Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aparate de Comutatie PT Medie Tensiune
Aparate de Comutatie PT Medie Tensiune
Aparate de Comutatie PT Medie Tensiune
DE MEDIE TENSIUNE
Despa Violeta
0,18
0,07
MRI
3
300
IO-20
2500
20
24
2500
30
76,5
500
500
0,18
0,07
MRI
3
300
10 20
KV KV
D Deschidere
I Inchidere
I Intreruptor
O Ortojector
- Prima grupa de cifre indica tensiunea nominala in KV
- A doua grupa de cifre indica curentul nominal in A
Intreruptoarele IO 10-20 KV sunt actionate de mecanisme cu
Greutatea intreruptorului
500
Puterea de
rupere la
tensiunea
de seviciu
MVA
500
Curentul nominal - A
2500
Tipul intreruptorului
IO-10
2500
Nr. crt.
Caracteristicile inreruptorului
Tabelul 1.
resort MRI.
Sunt caracterizate prin deplasarea in jos a tijei de contact in timpul deschiderii. In
timpul deplasarii arcul electric care se amorseaza, provoaca vaporizarea uleiului in
camera de stingere, vaporizare ce creeaza un suflaj ce produce stingerea arcului electric la
trecerea prin 0 a curentului electric.
Polii intreruptorului sunt cuplati intre ei prin biele si manivele.
Mecanismul de actionare se livreaza montat si reglat pe sasiul intreruptorului.
Printr-o manevra manuala sau automata resoartele mecanismului de actionare sunt
armate si zavorate in pozitia armat.
1.1.1. Inchiderea intreruptorului
Eliberarea clichetului mecanismului de actionare prin comanda manuala sau
electrica provoaca destinderea resortului de inchidere al mecanismului care face ca tija
mobila a intreruptorului sa se deplaseze in sus, intreruptorul inchizandu-se, concomitent
fiind tensionat resortul de deschidere.
Intreruptorul este mentinut inchis prin zavorarea mecanica in cadrul dispozitivului
de actionare a ansamblului de zavorare la deschidere.
Exista posibilitatea de a tensiona din nou resortul de inchidere
al dispozitivului de actionare manual sau automat, intreruptorul fiind inchis, ceea ce face
posibila realizarea ciclului.
1.1.2.Deschiderea intreruptorului
Actionand manual sau electric asupra ansamblului de zavorare la deschidere, se
elibereaza resortul de deschidere al intreruptorului producand deplasarea in jos a tijei
contactului mobil care se separa de contactul fix superior.
Arcul electric se produce intre inelul de protectie al contactului fix si varful de
contact al tijei contactului mobil; el este atras in uleiul proaspat unde datorita vaporizarii
intense a uleiului se produce stingerea arcului.
1.1.3.Reguli de exploatare
uleiul utilizat in aceste intreruptoare trebuie sa aiba o rigiditate dielectrica de cel putin
60KV/cm masurate intre sferele de 12,5 mm distantate la 5mm.
nivelul uleiului trebuie sa fie in cei trei poli la mijlocul vizorului.
robinetele de golire a uleiului sa fie bine inchise, sa nu existe scurgeri de ulei.
intreruptorul se va examina periodic dupa efectuarea unui numar de ruperi. Numarul
de ruperi admisibil inaintea reviziei contactelor pentru ruperi de 100% din puterea de
rupere nominala si la 50% si 100% din curentul nominal(pentru cos=0,8) sunt date
in tabelul 2.
Nr. crt.
Tipul
aparatului
Tens.
nom.
KV
Curentul
nominal
A
La 100%
din partea
de rupere
nominala
Nr. de
ruperi
admise pe
sc. circuit
La 100%
din I nom.
La 50%
din I nom.
intre 0,5 Ir
si Ir nom.
IO 10
2500
10
2500
4 la 29000 A
500
1500
IO 20
2500
20
2500
4 la 29000 A
500
1500
IO-M.24-1250
24
1250
11
27,5
6,3(250
MVA)
6,3(250
MVA)
Durata de inchidere-sec.
Durata de deschidere-sec.
