Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

P R O I E C T
la disciplina
TSFF

Cadru didactic : Georgiana Armasoiu

Student: Dumitrescu Flavius

Hagiu Ionut
Grupa: 741

2013-2014

CUPRINS
1. Date initiale generale
2. Analiza constructiva functional-tehnologica
2.1. Schite constructive ale produsului si reperului
2.2. Caracteristici constructive prescrise reperului
2.3. Tehnologitatea constructiei reperului
3. Semifabricare si prelucrari
3.1. Semifabricare
3.2. Prelucrari
4. Structura procesului tehnologic de fabricare
4.1. Structura preliminara
4.2. Structura detaliata (fisa film)
4.2.a Nomenclatorul,fazele si schemele de orientare-fixare asociate
operatiilor
4.2.b Utilajele si SDV-urile,metodele si procedeele de reglare la
dimensiune
4.2.c Adaosurile de prelucrare si dimensiunile intermediare
4.2.d Regimurile de prelucrare
4.2.e Normele de timp
5. Proiectare dispozitiv de prelucrare
6. Bibliografie

1. Date initiale generale

Programa de productie :5000 buc/an.

Unitatea de productie : SC. ACASA S.A.
Fond real de timp :1 an, 2 schimburi (8 ore)
Cerinta economica : cost minim de fabricatie.
Obiectiv principal : introducerea unei noi tehnologii .

2. Analiza constructiva functional-tehnologica

2.1.

Schite constructive ale produsului si reperului

O schita a reperului se prezinta mai jos.

2.2.

a. Caracteristici constructive prescrise reperului

Caracteristicile suprafetelor
Caracteristicile suprafetelor se prezinta in tabelul de mai jos
Sk

Forma

Dimensiuni

S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
S15
S16
S17
S18
S19
S20
S21
S22
S23

Plana
Cilindrica
Plan-complexa
Cilindrica
Cilindrica
Plan-complexa
Cilindrica
Tronconica
Plan inelara
Cilindrica
Plan inelara
Cilindrica
Plan inelara
Cilindrica
Tronconica
Tronconica
Tronconica
Tronconica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica
Cilindrica

100/90
100x6
135/100/9
9x4
135x4
135/89/9
89x6
2x45
85/83
83x2
83/86
86x12
86/90
90x4
0.5x45
0.5x45
0.5x45
0.5x45
9x4
9x4
9x4
9x4
9x4

Rugozitatea
Ra
12.5
6.3
12.5
12.5
3.2
12.5
3.2
6.3
6.3
6.3
6.3
6.3
12.6
12.6
6.3
6.3
6.3
6.3
12.5
12.5
12.5
12.5
12.5

Tolerante
de forma
-

Pozitie
reciproca
-

Alte
conditii
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB
207HB

Caracteristici de material
Materialul prescris este OLC45.
Compozitia chimica, tratamente termice si proprietati fizico mecanice sunt
prezentate mai jos.
Compozitia chimica, %
C
Mn
0,42- 0,500,50 0,80

Si
0,170,37

Cr
0,05

Cu
0,13

Tratamente termice.
Dupa realizarea semifabricatului prin deformare la cald (matritare), pentru a
se reduce tensiunile interne ale materialului si a se imbunatati
prelucrabilitatea prin aschiere, se va efectua un tratament de recoacere
pentru detensionare, care consta in incalzirea piesei pana la o temperatura
de 680o-700oC, urmata de racire in cuptor.
In cazurile in care rolul functional reclama duritate ridicata de ansamblu sau partial,
se aplica tratament termic de imbunatatire (calire si revenire 3538 HRC).
Tratamentul termic partial include, de exemplu, incalzirea prin inductie
electromagnetica.
Proprietati fizico mecanice
Limita de curgere Rezistenta la Alungirea la
[N/mm2]
rupere
rupere [%]
2
[N/mm ]
360/480
610/700-840
18/14

Duritatea
BRINELL
H
207

Masa reperului
Masa reperului a fost identificata cu ajutorul programului Mechanical Desktop,
respectiv :
m = 0,36045 kg .

