviliei lui profurrde {a!:i de interesul sexual pentru surorile lui gi perceperea soliei ca o nran-,J
ideald, dezamigiti gi dezgustar.r. Intr-o etapa r-rlterit,ar.r a analizei, virro\''Alia incon9tientaj fali de agresirritatea legat.i cie frustrA-

(r)mnne si,

il

Reiatii de iubire

:r- nctri

-o

18:

SuDrae!

1rr

dllt tinlrlurii provocate de mam5. furia inconstit:nti la sentimentul cb ea l-a neglijat pi vinovifia in legiturd cu o boal5 grava .r
lnarnei saie, care i-a pus \riaia in pericol, pe caio marna iuj a cunoscut-o i1r mica copiliri.a lui 9i pentr"u care s-a simtit in mod inconFtient rispunzitor, au apirut ca temc majore. in plus, in Je,
gdturi cu inhibarea eforturikrr lui competitive ia locul de munci,
v.inovitia inconstjenti pentru succesul lur in afaceri a apirut ca
un element nou. El slmlea ci o cdsetorie nereugitii era un pref corcct pentru a-Fi pldti acel succes, care in mod incon;tient, r^epre
zenta un triumf asupra tatilur h-ri.
Astfel, multiple straturi ale conflictelor care se refereau la vina
inconstienti au fost exprimate in depresia lui, care treptat a
dispirut in timpul primilor doi ani de tratarnent. intr-o etapi
avansati a analizei, punand in act rcvolta oedipian:i in forma
aventurii extraconjugale cu o femeie extr.em de nesatisficitoare,
a scos si mai mult ia suprafati fr.jca lui pr:ofundi de o relatie tandr.i gi erotici cu aceeasi fgmeie. in al cincilea an al analjzei lui, a
avut o lclatie cu o alti femeie. Aceasti femeiet ii oferea ihspurrsurj erotice satisf5citoare gi aparfinea mediului siu cultural, intelectuai si social. in etapele incipiente ale relaiiei, i-a spus sofiei
despre acest lucru, punind in act agresivitatea punitiv; conira
mamei frustrante, dar gi in efortul incongtient de a da soliei lui
pi lui insugi incd o sansi de a-si imbunitifi relafia. Ea a reactionat cu mare furie si indignare, prezentindu-se farniliei ei ca victima nevinovatd a agresivitilii lui, otr6vind si mai mult relatia
lor si accelerindu-i distrugerea. Pacientul a divorfai de solia l1j
9i s-a ctisitorit cu ,,cealalti" femeie, un pas care, cie asemenea, a
semnalat rezohrarea inhibifici lui sexuale. O imbunitifire semnificatirrd in trisiturile lui de personaiitate otrsesiv-compulsive
a coincis cu aceste schrmbirr. La finalizarea anaiizei. dificultiti-

OTTO F, KERNBERG

ie :rrajore fuseseri rezcrJr.aLe. O consuitatie caro a avut loc ciu!;i

cinci ani a con{irmat stilbilitatea acestei imbundtitiri si fericire.r
Jui rn noun c;sr)ici..
Aici rredem rnai multe aspecte ale patdogiei Supraeului: consoiidala reciproci a unei idealiziri rigide a agteptiriior congtiente de la cisetorie Fi roluriie conjugale provocate de identificarea
cupluiui cu valorile culturale si ideologia grupului ior social specific; ldealul Eului proiectat ia care au aderat, de comun acord Fi
in mod rigid, care a oferit siabilitate, dar care a insemnat sacdficarea nevoilor sexuale. Proiectarea reciprocd inconptienti tr intcrdicfiilor corltra sexualitdlii oeclipiene si integrarea tandrelii ;i
sentirnentelor erotice au faciliiat nctivarea incongtienti a relaliilor: lor oedipiene cLlrespunzetoare; interacfiunile 1or curente au
prezentat o asemdnare din ce ir ce nai mare cu lelatiile cu figuriJe oedipiene.
Po latura pozitivi, sentimentul 1or de responsabiiitate ;i grija i-a adus la traiament; dar scntimentele subiacente de vinov5lie
si coluziunea cu pentru rnentinerea idealizdrii conceptiilor despre cisdtorie la care au aderai in mod constient i-a impiedicat,
ca ;i cuplr-1, sh adauge la aceasti griji acceptarea oporiunitdfii de
a modifica echilibrul Jor prezent. El s-a dovedit a fi mai flexibil,
dar chiar tr:ata:nentul lui a creat un dezechilibru in relafia de cuplu, care a dus la distrugerea treptati a acesteia.

187

Fatologia sever; a Supraeuiui

TrecAnd acum dc la efectul patologiei normale sau uFoare a
Supraeului asupra vie'fii arnoroase a cuplului, la impactul patoIogiei serrere a Supraeului, am putea incepe prin a spllne cd, cu
cAi patologia este mai mare, clr atat mai mari sunt lestricliile pe

Relalii de iubire

'

FLrnclii e SuDraeu L|

Uneo , aceastti dist:rnfare permite pistrarea infinritilri cuplului in anuin.ite zone. Distaniarea cronice, dar controlati, interfe-

cllplui ie stabilc.sie in ceea ce privegte lucruriie pe care partenerii 1e consideri a fi tolerabile. Patologia severd a Supraeuiui
estc Lie asemenea responsabild pentru raiionalizirile rigide ale
identificiirii cu un Supraeu primttiv din partea unuia sau a ambilor parter.reri,,,colectarea nedreptdlii," tridarea gi rizbunarea
presupuse gi detagarea ostili.
De asernenea, psihopatologia severi a funcliilor Supraeului
duce ia comportamentul neglijent gi in mod declarat ostil care
exprim; nirreiuri de agresivitate primitivS, ce incepe si domine gi in mod frecvent distruge cuplul. in mod paradoxal, in etapele de inceput ale activirii acestei patoiogii severe a Supraeului, r'iala sexuaiS a cupiului poate infjori din cauza negirii
interdicfiilor inconstiente oedipiene sau a ispigirii vinoviliei
inconttjente prin srrferinta cuplului. O interacliune scxuali apalent liberd gi plScut;i poate ascunde deteriorarea reiafiei emocare

lB9

;"eazi cu intimitatea ur-rui cuph-r gi cu discontiruitdlile lui obignuite stabiiizatoare. Evoluliile secundare pot include o rationalizare
a comportamentuiui agresiv al fiecirui partener fafi de
Frustririle reciproc induse gi sustinute pot deveni astfel
ratjon.alizarea penIfl'u cornportamentele care accentueazd ;r mai
mult frustrarea gi ciistanlarea de exemplu, impiicarea intr-o re-

reactiv;
celd1a1t.

lafie extraconjugali.
Cea mai frecrrenti expresie a proiecliei Supraeului, totugi, este
perceperea de citre un partener a celuilalt drept un persecutor
nemilos, o alrtoritate moralS care s.imte o plicere sadici ficinduJ pe celilalt sA se simti vinovat si strir.it; iar al doilea parterrer il percepe pe plimul drept o persoand pe care nu te pofi baza,
falsi, iresponsabili 9i trdddtoare, incercAnd ,.sd scape nepedepsiti". Aceste roluri sunt adesea inter"ganjabrle. Ca o consecinti a
identificirikrr proiective leciproce, partenerii pot fi foarte eficienlr in consolidarea sau ciriar si in inducerea cara cteristi cilor
de care le este teami, in celilalt. Relalioniirile persistente sado-masoclriste fird intervenliile pertibr terte excluse sunt probabil manifestirile cele mai frecvente de patologie severi a
Supraeului. Relalionarea poate permite inifial relatii sexu.ale satisficdtoare, dar pe termen lung, inter'acliunile sado-masochiste
afecteaz; Fi funclionalitatea sexuale a cupiuiui.
Un cuplu m-a consultat dir cauza unol altercatii violente
constante. Ei prezenta o tulburare mixtb de personalitate cu tr5sdtud obsesionale, infantile gi narcisice; ea prezenta o personalitate predorninant infantilS cu tr;s;turi isterice gi paranoide. Sentimentele lui de nesiguranlE la iocul de muncd, de a nu putea
trii ia in5ltimea proprillor lui agteptiri de a fi la fel de puternic

fionale.

Cind patologia Supr:aeului este serreri, atAt precursorii

Suplaeului

caret idealizeazi, cAt si cei care persecutd militeazd

contra integririi Supraer.rlui si faciliteaz.i reproiectarea exagera,
ti de nr"rclee aJe Supraeuiui asupra partenerului, ceea cc permite unuia sau ambikrr parteneri si tolereze o punere in scend continri a tiparelor caracterjale conLradictorii. Unul dintre parteneri
il invinovilegte, il crjticd pi il injosegte pe celiialt, si, prin
intermediul identificirii proieciive, induce in mod inconstient
asifel de comportamen te in celilalt. Aceste pr.oiecfii pot fi reflecr
tate intr-o disiantare emofionald defensivi intre partener.i care
apare in decursul unei perioade de iuni sau ani de zile. Uneori,
cupiul poate pur 9i simplu si ,,inghete" intr,o pozilie de distan,
tare care se consolideazd in iimp si duce in final la distruserea
sau pribusirea relaliei de iubire.

OTTO F, KERNBERG

Relalii de iubire "

,t

Fu

ncliile S! praeu ui

t.ltdl lui, se reflrctau in comportamentul fald cle solie, Atent

in mod normai, intrucitva supus fa!5 de ea, a trebuit sd se lupte cu frica de a se apropia de ea sexual. Resplngerea sexualititii
din partea ei, daci nu se apropia de ea in anumite feluri limitate pe care ie putea accepta, le-a redus treptat contactele sexuale
gi a contribuit mult Ia impotenta lui ocazionali cu ea.
O relafie pasionali cu o coleg5 de serviciu i-a oferit temporar
rn sentiment de mAndrie gi de implnire sexuali, tulburat de sentimente intense de vinovS'ie fafi de sofia lui, pe care a inceput
acum s5 o r.add in mod incongtient ca pe mama lui despotici,
care il face sd se simtb vinovat si ruginat, sadici. Mama lui oscilase intre servilism fald de soful ei gi izbucniri violente de furie
fafi de el. Pacientul meu a inceput din acel moment si oscileze
intre migciri de supunere declangate de sentimentul de vinovafie gi conciliere gi episoade periodice de crize de furie, cAnd !ipa,
spergea farfurii (cum f5cea mama 1ui) 9i incerca intr-un mod
stAngacr gi autodistructiy sd il intreacd pe tat5l lui.
Astfel, solia lui simtea ci el nu se purta frumos cu ea gi cd o
abuza, o repetare a experientei cu tatil ei. in incercarea de a evita
ceea ce trdise in copiliiria ei, ca un comportament umilitor al marnei ei, supuse, sotia a inceput acum sb protesteze violent, implicAnd ca martori vecini, rude, si, mai pr.esus de toate, pe propria
ca

Aceasti prezentare ihstreazi iclentificirile incon;tiente, reproiectarea imaginiior parentaie asupra parteneruiui conjugal,
si, mai presus de orice, introiecliile Supraeuiui cu ,,colect.rre il
nedrept;tilor",,,indignare justificatd", comportament puternic
ralionalizat care scrveFte la jr.rstificarea persecuterii unuia de citre celd1a1t, precum gi Ja punerea in act a vinovSliei incongtiente
deoarece existau aspecte aie unei relalii conjugale adulte pe care
amindoi le-au considerat intolerabile. Tiatamentul psihanalitic
al sotiei a dezvdluii originile inhibifiei ei sexuale in eforturile inconFtiente de a recrea o relalre sado-masochisti cu un tati abuziv; tratamentul sotuiui a dezviluit, sub un strat de ambivalen!d fa!5 de o mam5 care inciti si refuzl, Jupta lui fird succes cu
imaginea unui tati puLernic 9i arnerunfdtor.

191

mama.

intr-un efort inconstient de a-l provoca pe soful ei pi la alte vioienfe, ea a minimalizat performanta lui sexualS gi, de asemenea,
i-a implicat pe cei doi copii de vArstd scolard si alte cllnostinte
pentru a-l face de ru;ine pe solul ei. in cursul escaladirii violen,
tei, el a lovit-o in cele dil urmi, ceea ce a ficut ca ea si il reclame ia autoritS!i1e locale pentru comportament abuziv. in acel
punct au fost recomandate evaluarea conjugali gi tratamentul.

OTTO F. KERNBERG

Relatii

deiubire,

FLr

n.tiile Suorae!l!i

siei iransf:rcn{iale

limitati

1q'1u

Eultri irnplicati intr-o astfel de re

-de capacitatea

lel

""1

crescAndi a pacientuir"ri de sa;i

tisfarcere a dorinfelor oedipienc pl in sublimale inir'-r' rtrl.rtie re agr'esie

de iubire recipr:ocd. A.bsenfa unei astfel de reciprocrtdli face

diferenfa dinh'e iubir:ea de transfer 9i o relafie de dragoste in afara cadrului analitic, ltl acelagi fel in care explorarea congtient; a
conl'lictelor oedipiene o diterenliazd de sltualia oedipiani oliginari. Se poate spune cd seambni cu dragostea nevrotici prin
aceea cd regresia in transfer favorizeazi dezvoltarea unei iubiri
neimp.lrtigite. Dar, la rAndul ei, solulionarea analitici a transferului diferenliazi in mod clar iubrrea de transfer de calitatea de
punere in act a iubir:ii nevrotice, situalie in care iubirea neimp.lrtdpiti nrai degrabd spore9te atasamentul dec6t sEJ solulioneze
15

Iu birea irr cad ru I a na litic

iubirea de transfer
Cadrul analiLic reprezinti laboratorui clinic care ne-a permis
si sttLdiem natura iubirji in nenumiratele sale forme. Pentru siu,
dierea lor am porn'it de la transfer in strinsi legituri cu contratransfet.r!.
Princip;ila difelerfi intre situatia oedipiani inifialE ;i iubile,r
dc tlansfer estc posibilitatea, in circumstante optime, dc a explora pe dcplil in transfer determinaniii incongtien!i ai situafiei oedipiene. Perlaborarea ir-rbidi dc transfer presupurre perlaborarea
renuntirii si doliului care insofesc de reguli solutionalea situa,
liei oedipiene. in acelagi timp, pacientul trebuie s.i inr.efe ci o tri-

sdturi permanent: a tuturor relafiilor c1e iubire va fi ciutarea

obiectului oedipial (Bergmarur 1987). Acest lucru nu implicd faptul cd toate relatiile de iubire viitoare vor deriva exclusiv dir situafia oedipiand, ci inseamni ci structura oedipiani influenfeazi cadrul noilor experienle at6t ale individului, cAt gi ale cr-rplului.
In cordifii optime, expefienta regresirri a iubirii de hansfcr ;i
perlaborarea ei sunt facilitate de natura de ,,ca gi r:um" a regre-

OTTO F. KERNBERC

prin doliu.
Explorarea psihanaliticd a iubirii de transfer evidenltazd taate componentele procesului obigrruit al indrdgostirii: proiectarea
asupra celu ilalt (analistul) a aspectelor mature ale idealuluj Eului; relalia ambivaienti fa!5 de obiectul oedipran; apdrdrile rrnpotriv5, precum 9i emergenfa tendinlelor perverse polimorfe infantile gi oedipiene genitale. Toate acestea combinate prilejuiesc
experienta iubilii romanticc impregnate de dorinle sexuale in
transfer, chiar dacd intr-o mdsuri concisi gi tranzltorie. Aceste
sentimente sunt in mod normal atenuate prin deplasdri 1a obiectele disporribiie din viafa pacientului. intr-adevir, probabil ca nu
existi un alt spectru a1 tratamentului psihanalitic in care potenlialul pentru punerea in act Fi experienle de creFtere personali
sd fie condensat intr-un mod atAt de intirn.
Este posibil ca iubirea de transfer si igi tr'6deze componentele
nevrotice prin intensitatea, persistenta incipilAnati ;i rigiditatea
sa, in special cAnd este de naturi masochisti. La extrema cealalti,

Relatii

deiubire. rl .'.a r.ad a "

'

fir: agresivE, sexualizati ce refiecti rezistenta de transfer impotriva sentimentutrui de dependenfd fafi de o analisti idealizat5.
Acest efort de a reproduce duetul convenlional cultural dintre
un mascul puternic gi seducitor gi o femelE pasivd gi idealizati
este corespondenlul unei situatii culturale conventionale a unei
relafii de dependenli serualizate, dintre o pacientd nevroticd de
sex feminin gi un analist de sex masculin, precum Fi al reproducerii, in cazlrl din urmi, a dorinlei de tip oedipian resimtit5 de
fetifi fali de tatdl idealizat.
Pacienlii care au fost traumatrzali sexual, in special cr-r istoric
de incest, gi pacienfii care au fost inplicali in relafii sexuale cu
psihoterapeufi, pot, din cauza presiunii crescande induse de traumd spre compulsie Ja repetilie, sd incerce sa il seduce pe analist, cererile lor probabil dominand transferul pentru o perioadi
indelungati de timp. Identificarea incon9tiente cu agresorul ioaci un ro1 important in aceste cazuri, si o analizd minufioasd a resentimentului furios al pacientului fa!5 de lipsa de rdspuns a
analistului 1a cererile sale sexuale poate solicita o mare atentie
inainte ca pacientul sa se necesita uFurat gi sd aprecieze mentirerea cadrului psihanalitic.
Femeile narcisice cu puternice trdsituri ar-rtisociale ar putea
incerca sdl seduc; sexual pe analist intr-un proces ce ar putea fi
considerat, in mod eronat, iubire de transfer oedipiand. insa
agresivitatea subiacenti eforturilor lor de a rricia tratamentul este
adesea destul de evidenti in transfer. Aceste femei nu trebuie
confr-rndate cu femejle masochiste, care au fost sau nu abuzate
sexual Fl care au o predispozifie ia a fi abuzate gi exploatate sexual. lntensitatea transferurilor erotizate care se rnanifestE la pacientii cu ostructurd isterici de personalitate reprezinte tipul clasic de iubire de tlansfer: o idealizare defensivi. sexualizati a

absorfa dovezilor iubirii de transfer poate reflecta fie puternice

rezistente sadtrmasochiste impotriva unej reialii oedipiene pozitive, fie un transfer narcisic in cz,rre dezvoltirile oedipiene pozitive sunt reduse sernnificativ. S-a observat ca natura iubilii de
transfer variazi in funcfie de sexlll participanfilor (Bergmann
1971 , 1984, 1982; Blum 1973; Karme 1979; Chasseguet-Smrrgel
1984a; Lester 1984; Coldberger Fi Evans 1985; Person 1985; Silverman 1988). Pe scurt, pacientele nevrotice tratate de analigti barbafi
au tendinla de a dezvolta transferuri oedipiene pozitive tipice
ca dovadi, cazurile pe care Freud (1915a) le-a descris in clasica
sa lucrale despre iubirea de transter. ins) temeile cu personalitate narcisici in analizd cu analigti birbali tind si nu dezvolte o astfe1 de iubire de transfer sau se o dezvolte doar in etapele tarzii
ale tratamentului, de obicei intr-o formi estompate. Rezistenta
narcisicd la dependenfd in transfer, ca parte a apiririi impotriva
invidierii incongtiente a analistului, previne dezvoltarea iubirii
de transfer, pacienta trdind orice dorinld sexuald pentru analist
ca fiind o experienfi umilitoare, care o face s; se simti inferioali.
Pacienlii nevrotici de sex masculin tratafi de femei dau dovadd de obicei de un anumit grad de irfiibifle in manifestarea directi a iubirii de transfer, avAnd tendinla de a o deplasa cStre alte
obiectei ei dezvoltd, in schimb, an6ioase mtense fa!; de inferiolitatea sau insuficienta 1ol sexuald ca parte a reactivirii fantasmelor infantile nalcisice normale in legituri cu mama oedipiane.
Dupi cr-rm a evidenfiat Chasseguet-Smirgel (1970, 1984), frica inconFtientd a bdielelului ci penisrrl siu mic nu va fi capabil si o
satisfaci pe mama sa de dimensiuni mari este o dinamicd semnificativi in acest caz. Totugi, pacienfii narcislci de gen masculin
tratafi de analiste de gen feminin manifestX ceea ce aparent este
o iubire de transfer intensi, dar care, de fapt, reprezinti o seduc-

Relatiideiubire.l-b

OTTO F. KERNBERG

,1,

red

rrl dcirr

.Na:

1el,

JnalistlrIui asr:undc cic nrulte'ori o agaesivitate inconstient;l serr-rnificativd izvorAti din clezamdgirea ocdipiani gr din vinov,ltia
jnconstienti oeciipiani.
Caracteristicile nevrotice aie iubirii de tralLsfer devin evidetrte nu numai prin intensificarea ciorinlelor erotice legaiii de o iubire neimpirtigit5, ci se manifesti mai degrabd in dorinta narcrsicd infantili de a fi iubit decit in iubirea maturd activd fatd de
analist, in dorinla de intimitate sexuali ca o expresie simbolicd
a dorinfeior" simbioti.ce sau a dependentei preoedipiene pi in accentuarea defensivi generald a idealizirii sexualizate ca o aparale impob'iva tendintekrr agresive generate de numeLoase surse. Pacienlii cu organizare de personaiitate de tip borderlire pot
rnanifesta dorinte extrem de intense de a fi iubifi, cererj elotice
insofite de eforturi puternice de a controla terapeutul, gi pot chiar
recurge la amenintiri cu suicidul i:r efortul de a obtine cu forta
i ubirea terapeutului.
Evolutii aie dr:agostei lromosexuaJe de trarrsfer sunt similare
la ambele sexe, ins5. diferenfe importante apar in contratu ansfeml analistului. Pacienlii cu psihopatologii nevrotice ar putea dezvolta intcnse dcirinte homosexuale fafi de analistuj de acelagi
sex, dorinte in care converg complerul oedipian negativ
Fi tel"rdinieie preoedipierre, de dependenfi orali si cele anale; elementele dorintelor sexuale pot fi studiatc dupi analiza sistematici a
rezjstenlelor impotriva regresiei in transfer
in patologia narcisici, transferudle homosexuaie dclbAndcsc
c1e obicei aceleasi caracteristici solicitante, agresive, despotice ca
pi transferurile heterosexuale ale pacienfilor. de sex rnasculin fati
de analigtii de sex feminin si aie pacir:ntelor narcisice antisociale
9i borderline de sex feminin fati de anaiistii de ser opus. De reguld, toieranta analistului fa!5 de iubirea de transfer. pozitivi gi

JTTO

F KERNBERG

sexualizat; a rracientiilor nei'rertici si mentinerea caci;"uiui alalitic ?rr cazul iubirii de h ansfcr pseudo-pozitiv din patoiogia narcisic; sunt condiflilc esentiaie a1e unei exploriri analitice compiete 9i aie soJufiondrii tuturor dcest(\r r-volutil. jn acest Froces,
vicisitudinile conlratransferuluj sunt de o importar-rfd covii.rgitoarc-

Contratransferul
Degi lucrtirile de tehnici psihanalitici au conferit o atentie
sporiid ctr;rtlatlansferului ca factol in formularea interpretiriior de transfe4 s-a pus accent mai mult pe contratransferul
agresirr decAt pe ce1 erotic. Tiadifionala atitudine fobici fafd de
contratransfer, care s-a sclrinrbat doar in r.rltime[e deccmi,
:rctioneazd incd in privinla rispunsului erotic al analistuiui la
transferul erotic.
;,
Ln generaL, atunci cand serrtimentele gi fantasrnele erotice ale
pacientului in tlansfer sunt lefulate, e'vcci de obicei riispunsuri
erotice ries'mnificative in contratransfer. insd atunci cAnd pacientul i;i conFtientizeazS fantasmele si dorinteie erotice,
respunsul de contratransfet: a analistului poate include elemente erotice care il altereaz; fafi de posibilitatea ca pacientul sd isi
reprime in mod congtient fanLasmele gi dorintele erotice. CAnd
rezistentele la exprimarea deplind a transferuiui s-au diminuat
semnificatir- si pacientul trdJegte puternice dorinle sexuale fal;
de anallst, rispunsurile contratransferenfiale erotice pot deveni
intense, variind cu intensitaiea transferului erotic.
A9 dori si scot in evidenfi fluciualiile transferului: in mod
normal, chiar si transferurile erotice intense cresc sau scad deoarece pacientul igi deplaseazi sentimentele 9i dorinlele transfcrcn-

Relatii de

iubire'lubi eaincadr! analiti.

le8

tiale citre opor:turritdfiie disponibi le de punere in scen"i, de

evoiufie, ori de satisfacere extra-analiticd a sentimentelor sexuale. CAnd dorinlele erotice ale pacientului se focalizeazd exclusi1. pg analist, aspectul rezistentei devine destui de evident, iar
componenta agresive a soUcitirilor sexuale mai acceniuate.
Aceastd eaoLulie tinde sd drminueze intensitatea sentimentelor de
contratransfer erotic.
Atunci cAnd identificarea proiectiv; predomini in raport cu
proiecfia
adic5, atunci cAnd pacientul atribuie analistului sentimente seruale pe care le recunoaste in el, dar le respinge cc,nsiderAndule periculoase, incercAnd in aceiagi timp siJ controlezc pe analist pentru a evita un atac sexual de care se teme, in
contrast cu sirnpla ploiectie a impulsurilor inconstiente
- conbatransferlll erotic este de cele mai multe ori absent. De fapt,
ciudata discrepanld intre fantasmele sexuale intense proiectate ale
unui pacient cu un transfer erolornair gi un r.ispuns contratrans{erential care lefiectd doat sentimentul de intimidare gi constrAngere ar trebui sd-l ducd pe analist cu gindul la existen,ta ulrei psihopatologii narcisice severe a pacientului sau la o regresie
putelrricd in transfer'.
Din experienla mea, cel mai intens contratransfer erotic este
probabil cel obtinut in oricare dintre urmdtoarele trei situafii: (i)
cazul analigtilor de sex rnasculin care trateaze pacienfi de sex feminin cu puternice trdsituri masochiste, dar fird trisdturi border'line, care dezvoltd o iubire sexr:alizate mtense, ,,irnposibild"
fald de un obiect oedipian inaccesibil; (ii) cazr.rl anali;tilor,le an.bele sexe cu caracteristici puternice narcisice nesolufionate; (iii)
in cazul unor anaiigti de sex feminin cu terrdinfe masochiste puternice care trateaz5 pacienli narcisici de sex masculin extrem de
seductivi. Anumite paciente masochiste pot genera fantasme de

OTTO F. KERNBERG

salrrare in analistul lor de sex masculin, ,,seducildu-]" s; incerce se le aiute doar pentru a demonslra cat de eronat Fi inutil este
dc fapt ajutorul lui. Aceste acte de seducfie pot devenj sexualizate si se pot manifesta in contratransfer ca fantasme de salvare
cu o componenti eroticd puternice. De obicei, de exempiu, anaiishrl de sex mascuiin ajunge chiar si se intrebe cum este posibil

ca aceasti pacierLt; extrem dc atregitoare sii nu reuseascd si

mentind o relalie cu un bArbat gi sb fie mereu respinsi? Nu mai
este decat un pas de la aceast5 intrebare p5ni 1a fantasma de contrairansfer: ,,Ag putea s5-i fiu un partener sexual foarte satisf;-

(:;toI",
in tratamentul pacienfilor masochigti cu un lung istoric de relalii amoroase eFuate, am observat ce este util sd se acorde atenlie sporiti momentelor in care apar asemenea fantasme de sal\rare sau de contratransferuri erotice. De cele mai multe ori,
aceste seduclii in tlansfcr-contratransfer culmineazd in incapacitatea frustrantd, dezamigitoare gi mAnioasd a pacientului de a
inleiege comentariile anaiistullli, sau in trecerea Ia cereri
neobignuite la adresa analistului, care distrug instantaneu dezrtoltarear contratransferului erotizat de salvare.
Consider de asemenea util ca anaiistul sE i9i tolerczc proprile fantasme sexuale despre pacienti, gj chiar s5 le permiti sd se
transfolme inh-o poveste despre o reiatie sexuale imaginara. in
scurt timp, propda fantasmd a analistului va duce la evaporarea
ideii datoriii perceperii pre-constiente a aspectelor de respingere
a ajutorului ,,antilibidinale" ale personalitatii pacientului; o asemenea abordare va facilita interpretarea transferului chiar inairte de trecerea bmsci La aspectele negative. Inconsecvenlele in planificarea tr:atamentului, scereri de schimbare a programului,
convingerea cu privire ia insensibilitatea analistului la circum-

Relalii de iubire

' I!

birea

if

cadrul anaiiti(

stanLe. spe.i:rie, iresponsabilitatel trnanciari, int6rzieri trr plat:r gr-.,

dinfelor rcprezilti c6i:cv:L ciin moc'lalit;ifile evidente plin car:e rrar:ienti; incealci sd impiedice sau sil disirugd posibilitatea uner r.e
latii stabiie;ii pozitive cu analistlrl; vigilenfa fatd de povegtrL"
corLtratransfelentiale i-ar putea permite analistuiui s6 detecteze
acesie terdinte inainte de punerea lor in scend in timpul tratamentului.
Tr:eb uie sij facem o diferenii intre manifestirile erotice intelrse cle transfer gi dolinfa pacientului de a fi iubii de citre analist.
[lioltulile constiente sau ilcongtiente de seduclie in transfer poi
arrea ia bazi dorinfa de a deveni obiectul dor.infei analistului
de a deveni falusul analistului
cu {antasme de inferioritate fizici si do castlare. trrrin urmare, as dori si analizez nu doar apeirilile pacienLului impotriva explimirii depltle a tralsfer-uirii crc,tic, clar;i natura fantasnrelor de transfer. Ire lAngi ceea ce ai.
putea perea o simpiil dorinti pe.ntru o relalie sexuai;i cu anahstui, se regdsesc numeroase transferuri si intelesuri, Erotizarea lr,
tcnsi, dt cxemplu, estet de cele rnai rmrlte orj o apirtrre irnpotrivir transferuriior agresive derivate din numeroase surse, un eiort
de a evita confiicte d'-rreroase izvorAte din dcpendenfa oralb, s.r r-r
punerea in sceui a transferurilor per\rerse (dorinta de a seduce
araiistul cu scopul cle a-i distruge).
Analistul care se simte liber si explorezer in :ninte pr:opr-iiie
sentimcnte sexuale fald de pacient va fi capabil s6 evalueze natura dezvoltiriior de transfer gi va e\rita astfci o negare deiensrv.i a propriului lispuns erotic fati de pacient; el va trebui c.r rn
acelasi timp si poati fi capabii.l se explorez. iubirea de transfei
fbr;i sd treacd la act contratransferul intr-o abordar-e seducti\iii.
Transferul erotic al pacientului poate fi erprimat printf-Ln comportament ron-verbaL, prinir-o erotizare a propriei relatii cu ana,

OTTO F. KERNBERG

analjsiul ;ir trr.:bui si rrispunda pri:r exnlorarea naturij defer:rsive:r seducfie! nevcrbali;:ate fira a coni;:ibui 1a
o cr:otizar(. a tratanentuiui sau a-l lespingr. pc pacjcnt in mocl

lisiul

'-ic

fai;-i de carc

2a1

fen si r'"

Patoiogia narcisici nesolufionatd a anaiistului este plobabii

principahrl factor al lreceri.i Ia act contratransferenfiale sub forma unei contributii la erotizarea situafiei psihanalitice gi chial a
rllperii cadrului psihanalitic. L)e cele mai multe ori., intrelinerea
rela;iilor sexuale ir pacientji reprezinti simptomul unei patologi.i caracteriale narcisice a analistului ;r a patologiei semnificative a SupraeuJui acesLuia. Existd totufii cAteodatd dinamici pur
oedipiene; se poate cei depi;irea hmitelor scxualc aic relaliei ana
ljtice dr: ciitre anaiist si reprezirlLe simbolic clepi;irea barjerelor
oedipienc, o tre.ere ia act a pablogiej masochistu generate de
dorirfa incongiier"rt;i de a li pedepsit peniru o transgresare ocdipian.i.
Expiorare;r aspecteJor lntime 9i cclrplexe ale fantasmelor
eroiice ale pacientului gi a dorintelor;:entru o relatie sr:xuaii de
iubirer cu anahstul ii oferi acesiuia din urnrd ocazia unic.i de a
intelege rnai bine viafa sexuald a scluiui opus. Aici interrrin atit
clinamiciie homosexuale, c51. si cele lreterosexuale, atit latura pozitivd, c6t ii cea negativd a complexului Oedip [1 masura ]lt care
iuraiistul se identrfici cu experieniele emofionaie ale p:rcientuiui
t1e sex opus, identificarea concordanti in contratransfer cu exper:ienlele erotice ale pacientul-li cu alte obiecte heterosexuale
activeaz; capacjtatea analistlllui pentru identificarea cu puternir:e1e dorinle sexuale ale sexului o1-rus 9i rezistenfele impotriva
acestcia. Analistul de sex mascujin, pentru a putea fi capabil sd
stabileasci o identificare concordanti in contratransfer cu it'rteresul pacientei saie pentlu un alt bArbat, trebuie sd fie liber sa

Reiafii de iubire

'

