UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

CENTRU UNIVERSITAR NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE,MASTER
SPECIALIZAREA: MPE,ANUL II
DISCIPLINA URBANISM I MANAGEMENT AL TERITORIULUI

Analiza comparativ a PUG-ului

municipiului Timisoara versus cel
al municipiului Baia Mare
Coordonator
Prof.Univ. dr.ing.mat.Rdulescu Gh. Mugurel

Masterand:

Argument

Am ales sa analizez cele doua Planuri Generale de Urbanism ale oraselor Baia
Mare si Timisoara deoarece am vrut sa compar orasul meu din punct de
vedere peisagistic si de respecare a normelor de dezvoltare urbana cu un oras
mai mare, mai dezvoltat si cu o frumoasa istorie in spate.
Analizand cele doua Planuri de urbanism si Regulamente Locale am decis sa
dezvolt tema amenajarii parcajelor si spatiilor verzi deoarece pana nu demult
Baia Mare facea parte din topul celor mai poluate orase din Romania, si luand
ca model orasul Timisoara unul dintre cele mai frumoase orase din Romania,
putem spune ca Baia Mare a evoluat mult ajungand la nivelul marilor orase in
ceea ce privceste diminuarea poluarii si amenajarea de spatii verzi si locuri de
agrement.
Un alt motiv al alegerii acestei teme este asemanarea celor doua orase din
punct de vedere architectural si peisagistic, de aceea am vrut sa analizez
regulile ce se aplica in reabilitarea cladirilor vechi sau in constructia cladirilor
noi, moderne, observand astfel ca exista coduri de culori folosite atat pentru
cladiri cat si pentru acoperisuri pentru a respecta peisajul in ansamblu. De
asemenea, se respecta o simetrie a cladirilor avand inaltimi aproximativ egale,
nefiind mari diferente intre acestea.

Planul de Urbanism General al

Municipiului Timisoara
1. Prescripii generale la nivelul localitii

Regulamentul aferent Planului Urbanistic General cuprinde urmtoarele

precizri, condiii i msuri urbanistice privind amenajarea complex a
localitii:
promovarea lucrrilor, operaiunilor urbanistice care contribuie la organizarea
structurii urbane a localitii
respectarea zonificrii teritoriului localitii innd seama de funciunile
dominante stabilite i a relaiilor ntre diverse zone funcionale
precizarea limitelor intravilanului, reglementarea condiiilor pentru folosirea
raional a teritoriilor
Activitatea de construire n cadrul localitii potrivit propunerilor din P.U.G.
urmeaz s se desfoare dup cum urmeaz:
pe terenuri libere
prin restructurarea fondului existent deteriorat fizic sau moral
prin revizuirea fondului construit existent
prin schimbarea destinaiilor

2. Prescripii specifice zonelor funcionale

Autorizarea realizrii construciilor se va face numai cu respectarea funcionrii
zonelor cuprinse n limitele intravilanului prin P.U.G. n urmtoarele condiii :
construciile i amenajrile cu alt destinaie, complementare sau diferite n
raport cu funciunea dominant a zonelor respective, nu trebuie s creeze
incomodri sau disfuncionaliti, asigurndu-se msuri de protecie i integrarea
lor n structura localitii.
se vor interzice realizarea construciilor sau a amenajrilor avnd funciuni
incompatibile cu zonificarea propus prin P.U.G.
amplasarea construciilor fa de arterele principale de circulaie se va face
conform profilelor transversale stabilite, vor fi evideniate excepiile de la
regul; reglementri suplimentare privind unele instituii i servicii publice sau
alte prescripii prevzute n scopul armonizrii arhitectural-urbanistice cu fondul
construit existent.