Clasa de piese
Avand in vedere caracterisiticile geometrice, piesa flansa port-bucsa se incadreaza
in clasa flansa.
2.3. a. Tehnologicitatea constructiei reperului
Tehnologicitatea unui produs exprima influenta caracteristicilor constructive
asupra tehnologiei de fabricare si/sau tehnologiei de exploatare.
Se considera ca indici de tehnologicitate masa, gradul de unificare a
elementelor constructive si gradul de concordanta dintre caracteristicile
constructive prescrise si cele impuse de rolul functional.
(1) Masa : m = 0,358 kg .
(2) Gradul de unificare a elementelor constructive, e
In cadrul presei se disting urmatoarele tipuri de elemente constructive :
1. Gauri cilindrice netede, respectiv 6 gauri 9.
e1

1
0,167
6

2. Tesituri, respectiv 3 gauri 2x45

e 2

2
0,4
5

Astfel, gradul mediu de unificare a elementelor constructive este :

_

1 1 2
( ) 0,189
3 6 5

(3) Gradul de concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise si cele

impuse de rolul functional
In general, gradul de concordanta dintre caracteristicile cosntructive
prescrise si cele impuse de rolul functional/ tehnologic c , este:
c 1

Analiza caracteristicilor prescrise produsului si reperului considerat prin

proiectul initial a reliefat ca j caracteristici prescrise reperului nu sunt in
concordanta cu cele impuse de cerintele functional-tehnologice. Astfel, initial ci ,
este:
ci (ct j ) / ct

S-au propus urmatoarea modificare:4 tesituri 0.5x45

14
0.78
18

Conditii de tehnologicitate impuse de catre procedeele de matritare

Nrt
.
crt.
1
2

Conditie

Grad de
satisfacere
(da sau
nu)
Forma de gabarit sa prezinte axe sau plane de simetre care, dupa
Da
caz , sa fie utile pentru definirea planurilor de separatie a
semiformelor/semimatritelor
Elementele constructive de tip inclinari, racordari, grosimi de
Da
pereti de dimensiune specifica l, sa indeplineasca conditia

l l min sau/si l l

max

in care

l min

si

l max

sunt valori limita

impuse de procedeul tehnologic.

Alezajele sa fie patrunse (pentru a permite rezemarea
miezurilor la ambele extremitati).

Da

Conditii de tenologicitate impuse de catre procedeele de

prelucrare( aschiere )

Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Conditie
Suprafetele de intindere mare sa fie intrerupte prin denivelari sau
canale.
Trecerile dintre anumite suprafete sa fie sau nu sub forma de
degajare sau canal, in functie de cerintele functionale sau impusa
de procedeul de prelucrare.
Suprafetele frontale ale gaurilor sa fie plane si perpendiculare pe
axele gaurilor.
Forma si pozitia bosajelor, gaurilor sa fie astfel incat sa conduca
la un numar minim de pozitii ale piesei/sculei in timpul operatiei.
Forma si pozitia suprafetelor sa fie astfel incat sa permita
prinderi simple si sigure in cadrul operatiilor

Grad de
satisfacere
(da sau
nu)
Da
Da
Da
Da
Da

3. Semifabricare si prelucrari
3.1.

Semifabricare

Dintre metodele si procedeele de semifabricare tehnic-acceptabile, se adopta

metoda deformare plastica la cald si, respectiv, procedeul matritare in matrita
inchisa pe masini orizontale.
Semifabricatul se obtine prin deformare plastica la cald, si anume prin matritare la
cald in matrita inchisa.
Conditii tehnice
Adaosuri de prelucrare si abateri Cf. STAS 7670-83, clasa a doua de precizie
Inclinari: 1,5o- la exterior, 2o- la interior.
Adaosuri totale de prelucrare: 2 mm.

3.2.

Prelucrari

Pentru fiecare suprafata sau grup de suprafete, diferite variante tehnic- acceptabile
de prelucrari se prezinta mai jos.
Sk
S1, S2 ,S3, S5, S6, S7, S9,
S8, S10, S11, S12, S13, S14, S15,
S16, S17, S18
S4, S19, S20, S21, S22, S23S15,
S16, S17, S18

Strunjire degrosare

Prelucrari
Strunjire
semifinisare

Strunjire degrosare

Strunjire finisare
Strunjire finisare

Gaurire

4. Structura precesului tehnologic de fabricare

4.1 Structura preliminara

U : Masina de
matritat
orizontala
S : Matrita
inchisa
V : Subler
00 Taiere

10

U : Strung
normal
D : Universal
cu trei bacuri
S : Cutite de
strunjit
exterioare,
interioare, de
contact.
V : Subler,
manometru.