IubiieE in cadrul ana itrc

afilrs,i proplia identificare fenrirrili. Atunci cAnd aceeasi pacien

ii st'r'a simfi atrasi sexual de analist, acesta va fi capabil si infeJeagi mult mai bine dorinfa sexuald a unei reprezentante a scxulu.i opus, integlAndu-gi ident.ificarea concordanti cu dorili.r
sexuaii a paclentei sale si identificarea lui complementar; cr
obieci ai dorinfei ei. Aceasti inlelegere din partea analistului include o rezonan!5 emotionald cu propria bisexualitate, precum
gi depagirea granitelor de irtimitate si conrunicare, care se atinge
nunrai in apogeul de intimitate sexuali al unui cupJu.
Activarea unlri contratransf:er intens si compJer care probabii
cd poate fi tolerat gi utilizat in analizi este urricii pentru situafia
psihanaiitici doar: datoritd protectiei confc.lite de limitele relafiei
psih.rnalitice. O confirmare ironicS a uniciiifi acestei experiente
de contratransfer consti in acec'a ci, degi psihanalistilor ii se oferi ocazia unicd de a studia psihologia vietii amoroase a sexului
oFlus, aceasti experienti si culloastere tind sti ciispar.d cind r ine
vorba de infeleeerea propriilor experiente cu sexul opus in afara
situatiei psihanalitico. Adici, in afara situatiei psihanalitice- r iata amoroasi a analistului derrine pur gi sinrp[u una comun;.
ln 5ilu.rii,r irr ,.rre.rrrlli-lul :,i pacientul nu -unl cle rcela;i ser.
identificarea concordantd in contratransfer se bazeazd pe capacitatea analistului cie a tolela propriile comporente homosexu,
alr:, in timp ce in identificarea complementard in contratransfer
domini componentele heterosexuale. Aceastd distincfre se estompeazi atunci cAnd pacienfii de acelasi sex cu analistul traiesc
tt irrbire de transfer infpns; Transferurile homosexuale si risnrinsul erotic al:rnalisfului la astfel de transferuri tind si activeze
lupteie pi conflicteie libidinale preoedipiene 9i oedipiene, in special la pacienlii ale ciror dorinfe 9i conflicte hornosexuale apar
in contextnl unei organizari nevrotice de personalitatc. Dacd ana,

OITO F. KERNBERG

proplirie conrponente homosexuaie, explolare;r con tratrarlsferuiui cu privire [a propria identificare cu Parinlii preoedipienj ar trcbui s5-i faciliteze analiza implicafiilor
li,qtul isi poate toler-a

203

negative oedipiene ale seniimenielor homosexuale ale pacientului siu. Acesi iucru nu pare a d'veni dec6t rar o importanti probiemi pentru analiFti, cu excepfia celor care se lupti cu o re{ulare confiictuald a propriilor dorinfe homosexuale sau cu o
orientare homosexuali reprimati.
Evotulia transferului Ja pacienfii homosexuali cu o personalitate narcisicd tratali de anali;ti de acela9i sex dobindegte o caiitate exh'em de solicitant;, agresiv;, care teduce sau elimine colltratrans ferurile irotnosexuale puternice 9i dificultS!ile lor
aferente. in mod firesc, lipsa rezonanfei sexuale in contratransier a unui analist de acelagi sex Fi a unui pacient homosexual care
prezjntd o sever; patologie narcisic; necesitd de asemenea analiza urrei posibile rcaclji fobice specificc de care di dovadd analistul {a!.i de propliile impulsuri homosexuale. Puternica prejudecati cultural.ii referitoare 1a homosexualitatea masculini ar
l-rutea reprezenta, din nefericire, o povari gi mai mare in contratransfer pentlu psihanalistul de sex masculin.
Din observafiile de mai sus reiese ci cele maj imPortante problemc. teltrice in analiza iubuii de tra;rsfer sunt, in primul rind,
toicranla analistului fafd de dezvoltarea unor sentimente sexuaie fafd de pacient, fie ele homosexuale sau heterosexuale, care necesiti libertatea interioard a analistului de a-;i utiliza bisexualitatea psihici; in al doilea rAnd, explorarea sistematici de cEtre
analist a apiririlor pacientuiui impotrirra exprimirii complete a
iubirii de transfer, gisrnd uir compromis intre ezitarea fobici fa!5
de examinarea acelor apirdri ;i riscul de a fi invaziv in mod se0.,"1t1,; ih al treilea rAnd, capacitatea analistului de a realiza o ana-

Relatii

deiubire' 1!brreain.adru analitic

)44

lizii compl,.:tri aLit

erplimilii iubjrii

dr: transfer a pacicntului.

vor irr..;oti iner.itabil acest tip de:
ir-rbirc. Asifcl, in opinia mea, sarcinile anairsiuluj incjud ablinerea de la a comunica pacieniului propriilor contratlansferuri cu
scopul de' a-gi asigrra libertatea irterioari necesald cxploririi propriilor sentimente 9i fantasme gi integrarea in{elegetrii contrafansferului dobAndite o datd cu formularea interpretdrilor de transler ir termenii conflictelor inconFtiente ale pacientului.
Trebuie analizatd si interpretatb trdirea pacientului in raport
cu ,,respineerea" analisiului, ca o confirnrare a interdictiilor cu
privire la dorintele oedipiene, a umiliniei narcisice si a inferjoritilii sexuaic gi a castririi pacientuiui. Atunci c6nd acesie condifii sunt indeplinite, vor apirea in transfer perioade de explirn;re iiberi;i deschisi a iubirij de iransfer, fic ea oedipiani s.ru
pr"eoeclipiani, perioade a ciror intensitate variazi pe misura cc
dezvoltarea emotionali a rrietii sexuale a pacienttrlui ii iniesne;te eforturile de a oblile 11ai multe relafii pline de satisfaclii rn retrlitatea cxter"ioar";i.
Anaiistul trebule si accepte nu numai propriile tendtnie
bisexuale care se actjveazi in contratransfertil erotic, dar gi aJto
tendinteinfantile perverse poiimorfe, cum ar fi implicafiile sadice si voyeuriste ale oxploririlor interpretative ale,,.ietii sexuale
a pacientul-ri. Este, poate, de asemenea adevdrat c;, cu cat viata
sexualii a arralistului este mai satis{dcitoare, cu atat el va fi rnai
capabii sd-9i ajute pacientul si rezolve inhibiliile gi limitirile in
aceasta parl'e esentiali a experienlei umane. lndiferent de asoectele problcmatice ale iubirii de transfer, cred ci experienta uricd pe care o ofer.l activitatea psihanalitici in analizarea acesiei
iLrbiri, fiindu-i il acelagi timp tinta temporard, poate contribui la
dezvoitarea emofionalS gi prol'esio;rali a analistului.
a

cAt 9i a rr:ac-tiiior ia lrtrstrare can:

OTIO F KERNEERG

S ilustnare

clinic&

)o,'

[]omni;oala A cta o l:enrcie nemdlitati, aproapr cie virsta dt:

3{} cie ani, trimisti ia mine de ciitrc intenistul ei rlirr cauza depresiei cronice, a abuzului cle alcooi pi poli-substanfe, si a unui siil
dc viafii haotic, dovedind instabilitate atet 1a locul de muncti, ciit
si in relaliile cu b;irbafii. in capitolut 5 am ficut referlre la alte
aspecte alc hatamentului ei. IJomni;oara A s-a dovedit a fi inteligent:i, caldi gi destuJ de atr.lgitoare, degi iotodati simplS ;i Lreglijentd il privinfa infifigiilii ;r a lnblie amintei. ipJ termurase cu
succes studiile in domeniul arl-iitecturii Fi fusese angajati 1a cAteva lirme de arhiteciurd, si, din cAte am aflat pe parcurs, i9i
schimbase in mod frecvent locui de nuncii, in principal din c;uza rclatiilor amoroase neferlcitc cu bir'.oafi pe care ii intiJnea ia
locul de nunci. Avea tendinfa de a imbina relatiile profesionale cu cele personale intr-un rnod autodistructir,'.
Mama pacienLei murise cind d-ra,A ar.'ea tr ani.'lhtel ei, un
om clc afaceri de seai.nd, cdiitorea des in strdinitatc in intcrcs de
ser:viciu Fi avea multe contractc in lenratittnalc. in trrnpul acestor
cilitorii, d-ra A gi cei doi fralj mai mari erau lisati in grija ceiei
de-a doua sofii a tatillli lor, cu care d-ra Anu se inlelegea. D-ra
A si-a descris mana intr-o manierd idealizati, inh'ucat\ia nerealist5. La moartea mamei sale, triise un doliu intens, gj care s-a
transfornat trrptat intr'-o ostjlitate de dur-ati fald de mama vitregii, cu care tatdl se cdsitorise un an mai tilziu. Relatia cu tatd1, care pAnd in acel monent fusese excelentS, s-a deteriorat gi
ea, rrl consideranci nejustificati ostilitatea fetei lui fali dc noua
lui solie.
Pe parcursul aclolescentei, rrama vitregi pirea muitumiti si
poati rbmAne acas;i gi sA-gi onor:eze obligafiile sociale, in timp

Relatii de iubire

. .1, r ..

Jr

on"rr'

de ci-ra A isi insotea iatil in cdlEtoriile in str6indtate. in iimnui

liceului d-ra A r descopcrit c;j tartil ej avea relalii extraconjug.,le cu alte femei gi si-a dat seama cd aceste legitrr erau princi
paiul scop ai cdldtoriilor lui. D-ra A a devenii confidenta tatilui
siu, simfindu-se in mod constient incentati si fenciti ci acesta
avea incredere in ea: intr-un mod mai pulin constient, se simtea
triumfitoare asupra ma[rei vitrege.
in timpul facultdlii, a inceput si se contureze in comportamentul ei un tipar cc s-a perpetuat pAnd cAnd a inceput trata_
rircnlul.5L lrdrago'lea. der enea loarle dependenio,,ui,u-a si -.
agdfa cle padener, gi, ilvariabil, era pirisiti. La aceasta reaclio_
na prin depresii severe, Fi printio tendint; de a recurge la alcool
si calmante usoare cu scopul de a dep.igi depresia. pozitia sa so,
cialS in cadrul grr-rpu lui exclusivist din care ficea parte s-a dete_
riorat treptat, deoarece avea reputatia unei prizi ugoare. Atrrnci
cAnd o relatie amoroase nefericiti s-a complicat cu o sarc.ini ne_
cioriii gi cu un avort fortat, iatel ei s-a ingrijorat 9i a indernrLat-o
pe internista d-rei A sd o irimitd la mine.
Primul meu diagnostic a fost personalitate masochisti, depre,
sie caracterologicd gi abuz simptomatic de alcool
Fi substanle.
D-ra A pistrasc reiatii bune cu ceteva pdetene multi ;rni, era ca_
pabiiS si munceasci eficient atAt timp cat nu se implica in relalii intime cu bdrbali de la iocui de muncd gi mi-a lisat impresra
unei persoane oneste, preocupati de sine gi capabild si stabileas,
cli relatii de oblect profunde. I-am recomandat psihanaliza, i.rr
urmdtoarele evoiufii au avut ioc in cel de-al treilea al patrulea
9i
an al tratamentului s;u.
D-ra A. avusese pentru un timp o relafie cu un bbrbat cisitorit, 8., care i a cxplicat ciar ci nu dorea si isi pirdseascd ner",as_
ta pentru ea. S-a oferit totusi si ii facd un copil gi sd isi asume

OTTO F. KERNBERG

fjnanciari t-lentru el. I)-ra A se: inca cu iderc:r

rrrenite
rrnei sarcini
si le intdreasci si si ler consolideze uniunea.
imi descria rcpctat cxperjentele sa ie cu Ii., portretizAnduJ ca fiind un birbai sadic. mincinos gi nedemn de incredere; se plangea cu amdriciune de ei. Cind am intrebat-o despre {eiul in care
ihfelegea ea o reialie, pe care o descria in astfel de terrneni, m-a
acuzat ci incercam si distrug ceea ce pentru ea inserrrna, la Lrrma
urmei, cea mai sernnifjcativi relafie din Viala ei gi cd eram nerdbd;tor, dominant 9i moralizator.
Treptat a devenii eviderrt faptul c; vedea in mine o figura patemd rnutili, critic;i Fi neintelegitoare, o replicb a feiului in care
ea simf,se griia tatilui ei fa!5 cie ra. in acelasi tirnp. repeta tiparul
relaliej ei masochiste ir:i transfer. Ceea ce m-a frapat este faptul cd
pacienta descria in cele mai mici detalii certurile;i dificultifile cu
rubitui ei, dar nicjodatd nu menliona aspeciele intrme ale relajiei
ior sexuale, cu exceplia cAtorwa cazuri in care spunea cd s-au sim
tit frrarte bine in pat. Din nu Ftiu ce motiv, nu am analizat discrepar.r!a dintre deschiderea ei generalS si aceasti prudenti specrali. Cu greu mi-am dat scama cA ezitarn si ii analizez viata sexuale
din cauza plopriei fantasme ci ea ar: fi interpretat imediat acest
lucru ca o invadare seductivi. Am simlit in mine o reacfie contratransferenfiaid speclald pe care n-am infeies<r intlutotul.
in timp ce anaiizam iuncliile infiniielor repetiri ale acelora;i
interacfiuni sado-masochjste cu 8., am descoperit cd d-ra A se temea ci ai fi putut fi gelos pe intensitatea relaliei sale cu B. lrni
conform cerora ea repeta o relalie irusconsidera interpretdrile
trantd Fi autodjstructive cu mine, gi feia cu B.
drept o invita-si-mi inleleg astla
supunere
erotici
fali
de
mine.
Am
putut
fie
fel ezitarea anterioar; ca o congtientizare intuitivd a suspiciunilor
ei in privinfa intenfiilor mele de a o seduce. I-am sugerat ci se
respon sabllitatca

2o'l

Relalii de iubire . Iubira in cadrLrl ana

iti.

s:i-nri inrp.ii'tiiseasci detalii d:irt viata erj st xuali-l deoart:cg

crecie ci vLcau s;'i o cxploatez sexual, si o seduc si s;i-i trczesc
-,'niitncnl,. \r.\llJ,C i,rl,r Je ti ri'', .
ll.ebuie si aclaug cri aceste ciezvolihrl au aphrut intr,i) atmosfera compiet non-emtici; in tot acest timp, momente ljnistite de
autc.r-reflecfic intrerupeau izbucniriie de furie contra iubiiului ei
saLt contret mea, datodtd presupusei mele intolerante fafi de re_
lafia sa cu B. Apoi a inceput sd analizeze aspectele sexuale ale
relaiiei salc cn B. Am aflart cd, clepi de Ja inceput participase cn
plice;:c la orice joc sau activitate sexual;:1 propusi de B. ci
;i
submisivitatea e.i ii ficea acestuia o deosebiti pldcere, ea nu nu_
mai c.i nu prrtea ajtrnge la orgasm in timpul actuluj sexuai, dar
manifesta aceeagi inhrbitie sexuali ca gi in cazul foptilor ir-rbiti.
LJoar in momentul in care u:rul dintre acegtr iubiti, intr_un acces
de furic, a lovil-o a lost cap;rbild sd se excite sj si aibi orgasm.
Acesia infl)rinatie m-a l.imurit in plivi:rta comportamc.:r.rtuIni
siu dependenL, si totusiprovocator, cu 11.: eforturile sale incon,
;iiente de a-i provoca s;i r: love.rsci, pentru ca astfcl si poata
sirnti pc dr-:piin plicer.ea sexu.rj.r. Atruzul de alcool si calmante
Lrsoare a apdrut ca o modalitaie de a se prezenta ca o persuarl;
impulsivii, necontrolat;, pretentioas.i si vegnic nemulfumiti _
in contrast cu sincle ei blitrd si suplrs. in acest lel, stArne.r in bir.,
bati violenla
cu posibiltatea unei satisfaclii sexuale
9i in ace_
laf i timp isi diminua fanlecul. Iirivind retrospectiv,- abuzul de
alcool pirea o modalitatc de a jusiifica o eventualb respinger:e
dir-r pariea bdrbatilor, Vinovitia inconstientE pentru impli caliile
oedipiene ale acestor re[afii a apirut gradua] ca o ciinamicd prin
. ip.rl.i.
Analiza acestui material a acceleiat sfArsitr.rl reJafiei cu B.: ci_ra
Aa devcnit din ce in ce mai pritin pretenfioasi regresiv si i_a pus
tenre-

OTTO F. KERNBERG

reali:;t pe'li faii lir t:rii cli iri orlse.rvlntolc c{xrpoiianlentLrlul sir: faf;i de ea. Confnrntat cu aliernativele ei refer:itoale la vijrrxul rclafiei, Fr.;r decis sX o il ctrcrr. In l.triuada cJc Juiiu ce a ttrrnat, s-au Cegaiat penfu plinra data in transfer sentimente erotice
cu$ticnie fa!d de mine. D-ra A, care nX suspectase cd incercam
si o seduc sexual si mh cursiderase o replice a tat;iui ei ipocrit,
moralist gi promiscuu, md Percepea acum foarte diferit de tatil ei.
Derrenisem in ochii ei un bdrbat idealizat, iubitor, protector:i receptrv din punct de vedere sexual. Fi irtr-o manier5 destul de deschisd i9i exprirna sentimentele erotice fali de mine, sentjmente
care inglobau fantasme gi clorinle tandre ;i sexuale. La rAndul
meu. .onsiderend-o inifial destr-rl de gtearsd, dez-voltam acum fantasme erotice contratransferenfale in fimpul sedinfelor, g6ndirdunra in acelagi timp ci era rematcabil cii o femeie atAt de atrdgdtoarc nrr a fost capabilS sE menfini o relafie perrnanent.i cu r1n birbat.
D-ra A, in mijiocul unei aparente libertifi de exprimarea fantasmelor legate de o lelalie amoroas; cu mine
in contextul cerorJ
i9i irlagina ir.r plincipal interacliruri seruale sado-masochiste
devenise de asemenea foarte sensibild la cea mai mici {rustrare in
timpul pedinfelor. l)acd trebuia se agtepte ceteva minute, dacd trebuia si schimbim data unei intAlniri, daci din diverse motive nu
puteanr sd aranjez o schimbare pe care o ceruse, ea se simlea lenide
Le
- mai intAi ,,deprimat5", dupd care foarte mdnjoasd. Umiliti
faptul ci nu rispundeam in nici un fel la dorinfele sale sexuale, md
acuza cd sunt rece, dur gi seducdtor la modul sadic. Imagjni ale relatiilor iresponsabile ale tatilui siu cu femei din diferite !dri, folosindu-se de ea pentru a nu h'ezi suspiciunile celei de-a doua sofi,
eieveneau o temd semnificativi: eram la fei de seduc!.e gi de necienrn de incredere ca tatil ei ;i o tridanr pr"in rclatiile mele ,,iresponsabiie" cu ceila}i pacienli 9r cu colegele mele.

ilai

Relalii de iubire

'

Iu birea

ir cddru al]aitrc

:10

Afeciul intens al acestor invinrriri, atitudinea ei acuzatoare,

autodepreciativi si ranchiunoas5, o replici a dificultdtiior ei cu
birbaiii pi deschiderea turui aspect al relaliei salo cu tatil care fr"rsese lefulat mai inainte au condus si ia o modificare in contratransferul meu. Paradoxal, mi simfeam mai liber sd-mi explorcz
faltasmele de contratransfer, care variau de ia interacfiuni sexuale care ii reproduceau far"rtasrnele sado-masochiste pAnd 1a a-mi
imagina cum e si triiegti cu o femeie ca d-ra A. Fantasmele mele
despre interacliuni sexuale sado-masochiste reproduceau de asemenea comportamentul agresiv al birbali1or fald de ea, comportament pe care ea in mod incongtient tindea si il induci acestora. Fantasmele mele au culminat prin realizarea faptului cd ea
prov()ca neincetat situatii care sd-i frustreze nevoile de dependen!5 gi duceau la invinuiri mAnioase, exti.nzAndu-se spre intcracliuni violente 9i afigarea publici a depresiei 9i furiei. Ea se prezenta drept o victimi a mea, ceea ce rre distrugea fir5 doar 9i

fr,dh.relalra.
Deoarece {oloseam acest material contratransferenlial in inter-

pretarea evolufiilor din hansfer, puternicele sentimerlte dc rrinovifie ale d-rei Ain legdturd cu aspectele sexualizate a1e relafiei cu
mine deveneau vizibile. Spre deosebire de nemullumirile arrterioare datoraLe sentimentului ci este respirsi si umiiitd il lipsa
unui rispuns de iubire din partea mea, de data asta se simlea
anxioasi, vinorratd gi supdratd din cauza dorinfei de a mi seduce gi a blocat o imagine idealizati a soliei mele (despr:e care nu
gtia nimic). Retrospecti\'. mi-am dat seama cd rezistenta mea la
explorarea fantasmelor din coniratransfer m-a impiedicat s;i le
urmez intr-o direclie care ar fi clarificat caracterul alrtodistructiv
gi masochist al dormlelor erotice ale d-rei A fa!5 de mine. Privind.
in urm5, as putea spune ce contra-identificarea rnea inconFtient;

OTTO F. KERNBERG

r:u [at.1 ei sr::duciiv cu iibertatea de a-mi expkrra cont]"airansfe-

27)

rul crotic 9i, prin urmare, de a percepe mai clar tiparul mascrchisl
din trarrsfer" De asemenea, consider ci la acesta a conbiblrit si rezistenla mea ia impulsurile sado-masochiste inconptiente aJe:
proprici mele resp,:nsabilitdfi de rol fali de d-ra A- Fantasmele
sexuale ale cl-rei A in legituri cu tatil sdu, de care i9i amintea ci
o provoca pi o resp:Lngea sexual, au devenit astfel un conlinut dominant al analizei.
ln contextul exploririi sentimentelor profi;nd e de virovalie
care ficeau legitur:a acum intre irnaginea idealizati a sofiei mele
9i imaginea idealizatd a mamei sa1e, d-ra A. gi-a dat seama ci nu
ficuse ciecAt si sc apcrc impotrir.a acestor sentimerrte de l inovdfie prin clivarea imaginii mamej in imaginea idealizatii a mamei decedate gi imaginea angoasantd 9i depreciatir'5 a mamei vitrelte, reprezentatd de rivtriele d-iei A, celelalte femei din viafa
birbalilor pe care rlu ii putea avea doar pentru ea. Aceasti congtientjzare a ajutat-o gi si clarifice alegerea incongtienti a bdrbalikx ,,imposibili" si interdiclia inconstienti a satislacliei sexuald
completb irr alte condilii decAt cele de suferinld fizicd sau meniai5.

A a reu;it in cele din urmd si arbd o relalie cu un bdrbat

care in multe privinle era mai satisf.icitor decAt fogtii ei iubi9i.
I'Jr.r era impiicat in nici o altd reJafie la momentul respectiv si
aparfinea mediului ei social (din care fusese ostracizata datoritA
stilului ei de viafd turbulent). A urmat o lungi perioadi de anaIizd. in timpul cdreia am explorat fantasmele gi flicile din relalia
sa cu C. A fosl capabild s5-gi descrie in detaliu relafia sexuali, gi
am putllt astfel si examindm atat sentimentele el de vinovdlie
fali cie mine abandonat ca obiect al iubirir cit Fi seniimcn
tul ei de victorie asupra mea intr-o relalie sexuali care, in fanL)-ra

Relalii de iubire

'

Iu birea

in

cad

ru

ana

i .

ir:

tasma ei, era mult mai satisf5cdtoare decAt orice relatie pe care
eu as fi avut-o in acel moment. Altfel spus, o relafie de iubire satisfdcdtoare in realitatea exterioari a servit pi funcliei de a perlabora un travaliu de doliu cu mine care repeta doliul gi o noud reconciiiere irr legdturd cu relalia ambivalenti cu tatdl siu.

Patologia masochist5

Masochismul: Prezentare generalS

in opinia mea, masochisrnul poate fi definit ca un vast domeniu de fenomene, fie ele normale sau patologice, centrate pe auto-distrugere motivatS gi pe o plXcere congtienti sau incongtlent5 de a suferi. Granifele acestui domeniu sunt nedefinite. La o
extremi, intAllim un grad atAt de ridicat de auto-distrugere, incdt auto-eliminarea sau eliminarea congtiinlei de sine dobAndesc
pe care Green (1983) o nuo importanle motivalionald centrald
megte ,,narcisism de moarte"- gi psihopatologia masochistd se
contopette cu psihopatologia agresivitilii primitive sau severe.
La cealaltd extremd, intAinim o capacitate sindtoasi de auto-sacrificiu in numele familiei, a1 celorlalli sau al unui ideal,
funcliile sublimate ale disponibilitdlii generate de Supraeu de a
suferi, elemente ce nu pot fi incadrate in sfela patologicului. Dependenla noastrd infantilX prelungitd 9i necesara internalizare a
autorit5'ii parentale in timpul copiliriei gi adolescentei noastre
prelungite fac de neconceput imaginarea unui Supraeu care si
cu alte cuvinte, o anuminu includd componente masochiste

.rTr O F, KERNBER6

Relatii de iubire

Pato ogia rnasochisti

)]ti fi
s

nerioie motivati inconstient di. a srrfetri si iiinamicile ei

ubia.elrte.
intrer aceste

tloui cxtrernc

reg;selte urr spectrll iarg al psi,

iropatoirigiei masochiste, ale cirei elemente comune se concenh"ca;:i pe conflictcle inconstientc legate de seruaiitate
9i Supraeu. ln sfera masochismului moral, obtinerea pldcerii are un pre!:
transfornarea durerii in plicere erotici, integrarea agresivitetii
irr iubjre sunt jucate in sceni in relalia dirrtre sine Fi un introiect
al Supraer"rlui. Datodtd sentimentelor incongtiente de r.inovdlie,
suierinta ciiciatii cie un sentiment introiectat care pedepsegte inseanrni recuperarca iubir.ii obiectului ;i uniunea cu acesta; astfel,
asresirritatea este absorbjti de iubire. Aceea;i dinamicd se nani
festi ;i fir cazul masochismului sexual ca perwersiune particulari: triirea obligatorie a durerii, a supunerii si a umilinlei cu sco_
pul de a obtine satisfactie sexualS este pedeapsa inconstienti
pentru implicafiile oedipiene interzise ale sexualitdlii genitaie.
Din c6te am ohservat, masochismul ca parte a sexualitdfii in_
fantile polirnorfet perverse constiiuie un aspect ceniral al
excitafiei sexuale, bazat pe rispunsul potenlial erotic la experi_
enta unei dureri fizice discrete si pe transformarea simboirci a
acestei capacitdfi (de a transforma durerea in excita!ie sexualir)
ln abiiit;rtea de a absorbi sau integra ura in iubire (Kernberg
1991). DupA cunr au evidentiai Br-aunschweig gi Fain (1971,7975),
obiectul dorintei sexuale este inifial un obiect incjtant, mama excitanti si frustranti din punct de vedere senzual, iar excitalta
eroticS- crr componenta sa agresj\ri, este a reaatie I.:r-.1:r.ental5
faf.i de un obiect dorit, frustrant si excitant.
hi condijii optime, aspectele dureroase ale excitaliei erotice se
transformd in pldcere, intensificAnd excitatia sexuald gi sentirnentr-rl de apropiere de obiectul erotic. lnternaiizarea objecfului er.o-

OTTO F, XERNBERG

se

fic, obiectul irx'intei, culriinde si exigentele pe care acest obiect

ier are ca o condilie pentru pistrarea iubirii. Faltasma incon9tient;i do baz.i poate fi exprimati astfel: ,,Mi r'inegti ca parte a rispunsuiui tdu la dorinfa mea, Accrpt aceaste durere ca parte a iubirii iale ea ne consoUdeazi apropielea, incep sd semin cu tine
simlind piicere in durerea pe care mi-o provoci." Solicitirile
obiectului pot fi iranslatate intr-un cod moral incongtient e\primat inh"-o fantasrrri incon;tienti de bazi care poate fi verbalizat.i astfel: ,,Md supun pedepsei tale deoarece, venind din partea
ta, irebuie si fie corectS. C) merii ca sd am pafie in continuare de
iubirea ta gi prin suferinfe te p5strez atat pe tine, cAt gi iubirea ta."
implicaliile agresive ak- durerii (agresivitatea cauzati de sau atribuiti obiectului dorit Fi reactia furioasd la durere) se furtrepitrund
cu iubilea ca parte indispensabili a excitaliei erotice, aga cum au
evidenliat Brar-urschweig ti Fair (1971) gi Stoller (1991a),9i ca parte a ,,apiririi moraie" descrise de Fairbairn (1954).
Un exemplu concludent este cel ai unei femei, la inceputul celei cle-a patra decade a vielii, cu o structurS de personalitate depresiv-masochisti. intr'-una dintre sedinle, spre sfergitul trata-

215

mentului s;u psihanalitic, in derularea ceruia a reuFit sE

solutioneze, dupi mulfi ani de cisnicie, incapacitatea de a avea
orgasm in timpul actului sexual cu sotul ei, a dezvoltat in transfer fantasma ci ar veni la o sedinli, s-ar dezbrdca complet, Fj eu
afl fi ala de impresionat de sAnii 9i de organele ei genitale, incit
a9 dcvcni un sclav al dorinlei sale, excitAndu-mi gi intrefinAnd
relalii sexuale cu ea, iar ea, la rAndul ei, ar dori s5-mi devind sclavi, abandonArdu-Fi toatc responsabilitdfile gi urmAndu-md.
Unica fiicb a unei mame severe, intolerarrtd fatd de orice manifestare serualS a fiicei sale, gi a unui tati cald, dar distant, p1ecat de acasi pentru lungi perioade iLr timpul copilSrici sale, a de-

Relrtii d iubire . Pato opia masochist;

lt6

vdrit in.Ic.liilt cor)stient; dc iegiturilc dintre dorinta cj de ir avea

sexuali cu minc si revoita irnpotriva mamct, exprimatd
in donnla dt'a-i seduce pe tatS pentru a-l line <iepari:e de ea; in;r deveni sclavul ei s-a combinat dodnlei ca eu sd ii accept or.ganele sexuale gi sexualitatea, in timp ce, pedepsindu-md pentru

Tbtusi. riupii cr.nli sugereaz,i Iacobson (1971 ), fuzlunr:a cu

obieciul ciurit este favorizati nu numai cle o starc de exciiafie
evoijci intensi ;;i 11e iubire, ci si dt'dulere 9i r"rri extrem.i. Atunc:i
ciincl lnteraciiunile cu mama suni cronic agresive sau abuzir e,
frustrante sau inciiatoare, jr'ltensitatea durerii fizice sau psihice
a copilului nu poate fi absorbitd intr-o reactje eroticd norinaii
sau in precursorij sadici dar protectori gi dermri de incredere ai
Supraeului; in sclrimb, ea se transformi direct in agresivitate.
Spriji:rind rrsi propunerea pe obsen,aliile iui Stoller (1975), Fraiber:g (19ti2), Calenson (1983, lgfiE), Fierzog (1983) 9i allii, Grossman (1986, 1991) consideri ci durerea excesivi este transformati in agresivitate gi ci agrcsivitatea excesiv?i distorsioneaza
dezvoltarea tuturo" structurilor psihice gi interfereazd cu elaborarea agrcsivititii in fintasmb ca fiind opusi expriirrdrii ei directe la nivel corlportamental. Se poate spune, conform opriniei lui
And16 Creen (l 986), cd agresivitatea excesivd limiteazi sfera eriperienfei psihJce inconstiente prin somatizare primorrlia[5 sau
trecere la act.
in circumstante extrene, agresivitatea excesivi se rellecti iu
autodistrugere prirnitir,i. Boala prcmaturd severd insotiti de du,
ren prelungite, atacurile fizice sau sexuale, reiatii haotice cronic
abuzive cu un obiect parental, toate acestea se pot reflecta in distructivitate gi auto<listructivitate sevcrd, cauz6nd aparifia sindromului narcisismului m.align (Kernberg 1992). Acesi sindrorn
se caracterizeazi printr-un sine srandios patoiogii:, inrpregnat
tle agresivitate, ce oglindegte fuziunea Sinelui cu obiectul sadic.
Putenr tlescrie fantasma astfel: ,,Sunt singur in frica, Luria ;i durerea mea. f)evenind unul cu cilhul meu, m; pot proteja autodistrugAndu-md sau distrugindu-mi congtiinla de sine. Acum
nu imi mai r: teami de durere sau de moarte deoarece, supunAn,

o relafie

c.i preferasem a,lte femei (mama ei) 9i condamnAndu-se in scl.rimb

.ia sclavie, i;i 1sp59ea sentimentul de vinovilie. Punerea in scena
a {antasmei sclaviei ca pe o expresie excitant.i a

agresivitdfii fira

a irebui sd se ieami de efecteie ei inhibitoar:e asupra placerir

sexuale. Din contri, siintea ci aceasti aJresivitate ii r, a spori sa-

tisfaciia intimiti lii totale si a fuziunii in reciprocitatea reiatiej

sciav-siipAn. itr urma acelei sedinte. a fost pentru prima dati capabili si il roage pe sotul ei, irr timpul actului scxual, si-i ciupeasci sfircurile cu pr-rtere; ceea ce el a si ficr-rt cu o excitalie se,
xuali intensd, dAndu,i voie in schjmb si ii zgArie pe spate pan;
1a singe, ambii ajungind astfel, in acelagi timp, la un orp;asrn irr,
tens pentru prima dat.i.
.
Analiziind aceastii experierrtd, ea si-a relerrat fantasrna cd solul ei era un copil flirnAr-rd, frustrat, care nrusci sinr:l mamei, 9i
ea, ca o mami puternicd, intelegitoartt gi darnici, ii putea satisface aceste nevoi, tolerAndu-i in acelasi tjmp asresi\.itatea. in o.elagi timp, simfea cd era o lemeie sexualS legati cle un sof,copil,
care inceta a tnai fi tat;l anrenintitor, rizbunAndu-se astfel atat
pe tat;1 care o abandonase, cAt 9i pe soful care il cauzase durere,
ficindu-l 1a rAndul ei si singereze. Siurlea cd a-i zgAria in timp
ce il imbritisa cu putere le intensifica contopirea pi ii sporea seniimentul c; putea participa ia orgasmui lui in timp ce ei putea
participa l:r al ei. Spre finalizarea anaiizei, aceastd femeie era capabilS si exprime clar talete irnpurtrn le ale ercitaqiei seruale normale gi aie doriniei erotice normale.

