ECLIPSELE

Eclipsele se formeaza intr-un mod simplu: Pamantul si Luna fiind corpuri

opace, luminate fiind de Soare, formeaza un con de umbra si penumbra. In
conul de umbra nu patrunde lumina Soarelui iar in cel de penumbra lumina
patrunde doar partial.
Daca in miscarea sa in jurul Pamantului, Luna patrunde in conul de
penumbra a Pamantului, atunci se va produce o eclipsa de Luna. Invers, daca
Luna se va afla intre Soare si Pamant iar conul sau de umbra va cadea pe
suprafata Pamantului, in regiunile alaturate de umbra Lunii va avea loc o eclipsa
de Soare. In acest caz intregul disc al Soarelui va fi acoperit de discul Lunii.
In cazul in care Luna este prea departe de Pamant iar acesta din urma se
afla dincolo de varful conului de penumbra, discul Lunii nu va acoperi Soarele in
intregime iar eclipsa formata se va numi inelara. De pe Pamant se va vedea un
inel luminos din Soare, restul fiind acoperit de discul Lunii. In lucurile de pe
Pamant aflate in conul de penumbra a Lunii va avea loc o eclipsa partiala de
Soare.
Soarele
va
fi
astfel
partial
acoperit
de
discul
Lunii.
Eclipsele de Soare au loc doar la faza de Luna noua, atunci cand Luna se
afla intre Soare si Pamant si nu este vizibila. Eclipsele de Luna au loc doar la
faza de Luna plina, atunci cand satelitul nostru natural se afla in parte opusa
Soarelui fata de Pamant, Luna fiind luminata din plin. Printr-o divina coincidenta,
Soarele si Luna au diametrele aparente aproximativ egale, insa datorita
elipcitatii orbitelor Pamantului si Lunii , discul lunar apare uneori mai mic.
Astronomia poate calcula cu mare precizie succesiunea eclipselor din
trecut si viitor. Astronomul austriac Theodor Ritter von Oppolzer, printr-o carte
publicata in 1887, descrie succesiunea tuturor eclipselor din anul 1207 i.e.n si
pana in anul 2162 e.n.

ECLIPSELE DE SOARE SI DE LUNA

Pamantul este in linie dreapta cu Soarele si Luna atunci cand acestea sunt
in acelasi timp intr-unul din nodurile Lunii. Se poate intampla ca Luna noua sa
aiba loc departe de nodul orbitei sale si in aceste conditii nu se poate forma
eclipsa de Soare. Acum Luna se proiecteaza pe cer ori deasupra ori sub discul
Solar.
Daca masura unghiului intre centrul discului Soarelui si pozitia nodului,
determinata pe ecliptica (drumul aparent al Soarelui pe cer) este mai mare de
18grd 31min nu va avea loc o eclipsa de Soare, iar daca este mai mica de
15grd 21min va avea loc sigur o eclipsa de Soare.
O eclipsa va avea loc sau nu pentru valor intermediare. Daca distanta
unghiulara Soare nod al orbitei Lunii este mai mica decat 9grd 55min atunci
eclipsa va fi totala iar aceasta nu va fi totala daca aceasta distanta este mai
mare de 11grd 50min.
Numarul maxim de eclipse este de 7 intr-un an, iar in acest caz 5 sunt de
Soare si doua sunt de Luna, sau 4 sunt de Soare iar 3 de Luna. In consecinta
eclipsele de Soare sunt mai numeroase decat cele de Luna.
Eclipsele de Luna se produc mai simplu decat cele de Soare. Atunci cand Luna
intra in conul de umbra a Pamantului se va forma o eclipsa de Luna. Eclipsa de
Luna se vede de oriunde de pe suprafata Pamantului, Luna nefiind un corp
luminos. Insa eclipsele de Soare se poate observa doar din acele zone unde
cade umbra lunii. Ca si in cazul Soarelui, si eclipsele de Luna pot fi totale (cand
Luna intra in intregime in conul de umbra a Pamantului) sau numai partiale
(atunci cand doar o parte din Luna intra in acest con).
Chiar in timpul unei eclipse totale de Luna, aceasta nu dispare complet ci
se observa intunecata in diverse nuante de rosu-caramiziu. Acest lucru se
datoreaza atmosferei Pamantului si fenomenului de refractie suferit de lumina
aici. Prin absorbtie prin straturile atmosferice lumina este diminuata in spectrul
sau si va ajunge doar lumina rosie. Acelasi efect il intalnim la apusul sau
rasaritul Soarelui cand vedem Soarele rosiatic.
Cantitatea de lumina refractata depinde de cantitatea de praf si nori existenta
in atmosfera. Daca Pamantul nu ar avea atmosfera doar atunci Luna ar fi
complet intunecata.
Andre Danjon a creat o scara in
vederea determinarii si departajarii
eclipselor functie de suprafata intunecata a
discului Lunar:
L=0: Eclipsa foarte ntunecata. Luna
aproape invizibila, n special n partea de
mijloc.
L=1: Eclipsa ntunecata,gri sau maro ca si
coloratie. Detaliile se vad cu mare
dificultate.
L=2: Foarte rosie,ntunecata central, n schimb extremitatile foarte luminoase.
L=3: Eclipsa rosie-caramiziu. Umbra are un accent galbiu.