10 Strunjire I

U : Strung
normal
D : Universal
cu trei bacuri
S : Cutite de
strunjit
exterioare,
interioare, de
canelat.
V : Subler,
manometru

20 Strunjire II

11

U : Masina de
gaurit verticala
S : Burghiu
Tarod
D : Special
V : Calibru,
subler

30 Gaurire

40 Control final
50 Conservaredepozitare

12

4.2 a,b Structura detaliata (fisa film)

Operatia
Nr. Denumire
00 Taiere

10

Fazele operatiei
Schita

Nr.

Strunjire I

10.1
10.2
10.3
10.4
10.5
10.6
10.7
10.8
10.9
10.10

15

Control

20

Strunjire

Utilaje
si
SDV-uri
Denumire
Fierastrau
circular
format JTSS1500
Subler STAS
1372-80
Prindere
Strung
semifabricat
normal
Strunjire frontala de SN400x1500
Universal
degrosare la 18-0.15
3/315-II
Strunjire la 83
STAS 1655/2Strunjire la 89
87
Strunjire la 86
Cutit 40x40
Strunjire la 90
Strunjire frontala de STAS 638280/P30 si P10
finisare la 18
Strunjire 0,5x45(de Suport portcutit
2 ori)
SPC-02
Strunjire 2x45
Subler STAS
Desprindere si
1372-80
depunere piesa

Prindere piesa
13

Strung

II

20.1

20.7

normal
Strunjire frontala de SN400x1500
Universal
degrosare la 18-0.15
3/315-II
STAS 1655/2Strunjire de
87
degrosare la 135
Cutit 40x40
Strunjire frontala de STAS 638280/P30 si P10
finisare la 18
Suport portcutit
Strunjire frontala
de finisare la 135 SPC-02
Subler STAS
Strunjire 0,5x45(de 1372-80
2 ori)
Desprindere si
depunere piesa

30.1

Prindere piesa

30.2

Gaurire 9x4mm,
6 gauri

30.3

Desprindere si
depunere piesa

20.2
20.3
20.4
20.5
20.6

25

Control

30

Gaurireadancire

35

Control

40

Control
final
Conserva
redepozitar
e

50

14

Masina de
gaurit radial
CR 616/81
Dispozitiv de
gaurire
Burghiu 4,8
STAS
6727-80
Subler STAS
1372-80
Calibru

4.2 c Tehnologia de fabricatie a unei piese in productie de serie mijlocie

(5000buc/an). Operatia de strunjire.
Sa se determine adaosurile de prelucrare,elementele regimului de aschiere in
urmatoarele conditii de prelucrare :
-volumul productiei :5000buc/an ;
-semifabricatul este din otel carbon cu 55daN / mm 2 ,matritat in clasa a II a
de precizie ;
-prelucrarile se fac pe strunguri SN 400x1500 ;
Stabilirea adaosurilor de prelucrare totale si intermediare
Se alege adaosul de prelucrare total pe o parte din tabelul 5.18 :An=2.00mm
-din tabelul 5.20 se aleg abaterile limita D 1.4 ; L 10..68
-din tabelul 5.42 se alege adaosul de prelucrare intermediar pentru strunjirea
exterioara de finisare 2Af=1.1mm;
-din tabelul 5.40 se alege adaosul de prelucrare pentru strunjire frontala de finisare
Af=0.7 ;
-din tabelul 5.53 se alege adaosul de prelucrare pentru strunjirea interioara de
finisare 2Af=2mm;
-din tabelul 5.44 se alege adaosul de prelucrare pentru rectificare cilindrica
exterioara 2Ar=0.4mm;
-din tabelul 5.61 se alege adaosul de prelucrare pentru rectificare cilindrica
interioara 2Ar=0.35mm;

15

4.2 d Stabilirea regimului de aschiere pentru operatia 1 :

-scula aschietoare este un cutit de 40x40 STAS 6382-80/P30 si P10
Adancimea de aschiere :
2t 2 Amax deg rosare Lmax semif Lmin finis (18 2 2.00 1.6) (18 0.15) 5.75mm

Deci, t=

5.75
2

=2.875. Se rotunjeste pentru prima degrosare , la o parte, la t=3mm.