)TTO F. KERNBERG
I

Relatii de iubire * fj:1o

osi! masochisr;

21r, {Jrr-mi lor din ploplie iniliativi

sau supuniindu-i pe aliij la ele.

sunt superior tutrjro]"cclor care provoacti sau se tem de accstc

nenor"ociri."
iir circumstante mai moderate, obiectui sadic poate ii jnternalizal intr-un Supracu integrat, dar sadic, iar fuziunea cu acesta se
reflecti in dorinta cu accente morale de a se autodistruge. Convinger"ea deLiranti a propriei rdut.ifi, in depresia psihotici, dorin!a de a-gi distruge sinele r5u fantasmat, si fantasma incon;tienti
de a se reuni cu obiectul iubirii prin auto-sacrificiu pot reflecta
accste condifii. in contexte mai prr fin selere, suferinla masochisti poate con.feri un sentiment de superioritate morali; pacienfii
,,victimi a tutulor nedreptSfilor" reprezinti in rnod tipic formaliunea de compromis mai moderatd a masochismului moral.
Dar daci agresivitatea este absorbiti in Supraeu sul, form;,
internalizirii unui obiect al dorintei rdzbunitor, dar necesar, masochismul erotic poate si ,,conlind" agresivitatea, nu in aspeciele sadomasochiste obisnuite ale excitatiei sexuale, ci in condensarea cxcitatiei cu o tot;.rli supr-rnere fafi de obiectul dorit si cr,r
dorinla de a fi umilit de acest obicct. Masochismul, ca practici
sexuald restrictivi si obligatorie, transformi astfel sexualitatea
infantili perversd poiirnorfi obignuiti in ,,paraphilia" sau per'versiune in sensul strict al cuvantului. Tocmai de aceea, masochismul poate proteja dezvoltatea psihicd impotriva infiltrdlii
generale a agresivitdfii in Supraeu prin internalizarea obiectului
sadic. Aparent, se dezvoltd separat doue tipuri de otganiziri
mentale, la unii pacienli al ciror abuz fizic sau sexual a fost mai
limitat, sau in cazul in carc incestul a avut loc in contextul altor'
relafii de obiect relativ normale, sau atunci cAnd insisi pedeapsa a fost erotizati in cxpcrienlele de bitaie propriu-zisi sau in
alte inter actiuni conexe.

OTTO

KFRNBFRG

O perversiunt scxuali timpurie poate fi mai tArzir: cor.:soljdatd prir apiriri in'rpotriva angoasei de castrare gi a rrinor"'a[iei
incorgtienc dcrjvair din conflicte ciedipiene avansale, in cele din
uimi ,,continAnd " aceste confiicte. Totupi, ascendenfa unui Supraeu stdct dar bine iniegrat, care internalizeazi o moralitate sexuali represivS, poate contribui la transformarea masochismului sexual iimpuriu in masochism moral, convertind infelesurile
simboiicc ale durerii, supunerii si urnilinfei sexuale in sufelirrfi
psihici, in supunere {a!d de Supracu gi erprirnarea unei vinovdlii inconstiente intr-un comporament plin de umilinli Fi alrtodistructiv.
Pe scurt, tlescriu trel i-iveluri ale organizirii psihicc in care
asresivjtatea ser.erd prim.itivd este incorporatd in aparatul psihic: auto-distructiviiate prirnitir, h, masochism erotic gi masochism moral. in toate cele trei situatii, elabor 5ri1e narcisice secundare ale tendintelor masochiste contribuie la rationalizarea
si la apirarea manifesterik)r caracterologice si comportamentale ale acestor tipare masochiste.
In mod optim, agresivitatea primitivi va fi ir-rtegrati ca un elemnt sado-masochist al excitatiei erotice sau, in condilii mai se
vere, ar fi coniinuti in perrlersiunea masochisti, firi a ,,contamina" in mod necesar structura caracteriali generalS cu efectul
altci dezr.oltiri patologice a Suplaeului. Dar imposibilitatea masochismuiui erotic salr chiar a perr,'ersiunii de naturd masochistii de a indeplini aceste functii de continere va predispune atunci
s'-rbiectul la tr-asc'chism moral. Chiar gi masochismul moral, in
cadrul unui Supraeu extrem de sever, dar bine rntegrat, ar putea
limjta efectele auto-distluctive ale masochismulur, de fapt le-ar
putea contjne. Totugi, agresivitatea excesivi, transformAnd auto-distructivitatea primitivi mai intai in perver.siune sexuali gi

Rela$i de iubire

Pato ogia rnasochL:ta

m;ri apoi in ,-lezvolidri tlo personalitaie sado,masochisti, poate

prezenta cele mai severe cazud cic persorralitate sado-masochisi;i in care coincid pen,crsiunea sexuaid, patologia narcisici seve,
ri si trisituriie cle personalitate sado-masochiste, cu autodistructivitate semnificativi.

rccent m:1i pronllntat pe rlr-rrilire, pe infidelitatea t:ral'tc'nel:ol se

xua1e, pe' partj.iparea publictiiui gi pe tlan:ivestism. In schimb,
nras(,..hjsmui femilin implici mult rnai frecvent ciulcre' dar de
intensitate nrai scXzuti, pedeaps; il cadrul unei relatii intime,
expuneri sexuale de umillre li lipsa de particiPare a publicr"rlui
Masochismu] la bdrbat culmineazi de obicei cu orgasmul care
exclude reialia geniial5, pe cand rnasochismul la femeie culmineazi de cele mai multe ori cu sexul genital, si mai rar cu orgasmul.
inlelegerea psihanalitici contr:ibLrje la clari{icarea acestor diferenfe: 1a un nivel oedipia:r, dinamicile centrale ale masoch ismului sexual si ale perversiunii ?n general implici angoasd intensi de castuare cu privire la aspectele extrem de agresive ale
col1f'lictelor oedipiene (carc pot inclucie de aselnenea agresivitate preoediprani semnificativi) gi accentuarea defensir'5 a sexuaiitifii pregenitale ca o garanlie impotr"iva amenintdrii cu castrar:ea. Se prcsupune ci intensitatea mai rnare a angoasci de castrare
la bdrbali este legatd de frecven!a mai ridicati a perversirtnilor
sexuaie. McDougall (comunicare personaid) a atras atenlia asLlpla naturii mai primitive gi rnai di{uze a angoasei de castrare la
fernei, a fricii lor incongtiente fa!5 de distrugerea corporali in generai, ca o dinamicd rnajori care justifica struciurile lor defensjve dilerite inrpotriva angoasei de castrare.
Chasseguet-Smir"gel (1984b) a descris petwersir.rnile, ia pacienlii cu patologie borderline, ca fiind condensarea agresivitSfii preoeciipierre cu angoasa de castrare determinati oedipian. Agresivitatea preoedipiani intensificd prin proieclie angoasa de
cashare gene{at5 de situalia oedipiani. Cha sseguet-Smirgel a
evidenfiat regresia la sexr-ralitatea anali ea aflAndu-se la baza negirii incongtiente a diferenlelor dintre generalii 9i sere, a rdeali-

Masochismul la birbafi gi la femei

Asemenea tuturor perwersiuniior sexuale, masochisrnul este
nrai des int6lnit ia bbrbafi decAi la femei (Baumeister 1989). Uii,
lizez termenui pcrpcrsiw'Le pentru a md referi la orgalizarea obligatoric si exclusivd a con'rportamentului sexual dominatd de o
pulsiune parfiali. il ciuda faptului ci descoperirile studiilor empirice din Statcle Uniie si din Europa diferi in mare parte (Kilr
sey et nl. 1953; Greene gi Greene 1974; Eaunt 1974; Spengler. l9l7;
Scott 1983; Weinber:g si Kamme; 1983; Baurnerster: 1989; Arndt
1991), se pare cd 5-10% djn popuiaiia adulti a Statelor Unite oblile de obicei plicele din practicarea uner activitili sexuale masoclaiste. Se pare cd ar exista diferenfe culturale in ceea ce privel'te atat prevalenta masocirisrnulni c:r o perversiune itr sine, cAt si
forma dominanti pe care acesta o ia.
Existi atit similituclini, cit gi difererrle in Iantasmele gl acti,
vitdlile sexuale rnasochiste a1e bdrbafiior 9i lemei1or. Fantasmele gi activitdlile sexuale ale bdrbatilor, care exprimd dorinla de a
fi dominat, r'achinat, excltat Fi obligat si se supuni unei femei
nemiloase puternice pentru a atinge orgasmul, reprezint5 copia
fideld a laniasmelor si activitifiJor femeilor de a fi umiliii expunAndu-se in fafa altora gi de a fi violatd cie u.n bArbat necunoscut. puternic 9i periculos. Baumeister (1989) con:;iderd cd masochismul masculin implici de obicei mai multd durere si un

Relalii de iubire . Patologia masochi5t;

CTTO F. KERNBERG

zirii

defer.sirre a perversir:nii, a

devalorizirii actuini sexual ilenital 9i deieriordrii generaie a relafiilor cu obiectul.

Descrierile desfiguririi situatiei oedipiene 1a biieti pi la fete realizate de Chasse5;uet-Smirgel (1970, 1984) si Braunschr,r'eig >i
Fain (1 971) iumizeazd importante clarificiri specifice in legiturd
cu diferenlele fantasmelor in masochismui masculin 9i leminin.
Pentru birbaii, dominarea de cdtre o femeie puternici reitere"r.za
fantasmele baietelului de a avea o relasie cu olama mama putern:ici gi coplegitoare, impreund cu ispigirea vinovdtiei pentru transgresarea oedipiani gi fantasma narcisicd in care penisul lui mrc
poate oferi tot atata satisfactie ca ;i penisul tatilui. Fantasmele gi
trctir.itilile de travestism iniegrate in masochismul bErbafilor, iipicul ,,masochism feminin" al birbalilor, simboltzeazi Fi ncaga
in acelapi timp angoasa de castrare. I-a femei, fantasma incongtientd de a fi obiectul sexual prelerat al tatSlui puternic, distant
;ji posibil ameninl;tor sc condenseazi cu ispigirea vinei prin a fi
obligati sd se supuni, a fi umiliti sexuai gi abanclonatd. La ambelc sexe, scenariile masochiste accentueazi calitatea de tachinare a il.rteractiunilor sexuale frustrante gi stimulalte, o dinamicd
{undamentalS a excita}iei sexuale detectabili chtar si la nivelui
calrtS|ii erotice a relaliei rnamd-copil (Braunschweig giFatn1971,
1975). Aceasti calitate de tachinare poate surveni direct ir-r scenariiie rnasochiste ale biirbatilor in relafiile acestora cu femeile; scenariile masochiste ale femeilor legate de tatd pot fi de asemenea
condensate cu o lelalie masochisti cu mama.
Daci masochismul ca perversiune sexuald este mai des intAlnit ia bdrbafi decAt la femei, nimic nu poate conduce la concluzia
ci masochismul moral este mai frecvent la un sex sau celilalt.
Factorii psihodinamici gi sociaii poi contribui la t laborarea acestei concluzii. Cred cd e rezonabil si presupunem cd o culturi pa-

OTTO F. KERNBFRG

te-'r:naiisti int,lre;te nra-qcchjstrui caracterologic la femei ;i corr'porrenick: sadicc alc ser"ualitifii la bilbafi, intirind astfel sexuaiizalea masochismulu j la birbali, 9i accentucazd tLansformarea
iui in tipare caractetrlogice ia femei. I)upi cum au evidenfi.at scriitorii ctrrentuluj fcrninist (ThonLpson 1942; Mitchell L971; E'enjamin 19[i6) cu prirrire la rela]i:ile de supunere, este esential sA facem di{cren}a inbre oprimarea obiectivd gi plicerea incon;tient5,
desi cele doui elemente pot fi li complementale. Oprimarea
obir:ctivd poater altera tiparele de plicere. Atitudinile culturaie,
spre cxempiu, pot lnt;ri rnodelele sadic.r la femei cu identificiri
masculine: stereotipuriie culturale servesc fantasmelor despre
gen. in plus, ideologia poate fi utilizatd in rationalizarea onginii
incon;tiente a struciurii caracterului.
C:uacterlsticilc clinice ale personalitiiii depresir-masochistc (Kernberg 1992) se regdsesc atAt la birbafi, ciit si la femei, dar prind contur in srtua,ri cie viaii cliferite. Din experienla mea, am obsen,at ci
relatiile masochiste de iubire ale femeilor sunt mai frecve.nte decAt
cr:ier ale birbafilor', dar supunerea masochisti a blrbali1or la locul
de muncd este probabil mai des intilnitE decAt cea a femeilor. Co;rsider ci telapeutii-bir-bafi in special tind sd subestimeze misura ur
care tiparele masochiste ale comportamentului submisiv al birba!1or ser manifestd la krcul de mr;nci. Repet, discriminarea objectivi a lemeii la locul de mr-nce trebuie distinsi de supunerea cultural-adaptativd a b6rbatulr"ri gi larg rispAnditd fafh de autoritate gi
putere. in plus, daci analizXm in profulzime atitudinea birrbat-i1or
fafi de relafiile de iubire, vom distinge elemente masochiste inconItiente importante generate de contexful ,,sadic" de adaptare socia15. lar-analiza relatiei femeii cu studiul 9i mr;nca reveieazi elemente masochiste senrnificative
- de exemplu, abatrdonal,ea premafurrd
a competl,tiei ti ocazii ratate de protnovare.

Relatii de iubire

'

Frto or;i maso.hist;

iticii d(' illccput, poate c..ri mri binl' rcnLr.

zentatii .le Psltcluiolqll of INomrn (794445) a li-ri lJctitch, ii pLls ii.ccntui pc preciispozitia sporjti a {emeii l.r masochism, fcnomen
pus in legdtur;1 cu f.rctciri biokrgici (cum ar fi mensimatiaJ e>,primati inh-o pr:esupune;:e inconstientd a castririi, gi probabil refleciali irr cu aspecteie dureroase a1e na;terii; ea a presupr:s existenl-i tr,rratur; Fsi hanal

relafii str:inse intre feminitate si pasivitate Fi caracteristicile

subdezvoltate ale Supraeului femrnin. Aceste opinii au fost ulterior critic;rte vehement (Stoller 1968; Chasseguet-Smirgel 1970;
.l
Mitchell 974; Schafcr 1974; Blum 1976; Chodorow' 1978; Person
1983). Ceea ce riimAne incd de descifrat sunt influentele stereotjptu"ilor cultrrale, adaptarea la diverse plovociri sociale ti culturale specifice, aneajamentele ideokrgice, dinamicile inconstierrte
pi predispozifiile bioiogice rq:feritoare 1a masochismul nroral.
!a ur.rei

Relafiile de iubire masochiste

irr cazul femeilor cu personalitate depresirr-masochist.i, rela!i,
ilc dc jubire masociriste reprezinti de ceie maj multe ori psihcr
patoLogia domjnantd. Frecvent, indrdgostirea dil timpul adolescelllei timpurii sau t6rzii de un birbat idealizat, indisponibil,
frusirant sau extr:em de dezamigitor: devile o experientd care va
influenta pe rriitor intreaga viati amoroas. a femcii. Tendinfa de
a se indr;gosti de birbafi ,,indisponibili" poate duce fie ia intAlniri romantice in situatii nerealiste, care se sfArgesc in decepfii, fie
la fantasme romantice despre ceea ce ar fi putut sb fie, care se perpetlreazd mulfi ani de zile. indrdgostirea de birbati ,,indisponibili" poate fi corrsiderati o manifestare normalS a reactivirii
conflictelor oedipiene in timpul adoklscerrtei, dar ceea ce este specific acestor rclatii este persistenla 9i in special intensificarea sen-

OTTO F. KERIIBERG

timr:nttlui de irrhirr. eir:pii re I <ir,:venlt clidcnt ci iubirea nu cste

impirt;Fiiil. Aceste fenrei ir r-i ciepi;esc ireptat idealizarea bdrba,
tuiui indisponibil in I'ijioar'eli: relatii i:.rre sil fie selectate in rnoci
mai realis'i
asa cum ar fi firesc intr-o evolufie normali. O fixafie ia traumi le determini si repete la infinit aceeapi experienid.
Femeile cu psihopatologie masochista pot alterna temeri gi rnlribilii sexuale cu relalii sexuale impulsir.e in circumstante frustrante sau chiar periculoase. De exemplll, o pacienti avusese relatii sexuale puritane 9i pur-ritive;i cAteva relatii amoroase cu
birbati, in care se opusese oricirei intinritiifi sexuale. Prima reJafie sexuali firsese o aventuri de o noapte cu un birbat ale cirui trSsituri agresive potenlial am"..\intdtoarc avuseser i o influenli putemic seductivi asupra sa.
il rela!iile lor sexuale. i:emeile masochiste cu un Supraeu aIe
cirtri iunctii sunt bine intesirat.t li care prezintti o nerrrotic.l de
personalitate pot experimenta inilial un anumit grad de inhibjtie sexuali pnntru ca ulterior. uneori parcd din intAmplare, sd
descopere o calitatc deosebit de dureroasi, umiliioare sau
submisjv5 in interactiunea 1or sexuali, in jur.ul cireia se cristalizeazA o penrersiune sexuald. Atunci cAnd o pacientd clr personalitatc depresiv-masochisti intrelinea relafii sexuale cu pdetenui ei, ca parie a unui joc de dominant5, acesta i-a risucit bratui
intl'-atAt incat senzatia devenise foarte dureroasi; pentru prima
datE ea a putut si aibd orgasm in timpul actului sexual. Aceasib experienf5 a lansat un tipar masochist a1 relafiilor sexuale in
timpul cirora brafele ei trebuja sd fie risucite st legate la spate
pentru a putea si se excite la maximum si sd atingi orgasmuJ_
L)in nou, aceasti evolutie contrastcazd cu integrarea normalil a fantasmekrr;i triirilor sacl o-masochiste. Experiente sexuale
iraumatice limpurii pot genera fantasme masuciriste care inso-

Reiatii de iubire

'

Pato ogia maso.hrst;

unei lelafii amoroase

lesc 9i faciiiteazi actul sexttal ln condifiile
mas;i a unor interactiunl sexuale gratificante' Fantasmele de

turbare in special pot pcrPelua ceea ce devine un scenariu masochist limiiat care derivh din inilierea in activitatea sexuald din
timpul adolescenfei. Romanul gotic romantic, un produsal culturii de masl destinat femeilor (spre deosebire de romanele pornografice tiPice pentru berba!i), se concentreazi de obicei pe relalia dintre o t6ndrd ferneie neexperimentati 9i un bdrbat
renumit, indisponibil, de cele mai multe ori notoriu 9i nestatornic, atregdtor gi totugi umeninfdtol ;i periculos Spre surprinderea tutuLr gi dupd nenumirate deziluzii 9i etecuri, ameninfate
tle cornpetifia altor femei Puternice, eroina se aflX la final in bratele unui bdrbatului grozav (ale cirui trisdturi pozitive au fost
reconfirmate), lepini 9i povestea ia sfArgit'
Fantasmeie pi experienlele tiPic masculine de tipul ,'madond-prostituatd" din timpul adolescenlei timpurii sunt in mare
parie exacelbate sub influenla psihopatologiei masochiste De
obicei, ,,o iubire imposibild" implici idealizarea extremi a femeii
iubite, disponihrili sau nu,9i o inhibigie fafi de ea, ceea ce
interfereazi cu stabilitatea relaliei, timp in care activitatea sexual5 a birbatului se limiteaz; 1a fantasmele masturbatorii despre
sau la reialii sexuale cu fernei depravate, impliciri sexuale care
pot avea caracteristici sadice, dar sunt resimtite ca fiind frustranie, ruginoase 9i degradante. Idealizarea este insoliti de inhibilie
gi de lipsd de asertivitate, o tendinld inconptientd de a pdrdsi
.alr-rpui,:le lrrpti in favoarea rivalilor sau de a prilejui ese'ul'
AtAt 1a birbali, cAt 9i la femei, iubirea neimpirtigitd intensificd sentimentul de iubjl'e in 1oc si il diminueze, cunr ar fi firesc
intr-un doliu normal. Dupi cAliva ani, se Poate observa la bdrbalii pi femeile masochiste o tefldinti de a se indrigosti de per-

OTTO F. KERNBERG

soane imposibile, de a sc supune cxcesiv unui partcner idealizat

gi de a subiinia in rrrod incongtient relafia prin aceastd submisj-

r.itate, inl.{turind orice posibilitate a unei alte relafii poatc mult

mai satisficitoare.
Motivul pentm care numdrul relaliilor amoroase nefericite
este mai mare la femei decAt la bdrbali este fi expiicat deseori
prin evidenlierea presiuniior culturale care intilesc gi chiar induc Ai faciliteazd comporiarnentul autodistruciiv al femeilor, a
constrAngeriior create de exploatarea economici a femeii, a sar"
cinilor nedorite 9i a intiririi culturale a comportamentului sadic
la al birbalilor. Degi acestea reprezintb intr-adevdr influenle
puternicc, la fel de irnpor tantE este gi capacitatea mai timpurie
a femeii de a dezvolta o relalie obiectald profrrndd in contextul
unei relalji sexuale, derivati din trecerea fetitei de Ia mami la
tatd la inceputul penoadei oedipiene, in contrast cu atagamentul
persisteni al bdieielului pi cr.r ambivalenfa Iui intensd fafi de
obiectul primar. Capaciiatea timpurie a femeilor de a se angaja
inlr-o relalie de iubile si atagamentelt' masociriste se pot susfine
reciproc.
O datd cu vArsta adulti, diferentele iniliale mari in dezvoltarea psihosexuali la triieli gi 1a fete se atenLleaz;. Poate cd cele
mai mari diferenfe dinire bdrbafi 9i femei survin in adolescenta
tarzie gi rnaturitatea timpurie, perioada in care femeile trebuie
sd integreze noile realitdli ale menstruafiei gi matemitifii, iar bdrbalii trebuie sd-gi accepte ambivalenla intensi fa!i de mamd,
obiectul primar de iubire care rdmAne neschimbat. Analizdnd relaliile de rubire ale pacienfilor cu vArste cuprinse intre 30 9i 40
de ani, in compar:atie cu relafiile de Ia 20 de ani sau mai devreme, se observd accentuarea diferenlelor dintre patolop;ia caracterialS masochistX qi rricisitudinile firegti ale vielii.

Relalii de iubire

. Patolo$a rnasochi5t:

/.'ll

ncdic irdrigo-.tit de sofia sa frumoasi si clcativii, preo'

cupati: de art;, a incur:ajai-o si dezvolte reiafii mai apropiate cu
irlli artiFti, in timp ce el s-a cufundat in cariela sa plofcsionali
atii de mult incAt nevoile emolionale ale soliei erau din ce in ce
m.ri frustrate. Atunci cAld I-a ab:rndonat pentru unul dintr"e
L,r;r

prietenii ei arijgti, el a suferit o depresie se\rere gi s-a ardtat dispus si ii tolereze aventuriler cu alli birbafi. Explorarea analitici
;r doveclit ci vinov.ifia nesohrlionatd in legdtu:"d cu rivalitatea ei
irtells; cu iatdl oedipian pi o dorinli de supunere homosexualS
fali de acesta l-a detelmilat pc medic, intr-un mod incongtient,
si i9i impingi solia in brafele altor bdrbafi, identificAndu-se in
aceiagi timp cu ea. El idealiza intens femeile indisponibile, reprezentiind-o pe mama sa, care murise cind era copii, gi a recreat incongtient relatia fantasmat; cu mama pierdutS.
Este important si facem diferer-rla intre personalitilile predominant masochiste cu intdrirea narcisici secundari a tiparelor
masochiste 9i pcrsonalitbl,ile narcisice a ciror viatd amoroasS haotici poate semina cu tiparelt masochiste. l'ersonalitiliie predonrirant narcisicc tinci s5-i idealizeze pe potenfialii parieneri atuncj
c6nd aceitia pa;' indisponibili gi s.l ii devalorizeze clnd devin disponibili, arrAnd mari dificultdli in a tolera frustrilile gi ambivalenfele obigluite intr-o relafie de iubire. Personaiitiliie masochiste sunt in c.iutare de parteneli extrem de iclealizali, potenlial
ildisponibli, dar pot lega relafii de obiect profunde, in special cu
par'leneri frustranfi gi sadici. Totugi, drrr punct de vedere clinic,
cornbinafiile complexe irrg;reuneazd evaluarea init-ia15 a acestei diferenfe, importante pentrll pronuntarc.a prognosticului (Cooper
1988). in cadml tratamentului psihanalitic, personalitiliie narcisice care au srrferit datoriti pr omiscuitifii sexuale incontrolabile
pot dezvolta relafii de iubire masoclriste ca rezultat al disoluliej

OTTO

KFRNBFRG

sinelLrj sriurdios rratologic: relatiile rnasoclriste pot

fi triite

ca

22e

ugurale in raport cu la izolarea anterioari.

Pini

acum am de:;cris tiparele masochiste intlividuale.

Coluzjunear inconFtiente a i:upiului poate transforma o relatie satisficitoare intr-uf coglnar. De reguli, proiecf a mutual5 a cerinfelol 9i interdicliilol unui Supraeu sadic este intiriti de un com-

portament de invinovdlire reciproci, deoarece parteneliJ. se

identifici cu propriile introiect-ii a1e Supraeului sadic. Unul sau
ambii parteneri manifcstd adesea o tendirrld cronici de a se sup uner cerinteior imposibile ale celuilalt, din pura vinovilic irafionald, pi apoi de a se rizvriti impotriva acestor cerinte in mod uli potenli.rI,rirlod;5fruclivc.
Un so! destul de dependent era cisitorit cu o femele cu o personaiitate depresiv-masochistd gi cu o depresie caracter:ologicii severd. Ea se simlea imediat umilitd de sof, de rude gi de prieteni;
el s-a adaptat la situafie incercAnd sd-i convingi pe acegtia sd fie
deosebit de prudenli fafi de ea. in hmp ce ceiJaJfi il considerau a
fi stib oapucul sotiei, eJ se invinuia pentru ceea ce credea a fi propria incapacitate de a-i face viata mai ugoari sofiei lui talentate
si hipersensiblJe. De ceaialti parte, solia se folosea de comportamentul lui coplegit de vrnovi,tie pentru a-gi intiri convingerea ci
o trata r;u, crezAnd cd a fost condamnati sd tldiascd cu un bdrbat insensibil. ProiectAndu-gi sentimentele inconstiente de vino
vbtie asupra lui, ea reugea sd-gi aline temporar d.epresia. Dar acceptareal acestor acuzalii de cdtre so! ii reconfirma sentimentul cd
este iignitd de toatd 1umea, intensificAnciu-i depresia. Aceasti femeie reprrnea in sceni supunerea oedipiani fatd de o mami sadici care o f)icea meren sd se simti vinovatd, sperAld ?n mod i:rcon;tieni cd va fi salvatd de un tati puternic ;i bun; dar atitudinea
conciiiantd a solului ii consolida supunerea fali de mamd.

Relatii de iubire " Fiatologja masochistE

iJn bilbat cu vechi tipare de auto-irfi'i-neerc ir loc"rl de munc5, arrdnd o atiludine palanoidi fafd de autoritate
sursa defecteior sale, cledca el
- era cisdtor:it cr-l o sotie puternici, protectoare, care si-a sacrificat cariera pentru a se dedica sotului, ale
cerui reaiizeri le admira enorm. El fiisea acasi un refugiu sigur
impotriva umiiinleior reale sau imaginare de la muncX, iar nerioile ei de a fi protectoare gi darnici erau satisficute. De-a lulgul anilor, totu;i, ea nu a putut sA nu observe ci sopl conducea
la propriile dificultili gi, tem5ndu-se ce atitudinea lui la muncd
o va exaspera, gi simlindu-se vinovatd ci nu este ia indlfimea
idealului de solie perfectE, a devenit dLr ce in ce mai plind de solicitudine gi nrai izolati social. Soful, de cealalti parte, a devenit
9i mai dependent de ea, intdrindu-gi convingerea ci lumea era
nedreaptd. incapea si-l irite propria dependen]5 tot mai mare,
dar avea dificultifi in a recunoagte acest resentiment chiar gi fa';
de el insusi, cupfins fiind de teama cd ar putea si-si piardi singurul sprijin. Sentimentul -ei de vinovSlie ce nu ficea destul de
mult pentru solul ei ii teama lui si-pi exteriorizeze frustrdriio
s-au accentuat treptat; ea a devenit dependenti de droguri pentru a putea tace fafi anxietilii crescAnde, fapt care i-a determinat in cele din urmi sd urmcze Lrn tratament.
Un alt tipar frecvent este reprezer-rtat de ceea ce s-ar putea
numi ,,contacte masochiste": un individ sau un cuplu igi sacrifice inconstient un sector jmportant al vietii pentru a obtine succes Fi satisfactii in toate celelalte sectoare, A juca ruleta ruseasci
cu destinul, a te implica in situalii potenfia) periculoase care ar
putea distruge importante perspective de viald, reprezintX o altd
modalitate de a pune in act nevoi masochiste profunde.
Ruleta ruseascE poate fr jucat; Fi prin atacarea necrutitoare
a persoanei iubite, prorrocAnd respingerea din partea obiectului

OTTO F. KERNBERG

speranta ci iubirea r.a predomina ir,ci. O {emeie inteIigentd, muncitoare, c.ieative Fi atrdg;toare efa cds:itolitA cu un
bdrbat care prezenta car"acteristici similare. El era un taner specialist ambifios cu probieme neso|.rlionate legate de autodtate,
prezentand o tendintd de a sfida ceea ce considera figuri paterne despotice si de,,a ceuta alinare" la sinul femeii puternice,
protectoare. Ela fiui unui birbat de succes, admirat, dar distant
<iin punct de vedere emolional, cu care simtea in mod incon;tient ci nu poate concura. Ea, a cirei mami era o femeie despoticd, ipohondri, extrem der nemulfumiti, care igi trata solul
ca rre un sclav si care se arnesteca in r.iafa copiilor ei cdsiiorifi,
reproducea inconstient acest comportament in relalia sa cu
so[ul.
Sofia ii critica prcocuparea excesivi fa!5 de'munci gi lipsa de
atenlie tafe de propriile ei nevoi, la care el rdspundea fie cu un
comportament dominat de vinorrSlie, fie cu absenfe prelungite
de acasi, reiterAnd inaccesibilitatea tatdlui siu. Ea a reugit, in
mod inconstient, si reproduci atmosfera incordati, haotici a
caser pirinlilor ei, in timp ce el, sirnfindu-se inrrins pentru ca,
incongtiert, nu pLrtea concur.r cu tatil plin de succes, didea impresra dc resernnare. InteNentia terapeutice a survenit chiar inaintea unei rupturi periculoase a relatiei care, intradevdr, ar fi
corespuns cu supunerea masochistd a soliei fali de propria
mami internalizati Fj care ar fi confirmat simbolic egecul oedipian al solului.
Raiionaliz.irile ideologrce ale alegerilor masochiste joaci un
roi important in perpetuarea relafiilor sado-masochiste. Confirmarea moralS sau chiar superioritatea impiicati in menfinerea
unei relalii cu un partener sadjc dar ,,inferior", cum ar fi o sotie aicooiic5 saLr un membru al unei minorit6ti persecutate, sau

iubii.

cr.r

Relatii de iubire

'

patolosia rn;rsochrs'i;

l)

in

ratjona li zarea pcr$istelliei intr-c :-eiaiie imposibilS,.de dragul copiilor" poaie c(xrtribui la s-istemele dcfeusirre care trebuie
diferenfiate de circlrmstantel,e obiective sociale sau economice,
c;rre impiedic;i o sotie maltratatd cle a pule capit unei rclalii irrposibile.
Utilizarea copiilor pentru a justifica perpetuarea unei relatii
masochiste severe este contrapartea amAnirii sarcinii pAnd in
momentul in care ceasul biologic duce la imposibilitatea de a mar
avea copii, un nucleu esenfial in jurul ciruia se pot consolida tipareie masochiste. O femeie care a reu9it in mod incongtient sti
rafionalizeze am6nalea cis)itoriei gi a sarcinii pini la virsta de
40 de ani ar putea dezvolta un al doilca sistem ideologic, potrivit ciruia imposibjlitatea de a avea copii acum justifici nefericirea e; pentru iot restui r..iefii.
Stabilirea unui sisterm comun de valori care sd cimenteze ul
cuplu 9i si asigure libertatea acestuia fafi de mediul lui cultuial
convenfionai poate fi impregnati de sisteme ideologice care sa
ralionalizeze cvoluliile masochiste ale relafiei celol doi. AtAt ideoiogia conventionald tradifionald conform cireia sar"cilile femeii
se limiteaza la ,,copii, bisericd gi bucdtirie", cit gi ideologia care
postuleazd eliherarea femeii pot fi cooptate pentru a sertri nevorlor masochiste. De exemplu, o femeie poate sd lespingd stereotipul feminitdfii si, astfel, sd-;i neglijeze aspectul fizic sau poaie
si rationalizeze o atitudine provocatoare 9i ostil5 fafd de birba;i,
cu scopul inconitient de auto-infringere. Existenla in trecut a
unei victimizdri severe, cum ar fi violenfa f:izicd sau incestul, poaie determila, la suprafali, un sentiment de ,,a fi indreptifitd s5"
gi, la urr nivel mai profund, o identificare cu agresorul intemalizat in Supraeu cale recreeazS, 1a nesfArpit. situafia de maltratare
9i perpetueazi r''ictimizarea.