Se evideniaz reglementrile privind :

terenurile rezervate rezolvrii principalelor intersecii de circulaie n condiiile
asigurrii fluienei i garaniei traficului, rezolvrii disconfortului circulaiei pietonale
accesele la construcii din reeaua principal de circulaie
modul de organizare a spaiilor de parcare garaje
Prescripiile referitoare la amenajarea i ntreinerea spaiului public i a mobilierului
urban :
realizarea acestora pe baza documentaiilor de specialitate
interzicerea amplasrii i realizrii de mobilier urban (standuri comerciale, chiocuri,
amenajri diverse) care stnjenesc circulaia pietonal i afecteaz estetica localitii
Prescripii privind meninerea i protejarea calitii mediului:
protejarea centrului sau a altor zone importante cu funciuni importante n cadrul
localitii fa de disfunciunile produse de circulaia auto, prin asigurarea devierii
circulaiei de tranzit i amplasarea periferic a parcajelor
completarea necesarului de spaii verzi
nlturarea surselor de poluare existente i modernizarea unor obiective industriale
amplasate n apropierea zonei de locuit.
n funcie de mrimea i complexitatea localitii, teritoriului, se mpart n uniti
teritoriale de referin (U.T.R.) delimitate de strzi existente sau limite cadastrale.
Principalele criterii de mprire a localitii sunt urmtoarele :
funcionarea predominant a zonelor
zone pentru care s-au elaborat sau se vor elabora planuri urbanistice zonale
limite fizice existente n teren (strzi importante, limite de proprietate, ape, etc)

Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, garaje, spaii

verzi i mprejmuiri.

Parcaje

Parcajele i garajele sunt spaii amenajate la sol sau in

construcii pentru staionarea, respectiv pentru
adpostirea autovehiculelor pe diferite perioade de
timp.
Suprafaa spaiilor verzi i plantate se va stabili in
corelare cu normele de igien i protecia mediului. Se
va ine seama de mrimea, funciunea dominant a

localitii, cadrul geografic in care este amplasat.

La toate tipurile de construcii sau transformri de
funciuni va trebui s se realizeze suprafeele necesare
de staionri (parcaje), caracteristice fiecrei
funciuni. La determinarea numrului locurilor de
parcare se vor respecta normele locale.

Autorizaia de construire poate fi refuzat in cazul

imposibilitii rezolvrii staionrii autovehiculelor
necesare pentru funciunea respectiv pe parcela ce
urmeaz a fi construit. In mod exceptional se accept
autorizarea amenajrii parcajelor care lipsesc, pe un

alt teren, cu acceptul proprietarului acestuia, teren

situat la cel mult 100 m de primul.
Staionarea vehiculelor corespunztoare utilizrii
construciilor trebuie s fie asigurat in afara spaiilor
publice.

Parcajele ce se vor crea in spaiile verzi de

aliniamrent, intre strad i trotuar, se vor executa
obligatoriu din dale pe pat de balast. Se
recomand dalele inierbate.
De regul lucrrile rutiere vor fi insoite i de
lucrri de plantare. Plantaiile rutiere fac parte
integrant din ansamblul lucrrilor de drumuri,
permiand integrarea drumului in peisajul pe
care il strbate i punerea in eviden a unor
obiective deosebite, asigurand reducerea polurii
sonore i de noxe.
Plantaiile rutiere se execut pe baz de
documentaie tehnic de specialitate, care trebuie
s cuprind pe lang proiectul drumului propriu
zis i date biologice, dendrologice, pedoclimatice
i de peisagistic, fiind obligatorie prevederea
fondurilor necesare pentru aceste lucrri.
Plantaiile la locurile de parcare se execut la o
distan de minim 1,50 m de la marginea
exterioar a bordurii care incadreaz locul de
parcare, avand in compoziie specii de arbori i
arbuti, plante anuale i perene, precum i gazon.
La intrarea i ieirea din locurile de parcare se
planteaz de regul, arbori cu coroana de form
sferic, la distan de minim 2,25 m de la
marginea platformei drumului, cu condiia s nu
impiedice vizibilitatea.