Avansul :
0.8x0.7=0.56 mm/rot
Din caracteristicile masinii unelte SN 400X1500 se alege avansul sr=0.452
mm/rot ;
Viteza de aschiere si turatia piesei :
Din tabelul 6.25 se alege viteza de aschiere :
v=189 m/min
k1=0.85
k2=0.65
astefel viteza de aschiere corectata va fi :
v c 189 0.85 0.65 104.4m / min

1000 v

turatia : n D

1000 104.4
239.08rot / min
3.14 139

Din caracteristicile masinii unelte se alege turatia imediat inferioara : n=430

rot/min se recalculeaza viteza reala de aschiere :
vr

D nr 139 430

187.77m / min
1000
1000

Verificarea puterii motorului electric

Componenta principala a fortei de aschiere :
Pz = 130 daN

16

Astfel puterea reala va fi :

Nr =

Pz vr
130 187.77

5.08
6000
6000 0.8

KW

Din caracteristicile masinii unele SN 400x1500 se scoate puterea motorului

electric
NME = 7.5 kw.
Deci, Nr < NME.
Rezulta ca prelucrarea la faza 1 se poate executa pe strungul SN 400x1500, cu
urmatorii parametrii reali ai regimului de aschiere :
t = 3 mm ;
sr = 0.452 mm/rot ;
v r= 187.77 m/min ;
n r = 430 rot/min ;
Pz = 130 daN ;
Nr = 5.08 KW.
4.3. e Normele de timp
Normele de timp pentru operatiile principalele de prelucrare analizate:
Operatia de Strunjire I Faza 10.3
Timpul de baza tb:
Tb

l l1 l 2
i
sn

[min] (tab. 8.1/Vlase A)

D 83

41.5mm
2
2
t
3
l1
(0,5....2)
1 4mm
tg
tg 45
l 2 (1....5)mm
Se alege l 2 1mm .
l

s 0,452mm / rot

i=1 trecere
n 430rot / min

17

Tb

41.5 4 1
1 0,239 min
0,452 430

Timpul ajutator Ta:

ta1=0,10min (tab. 8.31/Vlase A)
ta2=0,14min (tab. 8.32/Vlase A)
ta3=0,16min (tab. 8.34/Vlase A)
3

Ta t ai 0,4 min
i

Timpul de deservire tehnica tdt:

t dt Tb

2
2
0,239
0,00478 min (tab.
100
100

8.36/Vlase A)

Timpul de deservire organizatorica tdo:

t do (Tb Ta )

1
1
(0,239 0,4)
0,00639 min (tab.
100
100

8.36/Vlase A)

Timpul de odihna si necesitati firesti ton:

ton (Tb Ta )

3,5
3,5
(0,239 0,4)
0,0224 min (tab.
100
100

8.37/Vlase A)

Timpul de pregatire incheiere

tp1 = 3,6 min pentru primirea si studierea documentatiei ;
tp2 = 6,13 min pentru pregatirea modului de prindere ;
tpi = 9,73 min
Timpul unitar pe operatie Tu:

Tu Ta Tb tdt tdo ton t pd 0,4 0,239 0,00478 0,00639 0,0224 0.15 0.822 min

Timpul normat pe operatie: Tn

Tn1 Tu

Tpi
n

0.822

9.73
0.919 min
100

Operatia de Strunjire I Faza 10.4

Timpul de baza tb:
Tb

l l1 l 2
i
sn

[min] (tab. 8.1/Vlase A)

D d 135 89

23mm
2
2
l1 (0,5...2) mm
l 2 0mm
Se alege l 2 1mm .
l

s 0,452mm / rot

18

i=1 trecere
n 430rot / min
Tb

23 1 0
1 0,123 min
0,452 430

Timpul ajutator Ta:

Din normative se aleg urmatorii timpi ajutatori :
ta1= 0,31 + 0,03 + 0,02 + 0,02 = 0,10min (tab. 8.31/Vlase A)
ta2= 0,04 + 0,05 +0,05 =0,14min (tab. 8.32/Vlase A)
ta3=0,16min (tab. 8.34/Vlase A)
3

Ta t ai 0,10 0,14 0,16 0,4 min

i

Timpul de deservire tehnica tdt:

tdt Tb

2
2
0,123
0,00247 min (tab.
100
100

8.36/Vlase A)

Timpul de deservire organizatorica tdo:

tdo (Tb Ta )

1
1
(0,123 0,4)
0,00523 min (tab.
100
100

8.36/Vlase A)

Timpul de odihna si necesitati firesti ton:

ton (Tb Ta )

3,5
3,5
(0,123 0,4)
0,0183 min
100
100

Timpul de pregatire incheiere

tp1 = 3,6 min pentru primirea si studierea documentatiei ;
tp2 = 6,13 min pentru pregatirea modului de prindere ;
tpi = 9,73 min
Timpul unitar pe operatie Tu:

Tu Ta Tb t dt t do ton t pd 0,4 0,123 0,00247 0,0183 0,00523 0.15 0.699 min

Timpul normat pe operatie: Tn

Tn 2 Tu

Tpi
n

0.699

9.73
0.796 min
100

Norma tehnica de timp, in cazul productiei de 5000 buc/an , la prelucrarile prin

strunjire este:
Tn buc = 0.796 + 0.919 = 1.715 min
Prelucrarile s-au considerat pe loturi de 100 bucati.