[To F. KERNBERc

Dezvolti# im transfer
Plintre numeroasele feluri in care patologi"r rtasochisti sc
poatc. manifesta ?n tratamcntul psihanalitic, urmitoatcie cxemple iiustreaz5 dezvoltiri freclente in transfer. O ideaiizare tirnpr.lrie a analisiului poate coincide cu focalizarea pacjentului pc
un obiect extem, reu, persecutor, urmati de ilcapacitatea de a
p.irisi sau de a infrunta acest obiect rdu. Ile obicei, un birbat
poate intreiine o r:eiafie cu o femeie pe care o descrje ca fiind extrcm de frustranti, disprefuitoale, provocatoare gi exhibificrnist5, dar nu este capabil sE o piriseascd in ciuda ttnei analize clare a surselor incongtientc ale acestei dispozi!ii. De fapt, pacientul
poate ajunge fie si se plingd de incapacitatea analistului de a-l
ajuta, fie sai-l acuze pe acest;r de tentativi de a distruge o lelafie
potenlial reugiti! Astfel, analistul idealizat dcvine un obiect per'
secutor.

lnterfletarea acestci dezvolt.i.ri de transfcr poate dezvilui o

senrrificatir,';i patok)gie masochisti, dovedind nevoia inconstienti a pacientuluJ clc a ttansforma o relalie potetrfiai utild irrtr-una
rea, cieoarece nu poate tolela s5 fic ajutat, exprimAndu-gi astfel
r.inovilia inconstienti gi originile lnasochiste aie deplasirii urii
der 1a obiecLul riu c.{tre cei br-rn. De cele mai multe ori, 1a uu nirrei mai profund, acest transfer duce la analiza agresivitilii vin
dicative impcltriva unui obiect necesa4 dar frustrart. Alte flisi-

acestei dezvolttiri in ir:ansfer ar fi identificarea

jnctn;tienti cu agresorul, dezrriluiti de apirarea de citre pacient
a lelafiei lui obiectale din trecut, gi satisfaclia ascunsi a ,,superioritd!ii sale morale" ca vjctimi aflati in suferintS,,

turi ale

Reacliile terapeutice negative determinat-- de vinovdfi.r ircongtienti suni tipice in tratamentul analitic a1 pacicnlilor care

Rlatii de iubire

. Pato ogia rnasochjste

Frc,-.int; t1'5s5tUri masrochjste se.Jer{,'. I)e exerrplu. () pacient;

m-a perceput ca fiind critic, ueribditor si aroganl cAnd se srnrtea ameninlatb de'riparcle ei autodistructive si am incercat s.i ii
interpretez tentatia de a-sr distruge oportuniiilile, cu o preoci!pare evidenti pentru proccsele autodestructive pc care le gene
ra in rriata ei. Tot ea m-a gdsit cald si intelegitor atunci cAnd nu
am jrtervenit cu interpretare in momenLul in care ca sc rapolta
la comportamentele ei auto-d jstructive. in cele din urmi an'r putut clarifica qi intcrpreta efortul ei incongtient de a crea o situain transfer in care ea s;-mi povesteasci intAmpl.iri ieribile
din
'ie viala ei, iar eu si o ascnlt cu celduri si empatie firi a putea si o ajut, insi coluziolAnd astfei implicit cu auto-distruge,
rea ei; sau si incerc sd o aiut, mornent in care m-ar percepe irnediat ca pe u;r dusma;r ofensir in hansler, e.r ilcerc.r rn morl
incon;tieni s5 mb transforme intr-o introiectie indivioasd, sadinratemS.
Unii pacienli masochig-ti sunt in star. s; ii genereze anaiistului fantasme putemice de saivare, ,,seducirrdu-1" si incr,.r ce sE ij
ajute doar pentrlr a demonstra cAt de inadecvat pi inutil este in
realitate acest ajutor. Asa cum am precizat;i 11 capitoluL 8, aceste
tentative de seducjie pot deveni sexualizate Fi se pot manifesta
in cor-rtratlansfer sub formi de fantasme de salvare cu o puternici componenti eroticS.
Pacientii masochisti pot refuza subtil sd futn\zeze toate datele referitoare la fe1ul in care contribuie la propriile dificultili, protejAndu-;i astfel punerile in act masochiste. Din ncu, rnallstul
este pus in situafia fie de a simpatiza cu pacientul, fie, in incercarea de a analiza situafia obiectil', de a se lovi imediat de acuzada cA este de partea du;manului pacientltlui. Hste important
si interpr:et;m tendinta incongtienti a pacientului de a-l pune pe'
cai 9i

OTTO F. KERNBERG

analisi intr{ situafie ln carr ac{-rsta este condamnat si fmstreze

nevoile pacientului.
Unii pacienfi masochiFti ar putea insista cA situatia lor se irrr;utiteFte, c; tratamentui le face rdu., dar in acelagi timp refuzd
sE ia in considerare posibilitatea ci analistul este intr-adevdr
incapabil si ii ajute 9i ci ar fi mai inlelept si solicite o consultalie sau sd schimbe terapeutul. Unii dintre aceFti pacienli insisti
cd nu vor: ,,un a1t terapeut decat acesta", ori acest tratament, ori
sinr-rciderea, evidenfiind in mod clar fixafia ia aceast; experientd terapeuticd ca situatie dhunitoare, clonic traumaticd, o firalie
ia un obieci intern riu proiectat asupra analistului. in contrairansfer, anaiistul ar putea fi inclinat s; incheie tratamentul cu
acest pacient, gi este extrem de irnportant ca aceastd dorinti de
contratr.rnsler s; fie transformat; intr-o analizX sistematice a
comportamentului transferenfial, menit si-l provoace pe analist.
La pacienlii care prezintd pen'ersiune masochist; organizati,
o prime sarci S ar fi analiza aspectelor defensive ale ideairz)rii
propriului masochism sexual. Deseori regisim, in semnificalia
inconptientd a perversiunii Fi in reflectarea ei in transfer, o pseudcrideaiizare atAt a masochismului sexual, cAt gi a analistului.
Aceasti pseudo-idealizare reflect5, la un nivel incongtient, iniocuirea penisului geniial cu un penis anal, fecal, o regresie de la
o lume oedipiani a relaliilor de obiect la una anali, gi o caiitate
corespunz;toal'e de tipul ,,ca Fi cum" in transfer, revel6nd negarea conflictelor oedipiene descrise de Chasseguet-Smirgel (1984b,
1991). -A.ceastd e-".ciulie necesitd o atenlie deosebit; acordatA aspectelor ,,ca ti cum" ale materialului asociativ 9i ale transferuiui, o ciinamicd deosebit de proemirrentd la birbali. in cazul femeiior, in spatele fantasmelor masochiste de a fi violate de
bdrbafi sadici, sc ascunde de cele mai multe ori imaginea incon-

23':

Relalii deiubire , Patologia masochist;

stient;

a nranlci iltvadatoare, falicc. Destgur, l-emeiler cr-r o strucde persitnalitate masochistd slml predispuse si fie seduse
in cadrul -,-inci relatii sexuale destructive cu terapeuti lipsifi de
etici, ceea ce insreuneazi traiamentui ulterior cri alti terapeufi.
Femeile cu personalitate narcisici pot dori s5{ seducl pe tera
peut ca o expresie finalX a triumfului lor asupra lui.
Sentimentul de apropiere, chiar de fuziune, lt interactiunea
cu un obiect saclic gi yrericulos in contextul unui scenariu sadomasochist ca un aspect esenlial al interacfiunilor scxuale, de reguld indicd o traumatizare preoedipiani severi gi fixalia ia un
obiect indisperrsabil, dar: traumatizant. Pacienfii care prezintd
aceste djnamici dezvolti transferuri sado-masochiste puterrice
cu un grad destul de scizut de erotizare, in comparatie cu pacientii care manifestd o erotizare intensi in transfer, aie ciror tantasme sado-masochiste re{lecti rcactivarea incongtienti a unei
scene oedipiene primare avansate. Identificarea fantasmati cu
ambii pdrinfi in actul sexual gi ispi;irea masochistd a vinovifiei
generatd de acest triumf oedipian sc' pot condensa cu iantasma
narcisici de a avea ambele sexe, si astfel neavAnd nevoie de o re,
lafie inspiimAntdtoare de dcpendenfi cu un obiect
- o dinarni(d frec\{'nl.r l,r l)Jriorii nlrcisici.
Intr o lucrare anterioard (1992), m-am prezentat la propr-ia
mea experiente in batamentu l psihanalitic al unor pacienfi care
manifestau transferuri sado-masochiste sever.e si care pirearr ca
rezistd tuturor eforturiior de intel.pretare pe parcursul multor
iuni de tratament. Caracteristica esenlia15 a acestor trans{eruri
era ca pacienlii mA acuzau direct si stiruitor de comportamentul meu deosebit de frustrant, agresir,; invadatcir, rece gi depreciativ fa!.l de ei, fdra a putea clarifica natura imacinatd sau exagerati a acestor afirrnafii, o expresie a regresiei severe in transfer

turi

OTTO

KERNBERG

nacienfi iare ru jrrezertar.r lulburirj de persornlitate tie tip

borclerline saLl carp nir erau psihotici. in urma urei invesiigatii
atentc a fiec;il.cj dovezi care, in exirorienfa pacientilor, putea sta
ia baza acestor: acurjatii, ani fost incapabil si ,,pun lucrurile la
punci", intruc6t e1a imposibil si demonstrez ci aceste experien
te aveau legiturd cu alte antecedente. h4-am decis sd ii confrunt
pe pacienli cu totalul rneu dezacord in plivinfa maltratirii. in
acela;i timp, am evidenfiat faptul cd intenfia mea nu era si ii conving c1e pozilia mea, ci sA accept incompatibilitatea experientelor noastre in legdturi cu realitatea ca subiect al expioririi analitice. Aceastd abordare rni-a permis treptat si trasez ceea ce se
apropie de o adevaratd pierdere a probei realjtdtii in transfer, un
,,nucleu psihotic" in transfer, si si gisesc urmele acestei j.ncom!ratibiliteti a reahteliior in arrieceden!ii genetici. Evident, aceastd tlbordare necesiti o explorare aten$ de cetre anaiist a propriei
tendin!e contratransferentiale in momentele critice a1e trata1a

menh rlu i.

Relatii de iubire

, Palolosla maso.hist;

iatiiie <.'r-r a lfii sugereaza rE 'sic vorila mai deerabi rie er personaiitate pr:etlominant infantiii decit de unar narcisici. Astfel, trebuie si avem in vedere doud probleme: psihopatologia narcisici la un partener sau la ambij gi ,,interschimbul" aspectelor de
pelsonalitate a1e ambikrr, pr iieluind o relatie patologici a cuplului care nu corespunde cu patologia individuali a partenerilor.

i0

Na

rcisis nr u

Existi o mare val:ietate a psihopatologiei narcisice cuplului.

Un cuplu se striduieste in mod conptient sd mentind o imagire
publici nerealisti a lelafier 1or, de totali satisfactie mutuald. Ljn
alt cuplu coluzioneazd inconstient in exploatarea nemiloasd a
unui partener de citre celaialt. Investigafiile psihanalitice arati
ci imaginea prot erbiali.a unui partener narcisic ciruia i se po,
tri\.estc un partener masochist nu coincide neapFrat cu patolcr
giile caractcr ologice ale fiecdluia. in gener:ai, identificarea incon;tienti a unui partener cu aspectele sale disociate si proiectate,
irnpreuni cu inducerea mutuald de citre parteneri a rolunlor
compiementare prin intelmediui icientificirii proiective, poate
conduce la o distributie a rolurilor carese transmjte o impresie
eronati despre psihopatologia fiecirui partener.
De exempiu, exploatarea sotiei de citre un sot nesibuit si ego,
a'.nlri, n^.rlo qrroori
n-ihnn-rtnlnoio nir^;c;-. c6mh;f;-,H, \ l
't.
^
lui 9i o victimizare a ei. O explorare a interactiunilor congtiente
;i incongtiente ale cuplului reveleazi totugi ce ea il provoacE in
rnod incongtient gi ct proiecteazS asupra lui propriul Supereu
sadic. Lipsa de tact, profunzimea gi angajamentr,rl solului in re-

OTTO F. KERNBERG

Ca

nacteristici le relatii lor de i ubi re narcisice

Stuciiul psih;uralitic al relaliiior de iubire ale personalitigii n.rrcisice poate incepa cu o comparafie intre cuplurile in care unul
sau aml:rii parteneri manifesti tulburirr de personalitate de tip
narcisic 9i cuplurilc care nu prezinti astfel de sernne. O persoanai care manifesii un narcisism care nu intrd in sfera patolog;icuh"ri are capacitatea de a se indrdgosti gi de a menline o relafie de
lubire pentru o perioacid lungi de timp. Cazurile cele nrai severe cle personaiitate narcisici nu au capacitatea de a se indrigosti,
ceea cc reprczinti o caracteristic.i a narcisismului patologic. Chiar
gi personalit.ifile narcisice capabile si se indrigosteasci pentru
o pelioadi scurti de timp se diferenljazi clar de persoanele care
au o capacitate normald de a se indrigosti.
Atunci cSnd o personaiitate narcisici se irrdrigostepte, idealizarea obiectului iuLririi se poate focaliza pe irumusefea fizicd ca
sursd de admiralre sau pe putere, bogitie sau faimi, ca aLribute
ale admirafiei, rntegrate irr mod incongtient ca parte a sinelui.
Rezonanta oedipiand a tuturor relaliiior de iubire determind
persoana narcisici si acceadi, in mod inconstient, la o relafie donrinatd la fcl de mult sau mai mult de agresivitate decAt de iubire, datoritb frustririlor 9i resentimentelor profunde din trecut,
ur tlecut care in fantasmii va fi depdgit in mod magic prin

Relatii de iubire

Narcisjsmu

b+cr

obfinuti rle la norrl obiect. Rivalitafc a, g,t1oz.ia

fi insecuritatra oeclipiani st'conrbini cu rgresivitatea preoedipiani deplasati in sfer:a oedipiarr;i. Pacicnfii narcisjci manifesti
o frjci inconstienti de obiecLul iubirii, in strAnsa legaturd cu agresatisfactie, scxual:i

sivitatea pr:oiectatii: de asemenca, ei dovedesc o rcmarcabiJ.i 1lpsi de libertate interioari pentru a deveni interesati de personaiitatea celuilalt. Excitatia lor sexuali este dominati de invidie
inconstienti pentru sexuJ opus, de resentimente protunde deLerminate de ceea ce a fost tr;it ca ul refuz prorrocator al satisftrcerii timpurii, de licornie;i r.oracitate, si de sper.anla de a-si insrrpi
ceea ce le-a fost refuzat in trecut, cu scopul de a elirnina dorinla
pentru acel lucru.
Pentlu partenerul nascisic, \'iata inseamn; izolare; el se teme
cie dependenfa fafi de celdlalt in mdsura in car-e aceasta re;rrezintd recunoasterea invidiei gi recunogtintei pentru dependenid;
dependenla este inlocuiti de pretenfii 9i frustrar"e cAnd cerinlcle
nu sunt satisficute. Se dezvolti resentimente dificil de depSgit
in rnomenfe de intim jtate; acestea se solufioneazi mult mai simplu prin clivarea experientelor disparate, menfin6nd pacea cu
preful fragmentirii relatiei. intr-un scenariu sumbru, se dezvolti un sentiment sufocant de captivitate si persecutare de citre
celilalt partener. Aspectc nerecltnoscute 9i intolerabile ale sinelui strnt proiecia Le asupra parteneruJui penfu a proieja o imagjne idealizati despre sinc. Provocarea inconstienti a partenerului de a ceda aspectelor proiectate ale sinelui se armonizeaz:i cu
atacurile impotriva partenerului astfel eronat perceput gi respingerea Jui.
incorporu.ea simboiici a trisdturilor aclmirate ale celuilalt
poate reprczcnta o satisfacfte narcisici: o femeie narcisici, cds;itoritb cu o personalitate publici faimoasS, ar putea s; se bu-

Jno

r. xrnNernc

rrrle de accsl siaiut pllbiia !!-i i,nt;nritater r:.irtinuiur tr---tu:-r. c.r

poatc simti o piictiseillS blal:i, cu exccptia conflicteior" incrxrgiientc in ju.rul invidiei. Abscnta .,'alorilot^c{)n}Lrl-ir exclude deschiderea spre noi intet'ese care i-ar pr-rtea furniza o noLta perspecti\,; asupra lurnii si a rclafiiior. Absi:nfa cutozitAlii in
privinfa celuilalt, o reiatie in care comportamentele imediate
sunt reactii gi nu reflectd grija pentru realitatca interioari a celuilali o probieni centraiS a personalitifii lrarcisice legat:i
de difuzia identitiilii gi iipsa empatiei profunde pentru ceiialti
- impiedicd infeiegerea vietii celujialt. i-ipsesc sursele de
satisfacfie, predomini piictiseala, neputinl.r de a contine fr:ria,
frustr;rrea cronici, gi prcdomind sentirrrentul de a fi prizorrier
in relatie, precum;i actirrarea inevitabild a confiictelor incongtienie ciin trecut Fi euuperea frustlililor 9i agresivitilii in rela,
lia intimi a cLrplului. Cel mai dramatic este faptul c6, irr sfera
sr:xuali, inviclierea inconstienti a ceiuilalt transformi idcalizarea corpului acestuia in devalorizarea, cultivi transformarea
satisfacfiei sexuaie in sentjnrentul de a-1 fi invad.rt si incorptr
rat cu succes pc celdlalt, diminue;rzi bogitia relatiilor de obiect
primitive activaie in setxualitatea normald pelversi polimorfd
;i degenere'azd in plictiseal;i.
Ne putenr intreba dacd per"sonali tilile narcisice se pot iubi
doar pe eJe insele. in opinia mea (1984), probiema nu cste dacd
e investjt sineie sau obiectul, reprezentaroa de sjne ca ollt sa reprczentirilor de obiect, Importantd este di{erenia dintre tipui de
sine investit; dacd el are sau nu .apacjtatea de a integra iubirea
si ura sub dominafia iubirii sau daci este un sine grandios patc>
logic. Aga cum suiela Laplanche (1!]75) ficAnd referire la eseul
iui Freud d.esprer narcisisrn, atAt rela,tiiie de ir-rbire anaciitice cAt
si cc.ie r-rarcisice presuplrn existenia unei rclafii de. obiect. Sr, ag.r

Reiatii de iubire

2Jr

Naicisismu

24)

('un.r oi-a!j:,r-t i:r Van rJer l/Vaais ( iLi6:;1, nlr sr, PLtr..' problenra ci
narrisriir s-ar iLrbi doar pr: c.i ingigi, ci cii r-ar jubi cu aeec"r;r in'
itnsiiatc cr care il ilrbcsc si pc ci'ilalli.

ijm in consicieiare ar:nni interacliunea tlintre;lspectele

riarcisice si obiecL;rlo ale ieiafiilor de iubirc obisnuitc. Clu alte cuvinie, care este legetura, intr-o relaiie de irrbire stabili, dintle
eratificarea sineiui 9i pldcere ;i angajamentr.rJ iali de celilalt? in
misura in care rartenerul ales refiect; propriile icJealuri, o calitale Lrmirramelrte narcisicii pune stipinire pe sentimentul dc iir
driigostire;i pe iubire. fr in misura in care existi o ndzuiniS spre,
congticnti sar.r jnconstientd, a com;rlenentariiSlii variind de
la adn,i;:area si satisfaclia dati de celea cc ccidiait savurcazd si tolelcazii la el insusi ;i subiectul nu poate face, pinii 1a dep.isirea
irmitiriior propriului sex prin stabilirea unei uniuni ,,bisexuale"
cr-l u parterer
clriar 9i o astfei de complementaritate am puiea spunt cai sit; in sh:jba narcisisrrului. in acelagi tinrp, in rnAsura in care celilalt satisface atit nevoile de hrani" c6t;i pe cele
ocdipit:nr si st'arati reci:nosciior pentru c-'ea ce prime;te, rel;,r
fia cie iubire esie evident una ,,de obiecl". Ea are caracteristicile
;rliruiste cale integreazd in nemrmirate forme egocentrismul si
au to-sacr r'ficlul, diruirea pentrr-r celilalt 9i satisfacerea prol'rie
Pe scuri, narcisrgmul normal 9i lelalia de obiect se completcaz-a
reciprur.
in scopuri clinicc, ceea ce an1 atirm.rt Fresupune necesitatea
dc a analiza separa,t iiparul comportamentai in care a stagnat relatia rit cuph-r ii structlrra personalitdlri fiecSrui partener. Tulbulariie de pcrsonaiitate de tip narcisic prezentt-. la unul s;ru la ambii parienerr-i coloreazi firi indoiali reialia Jor, si in unele cazuri
soiuiionarel'r conflictelor conjugale profunde gi cle lungd durati
va r-lepinr-1e de modificarea stmcturii de personaiitaLe a unuia
3;i

OTTO

lr.r

KERNBERC

sau :r anrbilor rlarteneri. f)e cele lrraj ml;lie ori totugi, solutionarea interacliunilor patologice prin psihanaiizi sau psihoterapie
-* sau prin dcspirlire 9i divor! - va demonstra in ce misurd
ceea ce phrea a ii paiologie narcisicd a unuia sau a ambilor parleneli era de fapt rezultatul unei coluziuni inconstiente in privinla exploatdrii reciproce gi agresivitdfii generate de alte conflicte.

241

DouE ilurstriri clinice

Primul exenplu este al unui conflict subtil dar persistent dinire un so' cu o structurd dc personalitate aparent narcisicS, dar
care ascunde de fapt o structuri obsesir-compulsivd 9i o solie
cu trisituri de personalitate deplesiv-masochisti. Ei pirea rece,
disiant;i nepisator falh de nevoile ei, iar ea suferea in thcere
din r:auza agteptir:ilor lui excesive. El era fiul unei mame narcisicc supraprotectoare, ale cdrei preocupdri pentru ordine 9i ale
cirei fricr cle infecfii 9i de boli fizice i-au domrnat copiliria. Tatdi sdu infelegdtor i-a permis mamei sale sb se ocupe de casd.
Soful a fost extrem de atras de natura caldd gi linigtit5 a sofiei,
si era amuzat gi upurat de felul ei destul d.e dezordonat de a
gestiona totui. Ea, fiica unej mame dominatoare, dar dezordonati 9:i neglijerrtS, pi a unui tatd afectuos, ciar de cele mai multe
ori absent, a fost impresionati de importanfa pe care sotul <r
acorda ordinii gi curiteniei. Dar, dupd cAliva ani de cisnicie, nevoia obsesivd a solului de ordine si curitenie a spont in paralel
cu neglijenfa sofiei. Ea il acuza cu asprime de faptul ci o impovdra cu prea multe sarcin.i, in timp ce el i;i neglija responsabiiitifile; el ii reproga faptul ci il provoca voi.t prin felul ei neglijent
de a av, a grii;i de ! JS;.

Relafii deiubire

" Narcisj!mu

t44

Tie'ptal, confruntdrile s-au atenuat, d {)a recr: :ro}u I ,.s-a dat bitut". De fapt, plin letragere si absenteism, nu a ficut altccva de,
cir; szi f:rvorozeze inconsticnt fi:iburare; sotiei. llcetul cu incetu1, cl gi-a separat irteresele;i bunr-rri1e de celer ale sotiei, s-a
retras, percepiind-o pe .rceasta indiferenti si neglijer-rtd fati de el
;i simfindu-se in acelagi tjmp vinovat ci la rAndul lui o negiija.
Pe parcr-rrsul tratamentuiui psihanaiitic, a reiegit cd avea
r{..sentimente fati de ea ca gi cum ar fj fost o mami indiferentS
in timp ce el se identifica inconslient cu tatdl siu, care lisase gos-

podiria in grija mamei. Prin urmare, gi-a limiiat autoritatea fi

satisfacerea in ceea ce ar fi putut fi o cisdtorie satisficitoare. Sotra, in schimb, i[ simlea din ce in ce nrai rece, mai indiferent;i
mai egocentric Fi se consjdela a fi o victimi a unui sot patriarlral tradilronai.
Tla tamentul psiiranalitic individual combinat cu expiorarea
conflictului krr conjugal irrtr-o psihoterapie psihanalitici comund, cu o durati limitatd, realizat; de un alt terapeut a scos ia iveali coluziunea lol inconFtientS. Acest 1'apt a condus la disparitia
remarcabilS a ceea ce tnilial pdrea a fi o tresiturd narcisici serreri la so! 9i una masochistd in caztrlsotjei.
Cel de-al doilea caz se concentreazi asupra evolutiiior irr tr:atamentul psihanalitic al unuj birbat care prezenta o patologie
narcisicb severi si care rrr-a consultat deoarece nu era capabil sd
mentini o relafie cu o iemeie care ii aducea satisfactie emotionald gi scxuali. l)1. L., urr arhiieci de succes pulin trecut de varsta
de patruzeci de ani, fusese cisitorit gi dirrortase de trei ori de femei pe care le-a descris, retrcspectjV ca fiind fidele, air5gitoare
9i inteligente. De fapt, ir toate cele trei cazuri, avusese relatii sexuale satisficitoare inainte de ces.ltorie. O dati cdsibnt, isi pier'ciea complet interesul sextral fa!i de ele. Rela!izr coniugali se

JTTO F. KERNBERG

transforma intr"ur-. fel cle .,prit'tenir: trilaasc:i", din r:r'in i'e mai 24\
ncsatisficiito;rr"c pentnl ambir parteneri, si care in cele din t-Lrnri
se finaliza prin divorl. D1. L. nu ti-a dorit copii; se temca cd ace$tia ii vor'infrAna hbertatea gi ir vor schima stiil de viafd.
Staiutul profesronal gi abiiitifiie administratjve ale dl. I-,. i .ru
perm:is s5 igi petreacS mult timp in ceutarea nesfartit; de noi experienfe cu femei. Aceste experienle se impirleau in doud catecele sexuale, intense, dar de scurtd duratd deoarece rsi
gorii
picrdea repede interesul pentlu respectiva femeie, 9i cele platclnice sau in rnare mdsuri de platonice cu femei care ii erau con
ficlenie, consiliere sau amice.
La inceputul tratamcntului, cea mai important.i rraisdtut'i care
s-a extins pe durata muiior lud a fost aperarea Puternic; a dl.
L. irnpotr:iva apr"ofunciirii relatiei de transfer', atitudine carc a
putut fi inleleasi mai t6rziu ca o apirare impotrivtr inviciiei incolstiente fa!5 de analist, birbat cisitorit capabil si se bucure
de o relafie satisf.lcatoare atet din punct de vedere emotiorai, cet
pi sr:xual. Dl. [-. a dec{icat o marc Llartcr a sedintelor ridicr-rlizar r
du-si prietenii care erall chsdtoriii de mul,ti ani Fi ceea ce consi
clera el a fi incerciri ridicole de a-l ccuvinge ctl mariaiul lor era
fericit. Mi-a vorbit cu triumfdtor despre toate experienfele sale
sexuale, pentrll a fi cuprins apoi de un sentiment de disperare
generar cle neputinla de a menline o relatie sexuald cu o femt:it:
dr: care si se simti legat gi ernolional. in astfel de mornente, avea
tenclinla de a pune cap;t tratamentului pentru cd nu il ajuta si
depipeasci aceasti problemb. Degi spera ci nu arream aceleaii
problemo ca el, treptat a devenit corgtient de ideea cd a9 putea
avea o relafie cor.rjugalS buni, ceea ce ii stirrnea seltirnente de inferiolitate pi de umiiinti. Apoi, a inceput si tolereze sentimentele
!r'n\lierll( elc rrtvidie [.rl,l Jc nrine.

Relalii

cie

iubire . Nar.isi5mu

?46

Aceasti toierarrlS crescandi ia inrridje i-a transformat rclatia

in trans{cr intr-una similari cu cea fat; de prietenii, o relatie ,,erciusiv birbiteasci" de sinceritate gi angaiare, complet diferiti dc
supozifia cb feneile trebuie folosite doar sexuai si abandonate
rapid inainte de a deveni cxpioatatoare si dominatoare. Fantas,
mele lui homosexuale ir-r transfer refiectau acum sentimentul cE
doar bdrbafii sunt de incredere, concomitent cu emerp enta unei
irnagini agresive si de exploatare a femeilor. \4ai t6rziu, tendinfa reluatd de a se compara cu mine a luat forma fantasmelor ch
eu avean.l copii gi cd eram un tatd dedicat Fi protectot spre deosebire de el care risca si nu aibi niciodatd copii.
Pentru prima datd, a:iegit la iveali reh'5irea emofionalS a unor
aspecte din trecutul siu, odat; cu amintirea certurilor crinstante
a1e pllinfikrr, sentimentul ci erau suspiciogi unul fafi de celil:rlt
si nenumiratele sale eforturi inutile de a servi ca mediatoL Cele
doui surori mai mari ale domnului L. rupseseri de. rnult relafia
cu pErintir ior. Doar domnul L. a continuat si se ocupe de nevoi1e pirinfilor, incercinel si le solufioneze ronflicteie si implicAndu-se l-r schimburi verbale virriente gi a.uzalii care ii prJveau pe
toti trei.
Dl. L. a dai impresia ci nici unul dintre pirinfi nu a avut ca;-racitatea sau poate nici rnicar intenlia de a se ariia interesat de
ei. Atitudinea sa inilialS de bravadi gi de depreciere a persoaneJor implicate in ,,discufii psihologice" firi sens s-a transformat
intr-o congtientizare crescAndi a frushdrii nevoilor sale din copilSrie si adolescentd de a fi ascultat fi resDectat. A deverrir evidenL ci md suspecta ci ag fi vrut ca el si se insoare pentru a-mi
putea demonstra superioritatea ca terapeut; nu considerase niciodate ci tratamentul era menit si il ajute si-gi giseascd propriile
solu t ii.