L=4: Foarte luminoasa,de nuanta rosu deschis sau oranj. Nuante foarte
deschise. Se disting detalii foarte usor.
Un selenelion sau selenehelion este un tip de eclipsa cand si luna
eclipsata cat si Soarele se pot vedea n acelasi timp. Avest aranjament cosmic
particular a dus la aparitia termenului de eclipsa orizontala. Poate fi obsevata
imediat dupa rasarit sau nainte de apus.

OBSERVAREA CU OCHIUL LIBER

O eclipsa de Soare dureaza in cazul Romaniei aproximativ 2 minute si
doar in acest scurt timp observarea sa se poate face cu ochiul liber, Resteul
eclipsei, adica toate celelalte faze de partialitate se pot observa doar cu
ochlerai speciali sau filtre specializate solare. Observarea cu ochiul liber a
eclipsei fara astfel de dispozitive speciale este deosebit de periculoasa
deoarece datorita luminii puternice si a radiatiilor ultraviolete si infrarosii se
poate produce orbirea partiala sau totala.
Filtrele destinate observarii ecipsei au o pelicula subtire din aluminiu,
crom sau argint care atenueaza radiatia periculoasa si reprezinta o metoda
sigura de observatie. NU se folosesc pentru observarea eclipsei filme
fotografice, filme medicale folosite pentru raze X, sticla afumata, filtre cu
polarizare sau ochelari de Soare, deoarece aceste dispozitive nu filtreaza
suficient lumina solara, in speciala radiatia infrarosie si ultravioleta, extrem de
daunatoare ochiului.

OBSERVAREA CU UN INSTRUMENT OPTIC

Observarea Soarelui printr-un instrument optic necesita folosirea anumitor
filtre speciale ce vor atenua radiatiile extrem de periculoase. Pentru observatiile
solare sunt folosite doua metode: observarea prin proiectie si observarea
directa, prin instrument, folosind filtre solare.
Observarea Soarelui, indiferent de metoda ce se foloseste, se face prin
pozitionarea instrumentului astfel incat Soarele sa fie in campul vizual. Dac nu
sunt la dispozitie filtre pentru aceasta, se proiecteaza imaginea Soarelui pe o
foaie de hartie, astfel aceasta sa fie clara si se misca aparatul pana cand
imaginea Soarelui va fi intreaga. Avantajul metodei proiectiei este ca reprezinta
o observatie sigura si este accesibila simultan mai multor persoane.
Pentru aceasta metoda se foloseste un ecran alb ce va fi asezat fix in
spatele ocularului instrumentului, perpendiculat pe axa ocularului. Totusi
calitatea imaginii este una medie, fiind influentata de turbulentele interne ale
instrumentului.