Pentru operatia de Strunjire II Faza 20.3

Timpul de baza tb:
Tb

l l1 l 2
i
sn

[min] (tab. 8.1/Vlase A)

19

D 135

67.5mm
2
2
t
3
l1
(0,5....2)
1 4mm
tg
tg 45
l 2 (0,5....2) mm
Se alege l 2 1mm .
l

s 0,452mm / rot

i=1 trecere
n 430rot / min
Tb

67.5 4 1
1 0,373 min
0,452 430

Timpul de prindere si desprindere a semifabricatului

tp,d= 0.23 min
Se va lua pentru prinderea semifabricatului
tp,d =

2
0.23 0.15 min
3

iar pentru desprinderea semifabricatului avem:

td = tp,d tp = 0.23 0.15 = 0.08 min.
Timpul ajutator Ta:
Din normative se aleg urmatorii timpi ajutatori :
ta1= 0,31 + 0,03 + 0,02 + 0,02 = 0,10min (tab. 8.31/Vlase A)
ta2= 0,04 + 0,05 +0,05 =0,14min (tab. 8.32/Vlase A)
ta3=0,16min (tab. 8.34/Vlase A)
3

Ta t ai 0,10 0,14 0,16 0,4 min

i

Timpul de deservire tehnica tdt:

tdt Tb

2
2
0,373
0,00746 min (tab.
100
100

8.36/Vlase A)

Timpul de deservire organizatorica tdo:

t do (Tb Ta )

1
1
(0,373 0,4)
0,00773 min (tab.
100
100

8.36/Vlase A)

Timpul de odihna si necesitati firesti ton:

ton (Tb Ta )

3,5
3,5
(0,373 0,4)
0,0271 min (tab.
100
100

8.37/Vlase A)

Gaurirea
Operatia 30 de gaurire. Faza 30.2.
Determinarea adaosului de prelucrare , elementele regimului de aschiere si norma
de timp pentru prelucrarea piesei, in urmatoarele conditii de prelucrare:
- volumul productiei 5000buc/an;
- semifabricatul este din OLC 45;
20

- dimensiunile gaurii sunt de 9 x 4mm;

- prelucrarea se face pe o masina de gaurit verticala cu coloana fixa mode
G16;
- fluidul de racire-ungere utilizat, emulsie 20%.
Adaosul de prelucrare.
Ap =

D 9
4 .5
2
2

mm

Alegerea sculei aschietoare

Se va folosi un burghiu elicoidal cu coada conica,cu diametrul D= 9mm, din otel
rapid.Unghiurile recomandate: =25, 2= 118, 21 = 70, = 12.
Alegerea regimului de aschiere
Adancimea de aschiere
t

D 9
4.5
2
2

mm

Avansul de aschiere
Pentru diametrul burghiului D = 9 mm, la prelucrarea otelului cu = 55daN/mm 2 ,
se recomanda s = 0,220,37mm/rot.
Din caracteristicile masinii unelte se alege:
sr = 0,3 mm/rot.
Durabilitatea economica si uzura admisibila a sculei aschietoare.
Pentru burghiul elicoidal cu diametrul D = 9 mm se recomanda:
Te = 12 min.
h = 1,2 mm.
Viteza de aschiere:
Pentru D = 9 mm; s = 0,3 mm/rot, se recomanda:
v = 19,2 m/min.
Coeficientii de corectie sunt:
k1 = 1,32, functie de durabilitate;
k2 = 1, functie de starea materialului;
k3 = 1, functie de adancimea gaurii;
k4 = 1,1, functie de rezistenta materialului.
Viteza de corectie:
vcor = v . k1 . k2 . k3 . k4 = 19,2.1,32.1.1.1,1 = 27,8 m/mmin.
Turatia sculei aschietoare:
n

