Sunteți pe pagina 1din 5

Reactii cu transfer de protoni

Nume elev: Murgu Mihai Cristian

Scoala: Colegiul Spiru Haret

Clasa: a-XI-a B

Nume profesor: Stanciu Camelia

Reactia de alchilare
Procesul chimic prin care se inlocuiesc unul sau mai multi atomi de hidrogen, in molecula
unui compus organic, cu radicali alchil, R , se numeste reactie de alchilare. In principal, acest
proces se realizeaza pe urmatoarele cai:
a) Substituirea unui atom de hidrogen de la un atom de carbon aromatic, cu hibridizare
sp2; de exemplu, alchilare arenelor cu halogenuri de alchil sau cu alchene in prezenta unui acid
Lewis (clorura de aluminiu anhidra), numita reactia F r i e d e l-C r a f t s, a carei formulare
globala este:
Al Cl3

C6H6+RCl

C6H5R+HCl
AlCl3

C6H6+RCH=CH2

C6H5CH R
CH3

b) Substituirea unui atom de hidrogen de la un atom de carbon alifatic tertiar, cu


hibridizare sp3, de exemplu , alchilarea izobutanului cu izobutena in cataliza acida (acid
sulfuric concentrat)pentru obtinerea izooctanului:
CH3

CH3

CH3

CH3

H2SO4
H3CCH +H2C= CCH3
CH3

H3CCCH2C CH3
CH3

c) Sustituirea unui atom de hidrogen legat de un alt atom decat cel de carbon cum este cazul
alchilarii aminelor sau a fenolilor.In primul caz se obtin amestecuri de amine(secundare si
tertiare). De exemplu, la alchilarea anilinei cu clorura de metil rezulta mrtilanilina si respectiv
dimetilanilina:
C6H5NH2 +CH3Cl
C6H5NHCH3 +HCl
C6H5NH CH3+CH3Cl
C6H5NCH3 +HCl
CH3
ambii compusi fiind intermediari importanti in sinteza unor coloranti.
In cazul fenolilor, care participa la reactie sub forma de fenoxizi alcani,se obtin eteri
micti ca , de exemplu,metil-fenil-eterul sau anisolul, folosit ca solvent:
C6H5Ona +CH3I

C6H5O CH3 +Na I

1.MECANISMUL REACTIILOR DE ALCHILARE


Dintre variantele enumerate mai sus, un interes major il prezinta alchilarea
hidrocarburilor aromatice. Cunoscuta sub numele de reactie Friedel-Crafts, ea consta inin
tratarea unei arene cu o halogenura de alchil, in cataliza acida, in prezenta unui acid Lewis (de
exemplu, halogenura de alchil, de fier etc.). Produsul de reactie il constituie un omolog cu
catena laterala al arenei folosite.
Reactia de alchilare a arenelor decurge prin mecanismul obisnuit al substitutiei
electrofile la nucleul aromatic, reactantul fiind carbocationul alchil rezultat din interactia
halogenurii de alchil cu catalizatorul.
De exemplul, in cazul alchilarii benzenului cu clorura de etil, in prezenta de clorura de
aluminiu anhidra,
are loc urmatoarea succesiune de reactii: acidul Lewis (clorura de aluminiu) formeaza cu
clorura de etil o sare:
H3C CH2 Cl + AlCl3
H3CCH2 AlCl4
care se scindeaza heterolitic, cu usurinta, conform reactiei:
+
H3CCH2AlCl4
CH3CH2 + [AlCl4]Ca agent de alchilare, in afara de halogenuri de alchil, pot fi folosite si alchenele in
prezenta acizilor tari(acid sulfuric). Reactantul electrofil este, in acest caz, carbocationul
alchenei, rezultat din transferul unui proton de la acid la dubletul electronic al dublei legaturi;
de exemplu, in cazul alchilarii benzenului cu propena, in prezenta acidului sulfuric, au loc
reactiile;
CH3CH = CH2 + H

+
CH3CHCH3
H

C6H6 + CH3CH CH3

C6H5
CHCH3
CH3-complex

+
C6H5

H
C6H5CH CH3 + H+
CHCH3

CH3
Produsul final de reactie este izopropilbenzenul si nu propilbenzenul deoarece la fixarea
protonului alchena formeaza un carbocation secundar, care este mai stabil decat cel primar.
Daca la alchilarea benzenului cu alchene, clorura de aluminiu nu este perfect anhidra,
reactia de alchilare nu mai decurge printr-un carbocation format prin transfer de proton. Cu
urmele de apa (existente in mod normal in orice sistem chimic obsnuit) clorura de aluminiu
hidrolizeaza cu formare de mici cantitati de acid clorhidric:
AlCl3 = 3 HOH
Al(OH)3 + 3 HCl
Aceasta se aditioneaza la alchena, conform regulii lui Markovinikov, formand o clorura de
izoalchil (clorura de izopropil):
CH3CH = CH2 + HCl
CH3CH CH3
Cl

care apoi participa la reactia de alchilare in modul descris mai inainte.