OTTO

KFRNBFRG

na.lllt i-()ntcl1:i. au avul io. rrnnirio:irr:if de;rr.cltirri: i-)1. 1..

dcverrise din cc in ce rn;li i:rtert-.sat dr: o...rlritecii tiiniri al c;irei
aom!)ortament ficr:a s'-rL-rjectul comcnialiilor jronice in cercuJ lor
pnriresionai, ciar cu cale Di. L sttrbilise o relalit: sexuala pe caro
o qisca foartc sa ti:;fi cdtoare. O ciescritr pe ci-r'a F. ca filnd agresirr i, ierrrLrera men ta l;i, caprir:ioirstl, trrbi tlari in aglept.ir i s.r u
aereri, ii crr trAsd trLrrj atit c1c'clescirise ile control fi manipulare,
incAt se sinriea asigurat c5 ea nu dorea sd il exploateze. f)e-a lungul urmtitoarek)r llrni, corrrportamentul d--rei F. fafi de el si aiitridinr:a rrlamei domnuluj L. ciin trecr-rI pireau sii coincidi intr-un mod destul de cir-rriat. Dl. L. insista cti ru o lubca pe d-rar
Ir., mir turisindr-r-i ciriar cieschis cd mr simlea nimic altceva penh-u c;r tit:cAt o enorrni satisfacfie in reiafiar sexuali. D-ra I. pa
rcr cii tolera declaialia lui clo indifcrerf; irir-Llr ft-l care mii fir--ea s;l mii intr'r:b (dar nrr ;i pe d1. L.) dach era masochista sau
calculat.ii. .ilfor tr-rlile mele cie a interpreta in transfer fi:lul in carc
dl. L ar putea si se apere impotriva acr:Ioragi neiirrigti iegater de
d-r"a F l-ar-i c-letermina! nu numai s,i congtientizeze treptat nrisura ir care se bucura de natula sadici a comportamcntului sau
t;rf:i dn rtra F., dar gi cle tolerl';lnta ei. El a recunoscut de asemenca r;, in pofida faptuJui ci ea incerca siL i1 rntrnipuleze, sertimentul iui trtit de intens ci el controla relafia kn'il excita.
il n0u5 tcmi a apiin:i in tratameni: si anunrt lartasma donlnului L. ci, daci is,i dorestt: intr-adevir si se insoare clin nou si
si aibi cr-rpii, accasta ar insernlra inccputul b.itr:fucfii gi a1 morlii; linerelca +ternd era garantati doar de o existenti cle plalbov
iipsitii de lesponsabilitate de iibertate sexualti. Plin urmare, noul
subiect abordat in explorarea analitic:i a fost fclul adoicscentin
de a se prezenta ia sedinle (un siil vesiimentar Fi c-{)mportanrental complet rcadccvatc 9i juvenile), -' :riiLrpl.ri ca un efolt

iil

247

nelatii de iubite' Nar.i!irmu

2at

cleiensiv de a r:vita sentimentul de condamnare atsociaf cu ideezr

clc. r,irsti adultd. ir urma dezviluirilor unei serii de ,.,isc vag legaie uneJe de celelal'r'.J, fa;rtasma care s-a ct istalizat treptat in
miniea lui a fost ci ar puiea fi capabil si aibi copii cu f'emei cis.itorite cu alt bdrbat sau care, dupi ce divo4au de el, i-ar fi per
mis sd se apropie ocazional de copiii 1ui.
Tratamentui era plin acum de o condensare a fricii 1ui fafi de
fen-rei agresive, frustlante, dominatoare gi manipulative, pe de o
Darie, gi dorinfa de a se descurca mai bine decAt tatil sdu tinut
sub papuc, distant Fi rece (gi o disperare subsidiard de a fi capabii si concureze cu mine, o versiule idealizati a unui model patern inciisponibil). in cadrul trecerii la act bruFte, dl. L. a decis si
so cisitoreasci cu d-ra F. La pulin timp dupi cisdtorie, ea rin6ne insircinath. ReJalia cu ea continua si fie tumultuoasi 9i hao,
tici, dar acum, pentru prima datd irr viala lui, era implicat complet in aceastd relatie firi a simfi nevoia de aventuri sexuale cu
aLie l'emei. Chiar el er:a exi.rem de surpins de aceasti evolutie;ii,
relrospectiv, si-a dat seama ci una dintre fantasmele sale fusese
aceea de a se implica incd o clat.l intr-o cisStorie nefericitd gi
csuati pe care si mi-o puni apoi in brale, cu scopul de a confirnrAnd esecul muncii noastre de analizd
gr al meu ca tati oedipiar,. in aceia;i tin1p, totuti, era vorba pi de o semni{icafie oedipiand competitivi in indrizneala sa de a avea un copil, pusd in
sceni in contexi,rl unei cisitorii aseman;toare cu cea a pirinlilor

iui.

surprinzitor in reialia sa cu sotia era cii dl,

1,., care inlia) avea Llr comlrortament depreciatir' gi injositor 1a
adresa ei, devenise acum ciudat de supus fa!5 de ea, de;i o suspecta ce dorea si divor:feze de el pentru a ob flne o parte din bunurile saie. insugi dl. L s-a ardtat surprins ci el, un playboy inCeea ce era si mai

OTTO F. KFRNI]FRG

riependent, fericit si plin de succes, era a.um aiZii de ciominaI clc )4e
o l:emeie pe care prieteriii o giseal agresivii sj irrraturi. Iie scurt,
dl. L. a reugit sd reprodnci rr:latia dintre p5rinfii sii si a transiormat promiscuitatea sexuali inh-o relatie. sado-masochistd car.e
continua sd fie satisficatoare din punct de vedere sexuai si er.r
inveshtd emo!onal.
in sedinlele de analizi, dl. L. a fost luat prin surprindere de
aceastd schimbare si a devenit treptat conltient ci, daci ar puLea intr-ade.''5r si creadA ci solia il iubea, ar fi capabil sd aibi incredere in ea;r si i se dedice. Subiectul principal al gedinlelor
clevenise combinarea rrinovitiei oedipiene (stabilind cu o femeie o relalie care ar putea fi mai satisficdtoare decit cea a perin!ilor) gi a vinovitiei pentru irnpulsurile sadice timpurii fati de o
rnamd frustranti gi indisponibili.
Pe scurt, era ca si cum controlul sadic;i omnipi:tent din comportamentul siu fald de femei se schimbase si era pus in scen6
de sofia sa, iar regresia lui la o dependen!5 infantili, eruptivi in
locuise riceaia sa narcisicb. Atitudinea dominatoar-- pc care a afiFat-o sotja inainte de cdsitorie s-a intensificat simfitor, incur-ajati inconstient de comportamentul siu provocator, inducerea dc
chtre el, prin intermediul identific5rii proiective, de a mamei sale
in sofie. Perlaborarea unei schimbiri in nit'elui rnai profund al
regresiei de h'ansfer, in care m-a perceput ca un tat; oedipian puternic, amenintitor 9i sadic, i-a permis in ceie din urmi s; igj depSgeasci supunerea masochisti fafX de sofie, in contextul eliminilii fricii de a se afirrna ca birbat adult. in ceie din urmi, a
Lrutut normaliza relatia ior, iar tiparele lor sado-masochiste de
interactiune gi-au pierdut din intensitate: era acum capabil de a
combina sentimente sexuale si tandre intr-c r:elalie conjugali staI-r I

IJ.

Relatii de iubire

Na

rcisrsmul

2'ro #{narmici[e patoiogier narcisice

U-- cele mar multe ori, per:sonalitatea naruisicb isi pune in sce-

ni

sinele graniiios patrdogic, proieciAncl irr arc<rlayi timp o px;1"

cievalorizatd a sineiui asupra partenerului, a cirui admirafie nernirginitd confirm;i acest sine grandios. Mai rar se int6nrpl;i ca
pcrsor-Lalitatera narcisicii sd proiectezc sinele glandios patoiogic
asupra parteneruiui 9i si puni in sce;r:i o reiafie intre acest sine
glandios gi reflectarea sa proiectata. itr ostt.l d" cil/rrrr. partcn-rul nu este dccAl ur.r vehicul pentru o relatie intle aspccte ;rle
.,i
sineiui. ln mod tiplc, un Lrartener idealizat si o ,,anexX" sau sateht al acel-ri obiect ideal replezintd cuplul in puneri fir scena sru
{antasrne sau formeazi o,,reflectare" incon;tienii in care ficc:,
re part--ner il oglinciegte pc celilalt. Co;nple LAndu-se recipr"oc,
partenerii pot reconstrui impreuni o unitate ideal;i glandio.rsJ
fantasnrati si picldut.i.
in analiza dinamicilor esenfiaie care staLl ia baza acestor
procese defensivc, cler nraximi importanf:i in conflicterle inconde fustier.]te este imridia preoedipiand
- adici, un trp special
rie si resentirnent fa!d de un obiect necesar car'e cstc lcsimtit
ca fmstranL sau limitatirr. Astfel, obiecttrl dorit devint'de asemenea sursd de suferinfi. Evolufiile legate de reactia la aceasi
ti suferinfb constau in dorinta constientti sau inconstienti de
a distruge, de a strica, dc a insugi prin forli ceea ce a fost refuzai
gi anume ceea ce este mai admirat gi dorit. Drama per
sonalitd!ii narcjsice consti in aceea ci irs,riilea frrrioaqi sj .'r tr.rgerca lacomi a ceea ce este nefiat sau invidiat nu plovoaca
satisfac!ie deoarece ura inconstientd fali cle ceea ae e necesar
distruge ce a fc.st incorporat; subiectul ajunee mereu si se simii gol si l'rustlaL.

OTTO F. KERNBERG

Irrin urnrarc, iln conilitiilc in cale I,un;itatea .r ccoa .c .elilalt

si ofere reprezirti o sursi cie invidie, dcperrdenta de un
obiect iubit der.ine iinposibili;i h:ebuie negat;i; pcrsonaliiatea
rarcisici are nel,oie mai muit de admiralie decAt de iubire. Ad,
nriralia ceiuilalt sprijini ;;i recorrfirmi stima de sine, auto,idcaiizarea sinelui grandios patoiogic. Admiratia celorlalli inlocuie;te funcfiile in mod normal protectoare gi de reglare a stimei de
sine ale Supraeului sldbit Fi deformat, in special ale ldealului Eu,

1.)

lrel.ruie

1ui.

Pers<laneie narcisice au nevoie de admiratie ;i in mod incorr

gtient gisesc surse de admirafie din partea celorla[}i ca o apdrare vindicativi impoiriva invicliei; prin proiectarea acestor ne\/oi
asupra partenemlui, eJe se tem cd vor fi exploatate;i,,jefuite"
de ceea ce delin. in consecinti, nu pol tolera ciependenia partenerului de ele. Trdiesc reciprocitatea normali a relafiilor dintre
oameni ca firnd exploatatoare si invadatoarc. Din cauza conflictelor legate cle jnvidia inconstienti, ele ;ru simt rccunoptinti portrll ce primesc de la celilalt, a cirr:i capacitate de a dirui le tre,
zegie irvidia. Lipsa recunogtinfei erclude intdr:irea capacitifii cie
a aprecia iubirea primiti.
In situatii mai grarre, devalorizarca celorlalli cLrnoaFte o ,,ana,
lizare" regresivi (Chasseguet-Smirgel 1984b, 1989), o dorinfti inco1$tiente de a transforma simbolic toatd iubir.ea si toate valoriie in excremente, trar1sformare care ar putea genera negarea
incongtienti a diferentelor dintre sexe gi generatii (toate diierenlierile sunt negate Fi devaiorizate) cu scopul de a evita invidicrca
celuilalt sex sau celeilalte generatii. Inrridia irrconFtienti a cupiu,
lui oedipian ar putea sta la baza invidiei faiS de partenerui con
jugal; aceastd nevoie de a distruge cuplul igi are originea mai degrabh in agresivitatea primitivh impotriva cuplului oedipian

Relatii de iubire

liarcisrsnr

si '.rla incon;tiente. fati de

relafia reusile a cuplr,ilui parenial sr pot hansforma in Llorinle
rjestructive impotriva proprici irnctioniri a individuiui i:a pal
tc a cuplului iiind una dintre cele mai dramatice caracteristici ale
r
1'. luiogiei na t, i*irt.
De reguii, aceste con{licte inconitiente dateazi din patologitr
timpurie a relafiei mami-copil. Agresivitatca orald cauzatS, declangati sau intdrit.i de mame distante;i reci sau de mame
rlisiante gi hiperstimulatoare, de negJijarc timpune severi Fi cronici, de exploatarea de chtre mame narcisice indiferente la nevoile emotionale gi la viafa interioard a copiluiui, gi intdrita secundar de confljctel,l cu tafir
sau absenta unei disponibilitS!i
poate duce la invidie pi la ci urE .incompensatoare a tatiiui
ter-rsi fati de mam5, cale a{ectcazb irr cele dirr unld relati;r ir r
corlstientd cu ambii pir:inli pi genereazi invidie intens.l patologicti fafi de relafia c1e iubire a cupluiui oedipiern.
ln cazul birbalilor a ciiror relafie timpurie cu mama contirui
s;i le hfluenleze relafrile cu femeiler de-a lungul r.iefii, ura gi il-.'
vidia patologici fald de femei au potenfiaiul de a deveni o forli
incorgtientd ptrter:nici, intensificiirLd r-r.[e conf]icteie oedipiene.
DaioritA transfolmirii fr:r:str.lrilor orale timpurii intr-un fel de
agresiune sexuald (proiectati), mama poate fi perceputa er
urcitiird gi rcfuzindu-sc in plan sexual. Aceastti imagine provocatoare a mamei intensificd la r6ndul s.iu componentele agresive aie excitaliei sexuale gi incurajcazi disocierea dintre excitafia
scxuali 9i tandrele. Accgti birbtrfi trdiesc dorinta sexuali pentru
o fer"neie ca o lepetifie a provocdrii timpurii de cdtre marni, pi
astfel, in mod ilcongtient, uriisc femeia cioriti. Ura poate distruge
capacitatca der rrxcitatie sexuali 9i poate contribui Ia instalarea
nhibitiei seruale. in cazr:ri mai pufin grave, idcaiizalca defen-

d,..ir in \iir1{rvirria occlipianii. lnviciia

OTTO F. KERNBERG

a putelii de'atractie seruald a icmoii are ca urnrarc intensilicarea ciutdrii stinrul5r"ii, el-citaliei 9i satisf:icliei sexuale, urmaLc irLcleaproape de. deteriorarea inconstierrti a cxpelientei sexu-

rivii

25,i

aie, de derralorizarea femeii iciealizate 9i dc pliciiseald.

ldealizarea intensi ;i defelrsjv.i a femeiior si raptda devalolizale
a ior ca obiecte sexuale pot genera promiscr-ritate seruali.
Un spectrr-r Iarg de paloiogii sexuale provin din aceste dinamici. Unii birbafi nar"cisici manifesti inhibilii sexuale grar.e, o
lricd dc a fi respingi 9i ridicr-rlizafi de femei, sentimente strAns legate de proiectarea asupra femej.lor a propriei uri incor"tgtiente
fali rle eJe. Aceastd lricd de fen'rei poate conduce la o repuisie intens)i fatd de organele gerlitale femeie;ti
o convergenti ,r inviciiei preoedipiene si a castririi oedipiene. Sau poaie avea loc
un clivaj radical: uneie femei sunt idealizate si ot'ice sentiment
sexuai fa!d de ele este negat, Fi cclelalte femei sunt pcrccpute ca
simple obiecte genitaie, cu care libertatera 9i plScerea sexual.i sult
posibile, irr detrimenlul tarrclrefii sau idealizirii ronantice. Acest
con-Ipi)fta ent d-Lrce la dev;riorizarea auto-distructirri a intimitdfii sexuale gi ia o c.iutare nesfirgitd de noi partenere sexuale.
Unii birba!i nalcisici pot fi capabili si nrentind relafii tandre
cu femei de care depind, atAta timp c.lt ie devalorizeazd incon;tient ca paltenere sexuale. Este uimitor cd unii bdrbati rrarcisici
extrcm de inhibaii, care se tem de femei, si care, prin urnlare, pot
fi impotenti ca o expresie directi a acestc.i {rici, in timpul tratamentului isi modereazd frica de Iemei gi intrA in promiscuitate
sexuald. Ei pun in act atet cdutarea unei relafii de iubire, cAt gi
nevoia de a cliva aceasti cdr-rtare de agl'esrvitatea inconstientd
iafi de femei. Prin contrast, birb.rtii ; rarcisici carc dau dtrvadi
de plonriscuitate sexualS din fazele timpurii aie adolesceniei de
cclc mai multe ori prezintli o degradare a vietii lor scxuale, deoa-

Relalii de iubire

. Narcisisrrul

rcco i.icalizaroa defensiv.i a femeilor ln episoade scurte de pasiune clispare ln mod repetat. Noile ior relalii sexuale par a fi din
ce in ce mai mult rc.petiiii aie celor anterioare; erodarea idealizirii defensirre gi clezamigirile cumulate din expelienlele sexuale
duc 1a ci deterioare secundard a vietii ior sexuale 9i la impoten!d, fapt ce ii deterrnind si urmeze o analizA numai dupd v6rstd
de palluzcci sau chcizeti de ani.
La ambele sexe, pcrsonalitSfile narcisice au in mod frecrrent
fantasma cE au ambele sexe in acelagi timp, negirncl astfel nevoia de a invidia cel5lalt sex (Rosenfeld 1.964,197L, 1975; Grunberger 1971). Aceast5 fantasmd fav orizeazd ciutarea de parteneri
sexuali de diverse feluri. Unii pacienfi narcisjci ipi doresc femei
care reprezint:i in mod incongtient imaginea 1or in oglindd, ,,gemeni l'reterosexual:i", cornpletAndu-se astfel inconttient cu organele sexuale gi cu implicaliile psihologice corespunzdtoare sexuJui opus, fhrd a irebui s.i accepte realitatea unei alte persoane
diferite si autonome. in unele cazud, totugi, irrvidia incongtientd sinrliti fati de organele sexuale ale ceh-rilalt scrx este de natuli si devalorizeze caracteristicile genitale invidiate, ceea ce col-iduce la o relafie ingemdnatd asexualS.. intrucit genereazi inhibifii
sexuale severe, aceaste atitudine este extrem de distructivi.
Uneori, dorinta irrcongtientd de a ascunde caracteristici ale
ambelor sexe duce la o lelalie cu un birbat sau o femeie care este
devalorizat) incongtient, cu exceptia complementaritilii sale
sexuale cu pacientul. Ltnii pacien,ti narcisici atrdgdtori din punct
de vedere fizic, de ambele sexe, care depind in mare misuri de
admiratia celorialfi, pot alege un partener urAt pentru a 1e pune
in erviden!5 propria frumusefe. Allii aleg un ,,geamin" astfel incit aparifia publicd a cuplului frumos sd devinii o sursb siguri
de gratificare a nevoilor narcisice. Selectarea unei femei dorite si

de al!i birbafi poate satisfacr: atat tendinlcle narcisice, cAt si

pe

2s5

cele homoscxuale.

Ura inconstienti latd de femei (si flca de cle generatd de proiectar{la acestej uri) este o inporiant; surs6 de homosexuaiitate
bazaid pe narcisjsfr. Se]ectarea unui alt birbat ca geamin homo,
sexual, o idealizare defensir..d a penisului urui alt bdrbat ca o repllci a penisului pa'cientului pi o reasigurare inconFtiente ce e1/ei
nu nlai sunt clependenli de genitalitatea femeilor pot contribui
in mod eficient la protectia in fafa invidierii celuilalt sex gi chiar
ingiduie relatii idealizate, dar de-sexualizate, gi cu femei.
in cazul pacientilor narcisici implicafi in relaiii l'reterosexuale
sau homosexuale, protejarca fantasmei gemelare reprezinbi o
sursti majori de conflicte, care apar treptat, dar care ajung si donrirre relatia si in ceic din urmi sd o distlugi. Partenerul trebuie
sd satis{aci idealul pacientulr:.i, dar nu trebuie sd fie mai bun decit acesLa pentm a-i tlezi invidia; partenerul nu trebuie nici s5-i
fie interior pacientuiui, pentru ci aceasta ar declanga devalorizalea si distrugerea relaliei. Prin urmare, partenerul, prin inter.mediul mecanismului de apf,rare al controlului omnipotent, este
,,obligat" sd devinh exact ceea ce pacientul are nevoie ca el si fie,
limitAncl astfel libertatea gi independenfa celuilalt, ;i in acetagi
timp implicind ci pacientul nu este capabil si aprecieze ceea ce
este unic 9i difelit in partenct. Nu in mod surprinzdtor, pacienfii care limiteazd libertatea parienerilor lor se tem cel mai mult
si nr-L fie captivi sau incorstaii de celdlalt
identificare proiec,
tivii la locul de mlnci.
in cazurile tnai moderate, in relaliile de iubire ale pacienlilor
narcisici, se menline din adolescenli dihotomia ,,madon5-prostituati" ca un tipar pe toat; duraia r.ielii. in misura il care acest
iipar se potliveste cu moraijtatea dubld tolerat5 ti incurajati in

OTTO F. KERNBERG

Relalii de iubire

i..

'

l.larcisismu

sq.ietiiile patliaihale, patoiocia n:.ir"cisjc:i mascuijni este inti:il;i cr,riturai

asn cu sc iJrt6mpli cu paiologia ilasociristi f-^ninini h reiaiiiie de iubire.
Degr de-a iungul anikrl piictiseala sexuaii acapareaze personalitililc narcjsicLr m;rsculine, unii condnui sd se foloseasci de
reia!iile sexuaie pentru a-si manifesta ambivalenla intensi fafi
de femei, cu o c;utare simultan.l a satis{acfiei sexuale, rizbun6rii sadice, chiar a repetiliei masochiste compulsive a frustririior
cauzate cle mami: patologia narcisici se intrepdtlunde cu cea
nasochisti.

tr.rnir o ilet.rrinirrzi si-l iieali:rc.-zl ll l-iili:atr:i r.rnii;irls !i rlti

rnr:nintitor.
ldcalizarea defensir,;i a femeilot' dt citre btlrbatiL cLr pelsor1alitate narcisici, exp;imatd in infaiuari intense ciar etemere, de
cerle mai multe or.i, oxercitb ri ;rh'actje pute rnic:i asupra lerleilor,
in special asupra celor care au inciinatii masochiste semnificali\ie sau care sunt nesigure cu privire ia atractivitatea ca fenrei si
femejle narcisice pot fi atrase 9i bSrbatii al cairor scntimet-rt de su,
perioritate si mdretie ie satis{acr: nevoia cle copletare narcisici cn
ceea ce am puiea nufili Lrrt geamirn heterosexrral. Genitalitatea
fit'd paternitate oferiti de cih'e birbalii narcisici incapabili ir
mod incorrstient sd se identifice cu .tsprctclc' protr.ctoare, gr:iir.rlii
si procreatir.e ale urrei identititi paterne o poate Jinisti pe fenr,:,
ia n"rlcisjci pentlu carc furcfiilc parcrrtaic pol reprezcntr sj L,
anenintare incongtienth semnificativi.
Idealizarea efemeri si devalo:'izarea r.apic{i a birbatilor pot
sta la baza promiscuitdlii sexuale a femcikrr narcisice. Societatea
patriariratri iradifionalS intdreFte IrromiscuiL;lioa scxual;i la bir,
bati, dar o repudiazi in cazul femeilor. Mora';urjle patriarhale
pot clevia ura resimtiiS de femei[e narcisice pentru birbati citre
o r:elafie de exploatare ir cisitorie gi in cresLcrea copiilor in nroci
paradoxal, feminisrnul poate farroriza promiscuitatea sexualii la
femei cale prezirrti pablogii narcisice care se jdenlifici cu ct sr'xualitate masculini perceputi ca fiind agresiv.i.
Dacii, din cauza intensititii sale, deplasarea agresrvititii de 1a
mam.i Ia tatb ru solulioneazd ambjvalenta fctilei fati dc mama,
frica si ura fali de mami o pot detcrmina s"i caute o mamasubstitutivi idealizati, care de celer mai multe or i inscanrni dez
amigire si resentinent. Irrin urmare. ijrcercarea de a gdsi relafii
mai satisficitoare cu bdrbafii sc po?tte transforma intr<i itienii-

Sindromul Don Juan reflectd un spectru larg al patologiei narcjsicc mascnline, Pt'de o parte, Dor-r Iuan ar putea fi un bdrbal
care simte r.revoia disperatd de a seduce femeile gi ale relatii sexuale care se finalizeazi cu frustrarea gi umilirea femeii a1.ese pe
moment; seducfia esie aproape conFtient si manipulativ agresiv5, iar faptul de a o pirisi este resinrtit ca o utur:ar' generatoai:t. de plicere. I)ar pentru Don luan, c.iutarea compuisivd de noi
avtnturi izvordste dintr-o idealizare a femeii;i din tlorinla de a
i,rci trna car-(..i,r nu-l dezam.tge.r.ra.
Lar cxtrema rnai sinlioasi a spectrului, Don iuan este un
amestec de narcisism gi triisituri infantiie, un bdrbat-copil cu c:riitSli efeminate ctrre seduce femeile tocmai pentru cd ii lipsegte
nr,rsLulinitdle.r Jmenint.iloJrc. isi ne,rg.r in rnod in,.einsLienl invidia {afi de, frica de pi ri\.alitatea cu tatel puternic, afirmAnd cu
convingerc c.l ,,perrisul lui mic" o poate satisface pe deplin pe
mami (Cihasseguc.t-Smirgel 19841r), iar aventurile sale sexuaie cu
femei ii satisfac {antasma ci ei, rnicul biiat, este favoritui mamei
;i tot ce ea igi rioregie. Braunschweig gi Faln (1971) au descris
modul in carcr acest l}rn Juan reuseFte ir:rtotdeauna si giseascd
o femeie comlrlementari a c;irei uri incongtienti fa!5 de tatdl pu-

OTTO

KERNBERG

Relatii de iubire

)!,1

.
'\larcisismul

Urreie femei narcisice ccntbini ciutarea unui birbat ideal crr

o devalorizare la fel dc intensi a partenerului, ceea ce le face si
treacd de ia un birbat faimos 1a altrii; totugi, altele sunt de pirere ci a fi puterea clin spatele tronului satisface nevoile narcisice
pi compenseazi inr.idia incongtientd fatS de birbafi. Dacb promiscuitatea sexuald a birbalilor este in principal de naturd narcisici, promiscuittrtea sexuali a ferneilor poate avea origini atAt
nar"cisice, cAt gi masochiste.
Femeile narcisice igi pot mani{esta patologia in relafia cu copiii
lor Uneie nu doresc si aibi copii deoarece se tem de dependenla
unui copil pe care ar simti-o in mod inconstient ca fiind exploatatoare gi restrictivi. Altele iubesc copiii atat fimp cat ei sunt total de,
pendenti
- adici atAt tirnp cAt reprezintb o extensie narcisicd a corpului ori a personalitifii marnei. Sau mama se concentrazd asupra
atractlvitifii neobignuite a copiiului, ceea ce stAmegte admirafia celor din jur, dar interesul ei fafd de viala interioari a coptlului este
fbarte mic. O astfel de mamh favorizeazi transmiterea paiologiei
narcisice de la o generatie la alta. tsSrbafii pot maniJesta aceeagi re
ticenfd irr a avea copii, o incapacitate de a investi in ei, o indiferenti marcanti, cu exceptia cazurilor in care copilul le satisface propriile nevoi: societatea patriarhali tradifionali, prin delimitarea
strictd a rolurilor matern gi patern, a eclipsat patologia din relafia
dintre birbalii narcisici gi copiii 1or. Birbalii igi lasi copiii in grija
sofii1or, iar lipsa de investire irr copii este astfei mascati.
Un ait simptom narcisic important este absenta capacitifii de
a simti gelozia, ceea ce indicd adesea o incapacitate de a se dedica suficient ceiuilalt, fdcAnd infidelitatea irelevanti. Absenta
geloziei poate de asemenea sugera o fantasmi incongtienti de a
fi atAt de superior tuturor rivalilor, inc6t infideiitatea parteneruiui este de neconceput.

fic;rn incrxrsiir.nfi cu bdlbatii - aciic.i o negare securrdard a acesiei deper-Lderfe amenintitoi:r'c

Fi poate evolua inir<r identifi
care homoli.xllalii a fermcii narcisicc cu birbali: e;l ciruti o leliiiie honrosexi,rali cu femei, asupra cirora pacient:r igi poatc.
proiecta propriile ner",oi cie dependenfi. Uneori, in cazul femerior', homosexualita tea determinatd de narcisism poate grati{ica
fantasma incongtienii de a fl ambeie sexe hr acelagi timp, poate
rega dependenla fa!"i dc tatil urAt si invidiat gi poate anula depcndt'n t.: l.errcul,.r,rs,t d(' m,tmi.
O identilicare inconttient; cl.r o rnama narcisica, rece gi care
respinge poate fi erxprimatii prin exhibitionism si seductie controlate fald de birbafi, plintr-un efort de a-i doinina 9i exploata,
lucru care satisface nevoile sexuale ale femeii;i plevine declargarea invidiei.
Femeile narcisice acct:pi.i cr o anumitd frecrrenlA o relalie stabijA cu un b.irbai pe care il consideri ,,cel mai bun", ciutArrd, in
tr-o relafe hetenrsexuali gemelara incongfient.i, o solufie de compromis la inr.idia inconFtienti fali de bilbafi. Acest lucru ar
putea cluce la ceea co aparent esie o relalie masochisti, in sensul
c; accste fem.ei au iendinta de a devaloriza un bilbat imediat
dupd ce il cuceresc; ele rimin fixate la bdrbalii indisponibili a
ciror lipsi de disponibilitate le face ca idealizarea si fie incontestabilii si ii protejeazi do devalolizate. Unele lemei cxtrem de
narcisice pot mentine reiatii autodistructive pe terrnen iung cu
bir"bafi extrem de narcisici, a cdlor putere, {aimi gi talente n'()bignuite 1e dau aparenta unel fiquri mascuijne ideale. Alte fernei
narcisice, trai irnplinrte din punct de vedere social, se pot chiar
identifica pe depJin cu astfel de bdrba!i idealizafi, se considerd
in mod inconstient ca adevirate surse de inspiralie pentrri ci ;i
pot ajunge sa le condrrcd via!a.

OiTO F XFRNBFRG

Rlalii de iubire

'

25s

NarcisismL.l

l!(r

Thir.rli, iur;rdr.lx:rl, gelozia poatt'rnnr,:ni: lril rnar{r gracl de gr:io:zie poate iis; si sr. iulrevad.l o ranei narcisjci prt care ut-r Pacient
narcisic o sinrtc atunci cintl este abandoliat pentru altcinerra. {le
lozi;l do tip narcisic este in speciai surprinziitoare atunci cind partrrrerr;l fusese mai inainte negiijat sau tratat cu dispre!. Tipurilc
de gelozie narcisicS, generAnd agresivitatea, inr5ufesc relalia periciitati. in acelagi timp, ele reflectS o capacitate de investire in
celilali si de intrare in lumea oedipiand. Dupi cum a evidenfiat
ttiein ( l 957), invidia esie calacteristic; agresivitdlii preoedipiene,
iir special cele tx'aie, dar gelozia domini aglesivitatea oedipiand.
(lelozia c;ruzati de o tridare real5 sau imaginate poaie decltrnga
dorinta cle riizbularc gi, de obicei, ia forma unei triangulafii irrrrersate: dorinla constienti sau incolrFtienti de a fi obiectul competiliej dintre dorti persoare rePrezertante ale sexuluj ()pr-LS.
Persoanele narcisice int6mpini dificulidfi in aLegere.r unui pa r
tener din cauza ilcapacitdlir de a evalua cealalti persoand in prc>
fi:rzime. Acest deficit conduce 1a o posibili combinalie periculoasri: calitifiir: ,,rdeale" ale partenerului se pot devaloriza din
cauza jnvidiei inconFtiente, in timp ce realitatea personalitilii partenen-rlui este resimliti ca o invadare, o constl'Angere" o obligafic,
pe ctrre pacientul o interpreteaz; ca fiind exploatare, interPlt.ire carer la rindul ei va evoca jnvidia. Un partener care a fost ales
pentru cd el sau ea ij admira calitifile persoanei narcisice poate
fi rapid devalorizat pe mdsurd ce aceast; admirafie e luati drept
bun.i. Prin contrast, irrt6lnirea dintre o pelsoani narcisic5 9i un
partencr capabil si menlilS o relafie de iubire poate trezi o invio
die inconstienti intensd tocmai din cauza acestei capacit;'j
capacitate desprc care narcisicul gtie cd ii lipse9te.
in misura il care persoana narcisicd prezinti o anumiti dezvoltare a Supo'eului si se simte rrinovati pentru incaoacitatea

OTTO F, KERNBEI.(G

r rasp fl.i'iubirii prirT!ite, pt;atl tiSi ul1 sontimeri sporil. de

inferioritate, care genereazd in subsidiar eforturj de a se afara
ttng'otrir,r .i.r'5lor .L,ntitn(nle,lr , irr,rr jf ic .,rLti,trrt irrparrenr.iciefecte care ar putea justifica neputinta de a-i imp:lrtigi senti,
meniele. ir consec-inti, existi doui lrosibilitnfl: o dezvoltare inadecriati a Supereului favorizeazd indiferenla, nepisar-ea si duritatea, care mdrcsc distanta in relalia de cupiu; sau existenta
unei anurnite functioniri a Supraeului poate avea ca rezultat
proiectarea sentimenteior de vinovitie asupra padel:rerului, ceea
cc introduce o calitate paranoidd in relalic.
dr:

6'.

Relagii de duratH !a paftenerii narisici

De cele mai muite ori, un cuplu in care an'rbii patteneri au
'personalitifi narcisice poate g;si un mijloc de a convietui care
si satrsfaci nevoile de ciepcndenfd nrutualS gi care si ofele un
cadrn pentru supravietuirea sociaii si economicd. Ilelafia poah. fi goalti din punct de. rredere emotional, dar stabilizati prin
cliferite niveluri de ajutor reciproc, exploatare 9i1sau confort.
lmp;irtdgirea unor asteptiri conttiente in prirringa roluri1or k;r
sociale, a bunisiirrii financiare, adaptarea ia medir"rl cultural gi
preocuparea pentru copii, pot cimenta r-elafia. Totugi, de reguii, se activeazi relaliile de obiect inconptiente din ti.ecut. h reiterarea retratiei dintre o mam; frustranti, rece, care resprnge 9i
un copil ranchiunos, invidios gi vindicativ, identjficarea proiectivd mutilalS poate distruge viata sexuali, poate favoriza pune,
rca in sceni a relaliilcx triangulare li poate ameninla relatja in
contexul social. Competijia incrrrrstientA intrc pnrtr.neri poate
distnLge relatia atunci c6nd unul dintre ej are un succes sau un
eFec neastL.pta

L.

Relatii de

iubire.