Spaii verzi
Arborii existeni vor fi pstrai la maximum. Construciile trebuie s fie implantate
in aa fel incat s respecte plantaiile valoroase existente.
Fiecare documentaie depus pentru autorizaia de construire va fi insoit de un
plan de situaie ce va indica plantaia ce se intenioneaz s se desfiineze pentru
realizarea construciei i cea care se intenioneaz s se creeze. Proiectele de
construcii vor fi studiate in spiritul pstrrii la maximum a plantaiei existente.
Orice proiect de construire atrage dup sine obligaia de a trata cel puin 30%
dinsuprafaa terenului ca spaii verzi i de a planta minimum un arbore la fiecare
200 mp de spaiu liber in jurul construciei.
In cazul parcelrilor pentru locuine ce depesc o suprafa de 5000 mp, cel puin
5% din aceast suprafa va fi rezervat pentru amenajarea cu spaii verzi colective,
plantate cu arbori cu tulpin inalt.
In cazul in care se accept a fi amplasate pe domeniul public terase pentru
alimentaie public cu caracter sezonier, in spaiile verzi de aliniament, intre
carosabil i trotuar, se vor adopta soluii ecologice de tipul podin din lemn, care s
permit circulaia liber a aerului i apei in zona inierbat. In vederea realizrii
acestor terase se interzice tierea arborilor existenti cat i turnarea de platforme din
beton in camp continuu.

mprejmuiri
Toate proprietile de pe cuprinsul municipiului vor fi imprejmuite, potrivit
dispoziiilor prezentului Regulament, chiar dac nu sunt construite. Se pot excepta
de la prevederile aliniatului precedent, terenurile unor dotri de interes public.
Imprejmuirea spre strad se va poziiona pe linia de aliniere a strzii.
In zona central i de rezervaie de arhitectur, imprejmuirea spre strad va fi
construit din zidrie, in stilul cldirilor existente. In aceast zon imprejmuirea
poate fi construit i cu un grilaj de fier pe soclu zidit, cu stalpi de fier, de zid de
beton.In locul grilajului se admite i plas de sarm. Proiectele pentru autorizaie de
construire vor cuprinde studiul imprejmuirii in relaie cu cadrul arhitectural de care
se leag.Autorizaia de construire se va acorda cu condiia obinerii prealabile a
avizului Comisiei Monumentelor la nivel teritorial, conform legislaiei in vigoare.
Porile imprejmuirilor situate pe aliniamentul stradal se vor deschide numai spre
interior.
Inlimea admis a imprejmuirilor la drumurile publice este de maximum 1,80 m de
la nivelul (terenului) trotuarului, iar stalpii imprejmuirii nu vor depi 2,40 m.
Inlimea maxim a soclului unei imprejmuiri va fi de 45 60 cm de la nivelul
trotuarului ( terenului ) , iar partea superioar a imprejmuirii va fi obligatoriu
transparent. In cazuri bine justificate , se accept garduri pline din zidrie, cu
condiia de a continua arhitectura casei . In acest caz, proiectul pentru autorizaia de
construire va cuprinde studiul asupra modului de integrare al imprejmuirii intrun
cadru arhitectural mai larg (existent sau proiectat ).
Se recomand imprejmuiri vegetale sau imprejmuiri transparente imbrcate in
vegetaie.

Planul general de
urbanism- Baia Mare

Regulamentul Local de Urbanism se constituie n ansamblul general de reglementri , la

nivelul unitii teritorial administrative, avnd menirea de a realiza aplicarea principiilor
directoare n materia urbanismului, a conduce la dezvoltarea complex, strategic a
localitii, n acord cu potenialul localitii i n interesul general, urmrind utilizarea
terenurilor n mod raional, echilibrat i n acord cu funciunile urbanistice adecvate.
Regulamentul local de urbanism (RLU) cuprinde i detaliaz prevederile Planului
Urbanistic General referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum i de
amplasare, dimensionare i realizare a volumelor construite, amenajrilor i plantaiilor
Prescripiile cuprinse n PUG sunt obligatorii la autorizarea executrii construciilor pe
ntreg teritoriul oraului.
De asemenea, RLU constituie cadrul reglementator pentru implementarea etapizat a
proiectelor, n decursul perioadei de valabilitate a P.U.G.-ului.
Odat aprobat, mpreuna cu PUG-ul, RLU-ul constituie act de autoritate al administraiei
publice locale.
Autoritile publice locale au datoria de a aplica sistematic i permanent dispoziiile
Regulamentului Local de Urbanism, n scopul asigurrii calitii cadrului construit,
amenajat i plantat, pentru mbuntirea condiiilor de via i dezvoltarea echilibrat a
localitii i pentru respectarea interesului general al tuturor membrilor comunitii locale.