Curentul nominal-A
630
Tensiunea nominala-kV
24
Tipul intreruptorului
IO-M.24-630
Caracteristicile intreruptorului
Nr.crt.
1
D0,3ID3-I.
D.
D0,3ID3-I.
D.
0,04+
0,05
0,12+
0,18
4,25
MRI2
232
0,04+
0,05
0,12+
0,18
4,25
MRI2
232
Simbolizarea:
I - intreruptor
O - ortojector
M - modernizat
Intreruptorul este caracterizat prin deplasarea in jos a tijei de contact in timpul
deschiderii.
In timpul deplasarii tijei de contact in jos arcul ce se amorseaza la separarea contactelor
provoaca vaporizarea si descompunerea uleiului in camera de stingere, presiunea ce se
formeaza provocand un puternic suflaj, cu ata mai intens cu cat curentul pe care
intreruptorul il rupe este mai mare.
In fig. 3 este prezentata o sectiune prin polul intreruptorului si elementele componente ale
acestuia.
Inchiderea si deschiderea intreruptorului se realizeaza in acelasi mod ca si la
intreruptoarele IO de 10-20kV.
Se caracterizeaza prin prinderea laterala a polului intreruptor fata de scheletul metalic
prin intermediul izolatoarelor suport.
Transmiterea miscarii de la dispozitivul de actionare se realizeaza prin system bielamanivela.
1.2.1.Reguli de exploatare
Se vor respecta aceleasi reguli ca si in cazul IO 10-20 kV.
Numarul de ruperi admisibil pentru acest tip de intreruptoare este:
Tipul
aparatului
Curentul
nominal
A
Tensiunea
nominala
KV.
IOM. 24-630
IOM. 24-1250
630
1250
24
24
1
2
3
4
IUP-M10-630
IUP-M10-1000
IUP-M20-630
IUP-M20-1000
12
1
000
630
30
76,5
200
350
30
76,5
500
1
000
30
76,5
500
0,10,15
0,10,15
0,10,15
0,10,15
9
9
9,5
9,5
24
24
350
Tipul
Interupt.
Greutatea
intreruptorului
Kg.
Fara mechanism de actionare
200
20
76,5
10
30
0,045-0,085
630
Puterea de rupere
in MVA la
tensiunea de
serviciu in kV
Curentul nominal-A
12
Tensiune nominala-kV
Nr. Crt.
Caract.
Interupt.
139
150
162
173
300
310
320
330
Materialul
contactelor
Tipul
intreruptorului
Tensiunea
nominala
KV
alama
IUP-M-10
Cu. W
12
630
si
1000
24
630
si
1000
alama
IUP-M-20
Cu. W
Curentul
nominal
A
La 100%
din curentul
nominal
La 50% din
curentul
nominal
300
500
550
1000
300
500
550
1000
4. Se evacueaza uleiul din cuve, colectandu-se intr-un vas destinat pentru aceasta.
5. Se desface contactul mobil de izolatorul biela prin scoaterea splintului si apoi a
boltului de prindere.
6. Se demonteaza izolatorul de trecere de la cuva si se extrage:
- contactul mobil care se verifica astfel: daca varful contactului prezinta usoare urme de
perlare se rectifica cu o pila fina sau cu un smirghel fin; daca varful contactului prezinta
arsuri in adancime de 2-3mm se inlocuieste;
- tulipa glisanta (de trecere) se scoate capacul si cilindrul protector verificandu-se starea
degetelor de contact, a elementelor de prindere si a elementelor elastice;
- tubul de ghidaj al contactului mobil, verificandu-se starea garniturilor inelare.
7. Se extrag elementele interioare ale cuvei in ordinea urmatoare:
a) se extrage cilindrul izolant superior;
b) se extrage camera de stingere;
c) se extrage cilindrul izolant inferior;
d) se demonteaza contactul fix tulipa astfel:
- se desurubeaza piulita exterioara cuvei;
- se detaseaza rondela;
- se scoate prin interior contactul tulipa de rupere;
- se scoate garnitura de etansare.
Se verifica starea elementelor contactului tulipa de rupere si daca prezinta urme de uzura
pronuntata (arsura in adancime de 2-3mm) se vor inlocui cu altele noi.
e) Se extrage inelul de reglaj al cotei C. Toate elementele extrase se spala cu ulei, se
curata de depuneri carbonice iar in cazul ca prezinta arsuri in adancime mai mari de 12mm se inlocuiesc.