Narcrsrsn ul

Dupi iunr am afirnrt anterior, inrridia intcnsi, preoedipi;rni

afecteazd intrarera in situalia oedipiani. lnvidia incongtienti fafd
lle mami devjne invidia incongtierlt; fali de cuplul cir:di1-:i1;1.
Cisdtoria rLarcisicului devine in mod incongtierit o copie a cupluJui oedipian care trebuie distrusS. Invidia 9i vinovSlia inconstiente pentru inlocuirea pirintilor din situalia oedipiand converg. ,,Anaiizarea" relafiei oedipiene
adici deterioralea ei
regresirrd pi distrugerea prin afundarea ei inconFtientd gi simbolici in excrerrrent poate fi exprimati printr-un efort asiduu de
a distrngc tot ce e bun si valoros in celdlalt, in sine 9i in relafie
(Chasseguet-Smirgel 19E4b).
Conflictul dintre forlele narcisice puse in migcare pentru disiTugerea relaliei 9i incercarea disperati a partenerilor de a se regisi unul pe cel5la1i sunt de regul5 puse in joc in reiatia sexuald.
Devaiorizarea narcisich poate si fi ellminat capacitatea de aJ gisr
pe partener excitant in plan erotic. Chiar daci relafia sexuald a supravieluit, capacitatea pentru excjtatie trecitoare ;i posibilitatea
d.e a face sex nu pot evita congtientizarea de citre cei doi a distaniirii krr. intr-adevdr, actele sexual.e repetate in aceste condit-ii pot
reprczenta o complicare traumatizanti pi pot deteriola relalia.
Dar daci idealizarea, ca parte a unei relafii sexuale normale,
nu a dispirut intrutotul gi partenerii poi simti excitatia sexuali
Fi pot atinge orgasmul ca o incercare de contopire, iertare gi dependenli, o expresie a recunogtirrlei gi a iubirii, precum si o ciu
tare a pldcerii, atunci in jurul unor asemenea intAlniri se poate
cristaiiza o oarccare sper"anfi. Supravietuirea )cleallzirii, ea narte a lelaliei de dr;rgosLe, la inceput poate lua forma ulei idealiziri a suprafelei corpului partenerului. De fapt, unuJ d.intre;.rrinrele efecte ak toleririi ambivalenfei
- recunoFterea propliei
agresivitSli in relafia cu celdlalt 9i aparifia seniimentelor de rri-

OTTO

KERNBFRG

nrrvitje sj a ingrijor5rii ',rr:ra ir' fi l ro.-i11)et"aro a aprr:,.'irrrii dr:

riLrratil si a sensibilitifii iat;i dc colpul p:rrtcnerului.
Una dirtre cele rnai rirfjcik: rclafi: c{e ol-.iect narcisicc o consti
tuir atracl.ia reciproca a pacientilor i:are pi'ezini;i sirrdrornu] narcrsisnr ul uj maii gn {1(ernbcrg i989b), pr-rtr:rnice orieiriiri dis h'uc-

tive si

uto-clistruc Live

2t,:

gravr: gi o iendrn!d citre un

aonlpcrianlent paranoid si/sau irntisocial. ili misurt-i il c;ire.

agresivilatea ser,reri difuzi indreptati spre propria persoani sl
psihopatologia m:rsochisti prin tivii ti narcisic. se pot continua,
se obsenrd dii'eritc qrade ?h t-are fiecare partener i1 exploateazi
sau'il m;rltrateazi pe celilalt gi s;e negiijetr::.i sau se lnaltrateaz;
pt sinc in accst ploces.
l)e exemplu, o Iemeje carci prezinti tentlinfe cxrnice citre surcic! si o irrcapacila lc de a se indriigosti sari cle a sc cidrui irr ioiaiitate unej aJte pelsoane, s-a simtit atrasi de un b:irbat ai carui
inleres pentfli ea o proteja irnpotriva seritir.ncntu lui ei leribii de
srngrrr;t.rte gi a cirui lipsi dc. exigenie;i de dorinti cie;i i le sa,
tisiale: pe.rle ei o fiicca sil sq. sjnrti r:onfcxlabil in r+:latie. in act'
iasi tinrp, totr-rgi, bdrbaill i;i neglija sindtatea fizicd, cle;i snferr:a
de o boalii potenfial fat;rli c;rre necesita ingrijire medical;i constanti. Modeiele ior auto-d.ishuctive de munci ;i indiferenla ambiior ia!a de consecintele pe terinen Iung ale realizirilor pr:ofesirr|ale inadecr.ate i au unit 9i mai muJt in ceea ce, in cadrul
erploririipsii:ranalitice, s-a d.orreCit a fi o fascinatie inconstienti
pe-niru copia heteroscxuali a propriului sile grandios gi auto-disLrlrctir'. Aceasti alianti distructirri a fcst schinrhatii in cele dirr
urnri doar prin psiJrotelapia psiiranalitici a fe.mcii.
Troate ci cea mai dramatici ilustrare a condensirii conflicteior oecjipien,:'si preoedipiene in clefinilea urei r:r'ia iii <le iubire
narcisict:1 este errolutii,l b'ianguiatiei invcmate. l)e rcguli, birba-

Relatii de iubire

'

l\a

r.ijisrr

t,lb?l

pr.ilfrrr inrr-u arrullif nledi social, cultural sau ltrole

silnal, esic ciisit,-rriL cu o femeic consideraiS cle toata lurnea
rxi:rnpiai'd si ale c.irei caiit5fi sunt reclrnoscute de sot. Ar puteil
r:xisia gi copii, llratati cu ateniie 9i responsabilita Le cio ambii pinnfi. Birbatul are ;i o amanti, carc de reguli apalfine unui alt
mcdiu social, cultural sau profesional. Fcmeile gtiu uua de alta
si par a suferi ir aceasti situa[ie 9i existi nenumirate ocazii jenante fir public, irr.irucit rejagiile bdrbatului cu ambeLe femei ii
influer:rteazi negativ afacer:ile gi \riata profesionald, sociali sar
politici. Birbatul este;i el nefericit;r disperat, oscilA,nd intre sot11;

cste

iie si amiiltai.
Prietenii, cunostinteie, partenerii dc afaceri, erxperlii in sin;rtaica mintali ir sfituiesc sA unxeze un tratament, iar bdrbatul ie
urmeazi slatr-rl, dcmonstlAndu-si astfel bundvoinftr si bunclt inierrlij de a face fali unei situalii care il depdgegte. Pe clurata investigatijior psihar,alitice, se descoper; de regul5 o psihopatolosie narcisicrl sr.ver5, manifestati printr-un cl.ivaj total al relafiikrr
birbatului cu icmeile. irr interactiunea efcctir,S cr-r una d intre ele
sau cu ambele, in principal domini iubirea, dar agresivitatea se
iace simfitii subtil in clernentul sadic de a le abandona pe amindoui, eclipsati dc objcei de vinov;fia intensi resimtit6 in mod
real sau pretinsii ca;ltare.
in siiua!ia descrjsi se obserwd o inversare a competiliei oedipiene originare pentru nami, dintre fiu si tatd; bdrbatui este
acum obieclul rivalitdlii ihtre doui femci, fiul seducitor dc inocenL. CUvarea imaginii m.amei, pe de o parte, intr-o sotie materri ;i i,lesexualizaiS ;i. pe de altd part,:. itrtr-() amaltu L-\citant;
sexual, dar devalorjzati dil purrct de ledere emofional, diferi
de cJir-ajul pur ocdipian. Derterninantij preoedipieni se manifestti in relalia copiiireasc.i, depcnclenid;i upor exploatatoare a bir-

OITO F. KFRNBERG

'natuirri narcisic cri antbeis: lcmei. in sontilxentel. lnr rie.a sc sinr!i

incirept"itit 9i de indignare cAnd ne,,,oile ior. nu ctx'espund in tolalitatr cu ale lui 9i jr{tapacitatea dc a pistrtr }rcntru o pcrjnai:i.i
mare dc timp una dintre relafii, fird o relatie cornpensatoric cu
o alti femeie. Acelagi rncdel poate fi obsen,al 9i ia lenreiie care
simt nevoia de a fi curtate simultatl de doi sau mai multi birbati.
Uneori acr:ste corrdifii determind r-ur veritabil sentimcnt de disperai:e gi o dorin!5 de a rezoh.a situalia 1a cel cale trebuie si pdstreze legitura cu doi reprezentanli ai sexului opus. De cele mai
muJte ori, totuFi, presiLmiie sociale exterioarr fi forteitzi pe ace;lti
oacienfi sd urmcze un tratamenti din expelienia tnea, proenosticul depinde in mare m;isuri de motivul tratamentulu j: un alibi
incongtieirt pentru a contjnua ambele relatii sari un efort de a iesj
din captivitate. in condilii optinre, din cauza angoasei si a vinovSfiei fali de cele doui femei frustrante, gi implicit, agresive care
ii iubesc, pacientul narcisic esle interesat in mod atuentic de tratanlent.
l-hteJe paiologii narcisice severe la unul sau ;rmLril partener.i
necesiti de reguii tratament psihanalttir:, in colrparatie cu cazu,
rile in care conflictul pcr sc al cupiului depd;este sau eclipseaza
dificultifile narcisice alt unuia sau ale ambilor p:rrteneri. lMotii'atia pentm tratament reprezinti un factol" crucjal deoarece anaiizeier dificile gi lbarte lutrgi de c:rre;ru nevoie acepti pacienfi, rna
suia in care patologia cirplului poate fi pusd irr sceni complet Fi
pellaborati in iransfer, sunt, dupi piletca mea, elementeie cele
mai importante ale prognosticuiui. Multi pacienli narcisici trebuie si tldiascd egecul lepetat a1 ide.riiziriior 9i relafiilor de iubire, inainte de a deveni suficient de i:rgrijoraii pentru ei in;i;i si
motivali si urmeze tratamentul alalitic. Asad;rr, tratamentul pacientilor de patruzecj si cincizeci de ani are o prognozi mai burri

2(,,:

Relatii de iubire " Narctsisrlu

cil.ci{ ctl al p;:cici.tfilor mai iincri. lirtrrsi. parienlii exirem cit'

rarcisjci necesiti trtrtarne*t precoce pentrLr a elita altelarea vi,.'
tri proftsioirale gi a relatliii()r lor de iubii'c.
Am comparat rclagiil-. cuolurilor sr-r b impactul patologiei narcisice la unul sau ia ambii pal t{'-neri cu cuplurile a ciror patoitigie narcisici este minimd. Sublinierea efectelor patologiei narcisice implici riscul de a exagera ei'ectele sale distructive, in acelasi
fel in care evic'lentierea relaflilor lon-patoiotice poate exagera aspectul ideal sau idealizat al unei rclafii cle iubire. Pcntrlt a-rnr
completa desclicrea, permitefi-mi si indic l'elurtle in care Patologicul gi non-patologicul se intrepitrund. intilnirile repetate cu
consecinlele neg:ttive ale patoiogiei narcisice Pot avea un c[cc1
benefic, iar interacliunile dintre parteneri car-a se oDur'r aiteptdrilor inconptiente sau reiteririlo;'conflictelor dirl h"ecut pot vincie
ca, neutralizAnd efectele identificirilor proiectivt' pi conbolul omr.lipotent, precum gi comportan-rentele r:epetitive autocijstructiver.
in gtncial. rcrcunoagterea ambivalentei estc numitorul comun
al pacienlilor care incep sd devind tot mai c()nsfjcllli dc propri.
contlibufie la confljcle gi fi'ustriri. Ameiiorarea se caracterlzeaz.i prin dolir-r profund, timp in care pacientul poate s;i tecunoasci ;i si perlaboreze agresirritatea, dorinla de a anula cfectele ei
9i de a repara daunele reale sau imaginateAsemenea procese de vindecare pot avea 1oc gi ilr viafa de zi
cr.r zi, in afara tratamentului. O femeie narcisjcd cu un lung istoric de reialii exploatatoare cu bilbali puternici gr avAnd un stiJ
de viati eg;ocentric 9i dc preamirirc de sin-e:t riscut un copiJ
dupi multe efortur:i de a rim6ne iusircinati. Atunci cind a dcscoperit ci fiul ei suferi de o boaid incr-rrabili care ii va a,lttcr'
moarLea ir primele etape ale copil5riei, furia pentrLr destinr-rl necrulilto1 gi nedrcpt s-a transformat i;rtr-o totaii d.iruire perhu

OTTO F. KERNBERG

cirpil lnirurc6t copilui clcvinc mai inrpnrtalrt detcAt vi:rir ej sociald, plolesionald sau pelsonaii. ea se simte pentru prima r_-iatii impicatd cu oa insdgi si cu lumea inconjuritoare. Dbr:uirea ei firi
rezerve reflercti atal: investilia narcisici in copjl, cAt si ceea ce ar.
putea fi nunttir-: abd icare aitruisti cu implicalii masochiste. Condensarea unor trisituri narcisice 9i masochiste in auto-sacrificiu
i-a influenlat relatiile cu celelalte persoane importante clin viala

?(j7

ci ;i a determinat-o nA iFi schimbe radical atitudinea faii de bdrbati. l\ elibelat-o ii de nevoia de a mer-rtine o imagine jdealizatai
despre sine ca bazi a stimei de sine. I)upi moartea copilu [ui, a
{ost capabild sii se dedice pentru prt'ma dati unei r.eiatii cu un
birbat, relatie b azata pe reciprocitate pi angajanrent.
Uneori. aJegerea unui partener presuoune incercarea persoanej de a-sj vindeca patoiogia indivrduali. in mod inconstient, un
birbat care manifestd o supraaoreciere de sine, cu o cjevaioriza,
re cinic6 a aderirii la rralcrrile etice 9i avAnd convingerea cd 1umea este edonisti si egocentrjci, ar putea alege o femeie care respcctti profund valorile etice le apreciazi ia allii. prir-r faptul cd
9i
se simte atras de o astfel de femeie gi prin tentalia de a-i disprelui valorile, ca parte a unei compulsii la repeiitie a conflicteior
sale narcisice, el poate manifcsta in acelapi timp speranta incon;tientd cI ea ar putea triumfa mrtral asupra cinismului sdu. Ast_
fel, r:forturile de vindecare si se manifeste in sistemele ldealului
Euluj ale unui cuplu gi in conflicte incongtiente din h-ecut.

Relatii de

i!bire "

Ndrcl5rsmLrl

isi pr-ln amprrnta asupr:a psihodinamici j cuplul:i. inteleg aceste

reiatii bazAndu-m.i pe fonnulirile psihanali tice referitoare la psihoclinamicile proc--sclor de grup. ii rn s|ecial rtjatia dintre astfel de proc-^se de grup;i atitudinile irrdirriduale fali de sexualit,tlr's; \ i.tlJ se\udlJ ,r cLlplului.

Perioada de laten!5, dinamicile

de grup gl conven!ionalisnnul
ce an examinat modul in care dispozilia individrrlui
pentru erxcitalie sexuali 9i dorinla erotici se transform; treptat
in capacitatea de a iubl matur atunci cAnd devile parte a cuplului sexual, vom explora in cele ce urmeazi relalia dintre cupiu
ti releaua socia 1.1 inconjuribare. Voi prme accerLtui in special pe

Dupi

grupurile n:rici 9i mall in cadrul clrora cuplurile se formeazi, cri

care interaclio;reaz6 in moduri complexe gi care au o influenli
semnificatir';i asupra difi cr-rl tifikrr intimpinate de cuplu in vi;rf.i amoroasd.
\,{i refer nu numai ia grupurile propriu-zise, ci gi la fantasmelc pe care ildivizii ;;i cuph-u"ile le dezvoltd in legdturd cu acesiea, in special in ceea ce prirreste cerinfe1e, ameninlirile;i satisfacliile care sunt de a;teptat in momentul in care cuplul va
inter:acliona cu astfel de grupr-rri. Consider ci iudecdfile de valori reale sau fantasmate, erigenlele moraie 9i concepliile despre
i'ela1iile de iubirc ale grupulr,ri pi ale cuplului ioacd un rol
semrificatir'. in acelagi timp, se stabile;te un echilibru fragil intle cuplu gi grupul sau grr-rpurile din jurul lui, care la rindrrl ior

OTTO

KFRNBERG

26c)

Cuplulpi Grupul
Am mai scris (1980b) despre contributiile psihanalitice la relafiile indivizilor, cuplurilor si grupurilor. Freud (1921) descr:ie
regresia care are loc in cadrul grupurilor gi idealizarea hderului,
care isi are origiirea in siiuafia oedipian5. Bion (1961) propune
ca membrii unui erup restr6ns actioneazd adopt6nd pozilia de
{ugd/lupti 9i de dependenli (preoedipiani la origine) si cea de
formare de perechi (oedipiand ia ongine). llice (1965) si Turquet
{1975) au studiat grupuri mai mari gi au observat cd pier.derea
sentimentuiui de identitate caracterizeazi membrii, precum si
irica de agrcsi,,'iiate 9i de pier.dere. a controiului.
In general, toate grupurile nesbructurate (adicd aceie grupuri
car] nu sunt organizate in jurul unei sarcini) favorizeazi un simf
al moralit.ifii restricti\', reSJresir'. Acest tip de nroralitate este caracteristic retelelor sociale
- srupurile gi comur-rititile sociale restrAnse in cadlul cirora indivizii comunici unul cu celdlalt, dar
nu sunt intimi, si intre care nu existi neapdrat reiafii personale.
Valorile de bazi comune stabilite in aceste condifii, precum si
ideoJogiile tranzitorii care se dezvolti in grupurile nestructurate mici gi mari se aseamind foarte mult cu car-acteristicile psihologiei de masi (reacfiile indivizilor atuncj cdnd i;i triiesc
experienla apartenenlei temporare la un grup mare sau la o masi
impersonaJi).

Relatii de iubire

P-"noadb

d! laten!;, dinariricile

de gru p 9i conventionahsmu

in iurririie anterioare ('1980b) am sugerai cti, in aceste condilii.

ilemhrii iinrl si ploiecteze componenteJe Supracului irrfantil asupra glupuiui. Ei incearci si ajungi la un consens incon;tient asripra ur:ror valnrj de bazd
o moralitate diferita tle cca practicati
cle fiecare individ in parte. Consider ci acesii moraliiate, pe
care
din motive ce vor fi ciarificate pe parcursui acestui capiioi
o rroi nurni moralitate convenfionali, este uimiior de simi
dupd apolarti cu moraiitatea copiilor din perioada de latenfd
geul complcxului Oedip, intre r.irsta de 4 9i 6 ani gi prelungindu-se
pAn,i la pubertate gi adoiescenfi. Ca pafte a dezvoltirii Supraeuiui, perioada de latenld cste responsabilS pentru constitujrea unui
sistcnr moral ertrem de dependerrt de n<.'voia de adaptare la sis
tcmul social din gcoald gi din lumea adullilor gi de n.evoia de a
proteja lelaliile de tandrefe cu pirinlii funpotr:iva conflictelor sc'xuale ;i agresirre aie stadiului oedipian. Psi}oiogia perioadei de
laten!;i sr caracte rizeazd prin consolidarea relafiei pozitive cu ailbii pirinti gi prin refularea exprimirij directe a dorinfelor sexuali. Fafi clt'obiectul oedipian 9i a competitivitdtii. agresive cu riv.r
1ul oedipian. Derivatele acestor dispute sunt redirecfionate asupra
formatiunilor de grup care caracterizeazd perioada de latenfi 9i,
ca parte a integririi in grup, copilul care traverseaz; acest stadiu
se identifici cu ceilalli membr"i ai grupului proiectAlc{tr9i Supraeul postoedipian proaspit forrr,at. in acelagi timp, clorilfele perr
tru o relalie de jubire exclusivi derivate din tendinlele oedipiene
mar:cheazi inceputul urrei diaiectici intre dorinla individualti pi
conformitatea cu un presupus ideal al gmpului.
Car:acterisLicile mor:alitiiii de grup in perioada de laten!5 inc|-ld atit cunogtinle sexuale, cAt gi ,,inocenfi", in sensul ch serualitatea este ceva interzis gi are de-a face cu comportamentul
secret al ,,altora". Se observd si o devalorizare peiorativi a scxu-

OTTO F. KERNBERG

alil;:til gerritaie ner.-errLlr;i

ce j:iinrl

condel:;lr.i cu prr-:clccts* i.Ji

r;iii iin;lli, expri:natii, rJe cremplu, in rr:ferinte la organeie si .rttir,ritdtii+.'sexri;tic ln termcrlj de nrurdai., ,,glumc murdare,,, gi
lrin roactia dc rusirLe si ciezgust fafi de comportamentul seru;rl- ia calc se adar-igii si o curiozitat,: il mod secrei excitanid si
prlirai cle uimire in prirrinla sexuaiitdlii. Moralitatea simpli a pelioadei de laienf;i imparte persoanele si cauzele in bune si relle,
ilisociazi sexualitalea genitaliL de afec{iunea tanrird;i sexul gerr.ital cle componeuteje sexualiti!ii infantiie perversc polimoric,
si iircur;rjeazi naivitatea, o inocenti motivat;. Aceastb moralitate a perioadei cie latenfii nu tolereazA amLriguitatea ambiva;;i
lenla care caracterizeazd rclatiile enroiicxrale nrature: ea tinde s,i
t'lirrrirt.elenrctriulcroric drrr rel.tfiil. ..,rc(ellJtc leg.rl
- rn crL,ni:'i, reiatia r:upiului parenttrl ,,ofici:rl". Estc imporiant de meniionai r:ij, in sentimentele si lantasmele lor, copiii aflafi irr perioada de laienfi marrii:estti o citpitcitat, remarcabili cle a sc
intl;';igosti. cu aspecte alc iubirij ronrantice, atribuite in mocl tra_
diijonal atiolescenfilor 9i .relulfilor
exceplie fircind teama dc

a avca ei ingisi copii (I"auiina Kenrberg

si Arlene Kramer
Richar:ds 1994).
Valorile caracterisiice perioadei de latcntl tind si structureze
cr-rlunicarea ir': care forma primcazi asupra coniinutuiui: se ob,
serr'.l prediiccla dc a actiona intr-un rnod hjstrionic teatral; pre_
Fi
ferinla pentru sentimentalitate in defavoarea sentimenteJor prcfunde; ;i, in gindire, pentru lucrurile simple si banale in
cic.lavoArea celor proinnde. Intoleranta fali dc ambivaienta speci
fic:i moralitilii din perioada de latenib este probabil exprirna tE cr:J
mai liapant in solutionarea corrflictelor prin separarea ,,dugmiuri
Lx'rdi" de ,,prietenii buni". De fapt, o astfel de moralitate este si_
mjl:rri kitsch-r:lui
Iorme artistice iipsjte de valoare estettici. dar

Relatii

deiubire. Ferioad;dE !rlert;, drIijmtct

e de

grup

it conventjoralismu

Ft:,

crr nrare nrizi la prrbiicr-rl 1arg. Ir-i|sch-ui este c;:racterizat de obicci de sefttimrn l;r]itate, cai:actcr trriclcnt, prctenfiozitatc, grandio
ziialc, simpiifir:are faciiS a stiiurilor de expresie traditionaie domj-

nante, supelficialitate inteiectuald 9i urmirir"e a unor idealuri

infantile: idealizarca a c-'ea cc cstc mic, comod $i amuzan! ima
gini cri ciovrri, un foc in Femineu intr-un peisaj de iarnd, mediul
ca1d, protector, sigur, simpiu gi fericit a1 copil.irrei (fantasmate).
Acestd molalitate a perioadei de latenf.i se preteazi la proiectarea rnasivi asupra grupului tr persisti de-a lungul adoiescenIei gj chiar Ia matlrritate drept un sistem de valori coinune in cadrui unui grup nestructurat gi in condifiile relTesiei grupului. ln
timp ce Supraeul in pe;'ioada de iatenf.i estc proiectat cu LlFurin[i de citre membrii unui grup nestn]cturat, SupraeuJ matur si
extrem dc individuaLzat de mai tArziu ,,r".imene pe loc". Acost
Supraeu matur va per"rnite integnarea, avAnd drept rezultat capaciiatea pentrri iubire pasional; de iungi duratd irr viala de
aduit.
Ascminarea dintre moralitatr.a din perioada der latenli gr
kitsch inciici leg.itura intim.i dintr:e procesele regresive d grup
jcd produse menite si placi ingi creafiile culiurii de masi
-;1d
vidizilor care functioneazi sub influenfa psihologiei multimilor.

Fsihologia mullinxilor Fi cultura cie rnasd

Serge Moscovici (19E1)suslinea cd este posibil si aplicdm
teoiia lui Freud clespre psihologia mullimilor (1921) la invidivii izolali sau aparfinAnd unor grupuri mici, citind ziarul, u itAndu-se la televizor sau ascultArrd 1a radio, deoarece a gti cd
ceea ce vezi si auzi este vizut gi auziL 9i de un pubiic vast te
face sd te simti ca o palte a unei mulfimi. Pe scurt, mass-me-

OTTO F. KERNBERG

rli:r pernriie o simnlialreilate romtinicatjonaIii c:rrc ii col.rir:ri

individului sentimentul cie apartenent;i ia un grulr. ilr:rasur.r
in care radioul furnizeazi o mai r,arc simultaneitatc iic comunicare decAt ziarele, iar tejevizorul sporeite caracterui imediat
al reiatiei dirtrc rnaterialul vizionat gi telespectator, -rzrdroul 9i
televizorul favorizeazd in mod special convertirea asctrltitorului si spectatorului individual inir-un membru al grupului.
Comurricarea mass-nedia corespunde caracteristiciior conven,
fionaiitdli i care reflecti cerinfele Supr"aeului latent descris ar-rterior.
Cultula cie masi, aFa cum e ea transmisti prin intelmcdiul
mass-mediei, se caracterizeazd prin exigente intelectuale iirnitate in mod semnificativ la adresa consumatrtrului. LinrhajuJ 9i
autoritatca icieviziunii se adreseazi irnplicit unui pubiic parir,
lrrriform gi ,,neinformat". Povestea bazati pe un comic de situatie este simpli 9i lesne de inteles, reaclia telc-specta torului
i:ste predictibild. Telespecta torului ii este permis un sentiment
rle superioritate amnzati caret ii facilitc.azi satis{actia nitrltsica.
Siiuatiile dramatice cu solulii ciare mentin separarea dintrc cr.irninaiul (riu) care este pedepsit, pic.liosr-rl car.c se ciieste;i invinlietorul (bun) care apiri ideea de dreptate pi puritate. Sentimeniajitatea, o orientare spre valorile copiliriei si actjvarca
fantasmelor cu accente paranoicle si narcisice din filmerle de
gr,lazi pi de aventuri satisfac dorinfele regresive aie gnrpului
mar:e

ti nestruciurat.

Cutrtura de masi ofeiii o moralitate conventionald reglemer.l,

Fi rigidd; autoritilile (parentale) surt ceie
carc decid ceea ce e bun 9i riu: agresivitatea estL. tolerati doar
Caci justificd revolta impotriva criminalilor gi ped--psir.ea
acestora, moralitaLea conventjonala de grup este lllat:i aa atirre,

tat;, stabile, strictd

Relalii de iubire

P,"rioadi de laienl;,

dtnan|.j

e d-"

gtup

sr

.onvenlio railsmu

)1A

t{,f)t;rn.,nt.rljiaten a.ttiona.azii aa un ScLtl itnf)(lilirra irrrt'i pro.'nr

f uni:i r;ri omotirnalr cor.sidcratd iropleFitoarc d ir pcrsprctiva
rnoraii tirtj j spcci f ic(' ropildrlei. Chiar gi atunci cdnd a gresivita.
icar estp pr.irrcipa la iemi, trium{ul eroului ;rsupla monstliior
a grcsil i conr bini toiera rca sac-lismului cu v ict{}rri a Si-rpr"a eului
perioaclei de laten ii.
Acr:ieagi cartrcteristici a1e perioadei de latenfi prevaJcaz.i gi in
cazul ternaticij sexuale: iulrirea iandri este complet separati de
orit e ele'rnr:nt crotic seru erotismul se insinueazi subtii cloar in
ca zu i in d irrl zil err i cleraiizaf i, apreciati. Sexualitate;r cenita l :i este
,,cunriscuti", ,Jar poate fi toieratd numai dacd esLe disociati de
cxpci'i enlele emolionaie a ic persoanelor idealizate. Ti1.i6'.
"""r.-lit.rtea explicrld esle asociati cu interacfirurile devalorizate, depleci;rtc sau agresive, sau cu personajelt' ,,ciudatc" din drameie
conventionaie. futanilestarea directi a tendinfelor- sexuale infantiir: pen,crsc l--'olimorft' iipsegte cu desivArgire. Der exenrplu, tipic penh"u filnrele conventionale este ci ;i aLunci cAnci desc:'ielea intcraltir.ttriltx sexrtaler cstc alla!'cnt tolerati. cej tu Lr cistrjc.it:
i'ericiti nu au o viafii sexualh impl;niti 9i existti o )ips:i de
Landrefe er"otizat; aita decit momentclo cle ,,pasilmo", impregnate de reguli cu acc.nte agresive, pericuit:last- sau puniiive ale
respectivei inte;:acfiuni pasionale.
Am desoperri cd fi|lele iiustreazi clar ctr:rnul confiict dintre
moralitatea privaii i'i conventionalismuI emanat din pr:ocesele
c{c grup drn perir-iada c{e iatenf.i. Cred ci erploralca diferenfelor
dinirr: filmeie erotice, corlventionale 9i pornoqrafJce oferd o mai
buni infeicgere a motivaliilor incongtiente care stal-l la baza acceptirii sau dezaprobdrii eroticului sub impactul culturij de
masi.

OTTO F. KERNBER6

Filrnul canvengiona!
Thc iJreakfast CIub

Clu.bu.l MicuLui-rieiun (H

ughes 1985) r.eprezint; un exemplu tipic a ceea ce arn numit filmul convenlio-

nai. El prezint.l conflictele gi revoltele adolescenfilor la gcoalS

discufiile lor despre sex si comportarnent sexual
gi las) impresia ci este foarte ,,deschis". Totugi, scenele sexuale explicite
dintre adolescenfi au loc fird ca participanfii sE aibd iegituri
emofionale, sar-r astfe] dc scene sunt clar impregnate de agresivitate. Atunci cind protagonistul, un lebel care pe parcurs devinc fiul risipitor sau picitosul plin de remugciri, se indrdgostegte de protagonistE, dispare orice rcferire 1a intimitate sexuald.
Ftlmul Fntsl Attraction * Att actic fntnld (Lyne 19E7), un veritabil succes comerciarl, este structurat identic. B)irbatul unei sotii minunate gi firlelegdtoare are o aver.lture cu o femeie care initial pare mai atldgitoare, dar care se dorredeFte a fi o persoani
grav bolnavd
- se automutileazi, este acaparatoare gi ajunge in
cele din urmi la crirnd. Dupb ce atenteaz; itr viala solului adulter, dar acum piin de remugcdri, gi dupd ce ii terorizeazi familia,
ea este in final ucisd (in legitimd apdrare) de solia lui. Dincolo de
moraiitatea sa conventionali, acest film surprinde relafia eroti,
cd a indrdgostitilor, dar evitd exprirnarea intimitdtii sexuale a celor doi sofi.
Un alt film, Ser, Lics and Videotape
- Sex, minciuni gi casete r:idco (Soderbergh 1989), relevd intimitaiea sexualX doar intr.e cei
care nlr sunt indrSgostiii, iar singura relatje de iubire adevdratd
este prezentatb fdrd o astfel de intimitate. Sotia unui avocat infidel (care are o aventuri cu sora ei, descrisd intr-o lumini r-regativd) este eroina puri, inocentd, frustratd, dezamdgiti 9i inhibatd
sexual. Dupd ce il salveazd emotional pe un prieten n.on-confor-

Relalii

deiubire'

Perioad;

de atent:, dinamlci ede gr!pti conventionalism!

nrist cle-al sotuiui {un tAnir a c5r-ui ,,perversiune" sexuali cttnsti

in impotenld si care inregistreazi video confcsiuniie si compot^
tamcntul sexuaj al femeilor), sotia axrcatului ajunger sd sc implice eraolional intr-tr relalie de iubire cu acest prieten, dar filmui
nu indici nici o inlimitate sexuali intre cei doi.

Arta eroticE in filrne

filmul convenlional, filmul clasic regizat de
Noaptet men cu Maud,
Eric Rohmer (1c)69), My Ni.ght at Mnud's
ilustreazd artistic erotismul. TAnirul erou cu personalitate de tip
obsesjonal este timid gi indrhgostit de o fati pe care a zdrit-o de
la distanli 1a biseric5. Un prieten ii face cunostin!5 cu Maud, tr
tAniri inieiigenti, caidd gi independent5, care tocmai pusese capit unei povegti tragice de iubire 9i care se aratd amuzati si atrasi de rigiditatea gi timiditate a eroului nostm. Oferindu-i gansa
de a petrece o noapte cr-r ea, Maud ii pu.ne ia incercale rezervele
m,.rrale; el se lupti cu sure gi o respinge, rinindu-i orgoJiul CAnd
ihtr-un sfArgii sc. arati dornic si o strAngi in brafe, ea il respinge, spunAndu-i ci ii plac birbafii siguri pe ei. Subtilitatea bteracfiunii dintre cele doui personajegi a rela;iei lor erotice, precun'r
si abilitatea spectatorului de a se idenfifica cu protagonigtii tre'
Spre deosebire de

zcsc emofii putemice.