Obiectivele principale urmrite n cadrul Planului

Urbanistic General
optimizarea relaiilor municipiului n teritoriu (cu

teritoriul su administrativ, cu teritoriul

judeului), n cadrul Sistemului Urban Baia
Mare;
valorificarea potenialului natural, economic i
uman;
valorificarea potenialului turistic;
organizarea i dezvoltarea cilor de comunicaii;
stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan;
stabilirea i delimitarea zonelor functionale;
stabilirea i delimitarea zonelor cu interdicie
temporar sau definitiv de construire;
stabilirea i delimitarea zonelor protejate i de
protecie a acestora;
modernizarea i dezvoltarea echiprii edilitare;
evidenierea tipului de proprietate n intravilan;
stabilirea obiectivelor de utilitate public;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor i
condiiilor de conformare i realizare a
acestora;
stabilirea reglementrilor i servituilor
urbanistice ce vor fi aplicate n utilizarea
terenurilor
stabilirea prioritilor de intervenie;

REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE, SPAII

VERZI I MPREJMUIRI BAIA MARE

Parcaje
Autorizarea executrii construciilor i extinderilor la construcii existente se va putea face
numai n cazul asigurrii prin proiect a parcajelor aferente funciunii, n afara circulaiilor
publice. Parcajele se vor amenaja avand in vedere dezvoltarea durabila a municipiului. In acest
scop se recomanda:
- realizarea de parcari multietajate subterane sau supraterane
- realizarea de parcari ecologice
Pentru toate construciile noi amplasarea parcajelor cu spaiile de manevr aferente se va face n
incinta proprie. n cazul existenei unor parcaje publice sau de uz public amenajate n raza de
250 m de amplasament, este posibil, prin excepie de la prevederile paragrafului anterior,
acoperirea parial a necesarului de locuri de parcare prin utilizarea acestora cu acordul
administratorului parcajelor. Acordul va include numrul de locuri de parcare pe care l poate
aloca utilizatorului i intervalul orar.
Parcajele publice pot fi luate n considerare numai pentru vizitatori sau clieni, nu i pentru
locatari sau salariai. Pentru locatari i salariai soluionarea parcajelor se va realiza n toate
cazurile exclusiv n incinta proprie. Excepie de la prevederile de mai sus face zona central
istoric, n care asigurarea locurilor de parcare pentru clieni sau salariai se va face exclusiv n
parcaje publice sau private adiacente zonei, n limita locurilor disponibile (disponibilul va fi
certificat de administratorul parcrii). Asigurarea locurilor de parcare pentru locatarii riverani
se va face fie n incintele proprii fie n parcajele adiacente zonei.
Toate parcajele la sol vor fi obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la 4 locuri de parcare i
vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20m nlime. Pentru utilizarea eficient a terenului se
recomand ca parcajele pentru salariai i clieni s se nglobeze n construcia principal sau n
cldiri separate multietajate.

Spatii verzi

Pentru realizarea spaiilor verzi publice se recomand nscrierea acestora n cadrul Programului naional de
mbuntire a calitii mediului prin realizarea de spaii verzi n localiti, program aprobat prin Legea
343/2007. In vecinatatea centurii rutiere viitoare se vor amenaja perdele de protectie cu rol dublu de protectie a
localitatii si drumului, cu latime minima de 10,0m. Se va acorda o protectie corespunzatoare arborilor ocrotiti
Procente minime de spatii verzi pe functiuni obligatoriu de asigurat in incinte pe raza municipiului Baia Mare:
Constructii administrative, birouri, constructii financiar-bancare Minim 15%(in zonele Cp, Cn se admite 10%)
Constructii comerciale (nu depozite comerciale) Minim 5%
Constructii de cult Minim 25%
Constructii culturale
- Sali de expozitii, reuniuni, muzee, biblioteci,cinematografe: minim 10%
- Celelalte categorii de constructii culturale: minim 20%
Constructii de invatamant
- pentru coli primare, gimnaziale, licee, coli postliceale i coli profesionale, campusuri universitare spatiile
verzi amenajate vor reprezenta minim 20% din suprafata incintei;
- pentru aftershool si institutii de invatamant superior amplasate independent (nu in campusuri) spatiile verzi
vor reprezenta minim 15% din suprafata incintei;
- Pentru sedii ale taberelor scolare spatiile verzi vor reprezenta minim 25% din suprafata
Constructii de sanatate
- pentru spitale,camine de batrani,institutii de asistenta de specialitatesi alte asemenea: aliniamente de protectie
si parc organizat pentru bolnavi: minim 15 mp/pacient dar nu mai putin de 20% din suprafata incintei;
- pentru crese, leagan de copii: minim 15 mp/copil dar nu mai putin de 20% din suprafata incintei
- alte categorii de constructii pentru sanatate: minim 15% din suprafata incintei daca prevederile la nivelul
zonelor si UTR-urilor nu prevad mai mult