A doua metoda, in care se foloseste un filtru solar, este lipsita de riscuri in

cazul folosirii unui filtru special prevazut pentru o astfel de observatie ce va fi
pozitionat inaintea obiectivului instrumentului. Filtrul este format dintr-o lamela
de sticla optica invelita intr-un strat metalic prin care trece doar a mia parte din
lumina solara. Calitatea imaginii observate este una foarte buna.

FOTOGRAFIEREA ECLIPSEI
Fotografiile Solare in general si cele ale eclipselor solare in particular pot fi
usor realizate daca sunt respectate cateva reguli pentru protectia ochiului.
Aceste fotografii pot fi facute cu orice fel de aparat ce floseste comenzi
manuale. Cu cat distanta focala a obiectivului aparatului de fotografiat este mai
mare, cu atat imaginea Soarelui va fi mai mare, variind de la 0,5 mm pentru un
aparat cu distanta focala de 50 mm, la aproximativ 23 mm pentru un aparat
avand o distanta focala de 2500 mm.
Pentru fotografiere sunt de asemenea necesare filtre care pot fi realizate
din foi de poliester aluminate, sau pot fi filtre solare clasice, precum cele folosite
la observarea prin instrumente optice, filtre ce vor fi asezate inainte de
obiectivul aparatului.
Este de asemenea recomandata folosirea unui film fotografic de mica
viteza (ISO 50-100). Pentru a calibra aparatul si a stabili timpul de expunere ce
va fi folosit pentru fotografierea eclipsei trebuie facute cateva teste inainte de
eclipsa prin fotografierea Soarelui folosind, pe rand, toti timpii de expunere. In
functie de rezultatul obtinut dupa developare se va decide aspura timpului de
expunere optim ce va fi folosit pentru fotografierea eclipsei.
In faza de totalitate a eclipsei filtrul trebuie scos de pe obiectivul
aparatului. Fotografiile coroanei solare, ale protuberantelor si a cromoseferei pot
fi deosebit de spectaculoase iar realizarea lor nu necesita folosirea filtrelor si
nici tehnici de fotografiere deosebite. Pentru fotografiere se vor folosi timpi de
expunere mici, deoarece cromosfera este foarte stralucitoare. De asemenea
este nevoie de o distanta focala mare pentru a observa cat mai multe detalii. Cu
cat distanta focala este mai mare, cu atat imaginea obtinuta va fi mai buna si
mai plina de amanunte.
Ideala pentru fotografierea eclipsei este folosirea unei monturi ecuatoriale
electrice, care are avantajul de a urmari Soarele pe tot parcursul eclipsei fara
interventie umana

FILMAREA ECLIPSEI
In cazul utilizarii unei camere video in locul unui aparat de fotografiat
este avantajul ca imaginea filmata se poate observa continuu pe ecranul
camerei si in plus, calitatea imaginii poate fi controlata permanent.
Pentru filmarea fazelor partiale este necesar un filtru de densitate 5,
care nu transmite decat a suta mia parte din lumina solara. Chiar daca filtrul
folosit nu este foarte bun, el nu prezinta riscuri pentru ochiul uman deoarece
observarea eclipsei pe ecranul de control al camerei este - indiferent de
luminozitatea imaginii - nevatamatoare pentru ochi. Filtrele care sunt folosite in
acest caz sunt cele folosite si la aparatele de fotografiat.
Pentru a se filma faza de totalitate se poate renunta la filtrele optice si
este recomandata folosirea unui zoom optic maxim al camerei, precum si
controlul manual al camerei. La sfarsitul fazei de totalitate filtrele trebuie puse
la loc.
De-a lungul intregii filmari, camera video trebuie asezata pe un
postament stabil sau pe o montura ecuatoriala electrica.
Pentru fazele de partialitate nu este necesara filmarea continua
deoarece interesul fata de aceste faze este destul de redus. In timpul fazei de
totalitate insa, este necesara filmarea continua pentru a prinde toate detaliile
spectaculoase ce pot aparea pentru ca in final sa fie atent analizate si studiate.

VINTILA DARIA
cls. a VI-a