8. Se desfac bilele de alama si tijele de pertinex se verifica si se curata.
9. Se remonteaza in ordine inversa elementele interioare, respectandu-se urmatoarele:
- La montarea contactului fix tulipa va trebui ca garnitura dintre tulipa si cuva sa asigure
o etansare perfecta. Aceasta garnitura se va acoperi la montare cu lac gliptalic.
La montarea inelului de reglaj, acesta se va roti cu taietura spre orificiul de golire a
uleiului.
- La montarea camerei de stingere se vor aranja orificiile din cilindrul izolant superior
ca sa corespunda cu cele din cuva.
- La montarea izolatorului de trecerea la partea superioara se va verifica integritatea
garniturii de etansare dintre flansa izolatorului si cuva. Strangerea suruburilor de
fixare a flansei izolatorului pe cuva trebuie executata succesiv(strangere de centrare)
pentru a asigura o miscare fara frecare a cursei contactului mobil. La caderea libera a
contactului mobil el trebuie sa patrunda in tulipa 30mm.
- Verificarea etanseitatii supapei de sens unic dintre camera de umplere cu ulei si cuva
camerei de stingere se realizeaza prin turnarea in cuva a uleiului pana la nivelul
suruburilor superioare ale camerei de stingere si observarea ca la sticla de nivel sa nu
apara ulei. Umplerea definitiva cu ulei se face prin busonul de la partea superioara a
camerei de umplere cu ulei si aducerea nivelului de ulei la indicatorul de pe sticla de
nivel.
- La montarea contactului mobil se va verifica cu atentie tija, biela, levierele din
pertinex, resorturile de deschidere a intrerupatorului.
In cazul in care se executa rectificari sau inlocuirea varfului contactului mobil, este
interzisa modificarea dimensiunilor tijei bielei sau varfurilor contactului.
1.3.4. Verificari de control(reglare) si masurari la IUP-M.
Dupa efectuarea reviziilor si in timpul acestora intrerupatorul va fi supus obligatoriu la
urmatoarele verificari si masurari:
a) verificarea cotei C (fig. 5)
La montarea elementelor camerei de stingere in interiorul cuvei intreruptorului este
necesar sa se verifice cota C care reprezinta distanta dintre tulipa de rupere si partea
inferioara a camerei de stingere.
Verificarea se realizeaza astfel:
- se executa o masuratoare cu rigla intre partea superioara a tulipei si marginea
superioara a cuvei intreruptorului (conform desenului din anexa 5) determinandu-se
cota A;
- se masoara inainte de montare inaltimea camerei de stingere fara piulitele de
strangere si fara rigleta inferioara de ghidaj, obtinandu-se cota D;
- se introduce in interiorul cuvei: garniture de reglaj, cilindrul izolant inferior si camera
de stingere;
- se masoara intre partea superioara a camerei de stingere si marginea superioara a
cuvei, determinandu-se cota B.
Valoarea cotei C se determina cu relatia:
C=A-(B+D) limita admisa 151mm
Daca cota este diferita de aceasta limita se vor modifica garniture de etansare de sub
tulipa sau se vor adauga rondele din prespan deasupra garniturii de reglaj (inelul de
reglaj).
b) Verificarea adancimii cursei contactului mobil in contactul tulipa (fig. 7)
- Se desfac contactele mobile de la izolatoarele biela;
- Se aduc manual contactele mobile astfel incat sa atinga partea superioara a
contactului fix tulipa de rupere.
- Se noteaza aceasta cota pe contactele mobile cu un creion la nivelul partii superioare a
izolatorului de trecere.
- Se refac legaturile contactelor mobile la izolatoarele biela.
- Se executa inchiderea intreruptorului cu ajutorul dispozitivului de actionare si se
noteaza cu creionul pe tijele contactelor mobile la nivelul flansei izolatorului de
trecere cel de-al 2-lea semn.