Ultimul Tangou la
Filmul lui Bertolucci, Last Tan.go in Pnris
I'aris (197$1, de asentenea un succes comercial, surprinde evolulia relafiei sexuaie a ceior doud personaie principale (interpretaie de Maria Schneider' ti Marlon Brando). Schneider i1 intAlnegte:
pc Brando dir int6mpiare irtr-un aPartament care al'fi putui fi
frumos dacd ar fi fost amenajat, Pe care ambii doreau si il inciririeze. Ea eziti si se mirite cu logodnlcul ei, un tiindr regizor de

L]TTO F. KERNBERG

fiirn. Blando.; rirr,ri iotit

sint.tcis, cstr: in tjoliu pnrtni.ld,

crxnpiicat de fur"ia fa!5 de faptul cii i-a ingeiat cu un ait bhrbat. irr
rcl;rtia cu Schneidr:r, o femeie mult maj tint\rb ciecAt el, in care
ambii hodrisc sd nu i;i spuni nimic unul despre celilalt, nici mAcar numele, eJ inccarc;i sd nege;i si lase in urmi fecutul recent.
Aceasti rela!ie sexuald profundd, in care dragostea 9i agresivrtatea se contopesc, reflecti doliul lui, iar idealizarea, sentimentul
pierderii gi agresivitatea apar ca o partc a efortuiui lui de a se
apropia de ea. Sctureider, in cruda fricij pe care o simte faid de sadismul lui, este atrase gi iulburati de accst ciudai american venit
ia Iraris, iar fiLmui rrorbeFte di:spre incerciirile lor e;uate de a menline si dezvolta aceasti relatie;i despre finalul ej tragic. Corlbinafia de dragoste sexuali, relalii de obiect intrep;itrunse si conl'licle plofuncie de valori surprinde natura compiexi a pasirurii
umane gi conferi filmului o calitate erotjcd intensi.
in ceie dirr urmi, cel mai recent film a lui Creenaw.ay, Tlr:
Cotlc, thc Thiet', FIis Wifc nnd FIer l.oocr
- Bucdtnru!, hotul. solin tui
si nwtnlul ci (.19901infrifi-"eazi r:elafia eroticri drept o fircercare de
;r evada dintr-o lume controiatd de un despot sadic. O intAlnile
intimplStoare se tralsformi intr-o relatie sexualii intcrzisi ;i periculoasi. Faptr-rl ci indrigostifii sunt la mijlocul vielii intensifici dorinta ior de a incc.rca sd igi refaci viala prin iubire.
Fiimul integreazi simboluri orale, anaie sr genitale, gi o suprastructurii totalitari care transformi orice relatie umani intr-o
univers plin de excremente gi violenfd. Actiunea principalb se
petrece intr-o sald elegantd dintr-un restaural dc lux. Ajci, tiranul si siugile iui incalcd toate regulile relaliilor umane obisnuite.
Dincolo de aceasti incdpere, regisim o lume ,,orali" -rlTuchrpati de bucdtar gi ajutoarele acestuja, in care cultura 9i civiiizalia
sunt mentinute prin prepararea ritualizati a mancirir 9i prin mu-

Relatii de iubire

s- r..

Perioad:r de

latent;, cljiarniciic

de grup

27,1

tr conventiora jsmu

2ill

zica cie fundal, vocea angelic.i a unui copil. ir af;rra bucitiriei

uriage, ne lor.im de iumea ,,ana7d", o stradd imbibati de fum nociv, cAini sSlbatici 9i oameni maltratali.
indrdgostifii, in incercarea de a scdpa de tiranul omniprezent,
se intAlnesc intr-o zond secreti din bucdtirie 9i se ved obligali sd
fugi, dezbrAcafl, intr-o remorcl de gunoi plini de carne Putrezitd. Scapi de acest chin gi gisesc refugiu intr-o librdrie, al cdrei
custode era eroul, gi relafia iubifilor este consolidati, cel pufin
temporar, printr-o baie purificatoare care ii elibereazi de lumea
anald care i-a intemnitat.
Maltratarea brutal5 a femeilor de citre tiran, dispreful siu total fa!5 de cr.rnoagtere gi inteligenfi, htoleranfa fafi de viafa amoroasd privati gi liberi, toate confibuie 1a celebrarea dramaticd a
iubirii. Calitatea eroticd a acestei iubiri il emofioneazS Pe sPectator datorit; fragilitilii sale gi a forle1or puternice fatd de care
trebuie si se afirme-

Filmul pornografic
in filmul pornografic tipic
9i in titeratura pornografici reobservim absenta totali a funcfiilor Supraeului.
prezentativd
Sexualitatea este facil exprimati, ru;inea este abolitd O datd cu
disparifia valorilor convenlionale 9i mai ales a celor individuale, eliberarea de judecata moralS reitereaz5 evadarea excitanti 9i
eliberatoare de responsabilitatea personaid pe care Freud o descrie ca fiind caractedstic; maselor.
Spectatorul se identifici mai degrabd cu activitdlile sexuaie
decAt cu relaliile umane. Lipsa ambiguitdfii, lipsa de sens a narafiunii, care nu permite nicj o fantasmi despre viafa interioari
a protagoniFtilor, conkibuie la mecanizarea sexului.

OTTO F. KERNBERG

Dezumanizarea relatiei sexu;rle caracteristicii filmn lrri pornogralic activeazd in sper:tator-, in spocial cAncl accsta il rrizioneazii
iir cadrul unui grup, selrtimente sexuale infantile perverse polimorfe disociate de tandrefe si care cuprind aspectc.le agresive aie
sexualitSfii pregenitalc, o degraciaro feiigisti a cuplului aflat in
intimitate sexuali ca o coJecfie de pdrlj corporale excitante si o
distrugere agresiv5 impliciti a scenei ()rigilrarc rn cornponL'nte sexuale izolate. Are loc aici o descompunere pen'ersi a eroticului,
care tinde si rupd legitura dintre erotic 9i estetic, precum ;i ideaiizarea rubirii pasionale. in misura in care fiimr-rl pornografrc sfideazi moralitatea convenlionald
de fapt, exprimi agresiune
fa'5
de
convenlionalitatea
gi
intimitatea emofionali
profundi
el are gi valoare de goc. Dar cl.riar 9i cAnci este cdutat.i individual
pentru a facilitar excrtalia sexuaii 1;: niveluri prirnitive ale erperlentei emolionale, pornografia derzine repede plictisitoare pi autoclistructivi. Acesi lucru sc intimpli deoarcce disocielea dintre
compoltamentul sexual ;i complexitatea relatiei emofionale a cupluJtLi priveazi scxuaiitatea de implicaliih ei prcocdipicne si c'e
dipiene; pe scurt, mecanizeazi sexul.
Putem face o paraleli intre filmul poi'nografic ;i deteriolarea
iubirii pasionalc ir conditiile in care impulsuriJe agresive domini actul sexual, agresivitatea inconstienti distruge profunzimea
relaliei obiectaie a cuplului, gi absenfa unui Supraeu integrat al
Lrarteneril(n" gi al cupiului faciliteazh disolulia intimitiilii in sex
in grup mecanic. Astfel, mr e o coincidentS faptul ci filmul pornoorafic, care errrloateazi deliberat disocierea .ljntre sex gi tandupi irnpactuJ excitant sexual imedrefe, ajunge si fie triit
diat al afigir"il sfiditoarc a scxlralitdlii penrerse polimorfe
drept mecanic ;i plictisitor, la fel cum indivizii care iau parte 1a
sexul in grr-Lp resimt duph o perioadd de timp o dimimiare a ca-

Relalii de iubire " Perioad:

de aten!;, dir:amrcilc

de

gr!p tl .onvenliona isrnLl

t80

pacititii lor

c{e

excitaije sexrlal5, ca rezuitat

a1

deteriorbrii relafi-

ilor de obiect.
Filmui pornografic rue gi o ar-rciicnli de masi fidelS, ,,neconvenlionald", sau ,,subterand", care tolereazi gi se arati inc6ntatd
de analizarea sexuaiitdfii care caracterizeazd proceseie grupuriior mari (Kernberg 1980b). Aparenta conbadiclie a acestei recepiivitd!i gi efecteler plictisitoare clr accentc auto-disir-uctive ale filmuiui pornografic sunt exprimate in extrema instabilitate a
audienfei sale de masi.
Caracteristjcile fi1mu1ui pornografic elibereazi spectatorir de
gocul scenei originale invard.ate gi de arneniularea confruntirii cu
o integrare a tandretii cu senzualitatea, pe care Supraeul din perioada de latenfi nu o poate tolera. Din aceastd peipectivi, filmul
pomoerafic este contrapadea filmului colrvenfional 9i, in mod paradoxal, toate celelalte aspecte se supun aceieiagi domindri incongtiente a Supraeului perioadei de latenfd. De fapt, in afara reprezentirii actului serual, filmul pornografic poate fi errem de

corrvenlona1 9i, de cele mai mLrlte ori, trateazd comunicarea sexuald cu un,,umoL" sau amuzament copiliresc, fapt ce ii permite
spectatorului si evite orice reacfie profund emolonali sau con;tientizare a elementelor agresive din conlinutul sexual al filmului. Surprinzdtoarea absenti a cadrului estetic reflectd si absen-

!a funcfiilor unui Supraeu matut sugerati de vulgaritatea

decorului, de muzica ambientali, de gesturi gi de arnbianfa generali. Reprezentarea agresivi, voyeuristi a comportamentului
sexual, accentul pe acte mecanice de penetrare gi de a fi penetrtrt,
pe organe sexuale continute sau continitoare gi pe pirlile corpuluj aferenie contribuie la clivarea corpului uman in pirti lzolate
a ciror prezentare repetat; inciici o abordare fetigisti a organelor sexualc.

OTTO

KERNBERC

StolJer (19911r) descrie psihologia actorilor, regizorilor"si a

producitorilor dc filme pornografice, ilustr6nd in mod dramatic experientele lcx traumatice, cgrrsirre. umilitoale si dr traunratizare sexuald. Stolier consideri ci pornografia reprezintd in
mod incon.giient un efor'., din pariea celor tmplicali in realizarea ei, de a transforma asemenea experiente prin intermediul
expresiei d.isociate a sexualitAfii genitale sub impactul sexualitilii infantile perverse polimorfe, De;i fiimui pornografic dd
impresia de a fi diferit de cel conr.entional, se observi aceeagi
tendinfd de a disocia sexr-lalul si senzualul de tandrele gi aspectele rdca liza lt alo erur isrn u lu i.

28)

Structura fi lrnutui convenfional

Reprezentarea eroticului in filmele conventionale este pandantul filmelor pornografice. Filmul erotic conventional incuraleazi o regresie facilA pi plini de satisfactii imediate la niveh- de amuzanrent al culturii de masi, o armonie cu moralitatea
convenlionali gi la stabilitatea reconfortanti a unei identitili de
grup fundamentate pe valoriie Supraeului din perioada de latenfi. Cu toate ci aceste filme spun de obicei o por.este si implicd o anumiti evolufie a personajelor, r'iziunea viefii sexuale
a protagosnistului incd mai reflectd moralitatea Supraeului din
perioada de latenfi. Pot fi reprezentate raporturi sexuale intense inire indivizi a ciror relafie e in- mare parte agresivi sau senzuald, in timp ce cuplurile care relafioneazd tandru, mai ales
daci cei doi sunt cdsiiorifi, nu sunt reprezentate in intercatiune
sexua15, ca urmare a inier ventiei interdicfiilor oedipiene. Aceste
{ilme simplifici relatiiie emo}ionale, evitb profunzimea emotiorral5 intr-o manierd foarte asembndtoare cu cea a fiimelor por-

Relalii de iubire

P,"rioade de

latent;, din a r1lcile de g

u p si

convenrionalisnul

ltt)

no,-ll;ri:i.,c- irr ciuda comnortatnentrrlui si a reacfiilol rczonabile

aic, inclivi;i lor, 9i incorporeazd idcalur:i din pc.r'ioada d e latenti
care fufirizeazi o cajitat0 umani, chiar riaci sentinrentalil, ab

senLi in tilmele pornogl"afice. Filmul colr,enfional elimind comfirfantili pervelsi polimtlt:fd carc sti lin centrui
filmului pornogt'afic.
Intercsant este faptul cd filmul conventional surprinde mult
nrai frecvent acte de vioJenfi dec6t de erotism. Dacd cenznla (sau
auto-cenzura producitorului) favorizeazi filmul conventional gi
are un grad scizut de toleranlii fald de arta erotici, o.lpCrttlrsr.t-tcler acestui proces selectiv sunt probabil, cei pLrlin in parter inconttiente. legate de ideniificarea intuitivi a cenzorilo:.cu psihoioeia perioadei de.latenfi a posibiluJui public, fdri si pun;i
acccntui pe plincipiilc' fturd;rmentale carc qctrcrcazi cerrzura. (''-)
persoand care erralueazd succesul filmelor comerciale mi-a explicat cii, atunci c6nd arr incloieii, evaluatorii vizlotreazd filmul de
mai nrulte ori si ci rrizionarea repetatd a scenelol de violelrtd are
ur efect desensibilizaio,; asupra spectato;:uiui, pe cArrd sceneie
crolico nu. Prin urmare, fiimele cu continut erotic aL1 un rating
mai restrictiv decit cele cu conlitlut I'iolent. Dar dace sGm si ne
gindirn, filmele crotice cle artd, spre deosebire de ceie erotice
convcntionale, se dovedesc foarte ral a fi succese comerciale.
Cenzori.i, putem spune, respecti fi r.i tragcre de inimd arta ero,
tici; egecul comercial al filrnekrr de artd l-- completeaza inunca.
lntolerania conventionalol fafi d.e arta erotici este conditionatd
rle intuiiia infailibild a prodrrcdtorilor cultulii de masi care raspuldc psihologiei maselor.
plert sexualitatca

OTTO F. KERNBERG

Structuna arEe{ erotice in

filsm

2ti

irr opinia mea, arta --roticd cuprinde cAteva drrnensiuni specii'ice: dimensiunea estetici, prezentarea frumuselii corpului
unran ca ien-ra pl.ncipali, re{lectd iciealizarea corpului ca ele_
flrent central al iubirii pasionale, Descrjerea artistice a ceea ce
putem nLrmi geografia corpului uman, proiectarea idealurilor
de frumr-isete asupra corpului, identificarea sinelui cu natura
prin irrtermediul corpului Fi transcendenla, precum si natula
efemerd a frurnusefii umane sunt elementele ce le rnai irrLportante ale artei erotice.
Arta erotic; se caracterizcazi gi prin ambiguitate. Ea irnbogitepLe relafia indrdgostililor cu numeroase noi inlelesuri, exprim.r
reciprocitatea tuhrror relafiikrr gi, impiicit, caracterul polimorf al
sexualitifli infantile si ambivalenla relaliilor umane. Aceast.i .rrnbiguitate dd frAu liber fantasnrei primitive inconstiente care se actj\/eazi 11 orice relatie erotici 9i contril-ruie la tensiunea eroticd.
Arta eroticd reprezinti o subminare a atitudinii conveniionaIe resLnt li\ c fal,i dc
"e',ualitate 'i revelc,r,t.r o c\perienl.r eroti(,)
care sirnbolizeazd un cadru implicit de valori gi responsabilitifi
ctice. Eroticul in arti este descris ca un aspect matur si brrios al
valorilor urnane, un simbol al unul ldeal al Eului adult care anuleazi interdicfiile infantile si lirnitdrile sexualititii.
Arta eroticd preziniS si o dimensiune romanticd, o ideaiizare
impiicitd a iubifilor care se revolti impotriva restricliilor impuse de .orr.ventionalism gi impoirirra degradirii sexualitilii prin
analizarea, devalorizarea si dezumalizarea eroticului care carac,
terizeazd fenomenele de grup mare (gi care se regdsesc in psiho_
logia pornografiei). Latura romantic; a eroticuluj presupune si
combinarea simultand a unei fuziuni ideale in iubire cu afirma-

Relatii

deiubire. Perload; de iatenii, dinamicil-"

de grup si

conven!ionalismu

r.rl d4'.itrc cei dor a aLiionomiui lor ca si cuplu Rerlatir crotici

cievinc expresia iuhirii pasionale.
in sfirgit, aria erotic;l acceniueazi caiitatc;r individualizati a
oLriectuiui erotic; ea prezintS in mod nonnai utr element ,,nesaturat" Ce discrefie, intimitate, dat pi o potenfialii ,,lipsi cle ruyr
ne". Toflr;i, frar:rcheJea sau ,,goliciunea" obiectului erotic devire
impcnetrabil5 prin prezenfa unui element de distanfd care continud sti reprezinte o component; provocator frustranti a operelor de succes aparlinAnd unei astfel de arte. Arta erotice se arltoconfine ih sensul ci irrduce in spectator o dorinfd de neincleplinit;
rru poate fi in hrtleginre asimilati gi conline un element intangibil care interfcreazi cu abilitatea spectatorului de a se identifica
complet cu ea. Prjn ul-mare, scena originari (intimitate sexual.i
prczclr tat.i deschis) este plotejati subtil de aspectul de sine si5tEtor al operei de art5, astfel inc6,t integrarea dintre tandrele gi
elotic, dintre surprinz5torul fizic gi senzual cu idealul sau romanticul impalpabil, mentjne granifa de nctrecut dintre opeta
dc. ar:t.i g! spectat(n'.
Aceste caracteristici generale ale artei erotice Pot fi expnlnaie in scuipturi, picturA, literatulS, muzici, dans gi teairu, dar
poatc c,l in niciun alt mediu nu sunt mai clare decAt in fihn. Este
evideni ci filmul reprezint;I un mediu al artei convenlionale care
reflecti cultula de masii, gi aceasti funclie include gi conventionaiismul fi-r modul de a exprima eroticul. Caracterul irnediai si
puterea irnaginilor vizuale alc filmuiui fac ca filmul si aibd urr
potenfial special de rnecliu al erotismuiui care nu poate {i disociat de abiljtatea lui dc a exprima sirnuitan contuapartca artei erotice gi anume, tema tabu conveniionalb clivati a sexualitifii
genitaie 9i pregenitale perverse infantile polimorfe in forma depersorralizatS, analiztrti a pornografiei. Tocmai aceastd putere ex-

OITO F, KERNBERG

trucx'tiinaii a fjlnului c.ie i: ii m:.dit al enrtjculrij:re incnr.ajcirzi

si cunpariim filrrele conventio;iale, iilmeie erotice de arti ;i fii,

;tB5

mele porncierafice.
Irrin abi1italea sa de a izoia, de a eragera si de a disocia r.eprezontar:ea organeior genitaie si a altor pirli aic corpului si irnbrnarea lor, filmul ofer:6 instrumentul necesai idealizirii gi fetigizdrii corpului uman. Proprietilile vizuale si auditive ale filmului
ii permii spectator:u1ui sd reaiizeze in fantasn'Li invadarea intimitdfii cuplului oedipian, o invadare sadici gi voyeuristi a scenci oliginare, precum si contrapartea accsteia, s;rtisfactia p n

proiectarea impulsurilor erhibilio;riste si masochiste ;i a

iendinfeior homosexuale 9i heterosexuale legate de aceste
inpulsuri.
;,
ln ace la;i iirrp, irr rn.rsur'.r in ca;:e filmul ii oferi spectatorului
prosibilitatea de a transceirde barierele de tin,p si spatitr care de
reguli ccxrtroleazi plezentarea comportanrcntului sexual gi obserl'varea directd a acesiuia 9i participarea alituri de alte cupluri
la sexul in gruo, filmul irrgiduie o acceleLare, incetinirea gi deformarc arbitrare ale experientei ',.izriaie in rezor.'tanti perfecti
ar.r n.rtura fantasmei ir-rconstiente. Reprezentarea erotjcului in film
pcate desfiinla bariercle convenhonale alet ruginii 9i, deoarecer reprezint:i simultan toate componentele sex ualttilii oedipie.nt, si
pleoedipiene, stimuleazi excitatea sexuali.
Deoarece filmul este mediul cei nrai eficient pentru rispirrdirea
culturii de masd, in special in cadrul unui public lalg, ei actirreazi
in spectatori dispozifia pentru psihologia nrulyimiior; elemerrtuj
erotic al fiimului lanseazd plovociri elementelor toierate conventional. Din momellt ce intoleranta fafi de erotic este caracteristicd
psiJrologiei mu1limi1or, er oticul ciin film socheazii irublicul convenlicxrai, cu excepfia celor care vizioneazi filmele eroticc singuri brll

Relatiide iubire. Penoadlde arerli, djfarnj.j

e de

gr!p sj conv,.rtionalisffru

care s-au irrtainjt pentru a viziona filme pomografice. Elementele

erotice in film ameninfi lirnitele insele a1e convenfionaiului.

Si explorim acest Foc. Pentru public, observarea actului sexual activeazd vechile ilterdiclii impotriva irvadirii cuplului oeeiipian gi excitalia reprrmatd sau refuiatd atagati acesteia. Ceea
cc vizioneazd publicul presupune sfidarea atAt a Supraeului infantil, cAt ;i a Supraeuiui convenlional al perioadei de latenfi.
Excitalia sexuale provocatd, in special in cazul celor care rgi

tolereazd capacitatea de a se excita in prezenla unor stimuli vizuaii (evident, spectatorli care au ilhibifii sexuale profunde se
rror arita oripilafi gi dezgustafi), poate fi resimfitd ca un atac la
adresa unor valori bine inrddicinate.
Socul este exacerbat deoarece filmul de arti a fost construit
pentru a facilita identificarea spectatorului cu protagonigtii (re^
prezentind in mod incongtient cuplul parental). lncdlcarea irrifia15 a tabuului inspird astfel sentjmente de vinovifie, de ru;ine
gi de jen5. Iclentificarea i-ncongtientd cu comportameniul exhibifionist al actorilor, cu aspectele sadice gi masochiste ale pulsiu
rdlor r.oveuriste Fi exhibitioniste corespunz6toare, este o provocare iocantd ia adresa Supraeului spectatorului.
Filmul erotic ca formi de arti necesitd matudtate emoliona1i, capacitatea de a tolera pi de a se bucura de sexualitate, de a
combina erotismul cu tandretea, de a integra eroticul intr-o relafie emofionali compiexd, de a se identifica cu ceilalli gi cu relaliile lor de obiect" de a fi receptiv ia valorile etice gi la estetici,
similar evoluliilor deja schilate ale capacitdtii de a iubi pasional.
Aceasti maturitate emolionali tinde si se erodeze tranzitoriu
sub influenla psihologiei mulfimile.
intr-un mod blzar, capacitatea noastr; de a ne identifica cu
cuplul indrdgostit dintr-un film contureazd o noui dimensiune

OTTO F. KERNBERG

intinititii

care pr()teieazi at:it cripiul. cet Fi spectatorul ti sc

opune distrugerii intimit.itii din filmul oornogralic. in fiLmul de
alt5, elernentele r:oveuriste si exhibitioniste a1e cxcitatiei sexuale activate prin a fi rnartor la intimrtatea seruald, elementele sadice si masochiste ale acestei invadart sunt continuie de identificarea cu personajele gi cu valorile acestora. Publicul participi
la scena originarii, asumAndu,si in acelagi timp in mod incon;tient rispunderea fafi cie mentinerea iniimitilii cuplului. Elementele agresir.e ale sexualitigii in{antiie perverse polirnorfe suni
integrate in sexualitatea oedipianS, iar agresivitatea in erotism.
Acesta este opr.rsul deterktririi eroticului, irr situatie in care agresivitatea dominS, caracteristic;i a scxualitdtii in anumite cond jtii
patologice 9i in polrrografie.
Arta erotjci rcalizeaza o sintez; intre senzualitate, r:ciafii dc.
obiect proiunde si sisteme de valori n:rature, reflectati in capacitatea indivizilu';i cuplurilor de a iubi pasional si de a se implica in relatii.
a

Legiturilc clirtre filmul conventional, filmul ponogr:afic pi

crotic; in film reflectii dinamicilc care antreneaz; grupul,
cu itura conventional.i ;i cupiul intr.-o relalie pasiorrald. Cuplul
este intotdeauna, intr-un sens profund, asocial, secret, intim si
rebel, reprezent6nd o provocare la adresa sexualititii gi iubirii
tolerate convenfion.rl. Daci moralitatea conventionald a oscilat
de-a Iungul timpului, cel pufin in cadrul civilizaliei occidentale,
intrt perioade de puritanism ;i liber.tinism, opozilia implicitd
ar"ta

dintre cuplu si grup, drntre nroralitatea privatd 9i conventijle culturale, rimAne constant;. AtAt puritanismul, cii si libertinisrnul
au ciat dovadi de ambivalenf.l con\/entional; fafi de cuplul se,
xual, si aceste variafii istorice sunt reflectate in existenta sirnulianti a culturii cle rnasi;i a kitsch-ului, la o extremi,;i a porno-

Relalii de

iubire, !erioad;

d-"

latenlii, djnemrcile de grrp

.si

conventrorla isrnui

grafiei, la cealalti exh"emii. Se poate spune ci numai cuplul matur si arta erotic; sunt capabile sd susfind gi si apere iubirea pasional5. Convenlionalismul pi pornografia se aliazi in mod incongtient in intoleranii fald de iubirea pasionali.

))

Cu plu

SI

gru pu i

Cuplurile ;i grupurile de adolescenti

In perioada adolescenfei, sexualitatea debuteazd sub impactuJ redegteptdrii excitaliei sexuale pi a dorinlei erotice erzocate de
schirnbirile hormonale caracteristice pubertdlii; perceperea transformirilor care au loc in corp duce la amplificarea reacfiilor la
stimulii erotici. Apare o regresie parliald a funciiilor Eului gi se
activeazX procesele de clivaj pentru a face fati. conflictelor incon_
gtiente reapdrute in legituri cu sexualitatea manifestati prin
tipare comportamentale extrem de contradictorii, caracterizate
in special prin alternarea perioadelor de vinovdlie gi reprimare
a reactiilor sexuale (oscilafiile ascetice caracteristice adolescenfi_
lor) cu perioade de tendinle sexuale infantile perverse polimorfe. Diminuarea mecanismelor de refulare a Eului
line atit de regresia parlialS a Supraeului gi de reorganizarea acestuia, cAt gi
de nevoia de a integra nevoile sexuale retrezite cu interdicliile
Supraeului infantil. ln condiiii optime, tolerarea impulsurilor genitale gi pregenitale infantile perverse polimorfe, permite integrarea acestora ca o parte a experienfelor de schimbare a sineiui.

OI-TO F. KERNBERG

Relatii deiubire . CLrplul si grupu

Simultan, arr: loc rerconfirn:'area interdictiilor infantile f;rti ric

dorinfele seruale in legdiurd cu obiectivele oedipiene.
O ccrinfi structurali impor"tantd a dezvoltirii capacitdlii de
iubire sexualS maturd este consolidarea urrei ideniitSfii integrate
Ilului in contertul crizei de rdentitate din adolescent5. Pe bez.r
activithtii mele cu pacienfi care prezintd o organizare a personalititii cle tip borcierline Fi pacienti (cazuri borderline sau nu) cu
o structurd cle personalitate narcisici, am ajuns la concluzia ci
identitatca Eului se formeazi tr:eptat, de-a lunguJ copiliriei in
procesul de depdgire a unei organizdri primitive a Eului, in care
predomini mecanismele de clival Fi operatiile aferente. ldentitatea Eului depinde de
- gi consolideazd - folnrarea unui concept de sine integrat 9i a unor relalii cu obiecte totale, avAnd ca
plincipaie mecalisme refularea gi operatiunile defensive aferente. Descriind dobArrdirea intimitdtii drept primul stadiu al vArstei
adulte, Erikson (1956) a subliniat dependenfa acestui stadiu cie
dobindirea unui sentimgnt al identitdlii in adolescenfi. Etapele
pe care le-am prezentat in formarea capacit.ifii de a se indrigosti
gr de a rimine indrigostit rcprezintd o aplicale a acestui concept
la relatjile de iubirc normale ti paiologice.
in perioada adolescenfei apar, de obicei, crize de identitate,
dar nu difuzie a identitSlii doud concepte care meriti a fi
diferentiate. O crizd de identitate, a9a cum aratd Erikson (1956,
1959), implici o pierdere a corespondenlei dintre sentimentul intern al identitifii irLtr-o anumiti fazd de dezvoltare Fi ,,confirmarea" venitE din partea mediuiui psiho-sociaJ. l)aci discrepanfa
este mai mare decAt corespondenta, conceptui de sine 9i adaptarea externd sunt amenintate, cee.r ce impurre ree',aminarea sentimentului propriei identitifi gj a reiatiei cu mediul. in schimb,
difuzia identitS|ii este un sindrom tipic patologiei borderline

OTTO

KFRNBFRG

{iacohson 1964; I(ernlrer.,l 1970), caracterizai prin stdri ale Hulur

disociate recip.rr.oc si nrin lipsa de integrare nu numai a sineluj ci
9i a SupraeuJui si a sferei reiatiilor de obiect internalizate. intre
criza de identitaie gi iclentitatea Eului se observi urmitoarca re_
lafie: cu cAt identitatea de bazi a Euiui unei persoane este mai
stabild, cu atAt respectiva persoand este mai capabili gi si fac6
fai6 crizelor de identitate. Tr:todati, cu cAt provocdrile cle mediu
sunt mai mari pentru o jdentitate a Eului constifuiti, cu atAt este
mai mare pericolul de priibusire pentrr Fersoana l.r care formarea

identititii

este

2c)i

deficitari.

DiagrosticuJ clinic diferenfial ijrtre crizi de identitate si difuzie

o examin.rrc atentr .r comperrtamentului gi
a experientelor subiective trecute Fi prezente ale adolescentuiui.
Provocarea rebeii a autoritilii poate coexista cu r.ul comportament
radical contrar convingerilor rebele profesatc. Relafiile inten-se de
dragoste si loialitatca pot coexista cu un comportament nepds5.tor,
neglijent, chiar crud gi exploatator. Totugi, in explorarea rclatiei ado_
lescen-tului cu stiri si actiuni ale Eului aparent contraciictorii, observdm cd un sentiment de bazi al continuit;tii emolionale dife,
renfiazd clar adolescentul nerrrotic si normal de cel nrai
dezorganizat, care prezintd diruzia identitilii. Urmitoarele carac_
teristjci sunt deosebit de utiJe pentru a face aceasti difer-entiere
(Kernberg 1978): capaciiatea de a simti rrinovdlie si ingrijorare gi
dorinla autentici de a repara un comp(rrtamcnt agresir, recunoscut ca atare dupe o explozie emofionald; capacitatea de a stabili r-e_
la,fii dc Curati, necxploataioare, cu prieteni, profesori sau alti adulfi,
precum si o evaluar.e relativ realisti gi in profunzime a unor astfel
de persoane; ul set de valori care devine mai amplu gi mai profund in mod constant
- indiferent daci aceste valod sunt confor_
rne sau nu cu ceie ale culturii dominar-rte din medir-rl adolescentr.riui.
a

identitijii presupune

Relatii de iubire

CuplLrl si grupLl

,)

Vaioarea practici a accstui djagnostic diferenfial estc ci o cer,

titudine rezonabili privind stabilitatea identitifii Eului unui adoiescent reprezintl o primd asigurare ci frimAntbrile gi conflictele caracteristice inrlrigostirii si reialiilor de dragoste in general
nu reflecti structurile de personalitate de tip border{rne pi narcisici. Manifestdrile ciinice tipice aie conflictelor sexuale din adolescenld
- disocierea tandretei de excitalia sexualS, dichotomia
obiectelor idealizate asexuale gi a obiectelor derralorizate sexual
ale geuului opus, coexistenla vinovhfiei excesive cu exprimarea
impulsivi a ncvoilor sexuale pot reprezenta conflicte nevrotice normale sau severe Fi pot constitui o provocare din punct de
vedere al diagnosticirir. in schimb, prezenta difuziei identititii
indici o psihopatolop;ie grav5, in care conflictele sexuale constituie cloar inceputul unor interfelente pe termen lung cu relafii1e de dragoste normale.
Pentru profesionistii din domeniul senetetij mintale care se
ocupi de adoiescenli din.grupr-rri sociale defavorizate, cum ar fi
tinerii din zonele cu probleme economice din orage, din arii metropolitale iniinse din America de Nord, prezentarea pe care am
fdcut-o in legdiuri cu reiafiile de dragoste conflictuale, bazAndu-mi pe date provenind de la adolescenfi americani din clasa
de mijkrc, poate pArea neadecvata. intr-adev.1r, nu ie poli a;tepta ca adolescenfii cu o stluctlrre farnilialS haoticd gi un trecut ful
care au fost martori ai violenfei sau au fost victime ale ei, inciu,
siv ale violenlei sexuale, sd-9i formeze capacitatea de a crea o
lume integratd de relalii de obiect internalizate, ca si nu mai vorbim de un Suplaeu integrat. Stabiiirea unei relalii de dragoste
este grav amerlirllatd in astfel de conditii, iar un grad aparent de
,,libertate" sexuale deplin; poate colncide mai degrabd cu limitarea drastici a capacititii personale de a se angaja in relafii per-

-TTO F.