Inprejmuiri

Pentru coerenta imaginii urbane se

recomanda ca imprejmuirile la strada sa
respecte inaltimea imprejmuirilor adiacente.
Se interzice utilizarea de elemente
prefabricate din beton decorativ n
componena mprejmurilor orientate spre
spaiul public (garduri prefabricate din
beton).
Porile mprejmuirilor situate n aliniament
se vor deschide fara a afecta spatiul public.
In cazul imobilelor cu utilizari care implica
frecventa relativ ridicata a autovehicolelor
combinata cu accesul controlat in incinta,
situate pe artere apartinand tramei majore,
porile de intrare pentru autovehicule vor fi
retrase de la aliniament pentru a permite
staionarea vehiculelor nainte de admiterea
lor n incinta fara a incomoda circulaia pe
drumurile publice.
Tratamentul arhitectural al mprejmuirilor
va fi corelat cu cel al cldirilor aflate pe
parcel.
Se interzice vopsirea in culori stridente si
stralucitoare a imprejmuirilor.

Conluzii si propuneri

Avand in vedere cele doua Planuri de

urbanism ale oraselor Baia Mare si
Timisoarei se observa o descriere avansata
si detaliata a reguluilor de amenajare si
constructii atat in interiorul oraselor cat si
in afara acestora respectand reguluile de
mediu, sociale si de design.
Avand in vedere ca Baia Mare este un
oras mai mic din punct de vedere
territorial dar si al numarului de locuitori
se ridica la standardele orasului
Timisoara in ceea ce priveste
implementarea unui Regulament local de
urbanism, dar si respectarea acestuia.
De asemenea, cele doua orase se aseamana
din punct de vedere architectural,
respectand arhitectura veche a cladirilor,
chiar daca acestea sunt rehabilitate. Iar
prin aplicarea de proiecte moderne se
respecta normele europene de amenajare
a spatiilor verzi si a locurilor publice.

Din punct de vedere peisagistic cele doua orase se aseamana predominand culorile rosu, maro
si verde in panoramele acestora
Desi orasul Timisoara are un Regulament local de urbanism de respectat in ceea ce priveste
arhitectura cladirilor vechi se mai strecoara unele exceptii ale utilizarii acestuia, astfel sunt
amestecate cladiri vechi si cladiri moderne. Aceste erori duc la un peisaj chicios.
Din acest punct de vedere Baia Mare respecta regulile de constructie in zona centrului istoric
nefiind premise constructii moderne si inalte, iar acele constructii rehabilitate respecta
arhitectura initiala.
In amenajarea spatiilor verzi ambele orase se pot lauda cu proiecte utile atat de
infrumusetare dar si de improspatare a mediului urban, respectand regulile de protectie a
mediului si a dezvoltarii durabile.
In ceea ce priveste amenajarea parcajelor, in Baia Mare sunt prioritare constructiile de
parcari subterane sau supraetajate pentru a nu ocupa spatial public destinat parcurilor sau
zonelor pietonale.
De asemenea, ambele Municipii imbina orice constructie publica cu amenajarea de spatii
verzi, plantarea de copaci si protejarea celor existenti, sau locuri de odihna si agrement.

VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!!!