2. APLICATII ALE REACTIEI DE ALCHILARE
Alchilari cu oxid de eten. Oxidul de etena se caracterizeaza printr-o mare
reactivitate chimica. Folosit ca agent de alchilare al unor substane care conin un atom de
hidrogen activ, de exemplu: alcooli, fenoli, acizi, amine, el permite formarea unor noi legaturi
O C SAU NC. Intrucat in aceste reactii se introduce gruparea etoxi, CCH2 CH2 O ,
intr-o alta molecula, ele se mai numesc si reactii de etoxilare sau etoxilari, iar in cazul
introducerii mai multor grupari, polietoxilari. Prin etoxilarea fenolului se obtine un hidroxi-eter
sau un hidroxi-polieter:

C6H5OH + H2CCH2

C6H5O CH2 CH2OH

O
Prin etoxilarea acizilor se formeaza un hidroxi-ester sau un hidroxi-ester polietoxilat:
RCOOH + H2CCH2

RCOOCH2CH2OH

O
RCOOH + nH2CCH2

RCOO (CH2CH2O)nH

O
Din grupa produselor polietoxilate fac parte agentii activi de suprafata neionici. Acestia
sunt substante care modifica proprietatile superficiale ale lichidelor in care sunt dizolvati. In
functie de proprietatile si intrebuintarile pe care le au, agentii activi de suprafata se impart in:
detergenti sau agenti de spalare, de dispersie, de spumare etc.

Reactia de sulfonare
Reactia de sulfonare reprezinta procesul procesul chimic prin care se introduce o grupare
sulfonica, SO3H , in molecula unui compus organic. Sulfonarea se realizeaza, in general,
prin actiunea acidului sulfuric oleum, continand 5-20%, trioxid de sulf liber, asupra
hidrocarburilor sau ai unor derivati ai acestora.
In seria alifatica un astfel de procedeu conduce la un amestec de compusi, deoarece in
conditiile de reactie au loc, alaturi de sulfonare, si alte procese(oxidare, izomerizare etc.). De
aceea derivatii sulfonici alifatici se obtin fie prin aditia activata de oxigen, a sulfitului acid de
sodiu, la alchene (reactie de tip AE):
O2+H2O

RCH = CH2 + NaHSO3 RCHCH3


25gr.C

SO3Na
fie prin tratarea derivatilor halogenati corespunzatori, cu sulfit de sodiu, reactie de tip SN:
RCH2Cl + Na2SO3
RCH2+NaCl
SO3Na

Calcularea pH-ului:

pH-ul reprezint logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentra iei ionilor din
soluie. Prin noiunea de pH se exprim cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substan e,
pe baza concentraiei ionilor numii hidroniu H3O+. Pentru solu iile foarte diluate se consider
c pH-ul nu mai este egal cu concentraia hidroniului, ci cu concentra ia molar a solu iei.

Indicatori acido-bazici:
1.
2.
3.
4.

1.indicator |2. mediu neutru |3. mediu acid |4. mediu bazic
1.fenolftaleina |2. incolor |3. incolor |4. rou carmin
1. metiloranj |2. oranj |3. rou |4. galben

1. turnesol |2. violet |3. rou |4. albastru

Formul de calcul:
Pentru definirea pH-ului se folosete scara logaritmic la reprezentarea activitii ionului
de hidrogen n soluie. pH-ul este egal cu logaritmul negativ al concentraiei ionului de H+(H +3O):
aH+ reprezint activitatea ionilor de H+i nu este similar cu concentraia ionilor. Activitatea reprezint
concentraia efectiv a ionilor de hidrogen, i este de fapt capacitatea celorlaltor ioni de a bloca
participarea ionului de H + la diferite reacii chimice. n soluiile diluate activitatea este aproximativ egal
cu valoarea concentraiei ionului H+(H3O-). innd cont de acestea pH-ul se exprim adimensional:
Valori reprezentative ale pH-ului
Tipuri de substane

pH

Acid clorhidric - HCl , 1M

0.1

Acid de baterie

0.5

Acidul gastric

1.5 2.0

Suc de lmie

2.4

Cola

2.5

Oet - CH3COOH

2.9

Suc de portocal sau


de mr

3.5

Bere

4.5

Ploaie acid

<5.0

Cafea

5.0

Ceai

5.5

Lapte

6.5

Suc intestinal

6-7

Ap pur / distilata - H20

7.0

Saliva omului sntos


Snge
Ap de mare
Spun de toalet

6.5 7.4
7.34 7.45
8.0
9.0 10.0

Amoniac - NH3

11.5

nlbitor

12.5

Sod caustic - NaOH

13.99