KERNBERG

sonalc intime. Este asr:fel t.nLant s; se purri pe seama educaliei

9i a mediului social manifestdrile de psihopatologie gi incapaci_
tatea de al siabili relalii de iubire. in acest context, caracteristjcj_
le formirii unei irlentititi normale sublinjate anterjor pot
ajuta
la di{erenlierea intre adaptarea la un subgrup defavorizat,
poate antisocial, gi psihopaiologia gra\ri. C) structurd sociali intens
patologici prezentAnd dezorganizare la nivel famjlial favorizeazi
psihopatologia, in timp ce o adaptare superficiali la un medju
social patoJogic poate masca forla de bazi a dezvoltdr"ii adoles_
centului.
I{eactivarea conflictelor oedrpiene si lupta in jurul refulirii
lcrr(l inlelor se\u,rle (,edtpiene -unf moti\ .riii incolr*l iente
prima_
re in ceea ce priveste separarea adolescentului de obiectele
pa_
rentaie 9i desfisurarea unei vieti sociale in cadrul grupului
sdu_
Rdzvritjrea impotriva unor norme compor.tamentale si valori
ale
pirintrlor ;rcceptate anterior in cadrul familiei insoteste c:iutarea
de noi valori, idealur.i gi norme comportamcntale la profesorii
acimirati gi 1a o lume care se extinde permanent. Aclerarea stricti ia comportamentul caracteristic grupului in prima fazd a adolescentei este un semn de continuale a moralii;tij din
perioada
de latentd, care reconfirmd disocierea intre o sexualitaie
excitarti, dar devaiorizatd, ca parte a respectivului comportament ca,
racteristic de grup, pe de o parte, si capacitatea de tandrete
si
dragoste romantici ce evolueazi treptaica un potenlial
,,secret,,
al individuiui, pe de alti parte. Faptul cd grupurile je biieli
din
prima fazi a adolescentei afirmi in rnocl congtlent concepful
de
genitalitate excitant, dar cu accente ce aparlin stadiului inal,
at
copiluiui din perioada de iatenfd, .oll."pt disociat de tandrete,
gi pistreazd pentru ei insisi dorinla de relafii romantice
tandre
cu sexul opus, contrasteazi cu evolutia din grupurile tipice
de

Relatii de iubire

CLrolul

lj grupu

fetc cale traverseazi aceeasi

fazi a adoierscertei. Acceptarea idearomanfatd de citre fatd a obiectului r.asculin admirat este
o parte a trez 'ii iniime, ,,secrete" ai dorinfelor genjtalc.
i) sarcind cruciali ln faza urmitoare a adolescenfei este dez\'oltarea capacitdlii de iniirnitate sexual.i; pentru a realiza acest
iucru, intimitatea cuplului trebuie sh se desfisoare in opozifie cu
practrcile gi valoriie sexuale conventionale, nu numai ale p;rupr.r
lui social aduli in cadrul cdruia a evoluat cuplul, ci pi in propriul
grup de adolescenfi. Relatia dintre aceste doui grupuri devine
acum importantd. in perioadele cle relativd stabilitate sociali gi in
medii sociaie relativ omoS;ene, cultura grupului de adolescenti gi
cea a lumii adulfilor pot fi in armonie, permilAnd o tranzitie: relativ utoald cuplurilor nou formate. in aceste conditii, aderarea
la valorile adolcscenfilor, eliberarea heptati cie astfel de vaiori;i
aderarea la valorile iumii adulfi)ol firi o incorporare prea rigidd
a conventjonalismului apar ca sarcjnj relativ simple.
Dar c6nd intre cele doud lumi existd discrepanle ireconciliabiie * de exemplu, cAnd grupurile de adolescenli provin din
subculturi defarrorizate sau fac parte dintr'-o societate care se confrunti cu conflicte politice gi sociale acute gi dezbinatoare tfu- iciepurile fonna lc in adolescenta tArzie pot adera rigid la pozilli
oiogice din lumea adultilor din jur. Presiunile sociale pentru sau
impotriva,,corectitudinii politice" din campusurile universitare, de exemplu, sau atitudinile fald de droguri, feminism, minotitdji gi homosexualitate pot incuraja procese de grup regresive
in laza tirzie a adolescentei si pot crea dificultS!i unui cuplu in
formarea spaliului propriu.
in plus, adolescentii cu patologie de caracter ser,'eri 9i difuzie
a identitiifii pot simfi nevoia stringentd de a adera rigid la valorile grupurilor de adolescen!i. Este cie aceea util se se examine-

li ;i

OTTO F. KERNBFRG

nlisura in care un c",rplu de adolesrenLi indrdgostifi igi poate

mcntine independenla fafd de presiurrile grupulu:i clin care fac
parte. Pe vremea contraci_rlturii hippie a anilor ,60, libertatea se_
xuald nerestricliollat; a rept^ezentat ideologia de grup a aciolescertilor. Mulli adolescenli de atunci isi rnascau inhibifiile sexuale gi psihopatologia aferentd printr-o ,,eliberare sexuale,,
superficiald. Comportamentui sexual eliberat al adoiescenlilor
hippie ns611nds adesea o patologie isterici, masochistd ;i narcisici. In uneie campusllri universitare din anii ,90, presiunile celor de aceeasi varstd se pot consolida in jurui unei frici conventionaie privind sexuaiitatea masculind periculoasi. Acest lucru
poate inhiba formarea cuplurilor sexuale implicate intr-o relalie
de dragoste matur5 pi poate faciJita inter:acfiunile sexuale sacio-masochiste t:gresive. Aceasti dinamici a fost adeseori obseri'ati in timpul tratamentelor adolescentilor internafi cu patologic severi de caracter.
in cazul unor astfel de tratamente, personaiul are respoirsabilitatea sociald 9i legali de a se asigura ci nu estc nici acceptat, tlici tolelat cornpor.tamentul sexual in rAndul minorilor; degi terapeulii cu experienti se aFteaptd in general ca
adolescenfii sE caute relalii intirne sexuale, care sfldand rep;ulile si reglementirile. Cu cAt adolescenfii sunt mai sdnitogi, cu
atAt ei vor inlelege mai mult, se vor adapta Fi totugi se vor rdzvriti * in mod privat si discret impotriva acestor restrictii,
- de cuplu. Am constatat
peniru a forma si dezvolta o relafie
ade-.e:., cind tratam adclescenli cu condilii borderline si nar cisrcd, ci sunt nedumeriti de ceea ce consideri a fi egecul meu
de a privi incruntat un comportament sexual care se presupuneau cd este interzis. TotodatS, ei nrd vid teribil de ,,motalize'
tor" in probleme la care se asteptau cel mai pulin
adici in
ze

,ts.

Relalii de iubire

. Cup u signrpu

)st

{:cli.i' .Lr

privir{' ia naturr colriradictcx'ie, haofic}i si clir.rta

Iafiilol

ior" obiecir,rl.

.r

r-'.:-

.Analiza siluctulii calacteriale patologic a unui adolesceni

nevrotic ar treLrui s;i promovez:e integrarea unor stdli a1e Eulur
leciproc disociarte sau ciivate sl renunlarea 1a forma!iunile reactionale impotriva unor tendinfe instinciuale care interfereazi cu o viali de dragoste cieplili. Tbtugi, chiar gi in condifii optime, cand rezolvarea tendinlelor caractet iale patologice s-a
cu'rsoijdat si a imbogifit sentimentul de identitate a Eului adolescentului, deplina identiiate a Eului r.ine doar o dat; cu trecerea timpuJui. Anumite aspecte ale relaliikrr de obiect inter-

nalizate pot dcr.eni pe depiin integrate intr-o identjtate

consoiidat.i numai cSnd se produce o identificare cu aspectele
lcgate cie roiul de adult aie obiecteior parentale, proces care dureazi ani. in cete djn urmti, d:"agostea va trebui sa integreze
identificarea cu functiile paterni gi materni ale obiecteior oeclipienc, ur proces ce poate fi,,testat" numai in timp. Depiina
identificar:e cr-r roluriie genelative alc cuplulr-ri parental
consolideazi dorinla de a avea ur copii cu persoana iubit;:
aceasti capacitatr apatc intAi in faza tArzie a adolescenlei gi se
definitiveaz;i ia v. r'sta adulti. Ca o aspirafie constienti, ea este
un a1t aspect a1 dr agJostei sexuale mature. Inhibarea ei intr-un
cuplu de adulli poate semnaliza semnificatjve conflicte masochiste gi in speciai narcisice. Evident, o astfel de aspiratie trrbr:ie diferenfiati de acceptarea intAmplitoare, iresponsabild, a
sarcinilor fundamental ned or"ite.
Cu alte cuvinte, r'eiafiiie de iubire ia adoiescenfi pot derreni
soiide ;i profunde, dar transformarea 1or in relafii de dragoste
stabile depinde de caliti,tiLe personalitilii adolescenlilor, cale au
nevoie de iimp pcniru a sc dezvoita. Desigur, rczultatui nu 1-'6.r-

OITO F KERNBERG

li'fi p|ezis. Un ;rnrajarlc;rl care incct-rr"i'-r ari,tlescenli il.eb:_riE,si

;:imAni o incertitudbe, o avr.ntrrd. inLr,o oarecale misurd, acest
llilrL rcir ..rcict.rr,rt i nlr rr t uplul de .r!rulti r.ttur..
1't
lrentru psihoterapeutul t-are lucreazi cu adolesccnfi, esie util
si aibi in veder.e cd existi u cbutare normalir, specifici acesiei
faze, a urui drum romantic citre intimitate sexuald in cadrul
unei relafii intense gi totale. Daci acest drum ru este traversat
cu succes in adoiescentS, el va compromite succesul angajamenLelor viitoare, ccea ce face ca aceasta sd fie o zond cruciali a experientei umane; terapeutii care trateazi adoicscenti trebuie sd
conLracareze eforturile de eliminare a acestui lucr.u ca nefiind important.
r.,

Provocirile externe aie cuplului de adulgi

I)ragostea sexuali rnaturi - triirea gi menfiner:ea unei rtrlatii de iubire exclusive cu o alti persoani care si integrcze tan,
drcte sj elotism, care sd aibi Pr,-r1u11z1ne ri v.tlori rmFartisite
este intotdeauna intr-o opozilie deciaratj sau sccreti cu
grupul social inconjuritor. Ea este in mod jnerenl rebeli; eiibe,
reazi cuplui adult de participarea la conventiorralismul grupului social, creeazd o experientd de iniimitate sexuald care este
primordiai private ti secretd ;i stabileste un cadr.u in care ambivalentele reciproce vor fi integrate in relatia de iubire, imbogbfind-o gi ameninfind-o totodatd. Aceasti calitate neconventioltali a dragostei sexuale nu trebuie confundatd cu comportamentul
din subgrupurile de adolescenti rebeli sar-r cel exhibitionist care rcflecti diverse tipuri de patoiogii. Md rcfer ia o atitudine interioari care uneste cuplul, adeseori in modur:i foarte discrete, gi car-e
poate fi mascatd de adaptiri superficiale la nrecliul social.

Relalii

deiubire't,uplul

si

rLrpu

{ upiui ir{lai intr-o l'elatic de ei;'agoste, cjesi ln opozitie ctr grupul, irrc htlllj nevoie r-ic acest grup D0r.tnr i:r strpr:aVietui. Un cu
llri ,:ir acjt i'5r'at :izolat estr expus pelicoluiur rcprezentat de o eiibclart'scricas;i a a glcsi\,'i tiilii care il poate ciistluge sau ii poatc
r".;l t;ima srar pe ambii parteneri. Frccr-ent, o rlsihopatologie gravti a unuia sau a ambilor particip;nfi po.r te ilencra actr varea reiatjjlor dr: obiect internalizaie, conflictuaie, refulate sau disociate care sunt repusr- in sceni de cupiu prin trAirea proiecfi\ a a
ceior mai dificile momcnte dir trecutul hconttjent, poate genera
ruptura uniunir cuplului si reintoarcerea ambilor participanfi la
r:rui- rnlr-{,c.rutare linala disperala a liberlal,ii rn.]rviduale. in sii.Lrafii mai putin grave, efol tllrile inconstjcnie alc unuia sau ambilor parteneri de a se amesteca ori dizolva in grr-rp, in special
priri incilcarca barierei exclusivit:lfii sexualc, pol consiitui o n1ocizriitate de a conserva existenfa cuplului ctr liscul invadirit si detelioi';iri i iir iinritStii sale.
lielaliile triangulare stabile, pe lAngi repunerea in sceni a dirrersolor aspcct.-r ce tin de corrl'lictc oedipien: ncsolufionate, re
prezini;i si inrradar ea cuplului c'le cdtre grtrp. Vioiarea intimit?ifii
sexuerle
de exemplu, intr'-o ,,chsitorie deschisi"
r'eprezintii
o distnjccre gravd a cupiului. Sexul in grup esto o formi extrernd c-ie dizoivare a cuplului in gr-up, mentinAnr:ln-se totusi in multc mociurj stabjUtatea cupiuiui. De obrcei, sexul in glup este doar
la un pas de distrugerea totali a cupluiui.
in concirLzic, prin rizrrritirea impotriva gmpului, cuplul igl siahileste idenhtatea, libertatea de convenfii ;i irrceouirrl cdldtonei saie
ca un cuplu. Dizolvarea inapoi in grup reprezintd r,rltimul refrrgiu
de libertate al suprar.ietuiiorilor r-rnui cuplu care s-a autodistlus.
f)ragostea roirranlici este inceputul dragostei scxuale, caractcriza tii prin idealizarea normald a partenerului sexual, expcrien-

OTTO

I(ERNBERG

irenscendentei in conir.'xtul pasjulrji sexualc 5i eliberarea de

grr,rpul sociai. Rizvriiirea impotlirra grupr:iui incepe in Llltima
fazd a adolesceniei, dar rru se incheie atunci. Relatia romantici a
cupluluj este o caractedsticd permanenti, Cred intr-acievdr cd dis,
iinctia tradifionald intre,,dragoste rorrantic;,, gi,,afecliune ccxr_
jugalE" reflectd conflictul perman.ent cijntre cuplu gi gr.up, suspi_
ciunea grupuiui social cu privire la relafiile care inciud iubire sj
sex si care scaph de sub contrr.riul siu total. Aceasti distinclie r"e_
flecti si negarea agresiunii din relafia de cuplu, care transformd
adesea o relafie de iubire profundi intr-una silbatici.
lntre cuplu si grup putem observa o reiafie ind esiructibilb,
compieri gi inevitabil fatidici. Deoarece cr.eativitatea cuplului
ilepinde de dobAndirea autonomiei lui in cactrul grupului, cu_
plul nu poate scdpa total de grup. Deoarece cupiui pune in sceni sl menline speranta grupului de uniune sexuali pi dragoste,
chjar dach plocesele de grup lrar.e activeazi distructjv jtatea
potentiaid, [a rdndul iui, grupul are nevoie de cuplu. .ftrtugi, cu_
rr1u1 nrr poate errjta e'*perienta ostjliiitii
9i invicliei grupului c.rre
derivd din sursele interne ale inviclierii uniunii ferrcrte;i secre,
te a pdrinfilor, precum gi ciintr-o r.inorrdlie inconstientd profun_
dd leeati de dorinfe oedipiene interzise.
Un cuplu stabil format clintr-un bdrbai 5i o femeie care in_
drriznesc sd incalce interdicfiile oedipiene privind r_rnirea sexuiui gi tandrelei se separd de miturile colective infiltrate in
sexualitatea glupului social in cadrul cdruia s-a dezvoltat re_
latia de crrplr.r. Procesele de grup care implici scxr_ralitate si
iubile ating intensitatea maximS 1a acloiescenti, per"sistAnd irr
moduri mai subtile in relatii]e cupluriior de adulti. Existi o
preocupare contjnue in cadrul grupului informal cu privire la
\ i.lt,r privdU.r (uplrrrilor.,rre ilalr,tlujesc. ln :ccl..r,i limp,
1:1

Relalii de iubire " Cup

299

u ti grupul

'

100

membrii cupiului sunf tentati sd exprime sentimente de nanie

printr-un cclmportament aglesir, reciproc in intimitatea lelati\r; :i .ornFaniei prietenilor apropiati. Incapabil si menlin6
acest comportament in sfera privatd a relafiei sale, un cuplu
poate utiljza astfel grupul drept canai cie descircare a agresivitilii gi drept sceni pe care aceasta si poath fi reprezentatd.
Nu trebuie se surprindd faptul cd unele cupillri care de obicei
se cealtd in public au o relatie privati profundd 9i de duratA.
Pericolul, exceient ilustlat in piesa lui Albee (1962), Cul i-e frici da Virgitiia Woolf? , este ca agresivitatea sd fie exprimati atAt
de violent, incAI si distrugd ceea ce a mai rimas din intimitatea imp;rtdFiti a cuplului, in speciai legiturile sale sexuale, si
si ducd la distrugerea lelafiei. Prietenii din grupul social imediat care incearci si calmeze spiritele beneficiazi indirecl de
pe urma certurilol cuplului, reaf irmAndu-gi astfel siguranta
propriilor reiafii.
in ceea ce priveFte excitalia sexuali ;i erotismul care implicd.
mernbrii unui ansamblu social de cupluri, este nevoie sA se caute echilibrul optim dintre cupllrri gi grup. Caracterul informai al
alcetuirii grupului social obignuit de adulli protejcazi cuplul de
procesel.e de grup mare care caracterizeazi o organizare profesionali sau sociali formald. Un cuplu care ipi mentine coeziunea
intern6 gi totodati cxercitd o influenfi puternjcd asupra grupu1ui sociai, irr special in cadrul unei structuri orgalizafionale, derrine o linti buni de idealizare oedipiani, anxietate gi invidie.
Ura resimfit:i de grup fafi de cupiul puternic poate proteja cuplul fortind partenerii se se uneasci impotrir,.a grupului gi mascand proiectarea propriei agresiviteti reciproce ncrecunoscute.
Ulierior, totusi, dupb ce cuplul se separi de grup, intre parteneri
pot apirea agresiuni grave.

A9a cum anr vdzut,-rin i:up1u care, rjin rafiuni realiste

sau
r.rotice, -se izoleazd cie grupui social este expus pericoJului

ne_

.jo1

repre,

zentai de efeciele interne ale agresit itifii.n.ip.o.". Cisjtoria

poate fi acum percepute drent o inchisoare, lar;hberarea
si ali_
turarea la grup poate apirea ca o evadare citre 1ibertate. promiscuitatea sexualE care urmeazi dupd multe separiri divorluri
Fi
exemplificE o astfl de evadare citre libertatea gi arlarhia
grupu,
lui. La fel, grupui poate deveni o incbisoare pentru acei membri
care nu pot sau nu indriznesc sd intre intr_o relatir:
de cupiu sta_
bile.
Intruziunea cronici a grupuiui in relafia de cuplu imbraci
mai
multe fonne care meriLd sd fie explorate in ccrntinuare.
Uneori, cAnd un partener mentine o relalie cu o terte
parte,
aceastd relatie este preliminari distrugerii cuplului (ceea
ce in_
seamnd ci respectivui cuplu sau respectiva cisdtorie
se dizolvi
si facc loc lormJrii unui nt,u ( u plu L Alieori. casatorid p(tre *,1
se
stabilizeze prin prezenta unur' al treilc.r. in cel Je_al joilea
caz.
;Jot,rparen div.'rsc rezuliale. Lt mod trocvcnt, cjnd unui dinire
parteneri are o aventurd, acest lucru permite stabilizarea
expri_
mdrii unor conflicte oedipiene nesolufionate. O femeie frigidd
cu
solul ei gi care este satisfdcutd sexual de amant poate trii
un fior
constient Fi un sentiment al satisfacfiei carc susfine cisetoria,
depi
inconstient, ea se bucuri de solul ei ca un reprezentant
transferenfial urAt al tatilui oedipian. in aceastd rela,tie duald,
ea traies_
te un tr:iumf inconstient asupra tatdlui ei, care le_a
tinut atat pe
mama ei, cat ti pe ea sub control, in timp ce acum ea
este cea care
fine sub control doi bdrbati. Dorinla unei relalii extraconjugale
poate totodati izvori din vinovitia incongtientd generati je
iap_
tul cd ea.treieFte relatia conjugali ca un trrumf oldipian,
in tirnp
ce nu indrdzneste si stabileascd o identificare iotali
cu ntama oe_

OTTO F. KERNBERG

Relatii de iubire

CuDlul si gr! pul

102 clipiani.

Astfel, conflictul dintr:e dorinti si l-inov6!ic. pr.rs in act

jncAnd mJeta ruseascd cu cdsetoria oi.
in mod paradoxal, cu cat aceste relafii conjugalc 9i extraconjugale palale1e devin mai profunde 9i mai depline, cu atat ele
trnd mai mult citre autodistrugere, deoarece clivajuJ reprezentirii obiectuiui Ia care s-a ajuns o datd cu situatia triunghiului
conjugal tinde in cele din urmi sd dispari. Aga cum este ilustrat
in filmul The Captain's Pttradisa ( ParadisuL ciipitanului) (Kimmins,
1953), relaliile paralele tind si devind tot mai simiiare in timp,
imptrnAnd o povard psihicd tot mai mare. Daci aceste reiafii sr-rnt
mentinute secrete sau sunt acceptate deschis depinde, desigur,
de alti factori, cum ar fi mdsura in care conflictele sado-masoci'riste joacd un rol in interactiunea conjugali. ,,Deschiderea" in
)egdturE cu relaliile extraconjugale este cel mai adesea o interactiune sado-masochisti pi reflecti fie nevoia de exprimar"e a agresivititii, fie nevoia de protecfie impotriva sentimentelor de vinor i tic.
Citeodati, leiatia actuald a unui cuplu este ocultatd de o 1egdtur5 stabiiiti ca rispuns la presiunj economice, politice sau suciale. De exempiu, un cuplu poate avea o relalie adesea secreti
si plini de sens, care existd pentru fiecare partener in paralel cu
una pur formald, cum ar fi o cisdtorie de convenienfi. Existi alte
cazuri in care ambele relafii paralele dintr-o situatie trianguiard
slint practic formaliste gi rifualizate, ca in subculturile in care a
avea un amant reprezinte o marci de statut airteptat de la o persoani care aparfine unui anumit strat social.
Ceea ce doresc si evidenfiez este ci situaliile triunghiulare,
in special ccle care irrclud o relalie extraconjugal5 stabilS si de
Curati, pot avea efecte complexe si diverse asupra relaliei cuplului primar I{ela}iile triunghiularc stabile reflectd de obicei diver-

OTTO F. KERNBERG

se tipr:ri cie fornratiunl de conrpromi"< inrpiicAtrcl conflicte oedi_ jc,

piene nesolutionaie. Ele lrot pr:oteia un cuplu de exprimar:ea cil_
recti a anllmitor tipur:i dc agi.esiiritaie, dar, in majoritatea cilzu_

rilor, capacitatea pentru reJalii intime profunde reale se

djminucazi
este practic, oreful pldtit penb"u aceasti ploteclie,
Ciasicul studin al lui Bar.tell, ()roup Sex (Sexut in gnrp) (.1971),
documenteazi ampiu unele caracteristici sociaie <lominante ale
sexualitilii ptomiscue intr-(l situatje de grup deschis. El a exa_
rninat iCeologia profesati constieni potrivit ciireia sexul in
i4rup
proteieazd gi reiirnoiepte r-elafia conjugali prin crearea clc stimuli
gi experiente sexuale impirtdgite, gi ajunge ia concluzia ci acest
lucru este de fapt o iluzje. De,'bicei, sceri.r ,,sclrimbarii partenerilor" (,,swinring") este impersonal5, acordAnd a ienlie exclusiv
pregdtirii gi ciesfXgur5rii actir.itdfii sexuale. Degi cuplurile conju_
gale pot pretinde ci pariiciparea lor sccretd excitantd la sexul in
gr"r,rp ii elibereazi de plictiseala cronicd, de fapt relafia lor sociaIi, at6t cea din cadrul grupului care schinrbi par:tenerli, cet din
ii
cadrul grr-rpului traditional din care provin participanlii, se de,
ierioreazi 9i mai mult dupi o porioadi de. timp reiativ scurti. Se
pare ci mai pufil de doi ani de participare Ia scena schimbirii
partener:ilor sunt suficienli pentru a destrima iluzia noii excitirj
9i stimuldri sexuale. Sexul derrine din nou pllciislior, chiar mai
muli decAt inainte.
Gradul in care cuplui este invadat de grup sau este diluat in_
lr{) situatie de grup este reflectat de mdsura in care uniunea cu_
nlrrlrri l.eto
hr.- {^.-.li
sau din cclntrd, se constitlrie intr-o
'irr
relalie ernolionali sinceri. Cu cAt comportamentui sexual este
mai deschis, mai nediscriminatoriu si mai promiscuu, cu atat este
mai probabil ca psihopatologia cuplului sd contjni caracteristici
preoedipiene cu pr-edorninanta agresivitAlii gi a nerroilor se>lua_

Relalii de iubire . Cupiul si gruoui

ie infantile 1-rerrverse poiifor:me. Existd o deteriorare pr{lsresi\ n .rr

reiafiilor de obiect internalizate gt a plicerii sexuale dintre rnemb::ii cup1u1ui.
in evaluarea unui cuplu, urmiresc: rndsura irr care relafia permite sentimentuJ r-urei liberti!i intelioare pi stimuiare emolionali; misura in care experientele sexuale ale celor doi sunt bogate, innoitoai'e li excitante; modul in care ei pot trii sexualitatea
firi a se simfi intemnitali fie unul de cdtre celilalt, fie de citre
mediul social gi, mai presus de orice; in ce misurd cuplul este
autonom in sensul ci poate rimAne autogenerator in timp, indil'erent de schimbirilc produse in copiii, in mediul inconjuritor
sau in structura sociali.
Daci optiunea de a trdi la suprafata proprlului sine oferd un
grad satisficitor de stabilitate gi gratificare, terapeutuJ nu are
motive si puni acest lucru sub semnul intrebirii din rafiunj ideoJoeice sau perfectioniste. Daci un cuplu se pJAnge de rndife:-enti sexuald, este util si se tind cont de faptul c; plictiseala este cea
mai clari manifestare a iipsei de contact cu nevoile emoiionale
gl sexuale mai profulde. Dar, nu oricine are insi capacitatea san
dorrnfa de a deschide aceasti cutie a Pandorei.
Relalia unui cuplu cu copiii oferi informafii importante referitoare la relalia cupluiui cu grupul. Dorinta de a avea copii c.t
expresie a angajarnentului gi a identificirii cu rolul generatil Fi
generos al imaginiJor parentale, precum, iar dorinfa de a-gi asuma impreuni responsabilitatea privind educalia si cregterea copiilor exprina dorinfa cupluiui de consoiidare definitivi. Ele rnclicd, de aselnenea, faptul ci acel cupiu a ajuns la renuntarea
maturd ia constringerile grupudlor de adolescenfi gi este dispus
si se angajeze in interactiune cu mediul social 9i cultural in cadrul chruia copiii sdi vor trebui sd creasci gi sd-gi dobAndeasci

JTTO F. KERNBERG

Dropria autonomie. lleugind sil ;len tinir intin-it;rtea indepen_ lo5

9i
denfa cuplului si futrcfionAnd in acelagi timp ca obiecte parentaic, cuplr.rl igi consolideazi granilele generationale pe mdsura cer
iniliaza in mod inconstient intrarea urmdtoarei generatii in lu_
mea experientei oedipiene. Iar ciclul viefii se repetd pe mdsuri
ce copiii intri in grupurile din prinreie etape ale vietii in anii <ie
9coa1i gi in perioada de latenti, incongtient, contribuie la crearea
unei moraliteti oe grup care va arunca o umbri asupra morali_
tilii grupur.ilor ulterioare, inclusiv asupra moraiitifii conven_
lionale a cuplului adult.
Din perspectivd istorici, se pot obsenra oscilalii repetate in_
tre pelioadele ,,pudtane", in care relafiiie de dragoste devin dez,
erotizate, iar erotismul trece in subteran, gi pedoadele ,,liberti_
ne", in care sexuaiitatea se deterioreazd in sex in grup degradat
emotional. in opinia mea, astfel cie oscilalrj reflecta echiiibrul pe
termen iung dintre nevoia societdfii de a distruge, a proteja si a
controla cuplul ;i aspirafiile cuplului de a elimrna constriingeri_
le moralitdlii sexuale convenlionale in cdutarea unei liberidb care.
ljl lorm,t sa e\tremi. devine autode>lrucli\;. A5a-numil._r rcr oiulie sexualh a anilor'60;i '70 cred ci a reflectat o simpld balan_
sare a pendulului, firi sd indice vreo schimbare reali in dinami_
ca profundd a reJaliei dintre cuplu
;i grupul social. Evident,
adaptarea cuplului Ia moralitatea convenlionali, legati fie de lip_
sa dezvoltirii unui Supraeu autonom, fie de dorinta de a se
scufunda in procese de grup, este prezenta potenlal dintotdea_
una si comportamentul de suprafali al cupJului poate varia in
funciie de presiunile exercjtate de grupul siu social. Totugi, cu_
plul sexu:rl matur gi at-rtonom mentir.re o granitd de intimifate in
capacitatea sa de jmplicare pasionald, secreti in orice meclii so_
ciale.

Relalii de iubire

'

tup

r.r si

grupul

\icrmele sociaie conventionale calet prcltejoazi moralifatea prrblici au itnportanfi vital5 in protejarea r,'ietii sexualc a cuplului.
Presiunile pentr-u un comportamcnt conr.entional irrtrd insd in
conflict cu sistemele do valoli indrviduaie pe care liecare cupiu
trebuie si le stabileasci pentr-l sine. Cuplul mai este amenintat
de presiurJe de alcdtuire a grupurilor pe directii sexuaie si de exprimarea fur astfel de grupuri a suspiciunii gi a urii primitive dintre bdrbali si femei caracteristice perioadei de Iatenli ;i adolescenlei. in legituri clr acest aspect, sub influenla mijloacelor de
comunicare in masi, se pciate iutirnpla ca ideologia conventionaId predominant5, in special cea privind sexualitatea, si se schimbe mai repr:de, pc mdsurd ce noi curente ideologice alung ia modd
gi dispar din cauza apetitului pentru valietate in cornunicarea in
mas5. Aceste schimbAri alternarnte ale practicilor conventionale
ilustreazi spectrul larg al elementelor permanente ce lin de atitudjnea conventional5 privind sexualitatea explorate pAni acum.
ln anii '70 si '80, ideoLogia convenfionalS predominanti din
Siate]r, Unite ale Americii a fost una reltrtirr deschis,i discutiirii si
exprimirii anumitor aspecte aie sexualitStii, cu o tendinti simultanb cle a construj Lrn comportament sexual (,,cum s5" avem raporturi sexLlale mai bute, o comulicare mai buni etc.), reprirr'area componentelor sexuale polimorfe infantile ir spectacoicle de
masA sanctionate cultlrral Fi a tolerantei desci-ise fa!5 de viulen!5, inclusiv violenta sexuali, in aceeasi mass-media. Era ca gi cum
cultura noastrd ilustra patologia de tip borderiine cu deterjotarea Supraeului, condensarea regresivd a erotismului si agresivrtilii, precum gi clivarea componentelor erotice aie sexuaiitilii de
matricea relaliiior de obiect.
l,a inceputul anilor '90 insi s-a manifestat o noui atrtudine
puritani, cu accent pe abuzul sexual, incesi, hirtuirea sexualS dc

OTTO F. KERNBERG

ia locul de munc; si cresteroa neincredcrii rcciproce dintre grupurile de birbafi;i de femei. Aceste tendinte au aperuL din rezuitatul noilor dcscopeliri privind impoltanta traurnelor fizice
gi sexuale timpurii fir aparilia unei largi diversitifi de psihopatoiogii, pe de o parie, Fi a luptei pentru emanciparea femeii de
sub opresiunea tradifronalS, paternalistS, pe de alte parte. Este
interesant ins5 cAt de rapid aceste dezvoltiri progresiste din
punct de r.edere politic pi documentate stiintific au dus la reproclamarea unei moralititi convenfionale similare celei din anii represi-:i de dinaintea ,,revolufiei sexuale" de la sfArsitul anjlor '60
;i a restricfiilor privind sexualitatea care existE in societilile tG
talitariste comuniste. Accste restrictii din fdrile fasciste gi comuniste par rnai analoge cu suprimarea sadici a sexualitifii de citre Supraeul primitiv al nevrozei decAt cu patologia de tip
borderline cu deteriorarea Supraeului.
Este ca 9i cum in ultlmii ani am fi avut ,,privilegiul" de a obserr.a, in acliune simultani sau in alternantd rapiCi, extremele
lelative ale puritanisrnului sexuai si ale libertinismului sexual,
ambele revelAnd platitudlnea iniregii sexualitdli tolerabile conventional, in cclntrast cu bogilia potenfiali a dimensiunii sale
prirrate din cupiul individuaJ. Desigur, cste adevdrat cI existd o
diferen!5 enormi intre suprirnarea liber:titii individuale dintr-un
regim totalitarist cale impune brutal o moralitate convenfionalS
li toleranta manifestati de o societate democratici fafi de prdpastia semnificativi dintre conventionalism gi iibertatea a indivizilor si a crrnlrrrilor.
;. concllrzre, sunt de pairere ci existi un conflict ireductibil inhl
tre moralitatea conventionald 9i moralitatea pfi\ratd pe care fiecare cuplu trebuie si o creeze ca parte a vielii sale sexuale totaie gi
carer implicd intotdeauna un grad neconventional de libertate pe

Relalii de iubire

. Cuplui :r gru

pu

1'

3o8

atingi pentru sine. Echilibrul delicat intre

libertatea sexuald, profunzimea emofionald gi un sistem de valori
care reflecti functionarea Supraeului matur reprezintd o realiza
re umand complexX, care oferd bazele unei relafii proftrnde, pacare cuplul trcbuie sd il

siona1e,confIictua1e,satisfdc5toaregipotenflaldeduratd.Integrarea agresivitifii gi a sexualitdfii infantile perverse polimorfe intr-o

relagie de iubire stabil5 este o sarcind a individului pi a cuplului.
Ea nu poate fi realizatd prin manipulare sociaiX, dar, din fericire,
nu poate fi nici reprimati de cdtre convenfiile societdfii decAt in
circumstante cu totul excepfionale.

OTTO F. KERNBERG

,jit