- Se deschide intreruptorul si se masoara distanta intre cele doua semne trasate pe
contactul mobil prin aceasta determinandu-se adancimea cursei contactului mobil in
contactul tulipa.
Cursa in contact = 38 - 43mm
c) Verificarea cursei contactului mobil (cursa de lucru)
- Se aduce intreruptorul in pozitia deconectat si se noteaza cu un creion pe contactele
mobile (pe fiecare in parte) la nivelul flansei superioare a izolatorului de trecere.
- Se ridica tija contactului mobil montandu-se din nou la izolatorul biela.
- Se masoara distanta intre semnul trasat cu contactul mobil impins in tulipa pana la
refuz si semnul trasat in cazul contactului mobil legat la biela si intreruptorul
conectat.
Rezerva de cursa = 27 - 32mm
Cotele se regleaza prin modificarea lungimii parghiilor de articulatie a axelor intreruptormecanism de actionare.
e) Verificarea reglajului mecanismului de amortizare (fig. 8)
C1-Amortizorul cu resort
Realizeaza amortizarea finala a cursei de inchidere a intreruptorului.
Cand intreruptorul este deconectat intre talerul ce sprijina resortul amortizorului si baza
cilindrului in care este introdus resortul trebuie sa se respecte cota de 141mm (resort
destins)
Cand intreruptorul este conectat intre taler si baza cilindrului trebuie sa ramana un joc de
0,5-1,5mm.
C2-Amortizorul cu ulei
Realizeaza amortizarea finala a cursei de deschidere a intreruptorului.
Cotele de reglaj se realizeaza cu intreruptorul deconectat conform fig.8 intre capacul
cilindrului amortizorului si partea inferioara a capacului tijei pistonului se va realiza cota
de 281mm.
f) Verificarea simultaneitatii inchiderii contactelor.
Se realizeaza cu trusele tip IRME pentru reglajul simultaneitatii inchiderii contactelor.
Se admite o diferenta maxima de 3mm intre faze, respectiv un sfert de perioada conform
normativelor actuale
T respectiv 0,005 secunde
Reglajul se realizeaza prin slabirea contrapiulitelor de la izolatorul biela si rotirea
acestuia in directia necesara pentru aducerea contactelor mobile de pe cele trei faze la
acelasi nivel, apoi se strang din nou contrapiulitelor izolatorului.
g) Masurarea rezistentei de izolatie
Se realizeaza inainte si dupa terminarea lucrarilor de revizie a intreruptorului,
executandu-se cu megaohmetrul de 2500 V curent continuu.
Se realizeaza masuratori in urmatoarele situatii:
- cu intreruptorul inchis pentru fiecare pol al intreruptorului intre una din borne si stalajul
metalic legat la pamant;
- cu intreruptorul deschis pentru fiecare pol al intreruptorului intre cele doua borne.
Valorile admisibile ale rezistentelor de izolatie conform PE 116 sunt
Tipul intreruptorului
Valorile rezistentelor de
izolatie obtinute trebuie
sa fie mai mari ca:
IUP-M 10kV
1000 M ohmi
IUP-M 20kV
k
3000 M ohmi
h) Incercarea izolatiei intreruptorului cu tensiune alternativa marita (conform PE 116)
Se executa incercarea pentru urmatoarele situatii:
- intre piesele sub tensiune si pamant in pozitiile inchis si deschis ale intreruptorului;
- intre piesele sub tensiune ale diferitelor faze in pozitiile inchis si deschis ale
intreruptorului;
- intre contactele deschise ale aceleiasi faze.
Tensiunea de incercare conform normativului PE 116 este:
U indicenominal intreruptor kV
10
20
U indiceincercare
kV
25,2
45
j) Masurarea rezistentei de contact.
Se executa cu o punte dubla (tip Thomson) pe fiecare faza a intreruptorului.
Puntea dubla se conecteaza intre borna superioara si cea inferioara a fazei.
Valorile rezistentei de contact nu se normeaza, ele se compara cu datele din fabrica sau
din masuratori anterioare.
Valori orientative:
IUP-M 10kV
600A
Rc=0,00015ohmi
IUP-M 10kV 1000A
Rc =0,00011ohmi
IUP-M 20kV 1000A
Rc =0,00011ohmi