1000 vcor 1000 27,8

983.22rot / min
D
3,14 9

Se alege din gama de rotatii a masinii-unelte:

nr = 1000 rot/min.
Viteza de aschiere reala:
21

vr

D nr 3,14 9 1000

28.27 m / min
1000
1000

Verificarea puterii motorului electric

Momentul de torsiune:
Mt = 1110 daN.mm
Puterea reala va fi;

Nr

2M t vr 2 1110 28.27

1.45kW
6000 D 6000 9 0,8

Din caracteristicile masinii-unelte se scoate puterea motorului electric:

NME = 1,5 Kw
Deci, Nr < NME
Rezulta ca prelucrarea se poate executa pe masina de gaurit G 16, folosind
urmatorii parametrii ai regimului de aschiere:
- adancimea de aschiere, t = 4.5 mm;
- avansul, sr = 0,3 mm/rot;
- viteza de aschiere, vr = 28.27 m/min;
- turatia, nr = 1000 rot/min.
Normele de timp
Timpul de baza
Tb

l l1 l 2
L
i
i
vs
ns

[min]

Unde:
l = 11mm
l1 = 3,46 + 1 = 4,46 mm
l2 = 1 mm
i = 1 ( o singura trecere)
T b

11 4,46 1
1 0,055 min
1000 0,3

Din tabelele destinate normarii tehnice se scot urmatorii timpi:

- timpul ajutator pentru prinderea si desprinderea piesei:
ta1 = 0,71 min
- timpul ajutator pentru comanda masinii-unelte:
ta2 = 0,03 + 0,02 = 0,05 min
- timpul ajutator pentru curatirea dispozitivului de aschii:
ta3 = 0,07 min
Timpul ajutator total
Ta = ta1 + ta2 + ta3 = 0,71 + 0,05 + 0,07 = 0,83 min.
Timpul de deservire tehnica:
Tdt

2
2
Tb
0,055 0.0011 min
100
100

22

Timpul de deservire organizatorica:

Tdo

1
1
(Tb Ta )
(0,055 0,83) 0,00885 min
100
100

Timpul de deservire total:

Td = Tdt + Tdo = 0,0011 + 0,00885 = 0,00995 min.
Timpul de odihna si necesitati firesti:
Ton

3
3
(Tb Ta )
(0,055 0,83) 0,027 min
100
100

Timpul de pregatire-incheiere:
Tpi = 9 + 6 =15 min
Timpul normat pe operatie va fi:
Tn Tb Ta Td Ton

Tpi
n

0,055 0,83 0,00995 0,027

Prelucrarile s-au considerat pe loturi de 100 bucati.

5.Proiectare dispozitiv de prelucrare

Operatia 30 Gaurire, Adancire, Filetare.
Folosim Masina de gaurit verticala cu coloana G16.
Caracteristici tehnice :
- Diametrul maxim de gaurire in otel : 16 mm ;
- Adancime maxima de gaurire : 160 mm ;
- Cursa maxima a capului de gaurire pe coloana :225mm ;
- Conul arborelui principal : Morse 3 ;
23

15
1.07 min
100

- Distanta dintre axul principal si coloana :280 mm ;

- Distanta maxima dintre capul arborelui principal si suprafata mesei :
630 mm;
- Suprafata utila a mesei : 300x400 mm;
- Canalele T ale mesei : 3T14STAS1386 ;
- Gama de turatii :150 ;212 ;300 ;425 ;600 ;850 ;1180 ;1700 ;2360 [rot/min] ;
- Gama de avansuri : 0,10 ;0,16 ;0,25 ;0,40 [mm/rot] ;
- Puterea motorului principal :1,5 [KW].
Dispozitivul pentru operatia de gaurire-adancire-filetare. Dispozitiv de gaurit
cu placa portbucsa rabatabil.
Elemente de orientare :
-bolt cu guler (1); rotirea piesei se preia cu ajutorul placutei mobile (2) , actionata
prin surubul (3) prin rozeta striata(4).
Elemente de fixare :
-brida si surub(6), (5).
Elemente de ghidare :
-bucsa de ghidare (7).

6. Bibliografie
Andrei Napoleon, Elena Dragulanescu , Elemente tehnologice pentru prelucrarile
prin aschiere, Ed. Bren, Buc. 2007.
A. Vlase,A Sturzu,M Atanase ,Regimuri de aschiere,Adaosuri de prelucrare si
norme tehnice de timp ,E.T.,Buc,1994
Ioan Popescu, C-tin Minciu, Sergiu Tonoiu, Dispozitive de prindere a
semifabricatelor. Mijloace de masurare.
Notite de curs

24